UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ M U N I C I P I U · PDF fileRETELE APA SI CANALIZARE, ......

]

ANUNT PRIVIND DEZBATEREA PUBLICA P.U.G. MUNICIPIUL MOINESTI Municipiul Moinesti, titular al PLANULUI URBANISTIC GENERAL, anunţă publicul asupra disponibilizării proiectului Planului Urbanistic General al Municipiului Moinesti si a raportului de mediu. Documentele pot fi consultate la sediul Primariei Municipiului Moinesti, str.V.Alecsandri nr.14 si la sediul Agentiei pentru Protectia Mediului Bacau, str.Oituz nr.23, in zilele lucrătoare, intre orele 730 - 1600 si pe pagina de internet a primăriei Moinesti. Şedinţa de dezbatere publică a proiectului PUG si a raportului de mediu va avea loc in data de 23 ianuarie 2014, incepând cu ora 1100, la Sala de sedinte din cadrul Primariei Moinesti. Comentariile si propunerile publicului de primesc in scris la sediul Primăriei Moinesti si al APM Bacău, fax 0234 571056, până la data de 22.01.2014.

UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ M U N I C I P I U L M O I N E Ş T I

Str. Vasile Alecsandri, nr. 14, jud. Bacău, cod 605400

Tel: 0234363680; 0740162602; 0372764340; Fax: 0234365428, e-mail: [email protected]

www.moinesti.ro

http://www.moinesti.ro/

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL MOINESTI MEMORIU GENERAL

PRIMARIA MUNICIPIULUI MOINESTI

Str. V.Alecsandri nr.14 Moinesti, 605400, jud Bacau

2012

TEL +4.0234.363.680; +4.0372.764.340; FAX +4.0234.365.428; MOB +4.0740.162.602 e-mail: [email protected]

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL MOINESTI M EM ORIU G EN ER AL

PROIECT NR. 7/2008

BENEFICIAR UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA A M U N I C I P I U L U I M O I N E S T I

PROIECTANT GENERAL LILIANA BARGU BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA S.C. VANEL EXIM S.R.L. BACAU

sef de proiect arh. Liliana Bargu coordonator arh. Constantin Amaiei proiectanti c.arh. Victor Ionescu arh. Ana Bil c.ing. Luminita Chifu

PROIECTANTI DE SPECIALITATE : RETELE APA SI CANALIZARE, GAZE S.C. ANSVIM S.R.L. BACAU proiectanti ing. Laurentiu Agachi pr. Viorel Buliga s.ing. Maricica Buliga

RETELE ELECTRICE TELECOMUNICATII S.C. ELIT.S.R.L. BACAU proiectanti ing. Flavius Doroftei

STUDII DE FUNDAMENTARE STUDIU DE SOCIOLOGIE URBANA UNINVERSITATEA"GEORGE BACOVIA" elaborator lect.univ.dr. sociolog Otilia Alina Lupu

STUDIU GEOTEHNIC SI HIDROGEOLOGIC S.C. ECO GEO PREST S.R.L. elaborator ing. geolog Adriana Nicolaides

STUDIU HIDROLOGIC A.N."APELE ROMANE"ADMINISTRATIA SIRET elaborator dr.ing. hidrolog Petru Olariu

2012

ALEEA VISINULUI NR. 8A CP.600 128 BACAU CUI 19547310 cont BRD BACAU: RO13BRDE040SV07892310400

L I L I A N A B A R G U B I R O U D E A R H I T Υ 2/1.02.2002

PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI MOINESTI MEMORIU GENERAL II

mailto:[email protected]

BORDEROU PIESE SCRISE VOL I MEMORIU GENERAL

VOL II REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

PIESE DESENATE U1.1. INCADRAREA IN TERITORIU sc.1:25.000

G1.2. RAIONAREA GEOLOGO-TEHNICA A TERITORIULUI UNITATII ADMINSTRATIV TERITORIALE A MUNICIPIULUI MOINESTI sc.1:25.000

U1.3. HARTA DE RISC LA ALUNECARI DE TEREN A TERITORIULUI ADMINSTRATIV AL MUNICIPIULUI MOINESTI sc.1:25.000

U.2. SITUATIE EXISTENTA DISFUNCTIONALITATI sc.1:5.000

U.3. REGLEMENTARI URBANISTICE INTRAVILAN PROPUS sc.1:5.000

U.4.1. ECHIPARE EDILITARA RETELE APA sc.1:5.000

U.4.2. ECHIPARE EDILITARA RETELE CANALIZARE sc.1:5.000

U.4.3. ECHIPARE EDILITARA RETELE ELECTRICE sc.1:5.000

U.4.4 ECHIPARE EDILITARA RETELE GAZE sc.1:5.000

U.4.5. ECHIPAREA EDILITARE RETELE PETROL sc.1:5.000

U.5. PROPRIETATEA ASUPRA TERENULUI sc.1:5.000

U.6. UNITATI TERITPRIAL DE REFERINTA sc.1:5.000

PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI MOINESTI MEMORIU GENERAL IV

CUPRINS

CAP. I INTRODUCERE pag. 1.1. Date de recunoastere a documentatiei pag. 1.2. Obiectul lucrarii pag. 1.3. Surse documentare pag.

CAP. II STADIUL ACTUAL DE DEZVOLTARE pag. 2.1. Evolutie pag. 2.2. Elemente ale cadrului natural pag.1 2.3. Relatii in teritoriu pag.1 2.4. Nivel de dezvoltare economica pag.1 2.5. Populatia pag.1 2.6. Circulatie si transporturi pag. 2.7. Intravilan existent. Zone functionale. Bilant teritorial pag. 2.8. Zone cu riscuri naturale pag. 2.9. Echipare edilitara pag.

2.10. Probleme de mediu pag. 2.11. Disfunctionalitati (la nivelul teritoriului administrativ) pag. 2.12. Necesitati si oportunitati ale populatiei pag.

CAP. III PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA pag. 3.1. Studii de fundamentare pag. 3.2. Evolutie posibila, prioritati pag. 3.3. Optimizarea relatiilor in teritoriu pag. 3.4. Dezvoltarea activitatilor economice pag. 3.5. Evolutia populatiei pag. 3.6. Organizarea circulatiei pag. 3.7. Intravilan propus. Zonificarea functionala. Bilant teritorial pag. 3.8. Masuri in zonele cu riscuri naturale pag. 3.9. Dezvoltarea echiparii edilitare pag.

3.10. Protectia mediului pag. 3.11 Obiective de utilitate publica pag.

CAP. IV CONCLUZII – MASURI IN CONTINUARE pag.

PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI MOINESTI MEMORIU GENERAL V

CAP. I INTRODUCERE 1.1. DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI

Denumire: PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL MOINESTI JUD. BACAU

Beneficiar: UNITATEA ADMINSTRATIV TERITORIALA A MUNICIPIULUI MOINESTI JUD. BACAU

Proictant general LILIANA BARGU BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA S.C. VANEL EXIM S.R.L. BACAU

Proiectanti de S.C. ELIT PROIECT S.R.L. specialitate S.C. ANSVIM S.R.L.

Data elaborarii : 2011

1.2. OBIECTUL LUCRARII

1.2.1 SOLICITARI ALE TEMEI PROGRAM

Planul urbanistic general constituie documentatia care stabileste strategia si prioritatile, reglementarile si servitutiile de urbanism aplicate in utilizarea terenurilor si constructiilor din cadrul unitatii teritoriale, pe baza analizei multicriteriale a situatiei existente, pe o perioada determinata, de 10 ani. Prezentul PUG a fost elaborat la comanda beneficiarului.

Planul urbanistic general cuprinde reglementari pe termen scurt, la nivelul intregii unitati administrativ-teritoriale de baza, cu privire la: a) stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan in relatie cu teritoriul administrativ al localitații; b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan; c) zonificarea functionala in corelatie cu organizarea retelei de circulatie; d) delimitarea zonelor afectate de servituti publice; e) modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare; f) stabilirea zonelor protejate si de protectie a monumentelor istorice; g) formele de proprietate si circulatia juridica a terenurilor; h) precizarea condițiilor de amplasare si conformare a volumelor construite, amenajate si plantate. Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu si lung cu privire la: a) evolutia in perspectiva a localitatii; b) directiile de dezvoltare functionala in teritoriu; c) traseele coridoarelor de circulatie si de echipare

1.2.2 OBIECTIVE PRINCIPALE :

• reconfigurarea limitei intravilan

PUG MUNICIPIULMOINESTI ●MEMORIU GENERAL 6

• stabilirea zonelor de urbanizare • structurarea fluenta a tramei stradale • regularizarea apelor • stabilirea zonelor si culuarelor verzi, zone de agrement • stabilirea traseelor pentru ciclisti • punera in valoare a potentialului turistic • recapatarea statutului de statiune balneara

Obiective rezultate din Strategia de dezvoltare Durabila Municipiului Moinesti Viziune Pe termen lung se propune combinatia a doua directii: Municipiul Moinesti, oras modern dezvoltat economic si turistic Dezvoltare economica În Romania, primele instalatii de prelucrare a petrolului sunt considerate gazariile din Lucacesti -Moinesti în anii 1840, care nu erau altceva decat simple ateliere mestesugaresti. Tot la Moinesti a fost instalata a patra mare rafinarie din tara. Existenta petrolului în zona Moinestiului a fost favorizata de structura geologica complexa, aceasta resursa gasindu-se pe o suprafata destul de mare în zona flisului, pe Valea Tazlaului Sarat. Epuizarea zacamintelor aflate în straturile de la suprafata, concomitent cu extinderea utilizarii au dus la saparea mai în adancul pamantului sau la cautarea altor terenuri cu surse mai bogate. Municipiul Moinesti are o traditie îndelungata în ceea ce priveste dezvoltarea industriala, în special pe parcursul secolului XX. Mare parte din locuitorii orasului si ai comunelor arondate au lucrat în acest sector si au o experienta îndelungata. Desi Romania a cunoscut în ultimele trei decenii un accentuat declin al productiei si al rezervelor de resurse energetice, mai ales în zonele traditionale de extractie, exista posibilitatea de a revigora aceasta parte a industriei cu ajutorul fondurilor de la Uniunea Europeana. În Planul National de Dezvoltare sunt prioritati ce au ca obiectiv îmbunatatirea calitativa a mediului, reconstructia ecologica a zonelor industriale degradate si a întreprinderilor închise, în scopul stimularii dezvoltarii unor noi activitati economice. Prin Planul Operational Regional vor fi sprijinite autoritatile locale sa reabiliteze siturile industriale abandonate pentru a le reda activitatilor economice si sociale. În sinergie cu alte activitati, reabilitarea zonelor industriale se va adresa zonelor industriale parasite/abandonate sau insuficient folosite, care au fost în prealabil supuse unui program de depoluare (POS Mediu) si se va axa pe reabilitarea propriu-zisa, constand în eliminarea sau reciclarea deseurilor existente în locatiile respective, reabilitarea infrastructurii (drumuri de acces, reteaua de strazi interne, sisteme de alimentare cu apa, retele de canalizare, gaze naturale, electricitate, cladiri) si redarea lor circuitului economic, respectiv companiilor interesate de astfel de locatii, propice dezvoltarii afacerilor, inclusiv crearea de parcuri tehnologice si industriale, etc. Dezvoltare turistica Dezvoltarea turismului atat ca modalitate de petrecere într-un mod placut si instructiv a timpului liber, cat si ca activitati prestatoare de servicii solicitate în diverse etape ale unei calatorii turistice, reprezinta una dintre caracteristicile civilizatiei actuale, cu largi perspective de evolutie, fiind concomitent consecinta si cauza unor mutatii economice, sociale, culturale si de mediu. Municipiul Moinesti a figurat printre statiunile balneare din Romania în mod oficial. În acest sens, în urma numeroaselor demersuri facute începand din 1910, în anul 1934 localitatea a primit statutul de statiune balneara prin Decizia nr. 21192 din 05 iunie 1934 a Ministerului Sanatatii si Ocrotirii Sociale, publicata în Monitorul Oficial nr. 146/1934.

Obiective rezultate din Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) a Municipiului Moinesti pana in anul 2015

1. Modernizarea conditiilor de mobilitate rutiera si pietonala pentru eficientizarea conectivitatii umane, administrative si de afaceri;

2. Reabilitarea si dezvoltarea zonelor verzi pentru imbunatatirea conditiilor de viata pentru cetateni;

3. Implementarea de interventii sociale pentru categoriile defavorizate 4. Cresterea sigurantei cetateanului


Investitiile in curs de realizare corespunzatoare celor patru obiective: 1. Reabilitare infrastructura strazi, 2. Modernizare si reamenajare Parc Bai, 3. Reabilitare cladire în scopul transformarii sale în cladire de servicii ai asistenta sociala 4. Sistem de monitorizare video urbana cu dispecerat de supraveghere;

Valoarea totala a investitiilor este de circa 280 de miliarde de lei vechi; Obiective rezultate din Planul de actiune privind energia durabila ( PAED) a Municipiului Moinesti 2012- 2020 Municipiul Moinesti, semnatar al Conventiei Primarilor - principala miscare europeana în care sunt implicate autoritatile locale. prin PAED implementarea de masuri:

• Modernizarea sistemului de iluminat public prin aducerea la standarde corespunzatoare de calitate

• Modernizarea energetica a cladirilor administrative si acordarea de facilitati cetatenilor si agentilor economici pentru reabilitarea cladirilor rezidentiale

• Impunerea unor standarde de calitate în domeniul noilor constructii • Înnoirea parcului auto al administratiei municipale cu autovehicule putin poluante • Organizarea de campanii de educare si constientizare adresate în mod direct cetatenilor si

agentilor economici pentru întelegerea beneficiilor utilizarii eficiente a energiei si a principiilor dezvoltarii durabile.

1.3. SURSE DOCUMENTARE

Documentatii cadru de dezvoltare spatiala 1. Planul de Amenajare a Teritoriului National, Urbanproiect, sectiunea I – retele de

comunicatie; sectiunea II – apa ; sectiunea III - zonele protejate ; sectiunea IV – reteaua de localitati ; sectiunea V – zone de risc natural ; sectiunea VI – turismul

2. Conceptul National de Dezvoltare Spatiala Romania 2025, Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” – CCPEC, Octombrie 2006

3. Strategia Regionala de Dezvoltare a Regiunii Nord-Est 2014-2020 Documentatii cadru de dezvoltare pentru Municipiul Slatina

4. Planul Integrat de Dezvoltare Urbana, Primaria Municipiul Moinesti 5. Strategia de Dezvoltare Durabila, Primaria Municipiul Moinesti 2007-2013 6. Plan Urbanistic General orasului Moinesti, Memoriu general de urbanism, regulament local

de urbanism, 59/2000 aprobat prin HCL nr. 68 / 2001 a Consiliului local Moinesti Studii de fundamentare anterioare:

7. Harta de risc a municipiului Moinesti S.C. IPTANA S.A. 2009 8. Studiu de amplasare heliport si culoar de zbor la Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti S.C.

IPTANA S.A. 2008 Studii de fundamentare pentru actualizare P.U.G.

9. Studiu de fundamentare pentru delimitarea zonelor protejate cu valoare deosebita, culturala, istorica, arhitectural-urbanistica

10. Studiu de fundamentare masuratori de trafic si Studiu de circulatie 11. Studiu de fundamentare Studiu de sociologie urbana Universitatea "George Bacovia' 12. Studiu de fundamentare Studiu Hidrologic A.N. Apele Romane Administratia Siret 2011 13. Studiu de fundamentareStudiu Geotehnic si Hidrogeologic s.c. GEO PREST S.R.L.

Alte surse:

14. Date statistice de la Institutul National de Statistica Directia Judeteana de Statistica Bacau


15. Lista monumentelor judetului Bacau 16. Legislatia in vigoare aplicabila acestui domeniu 17. Cadastru Imobiliar sectorul 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,11,12,13,14 1/1000 S.C. TOPO SISTEM 18. Ortofotoplanuri 2008 O.C.P.I. Bacau 19. Informare 21252/19.10/2011 privind masura din Raportul de inspectie a Garzii Nationale de

Mediu -Comisariatul Judetean Bacau 20. Proiect de reabilitare strazi in municipiul Moinesti S.C. I&G ROAD PROJECT S.R.L.IASI 21. Proiect : Promovarea Potentialului Turistic al Municipiului Moinesti 22. Date privind unitatile economice care sunt inregistrate in municipiul Moinesti - informatii

furnizate de Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Bacau. 23. Date si informatii furnizate de urmatoarele institutii publice:

o Oficiul pentru Studii Pedologice si Agrochimice Bacau; o Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau


CAP II STADIUL ACTUAL DE DEZVOLTARE 2.1. EVOLUTIE

Localitatea, asa cum apare astazi, s-a format din vechiul sat Moinesti mentionat din 1437 care era situat in zona Paraul Moinesti la care s-a adaugat targusorul Moinesti ce a aparut catre sfarsitul secolului al XVIII-lea in "Saua Moinesti". In prima jumatate a secolului al XV-lea teritoriul actual al judetului Bacau era impartit in doua tinuturi: Bacau, atestat ca tinut prin documentul din 1458 si tinutul Trotus, atestat ca tinut printr-un document din 1466. In timpul domniei lui Stefan cel Mare se aminteste despre Moinesti atunci cand, o parte din oastea lui Matei Corvin, regele Ungariei, invins de domnitorul moldovean, in lupta de la Baia, 1467, s-a retras spre Transilvania pe drumul ce trecea prin Moinesti. Unde este acum biserica Sfantul Gheorghe din Moinesti era o poienita unde au fost ingropati ostasii moldoveni cazuti la datorie in lupta cu o parte din armata ungureasca in retragere. In lucrarea Descriptio Moldaviae, 1716, D. Cantemir mentiona ca pe Tazlaul Sarat, nu departe de satul Moinesti, in tinutul Bacaului, curge dintr-un izvor pacura amestecata cu apa, de care se servesc taranii ca sa-si unga carele. In timpul domniei lui Constantin Mavrocordat in Moldova, in jurul anului 1749, au fost organizate ocoalele, ca subdiviziuni administrative ale tinutului. Ocolul indeplinea, in general, functii administrative generale, de indeplinirea masurilor pe plan economic social, stabilite prin hrisoave domnesti, executarea hotararilor judecatoresti ale ispravniciei sau ale domnitorului si in special functia fiscala. In diferite perioade Moinestiul a indeplinit functia de resedinta de Ocol.In noile conditii istorice, din secolul al XVIII-lea, procesul de urbanism a inregistrat un curs ascendent. A inceput sa creasca numarul populatieiurbane. In aceasta perioada se integreaza si targul Moinesti. El apare, deci, spre sfarsitul secolului al XVIII-lea, adica in prima etapa a formarii targurilor din Moldova. (1774-1869). In documente apare insa mai tarziu. Primul document in care Moinestiul este nominalizat ca targ este acela din anul 1832, care avea atunci 188 de case si 588 de locuitori. Asezarea Moinesti a fost incadrata in randul targurilor pana in anul 1864, cand in urma aplicarii Legii de organizare administrativa si a Legii comunale, a devenit comuna rurala. In anul 1873 comuna rurala Moinesti era compusa din patru sate: Moinesti, Lunca, Paraul si Dealul Mare. Aceeasi componenta o intalnim si in anul 1892, cum se precizeaza in Dictionarul geografic al judetului Bacau 1895, autor Ortensia Racovita: Comuna Moinesti este compusa din patru catune: Targusorul Moinesti cu primarie si resedinta de plasa - Lunca Moinesti, Paraul Moinesti, Dealul Mare La sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, localitatea cunoaste o noua perioada de dezvoltare prin legatura dintre Moinesti si Comanesti cu calea ferata construita intre anii 1896-1899, care, la inceput a avut un mare rol in transportul petrolului, a produselor petroliere, a lemnului. In anul 1899 s-a dat in folosinta sediul garii Moinesti. Noi modificari au intervenit in organizarea administrativa a judetului Bacau, prin adoptarea Legii din 1908. In aceasta zona, plasa Tazlaul de Sus devine acum plasa Moinesti cu sediul in Moinesti. In anul 1913 a fost votata o noua lege privind circumscriptiile, denumirea si resedinta plaselor. Potrivit noii legi, plasa Moinesti devine plasa Tazlau, cu resedinta la Moinesti. Aceasta situatie administrativa se mentine pana la sfarsitul primului razboi mondial. In anul 1921 Moinestiul devine comuna urbana si odata cu aceasta ii creste functia administrativa. Acum, Moinestiul era resedinta comunei urbane si in acelasi timp resedinta plasei Tazlau. Din comuna urbana Moinesti faceau parte localitatile Dealul Mare, Lunca, Moinesti, Parau In anul 1925, 14 iunie, s-a publicat Legea pentru unificarea administrativa a teritoriului. Legea a definitivat procesul organizarii administrative unitare a tarii, contribuind la integrarea deplina a


teritoriilor unite cu tara dupa infaptuirea Marii Uniri din 1918. Potrivit legii, Romania era impartita in judete, conduse de prefecti, plase conduse de pretori, comune urbane resedinta de municipii sau neresedinta de municipii, comune rurale conduse de primari Judetul Bacau avea in componenta sa: o comuna urbana resedinta de judet, orasul Bacau, doua comune urbane neresedinta, Moinesti si Tg. Ocna, 86 de comune rurale. Prin desfiintarea comunei Vasiesti in anul 1931 satele Vasiesti si Hangani au fost incadrate administrativ orasului Moinesti. De asemenea, satele Parau si Dealul Mare sunt incorporate orasului Moinesti. In anul 1950, Marea Adunare Nationala, forul legislativ suprem al tarii, a votat legea privind infiintarea Sfaturilor Populare ca organe locale ale puterii de stat. In spiritul acestei legi, vechile unitati administrative, judetul si plasa, au fost desfiintate, la fel si organele lor de conducere colectiva, consiliile judetene, orasenesti, comunale, care au functionat pana in 1938. Au aparut unitati administrative noi, dupa modelul sovietic, regiunea si raionul. In cadrul noii organizari administrativ-teritoriale, Moinestiul indeplinea functia administrativa de oras, precum si aceea de resedinta a raionului Moinesti. La Moinesti au luat fiinta institutii noi, raionale, pe sectoare, care coordonau activitatea administrativa de pe raza intregului raion. Institutiile raionale lucrau direct cu administratiile locale, Sfaturile Populare orasenesti si comunale. Astfel la Moinesti era sediul Sfatului Popular al raionului, sediul raionului de partid, sediul Sectiei de Invatamant, de Cultura, de Sanatate, Sectiei Agricole, era sediul Postei raionale, Biblioteca raionala, aici era sediul organizatiilor de tineret etc. Toate instruirile, analizele factorilor locali de pe tot cuprinsul raionului aveau loc la Moinesti. De asemenea, aici era sediul Sfatului Popular al orasului Moinesti care si-a sporit atributiile in toate domeniile de activitate. Aceasta organizare administrativa a functionat pana in anul 1968. In anul 1964 s-a desfiintat comuna Lucacesti, satul Lucacesti a devenit parte componenta a orasului Moinesti. Marea Adunare Nationala a votat in februarie 1968 Legea privind organizarea administrativ teritoriala a Romaniei. Prin noua lege se desfiintau unitatile administrativ-teritoriale, regiunea si raionul, si se stabileau unitatile administrativ-teritoriale specifice romanesti, judetul, municipiul, orasul si comuna. Potrivit noii legi, Moinestiul avea rangul de oras in cadrul judetului Bacau cu cartierele Vasiesti, Hangani, Lunca, Albotesti, Lucacesti, Gazarie, asa cum este si in prezent. In anul 2001 orasul Moinesti a fost declarat municipiu. Aceasta hotarare a fost luata de Parlamentul Romaniei care a adoptat Legea privind declararea ca municipiu a orasului Moinesti, judetul Bacau.

Documentatii de urbanism intocmite ulterior aprobarii PUG municipiul Moinesti

1. P.U.Z. Locuinta Atelierelor (liga statia PECO) aprobat H.C.L.68/2003 2. P.U.Z. Locuinta Atelierelor nr.5 bis aprobat H.C.L.40/2007 3. P.U.Z. Construire magazin PENNY MARKET aprobat H.C.L.60/2007 4. P.U.Z. Masura I.S.P.A. nr.2002/RO/16/P/PE/018 obiectivul Statie de pompare Moinesti din

cadrul investitiei Constructia si reabilitarea aductiunii principale Poiana Uzului -Bacau jud.Bacau aprobat H.C.L. 168/2009

5. P.U.Z. Construire pensiune D+P+M str. Libertatii, nr. 44 bis aprobat H.C.L. 152/2010 6. P.U.Z. Construire locuinta D+P+M, anexa P, foisoare si împrejmuire bis aprobat H.C.L.

152/201054/2011 7. P.U.D. Sediu pentru Parchetul de pe langa Judecatoria Moinesti si împrejmuire 8. aprobat H.C.L. 118/2011 9. P.U.D. Construire sediu firma P+E, str. Vasile Alecsandri (în vecinatatea blocului A2)

aprobat H.C.L. 55/2011 10. P.U.D. Extindere si mansardare Spatiu comercial, str. Tudor Vladimirescu, (vecinatate bloc

C1) aprobat H.C.L. 53/2011 11. P.U.D. Gradinita cu program normal cu patru sali de grupa, tip parter , str. Costache Negri

avizat H.C.L. 18/2011


http://www.moinesti.ro/hcl/HCL-39-07-01-01

12. P.U.D. Construire spatiu comercial P+E, str. Eremia Grigorescu avizat H.C.L. 6/2011 13. P.U.D. Construire spatiu comercial D+P+E, str. Tudor Vladimirescu aprobat H.C.L. 100/2010 14. P.U.D. Construire spatiu comercial D+P+E, str. Tudor Vladimirescu aprobat H.C.L. 99/2010 15. P.U.D. Construire spatiu comercial D+P+E, str. Tudor Vladimirescu, (vecinatate ASIROM)

aprobat H.C.L. 68/2010 16. P.U.D. Extindere si mansardare spatiu comercial, str. Tudor Vladimirescu, (vecinatate bloc

C1) aprobat H.C.L. 57/2010 17. P.U.D. Construire hala parter dezmembrari auto, str. Cpt. Zaganescu aprobat

H.C.L.118/2009 18. P.U.D. Construire spalatorie auto, str. Tudor Vladimirescu, municipiul Moinesti aprobat H.C.L.

117/2009 19. P.U.D. Extindere apartament prin creare acces din exterior si amenajare spatiu comercial –

magazin textil, str. Ion Creanga, bl. D3, ap.3 aprobat H.C.L. 116/2009 20. P.U.D. Blocuri de locuinte ANL, 2 tronsoane P+3+M, str. Tristan Tzara, nr. 1 aprobat H.C.L.

95/2009 21. P.U.D. Construire spatiu comercial tip parter, str. Tudor Vladimirescu, bl. D3 aprobat H.C.L.

65/2009 22. P.U.D. Creare acces din exterior prin extindere apartament pentru amenajare spatiu comercial

aprobat H.C.L. 64/2009 23. P.U.D. Construire magazin tip supermarket si anexe, amenajare curte, accese, împrejmuire

si reclama, str. Cpt. Zaganescu, f.n aprobat H.C.L. 32/2009 24. P.U.D. Construire spatiu comercial tip parter, str. T. Vladimirescu, langa blocul B2 aprobat

H.C.L. 62/2007 25. P.U.D. Extindere spatiu comercial P, P+1, str. T. Vladimirescu, adiacent bl. C2 aprobat H.C.L.

42/2007 26. P.U.D. Construire spatiu comercial str. T. Vladimirescu, FN aprobat H.C.L. 42/2006

CONCLUZIE

Zona adiacenta parcului Bai in str. Atelierelor se pastreaza zona de locuinta as cum a fost inainte deprevederile PUG aprobat Se mentin zonele tehnicoedilitare si se extind : Statia de pompare Se mentine tendinta de dezvoltarea Zonele de locuinte cu regim redus de inaltime si se extinderea in extravila in anumite cazuri In zone de locuinte se insereaza functiuni comercialesi servicii compatibile cu locuirea Modificarile aduse nu contrazic major prevederile PUg aprobat

2.2 ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

Municipiul Moinesti este asezat in partea central-vestica a Moldovei, facand parte din orasele de "sub munte", este un oras de contact si se incadreaza in centura exterioara a oraselor dintre Carpati si zonele extracarpatice. Este situat la limita dintre Carpatii Rasariteni si Depresiunea Subcarpatica a Tazlaului, in partea de N.V. a judetului Bacau, in bazinul mijlociu a sistemului de rauri Trotus-Tazlau. Altitudinea absoluta oscileaza in intravilan intre 425 m in sesul Tazlaului Sarat la Gazarie, 470-480 m in zona centrala a orasului din "Saua Moinesti" si peste 550 m in Parcul cu pini Moinesti este situat pe drumul national 2 G, pe o lungime de aproape 9 km de la intrarea in Gazarie dinspre Bacau pana la iesirea din Vasiesti spre Comanesti si are urmatorii vecini:

• la Nord comuna Zemes, • la Nord - Est comuna Magiresti, • la Est comuna Poduri, • la Sud - Vest orasul Comanesti • la Vest comuna Asau.


Localitatea se afla la urmatoarele distante fata de orasele cele mai apropiate: • 48 km de Bacau, • 8 km de Comanesti, • 30 km de Targu Ocna • 46 km de Onesti

Relieful

Relieful zonei prezinta atat forme montane mai inalte ( versantul estic al Muntilor Gosmanului cu varfurile Runcu Rau 1183m si Tazbuga 1151m si extremitatea sudica a Muntilor Tazlaului cu varfurile Uture Mare 976m si Uture Mic , seaua Moinesti si extramitatea nordica a Muntilor Berzunti) cat si forme joase de depresiune si lunca ( Lunca Tazlaului Sarat)

Aceasta diferenta de nivel a reliefului a oferit conditii pentru aparitia multor nuclee de asezari ce au intrat in componenta orasului Moinesti. In zonele muntoase din vest (Tasbuga si Nogea) si sud-estul (Bezunti) culmile muntoase au altitudinea mare si sunt formate predominant din gresii mai dure. Vaile paraielor Lucacioara (in vest de Lucacesti), afluentii Urmenisului ce coboara din Nogea (la vest de Hangni) sau Paraul Iordana (la N.E. de culmea Berzunti) au vai adanci si versantii au pante mari, uneori abrupte cum sunt cele ale Cetatuiei (la vest de Lucacesti).

In zona subcarpatica si pe formatiunile bazinului Comanesti (Lunca-Vasiesti) relieful se prezinta mai estompat (cu pante domoale) in saua Moinesti, Dealul Osoiu si valea paraului Lunca. Dealul Osoiu si saua Moinesti sunt forme de relief sculpturale, datorita eroziunii si, in special a eroziunii exercitate de apele curgatoare. Saua Moinesti, zona centrala a orasului, domina cu circa 50 m sesul Tazlaului Sarat de la Gazarie si zona vaii paraului Lunca, reprezinta zona dintre Dealul Magura Moinesti si Dealul Osoiu si este zona de legatura intre Depresiunea subcarpatica Tazlau si Depresiunea intracarpatica Comanesti

In aceasta zona se intra din subcarpati in munte sieste zona de legatura intre valea Tazlaului Sarat si valea Trotusului si invers. Aceasta pozitie geografica, un adevarat uluc de trecere dintr-o zona in alta a favorizat aparitia nucleului vechiului targ Moinesti, la inceput in lungul drumului ce serpuia prin saua Moinesti cu aproximatie prin zona actualei strazi Tudor Vladimirescu.

Sesul Tazlaului Sarat se largeste brusc la Lucacesti unde Tazlaul Sarat iese din zona montana si intra in Depresiunea Subcarpatica Tazlau. Sesul ajunge in zona Gazarie-Albotesti la peste 1 km largime, unde a existat vechiului sat Albotesti, azi disparut dupa o existenta de circa 200. Pe partea stanga a Tazlaului Sarat in zona de racord intre sesul Tazlaului Sarat si fruntea terasei de 27-30 m altitudine relativa a aparut localitatea Gazarie ce a purtat si numele de Garlele sau chiar Garlele-Gazariei.

Din Tazlaul Sarat, printr-un canal (garla) apa era dirijata catre morile de apa sau folosita si la gazariile (distileriile) de petrol din localitate. Numai astfel se explica numele localitatii Garlele-Gazariei. si astazi se mai pot vedea, pe unele sectoare, in localitatea Gazarie, portiuni din vechile garle, astazi colmatate natural sau desfiintate de localnici. Tot in sesul Tazlaului Sarat, dupa al doilea razboi mondial, a aparut zona blocurilor Albotesti.

Clima Clima este temperat-continentala, moderata cu influente montane, dar si de adapost. Climatul zonei depresionare Moinesti – Comanesti este temperat continental de tip

submontan, moderat, cu o andulcire datorata asezarii favorabile fata de circulatia curentilor de aer mai calzi dinspre nord-vest. Verile sant racoroase iar iernile blande.

Temperatura medie anuala a aerului este de +7 °C, luna cea mai calduroasa fiind iulie, cu o temperatura medie de 16 °C, iar luna cea mai friguroasa este ianuarie cu o temperatura medie de – 4 °C.

Directia predominanta a vanturilor este dinspre nord-vest si nord, mai rar dinspre est. Cantitatea medie anuala de precipitatii este de cca. 682l/ mp( postul pluviometric Moinesti),

cu maxime an lunile mai – iulie si minime an februarie – martie. Repartitia in timp a precipitatiilor este neuniforma, cu precipitatii puternice in sezonul cald, ce duc la viituri de amploare deficitului de apa si a secetei, in special in lunile de toamna.


Fenomene hidrometeorologice care caracterizeaza clima acestei zone si influenteaza negativ activitatea economic sunt: ceata, bruma, chiciura, poleiul, lapovita, grindina. Bruma este un fenomen specific sezonului rece; cand se produce toamna si primavara, are efecte negative asupra vegetatiei. In anotimpurile de tranzitie, bruma are o frecventa lunara maxima in octombrie si noiembrie. Brumele timpurii de toamna si cele tarzii de primavara aduc serioase pagube culturilor agricole. Chiciura si poleiul se formeaza deobicei in lunile de iarna, fiind daunatoare pomilor fructiferi.

Retea hidrografica Reteaua hidrografica a municipiului Moinesti este reprezentata prin raul Tazlaul Sarat cu

afluentii Lucacioaia si Gazului si raul Ormenis cu afluentii Hangani, Pacurilor, Lutaria, Iodan, Racii, Silistea, Leurda.

Raul Tazlaul Sarat traverseazapartea de est si sud-est a municipiului - Cartierul Lucacesti si are la statia hidrometrica Lucacesti un debit mediu multianual de 1,38mc/s.

Raul Ormenis izvoraste din partea sudica a Muntilor Gosmani ( Piciorul Fagului) si este afluent al Trotusului .

Apele minerale In zona Municipiului Moinesti exista o serie de izvoare minerale care, prin exploatare, ar putea

imbunatati potentialul turistic al zonei. La Lucacesti, Schela Moinesti si Lunca Sesului sunt izvoare clorosodice. In Parcul Bai si in

Lucacesti (pe versantul nordic al Dealului Osoiu) exista izvoare sulfuroase si feruginoase. O parte din izvoarele din Moinesti sunt captate, cu un debit cumulat de 52.128 litri/24 ore. Cele din Lucacesti nu sunt captate, debitul lor estimat fiind de 6.200 litri/24 ore. Izvoarele minerale din Parcul Bai au apa sulfuroasa, bicarbonata, calcica, magneziana, hipotona, in numar de noua, iar unul este feruginos.

Orasul Moinesti a figurat printre statiunile balneare din Romania in mod oficial. In acest sens, in urma numeroaselor demersuri facute incepand din 1910, in anul 1934 localitatea a primit statutul de statiune balneara prin Decizia nr. 21192 din 05 iunie 1934 a Ministerului Sanatatii si Ocrotirii Sociale, publicata in Monitorul Oficial nr. 146/1934, s-a acordat Moinestiului statutul de statiune balneoclimaterica

Solurile

In ceea ce priveste tipurile de soluri de pe teritoriul municipiului Moinesti, se intalnesc, in

majoritate, soluri brune si soluri podzolice, solurilei rendzine aluvionare, sunt intr-o proportie mult mai redusa.

O problema serioasa o constituie degradarea solurilor ca urmare a defrisarilor, lucrarilor petroliere si a poluarii rezultate in urma acestora. Un exemplu este solul degradat de pe versantul de nord est al Dealului Osoiu, unde exista o puternica eroziune torentiala. Pe viitor se impune restabilirea echilibrului natural prin limitarea defrisarilor, regularizarea scurgerii torentiale, rationalizarea pasunatului si eliminarea poluarii. Pe teritoriul administrativ al municipiului Moinesti se poate urmari destul de evident evolutia solurilor care prezinta o diversitate datorita conditiilor de pedogeneza diferite de la un loc la altul. Prezentarea sumara a solurilor este facuta pe baza observatiilor in teren.

1. In lungul albiei minore a Tazlaului Sarat, • pe treapta morfologica de 0-1 m sunt aluviuni neevoluate, formate din nisipuri,

pietrisuri si bolovanisuri. • Pe treptele de 1-2 m si 2-3 m altitudine relativa, in zona Lucacesti-Gazarie, se

gasesc soluri aluviale tipic scheletice cu vegetatie rara: ierburi, pelin si catina alba. • In sesul Tazlaului Sarat, in zona Albotesti-Gazarie, se gaseste un sol aluvial

cernoziomic. 2. Pe podul terasei de 27-30 m altitudine relativa, intre Moinesti si Poduri. 3. In zona din saua Moinesti si in bazinul paraului Lunca predomina solurile brune de padure.


4. In mare parte sub culmea Berzunti (in S.E.) si sub culmile muntoase din vest, solurile de padure devin tot mai acide transformindu-se in soluri podzolice, pe Tasbuga si Nogea. In aceste zone (Tasbuga si Nogea), in conditiile unui regim pluviometric mai bogat, peste 700 mm si pe roci silicioase sunt soluri podzolice pe care cresc padurile de conifere.

5. In zona Paraului Lunca, in saua Moinesti, pe roci bogate in carbonat de calciu s-au gasit sporadic si soluri litomorfe reprezentate prin pseudorendzine si rendzine.

Conform datelor luate din studiu, pe raza municipiului Moinesti se gasesc urmatoarele tipuri de soluri, totalizate in ha:.

o Soluri brune de paduri - 1681 ha; o Soluri podzolice - 1327 ha; o Rendzine - 76 ha; o Soluri aluvionare si aluviuni - 146 ha; o Soluri slab evoluate circa - 1300 ha

Flora Formatiunile vegetale ale zonei sunt formate din pasuni, fanete si paduri. Din suprafata totala

a teritoriului administrativ de 4597 ha, pasunile padurile totalizeaza o suprafata de 1056 ha (22,97%). La nivelul unitatii administrative teritoriul studiat este usor deficitar in vegetatie forestiera, avand in vedere faptul ca media pe tara este de 26,7% din suprafata unei localitati.

Arealul padurilor s-a redus prin defrisari in favoarea pasunilor si a fanetelor in special in imediata apropiere a intravilanului. In cadrul vegetatiei de padure se observa o etajare in functie de altitudinea si expunerea versantilor. Padurile amestecate de foioase (stejar, fag in asociatii cu specii de carpen, tei, ulm etc.) ocupa zonele cu altitudini mijlocii (550-700 m), pe versantii de N.V. a culmii Berzunti si pe versantii de S.E. a culmilor muntoase a Muntilor Gosmanului (Tasbuga, Nogea). La marginea padurilor de foioase apar frecvent arbustii: alunul, cornul, maciesul, paducelul etc. In zonele mai inalte de 700 m, fagul apare in amestec cu coniferele (molidul, pinul, bradul), iar la inaltimi de peste 800 m coniferele alcatuiesc limita superioara a padurilor.

Pe versantul de S.E. a Dealului Osoiu, a partii lui centrale, se gaseste o padure de pini care reprezinta o plantatie facuta pentru a stabiliza alunecarile de teren din zona si unde astazi este zona de agrement a orasului (Parcul Padurea cu Pini) cu restaurant si casute din lemn, cu spatii de cazare pentru turisti.

Pe versantii de S si S.V. ai Dealului Osoiu sunt plantatii mai tinere de pini, fata de versantii dinspre N.E. si N ai Dealului Osoiu, unde au fost facute in trecut despaduriri, iar pasunile sunt de slaba calitate si sunt afectate puternic de eroziunea torentiala.

Pe treapta morfologica de 2-3 m altitudine relativa din lungul Tazlaului Sarat, in zona Gazarie, pe solurile aluviale, scheletice, creste o vegetatie saracacioasa formata din ierburi rare, pelin si catina alba. Catina alba are fructe foarte valoroase, bogate in vitamine si saruri minerale. Fructele de catina alba sunt folosite pentru obtinerea de sucuri (sirop) in mica masura si ar trebui mai bine valorificate

Fauna Lumea animala este diversificata si este reprezentata prin: artropode, mai ales insecte (in

unele zone din intravilan, tantarii fiind o adevarata pacoste pentru localnici in sezonul cald), moluste, amfibieni, reptile, pasari si mamifere (iepurele, caprioara, mistretul, lupul, vulpea, veverita, ursul brun etc.).

Interes economic prezinta fauna cinegetica ce are hrana si adapost in special in paduri. In ultimele decenii insa vanatul a scazut. Fauna piscicola este foarte putin prezenta. Candva bogat in peste, Tazlaul Sarat, puternic poluat in prezent, este aproape lipsit de aceasta bogatie naturala.

Vanturile Relieful influenteaza in mare masura directia vanturilor dominante, care se orienteaza pe axa

vailor raurilor. Vanturile dominante sunt cele dinspre N.E. care iarna aduc uneori ger, sunt reci, determinate de crivat, care se formeaza datorita deplasarii maselor de aer rece de origine continentala dinspre Campia Rusa. Vanturi frecvente bat dinspre S.V. din directia Depresiunii Comanesti. Iarna vremea se incalzeste, in general, cand bat aceste vanturi dinspre S.V.

Pe teritoriul studiat, uneori se produc, pe durate scurte de timp, vanturi violente care cel mai adesea au caracter de „bora” datorita aparitiei unor minime de presiune.


Caracteristici geotehnice Toate terenurile din teritoriul admistrativ Moinesti se comporta diferit atunci cand sant

solicitate suplimentar de constructiile care se pot funda pe ele. 1. Terenurile de origine aluvionara care insotesc terasa joasa de 5 m altitudine a raului Tazlaul

Sarat, pe cele doua maluri ale sale, sant terenuri bune de fundare, cu capacitate portanta ridicata. Rocile necoezive grosiere sustin o cuvertura fin-coeziva de grosime variabila, care nu pune ansa probleme de fundare deosebite.Ele sant prezente in cartierul Gazarie si in partea sud-estica a cartierului Lucacesti.

2. Sesul aluvial al paraului Lunca ( Urmenis ) din zona joasa a cartierului Hangani ( Lunca ), acolo unde are deschideri suficiente pentru a permite amplasarea unor constructii, este format in subteran din roci aluviale fine, slab coezive si necoezive, reprezentate de alternante de nisip mediu – mare, nisip argilos si pietris mic cu nisip, cu frecvente lentile maloase. Nivelul hidrostatic este la adancimi mici iar relieful de ses aluvial este putin ridicat peste cota talvegului vaii, permitind inundarea frecventa a sesului. Este deci un teren pe care nu se recomanda amplasarea constructiilor, decat an conditii speciale.

3. Sesul aluvial al paraului Gizu, fiind foarte angust si gazduit antre peretii unei vai adanci, nu permite amplasarea unor constructii. De altfel, an cursul superior, an sesul paraului Gazu apar si izvoarele minerale care au zona de protectie extinsa pe toata largimea vaii.

4. Sesul aluvial al paraului Urmenis ( cursul inferior al paraului Lunca ) pe care este situat cartierul Vasiesti, este caracterizat printr-o deschidere mai larga, de pana la 200 m si este constituit din terenuri bune de fundare.

5. La partea superioara a reliefului, sub depozite locale de umpluturi, se extind roci argilo-nisipoase si argilo-prafoase, putin umede, fara prorpietati de tasare suplimentara prin umezire. Stratul de aluviuni grosiere apare la adancimi de peste 8 m.

6. Terasa medie, de 40 m altitudine relativa din versantul drept al raului Tazlaul Sarat, strabatuta si erodata de valea paraului Gazu si pe care este construita zona centrala a municipiului Moinesti, este formata predominant din roci argiloase, cu lentile de nisip care pot fi saturate, cu pietrisuri nerulate an baza ( care pot lipsi, local ) si poate fi considerata un teren bun de fundare, acolo unde pantele reliefului nu sant foarte mari.

7. Pe terenurile cu pante pronuntate, construirea se poate face numai in conditii speciale.

8. Terasa superioara, de 60 m altitudine relativa, din vesantul drept al raului Tazlaul Sarat, care este doar un rudiment vechi de terasa erodata, relief pe care s-a construit partea de vest a cartierului Lucacesti, este afectata, superficial de fenomene morfogenetice ( cornise de desprindere cu analtimi de peste 20 m ) si se suprapune litologic peste zona de aflorare a depozitelor aquitaniene – formatiunea cu sare – care contribuie la producerea unor manifestari de adancime de dezechilibru in versant, amplificate si de circulatia necontrolata a apelor sub presiune, pompate in sonde pentru recuperarea secundara a zacamintelor de titei. Zona nu se recomanda pentru construire decat an conditii speciale sau dupa executarea unor lucrari majore de stabilizare a versantului.

9. Zonele versantilor muntosi din partea de vest si sud est a teritoriului administrativ al municipiului Moinesti, suprapuse peste zona depresiunii intramontane Comanesti sant acoperite cu depozite deluviale de panta, uneori avand grosimi mari, de peste 8 m. Litologia acestor depozite, predominant argiloase dar cu numeroase lentile de nisip, care se pot constitui in colectorul unor mici acvifere de versant, le confera un mare potential de instabilitate, ceea ce nu le recomanda ca fiind terenuri bune de fundare decat an zonele de platou sau cu pante foarte reduse.


Construirea in aceste zone de versant, asa cum este versantul sud-estic al Dealului Caliman, pe care se situeaza si zona nordica a cartierului Hangani sau versantul nord-vestic al Dealului Magura, nu se face decat in conditii speciale, cu studiul stabilitatii in fiecare caz. Aceste perimetre sant, de altfel si zone de amplasament pentru numeroase sonde de petrol, legate antre ele prin drumuri petroliere execute an profil mixt, fara consolidare, ceea ce contribuie an mod substantial la declansarea dezechilibrelor de versant, prin facilitarea accesului apelor pluviale an masa deluviului de panta.

Venirea unor ani cu precipitatii normale sau chiar peste media obisnuita, dupa o indelungata perioada de seceta, poate duce la activarea unor alunecari stabilizate sau la amorsarea unora noi. Din acest motiv, nu se vor executa locuinte pe terenurile in panta, considerate stabile pana in prezent, dar pe care se observa aparitia unor fisuri transversale sau chiar a unor mici cornise de desprindere.

In final se face recomandarea generala ca pentru orice constructie, in conformitate cu prevederile normativului NP 074 – 2007, sa se execute o documentatie geotehnica adecvata, referitoare la conditiile concrete ale amplasamentului respectiv. Constructiile de interes public, indiferent de regimul de analtime si natura terenului, vor fi proiectate obligatoriu numai pe baza unui studiu geotehnic la obiect.

Toate studiile geotehnice se vor verifica la cerinta Af de catre un verificator atestat.

2.3 RELATII IN TERITORIU

Propuneri cu caracter director pentru teritoriul Unitatii teritoriale Moinesti si teritoriul sau de influenta Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei Orizonturi 2013-2020-2030 PLANIFICAREA SPATIALA Conceptul de planificare spatiala reprezinta un cumul de metode, programe, proiecte si actiuni prin care se realizeaza dezvoltarea directionata, ghidata de strategii explicite, a spatiului fizic pentru a echilibra componentele economice, sociale, culturale si istorice, de peisaj si mediu natural ale unui teritoriu. Planificarea spatiala presupune demersuri interdisciplinare si include paliere diferite de analiza si proiectare, constituind baza conceptuala a politicilor de dezvoltare regionala si intervenind pentru corectarea anomaliilor si disfunctionalitatilor care pot sa apara în derularea acestora. Strategiile, programele si planurile de amenajare integrata în teritoriu si localitatile din Romania vor trebui, prin urmare, sa incorporeze orientarile comune pentru spatiul amenajat european, cu referinta prioritara la mentinerea unui echilibru rational între interesul privat si cel public, în conditiile respectarii stricte a regimului juridic al proprietatii asupra terenurilor. Se are în vedere evitarea dispersiei zonelor de locuit, asigurarea diversitatii sociale si culturale intraurbane, controlul jocurilor speculative de ocupare a spatiilor publice si peisajului, mixajul optim între elementele functionale si cele sociale. Pentru întreaga perioada pana în anul 2030, îmbunatatirea conditiilor de locuit, inclusiv în cartierele de cladiri multietajate din orase, în sprijinul dezvoltarii urbane durabile vizeaza urmatoarele obiective:

• Adaptarea dinamicii si caracteristicilor locuintelor la nevoile prezente si viitoare ale populatiei; • Precizarea directiilor de dezvoltare viitoare a constructiei de locuinte (principii de constructie,

materiale si structura adaptate la conditiile specifice); • Dezvoltarea controlata a zonelor rezidentiale (asigurarea accesului la utilitati, transport,

servicii publice si sociale); • Realizarea unor politici de locuire care sa integreze grupurile vulnerabile si sa asigure

mixitatea sociala;


• Constituirea de rezerve funciare suficiente si dispuse în amplasamente diverse prin realizarea unor politici locale coerente referitoare la folosinta terenurilor;

• Asigurarea accesului la conditii de locuire sigure si sanatoase pentru persoanele care nu îsi pot achizitiona locuinte pe piata libera.

Orizont 2013. Obiectiv national: Integrarea preceptelor stiintifice ale planificarii spatiale în programele de dezvoltare regionala; modernizarea cadrului legislativ si normativ în concordanta cu orientarile de coeziune teritoriala a UE si cu cerintele dezvoltarii durabile. În acest scop se prevad, în completarea masurilor stabilite prin Programul Operational Regional (a se vedea Capitolul IV.3.1) si în concordanta cu prevederile Conceptului National de Dezvoltare Spatiala – Romania 2025, urmatoarele directii de actiune prioritare:

• Determinarea viitoarelor centre urbane de polarizare a zonelor rurale pentru a mari gradul de accesibilitate a populatiei rurale la servicii de calitate (sanatate, educatie, servicii sociale);

• Stabilirea cadrului legislativ si tehnico-normativ pentru demararea unui program multianual vizand stramutarea locuintelor aflate în zone de risc (inundatii, alunecari de teren);

• Elaborarea, aprobarea si aplicarea normelor care impun consultarea populatiei asupra deciziilor de urbanism si a celor care privesc dezvoltarea comunitatii;

• Întocmirea, la nivelul localitatiI, a planului local de dezvoltare durabila (Agenda Locala 21) cu antrenarea larga si activa a comunitatii;

• Marirea suprafetelor de spatii verzi intravilane cu 10% pentru atingerea unui indicator de minimum 15 metri patrati pe locuitor;

• Lansarea proiectelor pentru sporirea substantiala a spatiilor de parcare; Orizont 2020. Obiectiv national: Constituirea la nivel regional, conform strategiilor de dezvoltare spatiala, a sistemului policentric de arii functionale urbane (aglomerari urbane) si de coridoare de urbanizare în lungul arterelor de transport de interes european (policentricitate de retea). Pe langa continuarea actiunilor initiate în cadrul implementarii programelor lansate în perioada 2007-2013, se vor urmari urmatoarele tinte orientative:

• Asigurarea în totalitate a terenurilor pentru constructii noi prin reciclarea terenurilor intravilane si extravilane desemnate prin planurile strategice sau restructurarea terenurilor subutilizate sau parasite si limitarea expansiunii zonelor urbanizate;

• Atingerea unei valori medii pe tara a indicelui suprafetei locuibile de 15 metri patrati pe locuitor;

• Reducerea la 40% a proportiei locuintelor încalzite cu sobe cu combustibil solid prin înlocuirea instalatiilor si introducerea unor sisteme moderne de încalzire;

• Realizarea de spatii publice de calitate în toate zonele principale ale oraselor; • Rezolvarea problemei parcajelor , dezvoltarea traseelor functionale pietonale si pentru

biciclisti; • Obtinerea unei mixitati functionale si sociale optime a localitatilor pentru a evita enclavizarea

socio-economica; Orizont 2030. Obiectiv national: Structurarea si dezvoltarea retelei extinse de localitati urbane si rurale ca premisa pentru afirmarea regiunilor Romaniei ca entitati dinamice, atragatoare si competitive si pentru racordarea lor deplina la spatiul european. În acest sens se prevad ca tinte orientative:

• Cresterea nivelului de urbanizare pana la 70% prin atingerea indicatorilor care sa permita includerea a circa 650 de localitati rurale în categoria de orase si prin aplicarea generalizata a instrumentelor de dezvoltare urbana integrata;

• Realizarea principalelor elemente ale tramei nationale de interconectare functionala a regiunilor Romaniei (inclusiv prin coridoarele transcarpatice) ca armatura a dezvoltarii lor durabile si a racordarii lor la sistemul european;

• Încheierea programului de stramutare a locuintelor aflate în zone de risc la hazardurile naturale sau antropice;

• Atingerea unei valori medii pe tara a indicelui suprafetei locuibile de 17 metri patrati pe locuitor


CONCEPTUL NATIONAL DE DEZVOLTARE SPATIALA UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM „ION MINCU” 2006

Coridoarele europene


2.4 NIVEL DE DEZVOLTARE ECONOMICA

Moinesti, in anul 2009

Numarul de unitati locale active

Cifra de afaceri (mii lei RON)

Numarul mediu de salariati

Investitii brute (mii lei RON)

Investitii nete (mii lei RON)

476 304.699 6.250 494.110 371.558 Cifra de afaceri realizata in medie pe o unitate locala activa cifra de afaceri realizata pe unitate activa (mii lei RON preturi curente) 2005 2006 2007 2008 2009 Municipiul Moinesti 1.094,7 1.162,2 1.123,2 1.672,0 640.1 Cifra de afaceri realizata in medie pe un salariat din unitatile locale active cifra de afaceri medie pe un salariat (mii lei RON preturi curente) 2005 2006 2007 2008 2009 Municipiul Moinesti 47,6 59,1 71,9 109,4 48,8 Investitii brute in bunuri corporale ce revin in medie la un salariat din unitatile locale active investitii brute pe un salariat (mii lei RON preturi curente 2005 2006 2007 2008 2009 Municipiul Moinesti 6,1 9,2 24.5 123,7 79,1 Investitii brute in bunuri corporale ce revin in medie la 1.000 lei RON cifra de afaceri realizata de unitatile locale active investitii brute la 1.000 lei RON cifra de afaceri (lei RON preturi curente)

2005 2006 2007 2008 2009 Municipiul Moinesti 127,5 156,2 340,2 1.131,2 1.621,6 Investitii nete in bunuri corporale ce revin in medie la un salariat din unitatile locale active investitii nete pe un salariat (mii lei RON preturi curente) 2005 2006 2007 2008 2009 Municipiul Moinesti 5,8 8,7 20,0 57,6 59,4

Investitii nete in bunuri corporale ce revin in medie la 1.000 lei RON cifra de afaceri realizata de unitatile locale active investitii nete la 1.000 lei RON cifra de afaceri (lei RON preturi curente) 2005 2006 2007 2008 2009 Municipiul Moinesti 122,0 147,6 278,5 527,0 1.219,4

Radiografia vietii economice locale pe sectoare si ramuri industriale are la baza prelucrarea

informaTiilor obTinute de pe site-ul Ministerului Economiei si Finantelor pornind de la lista societatilor comerciale cu sediul in municipiul Moinesti existente la 31.12.2006.

Astfel, la sfarsitul anului 2006, la nivelul municipiului Moinesti sunt active 541 de firme dintre care 42 au cifra de afaceri egala cu 0, 58 au fost infiinTate pe parcursul anului 2006, iar 106 nu au informaTii pentru anul 2005, toate acestea fiind considerate fara activitate. Prin urmare analiza a fost facuta pe un esantion de 335 de agenti economici.

Analizand principalele sectoare economice din municipiul Moinesti situaTia este urmatoarea:


• 172 de agenti economici isi desfasoara activitatea in comert; • 23 de agenti economici opereaza in diverse ramuri industriale(extractiva, textila,

panificaTie, mobila si prelucrarea lemnului); • 11 agenti economici desfasoara activitati in unitati de • alimentate publica; • 14 agenti economici isi desfasoara activitatea in domeniul • constructiilor; • 33 de agenti economici opereaza in domeniul transporturilor de • calatori si transport marfa; • 79 de agenTi economici desfasoara activitati in servicii; • 3 agenti economici desfasoara activitatea in agricultura si silvicultura. Majoritatea firmelor din municipiul Moinesti sunt firme tinere, infiintate incepand cu anul 2003.

Anii 2003 si 2006 au reprezentat anii cu cele mai multe firme infiintaTe care sunt active in prezent.

Mediul economic local este dominat de firmele din comert si firmele mici de servicii. Peste jumatate dintre firme activeaza in domeniul comerTului (51%) si aproximativ un sfert din economia locala revine sectorului serviciilor (24%).

Ca marime, domina ca numar firmele cu o cifra de afaceri cuprinsa intre 100.001-1.000.000 RON (38,2%) si firmele cu o cifra de afaceri cuprinsa in intervalul 10.001-100.000 RON (39,1%). Analiza indicatorilor financiari pentru municipiul Moinesti indica un mediu de afaceri favorabil lansarii de firme pe piaTa prin profitabilitatea ridicata a firmelor cu cifra de afaceri mica, urmata de firmele cu o cifra de afaceri medie caracterizate printr-un numar mai mare de angajati si o rata a profitului mai mica. Majoritatea firmelor, 44% are un numar relativ mic de personal, cuprins intre 1-10 angajati, acestea fiind si cele mai profitabile firme daca analizam raportul profit total/cifra de afaceri totala


2.5 POPULATIA

2.5.1. Evolutia si densitatea populatiei Din punct de vedere demografic judetul Bacau este unul dintre cele mai mari judete ale tarii, situinduse pe locul V dupa municipiul Bucuresti si judetele Prahova, Iasi, Dolj. In general, intr-un interval mare de timp, populatia judetului a inregistrat o dinamica ascendenta. Astfel, intr-o perioada de cca 72 ani, numarul locuitorilor din judet, a crescut de la 375 035 persoane. In anul 1930 la 706 623 persoane in anul 2002.

Comparand insa rezultatele ultimelor doua recensaminte ale populatiei si locuintelor, respectiv februarie 1992 si martie 2002, rezulta : • populatia totala a judetului a scazut de la 737 026 persoane la 708 751 persoane: • populatia urbana a scazut de la 370 876 persoane la 327 419 persoane: populatia rurala a crescut de la 366 150 persoane la 381 332 persoane

Numarul de locuitori mun. MOINESTI Populatia stabila Total Barbati Femei

Anul 2009 23.562 11.455 12.107 Evolutia populatiei comparativa cu populatia judetului

Denumirea localitatii 1956 1966 1977 1992 2002

Dinamica intre

1992 si 2002

(+/- %)

2009 Dinamica

intre 2002si2009

(+/- %) Total judet 507937 598321 667791 737512 706623 -4.19 716176 1.35 Total Urban, din care: 119074 176999 257068 371305 326317 -12.12 324493 -0.56

Municipiul Bacau 54138 75503 127299 205029 175500 -14.40 176366 0.49

Municipiul Onesti 11253 35663 41738 58810 51416 -12.57 49203 -4.30

Municipiul Moinesti 14600 18714 20862 25560 24210 -5.28 23562 -2.68

Orasul Buhusi 12382 15341 20148 21621 18746 -13.30 19637 4.75

Orasul Comanesti 12392 15274 16879 25020 23679 -5.36 23415 -1.11

Orasul Darmanesti 11622 11698 12805 13883 14194 2.24 14420 1.59

Orasul Slanic Moldova 3082 4857 4734 5311 4996 -5.93 4928 -1.36

Orasul Tg.Ocna 11227 11647 12603 16071 13576 -15.52 12862 -5.26

Total Rural, 377241 409624 410723 *)366207 380306 3.80 391683 2.99 Ponderea judetului in populatia Regiunii de Nord-Est este de 19,2%, iar in populatia tarii

de 3,26%, fata de 3,23% in 1992. Structura populatiei pe medii de viata sociala s-a modificat esential in ultimii 10 ani. La 18

martie 2002, 46,2% din populatia judetului era concentrata in urban si 53,8% in rural. Daca privim retrospectiv intr-o perioada mai indelungata, constatam ca preferintele populatiei pentru viata la tara sau la oras s-au modificat in ultimii 90 de ani de doua ori: prima data in sensul dorintei de a trai la oras, motiv pentru care de la 7,9% pondere a populatiei in urban in anul 1912, evolutia a


fost in mare parte de crestere, atingand un varf de 50,3% la recensamantul din 1992, fenomen similar pe intreaga tara.

O tendinta contrara s-a manifestat in ultimii ani, cand populatia a inceput sa prefere din nou viata la tara, astfel incat la acest recensamant populatia rurala a depasit-o pe cea urbana in judetul Bacau, fata de media tarii unde se constata aceeasi tendinta de scadere, dar populatia urbana ramane majoritara (52,7%). Fata de 1992, in marea majoritate a judetelor tarii s-a redus ponderea populatiei urbane, iar in cele 5 judete in care aceasta a crescut (Ilfov, Alba, Dolj, Hunedoara si Valcea), aceasta crestere s-a realizat in principal prin schimbarea statutului unor unitati teritorial administrative din comuna in oras. Dinamica populatiei MOINESTI 1956 1966 1977 1992 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 POPULATIA STABILA 14600 18714 20862 25560 24210 24519 24273 24128 23972 23863 23715 23562 Rata de crestere la 100 locuitori 28.18 11.48 22.52 -5.28 1.28 -1.00 -0.60 -0.65 -0.45 -0.62 -0.65

Rata de crestere la 100 locuitori in anul 2009 fata de anul 2002 -2.68 Conform datelor statistice populatia Municipiului Moinesti este in continua scadere (cu o

mica exceptie in anul 2003) de la recensamantul din 1992 pana la ultimile date, respectiv anul 2009

Structura populatiei dupa etnii la Recensamantul Populatiei si Locuintelor din 2002

POPULATIA STABILA ROMANI RROMI MAGHIARI CEANGAI GERMANI EVREI ITALIENI

24.210 23,397 753 32 6 9 3 -

Structura populatiei dupa religii la Recensamantul Populatiei si Locuintelor din 2002

POPULATIA STABILA Ortodoxa Romano- catolica Penticostali

Adventista de ziua a saptea

Crestina de rit vechi

Crestina dupa evanghelie

Altere religii

24.210 22.353 1.230 286 93 50 2 196

Structura populatiei pe sexe ANUL POPULATIA STABILA

MASCULIN FEMININ val absoluta %din TOTAL val absoluta %din TOTAL

2002 24210 11845 48.9 12365 51.1 2003 24519 12035 49.1 12484 50.9 2004 24273 11920 49.1 12353 50.9 2005 24128 11837 49.1 12291 50.9 2006 23972 11692 48.8 12280 51.2 2007 23863 11632 48.7 12231 51.3 2008 23715 11571 48.8 12144 51.2 2009 23562 11455 48.6 12107 51.4

Structura populatiei pe sexe a evoluat in ultimii ani in favoarea celui feminin. Daca la nivelul tarii a crescut ponderea femeilor in total de la 50,8% in 1992 la 51,3% in 2002, judetul Bacau inregistreaza o crestere de la 50,2% la 50,6%, in paralel cu scaderea populatiei masculine de la 49,8% la 49,4%.

Cele doua medii inregistreaza proportii diferite a populatiei pe sexe. Daca la mediul urban predomina femeile (50,2%), in mediul rural predomina barbatii (51,6%). In municipiul Moinesti din analiza ultimilor ani rezulta o tendinta constanta de cresterii ponderii femeilor.


Structura populatiei pe grupe de varsta 2008 ( date directia de Statistica) mun. MOINESTI MASC FEM AS % % concluzii

0-4 ani 625 569 1194 5.04 11.39

5-9 ani 604 575 1179 4.97

10-14 ani 775 731 1506 6.35 13.13

Rezerva demografica medie pentru perspectiva pe tara =14,61% in mediul urban= 15,48 15-19 ani 980 953 1933 8.16

20-24 ani 945 1010 1955 8.25

59,75

Populatia apta de munca =65,75% din pop. totala (val in mediul urban pe tara = 68,82% valoarea pe tara = 61,84%) Ponderea varstelor cu productivitatea cea mai ridicata in raport cu populatia apta de munca = 47.12% (val in mediul urban pe tara = 48.33 % valoare pe tara = 47,41%) Indicele de innoire a fortei de munca=0.951 (val in mediul urban pe tara = 0.918 valoare pe tara = 1.077

25-29 ani 877 709 1586 6.69

30-34 ani 816 853 1669 7.04

35-39 ani 1025 1161 2186 9.22

40-44 ani 916 984 1900 8.02

45-49 ani 900 877 1777 7.50

50-54 ani 854 878 1732 7.31

55-59 ani 615 739 1354 5.71

60-64 ani 428 537 965 4.07

11.66

Populatia este tanara Indicele de imbatranire demografica = 0.96 valoare pe tara = 1.03) Indicele de dependenta demografica=47 valoare pe tara =58.6

65-69 ani 450 545 995 4.20

70-74 ani 394 503 897 3.78

75-79 ani 265 342 607 2.56

80-84 ani 108 156 264 1.11 TOTAL 11577 12122 23699 100 100

% 48.85 51.15 100 Varsta medie [ani] 35.8 37.7 36.8

In corelatie cu structura pe varste se calculeaza un indicator deosebit de important, si anume raportul de dependenta (pe varste). Daca valoarea indicatorului este subunitara efectele raporturilor de dependenta sunt normale (suportabile) din punct de vedere socio-economic.(unitatea=100) Daca valoarea este supraunitara comunitatea respectiva va trebui sa apeleze la resurse exogene sau urmeaza sa se reorganizeze in interiorul ei.

In forma sa generala, raportul de dependenta este raportul dintre populatia tanara plus cea varstnica si populatia adulta

ROMANAIA Recensamant

2002 % MOINESTI

2008 % Populatie stabila 20758438 100 23699 100

0-14 ani 3669458 17.68 3879 16.37 15-19 ani 1516123 7.30 1933 8.16 20-24 ani 1554111 7.49 1955 8.25 25-29 ani 1582867 7.63 1586 6.69


30-34 ani 1841250 8.87 1669 7.04 35-39 ani 1138409 5.48 2186 9.22 40-44 ani 1394803 6.72 1900 8.02 45-49 ani 1545614 7.45 1777 7.50 50-54 ani 1374564 6.62 1732 7.31 55-59 ani 1023367 4.93 1354 5.71 60-64 ani 1117652 5.38 965 4.07

60 si peste 3000220 14.45 2763 11.66 Populatie dependenta 37.51 32.10

Dintr-o perspectiva comparata intre structura populatiei Romaniei si cea a municipiului Moinesti raportul de dependenta generala, la nivelul populatiei tinere si la nivelul populatiei varstnice din muncipiul Moinesti sunt deocamdata net inferioare rapoartelor de dependenta la nivel national. Pe moment aceasta structura confera un avantaj din perspectiva competitiei cu alte localitati Evolutia elementelor demografice, componente ale indicatorului populatiei

1977 1992 1996 2000 2006

Natalitate (pe tara

Val abs. 467 379 292 296 262

%o 22.4 14.8 11.5 11.7 10.9

Mortalitate `Val abs. 175 239 216 251 253

%o 8.4 9.4 8.5 9.9 10.6

Spor natural Val abs. 292 140 76 18 9

%o 14.10 5.48 2.90 0.70 0.37

Spor migrator Val abs. 182 15 -104 -200 -263

%o 8.7 0.9 -4 -7.9 -10.8

Nuptialitate (pe tara 4.8)

Val abs. 179 203 170 160 198

%o 8.6 7.9 6.6 6.3 8.1

Divortialitate (pe tara 0.8)

Val abs. 45 71 79 100 45

%o 2.1 2.8 3.1 3.9 1.85 Sporul natural in analiza ultimilor ani este in scadere , insa inca pozitiv. Cresterea

populatiei nu este marcata de acest spor deoarecec sporul migrator este negativ si cu valori mari prin comparatie.

In concluzie: trendul de reducere numerica a populatiei municpiului Moinesti se pare ca s-a instalat si probabil va continua in anii urmatorii ani.si este datorat migratiei.

Nivelul de dezvoltare economica al unei comunitati are un impact direct asupra principalelor fenomene demografice influentand structura si dinamica populatiei, care la randul ei, influenteaza desfasurarea activitatilor economice. Scaderea din ultimii ani a demografiei municipiului Moinesti, de la 25.370 in anul 2001 la 23.972 in anul 2006, se inscrie in tendinta generala a judetului Bacau si chiar in cea de la nivelul intregii tari.


In cadru general, criza demografica poate fi redusa la declinul demografic in care se afla Romania de peste 20 de ani, declin al carui mecanism imediat se afla in scaderea natalitatii, cresterea mortalitatii si migratia externa negativa. Tendinta de scadere se datoreaza in principal urmatorilor factori:

I. tendinta accentuata de imigrare; II. migrarea fortei de munca spre centrele urbane mai dezvoltate, in urma III. restructurarii industriei petrolului; IV. scaderea natalitatii.

Scaderea populatiei tinere din municipiul Moinesti (24,8% elevi/studenti in anul 2005, fata de 23,9% in anul 2006) si tendinta de imbatranire a populatiei prin marirea numarului de varstnici (18,47% varstnici la Recensamantul din anul 2002), alaturi de reducerea activitatii de extragere si prelucrare a petrolului si plecarea populatiei apte de munca in strainatate au determinat un dezechilibru demografic, care poate duce la dezechilibre economice si sociale grave: pe piata fortei de munca, in sistemul de pensii, de servicii de sanatate, de educatie, in sistemul general de protectie sociala, in sistemul de venituri si cheltuieli bugetare. Municipiul Moinesti inregistreaza cote ridicate de mortalitate infantila, 20,7‰ in anul 2005, fata de rata nationala de 15‰. Mortalitatea infantila reprezinta un indicator al starii de sanatate, dar, in acelasi timp, si un indicator al dezvoltarii sociale si economice. Mortalitatea infantila este strans legata de nivelul de educatie al mamei, alimentatia necorespunzatoare, stres, conditiile de viata, starea de sanatate a viitoarei mame, lipsa consilierii premergatoare conceptiei, lipsa sau insuficienta controlului prenatal, calitatea consultatiei medicale acordate femeii gravide, mamei si copilului in primul an de viata. Teoretic, o diminuare ori stoparea declinului demografic ar trebui sa fie rezultatul combinat al cresterii natalitatii, scaderii mortalitatii si reducerii migratiei externe. Concluzia care rezulta este ca potentialul demografic este puternic influentat de gradul de dezvoltare socio – economica. Astfel, o dezvoltare a activitatilor economice va determina asigurarea a suficiente locuri de munca, ceea ce va conduce la cresterea gradului de ocupare a fortei de munca locale si diminuarea emigratiei, in timp ce dezvoltarea serviciilor sociale si medicale va contribui la cresterea accesibilitatii la serviciile medicale, imbunatatirea starii de sanatate a populatiei si, implicit, diminuarea valorilor mortalitatii.

Insuficienta dezvoltare a activitatilor economice nu incurajeaza populatia adulta tanara sa revina in comuna dupa finalizarea studiilor.

Se incearca o pastrare a tinerilor in oras prin specializarile din cadrul cele doua licee din oras.

Deplasarile pentru munca sunt bine reprezentate, prin deplasarile periodice / saptamanale ale muncitorilor in constructii, ale muncitorilor in exploatatii forestiere si silvicultura.

Situatia fondului locativ

Structura si ponderi ale locuintelor (%)

Structura locuintelor pe forme de proprietate (%)

Ponderea locuintelor dispunand de: (%)

Sup

rafa

ta m

edie

a u

nei c

amer

e de

locu

it -m

p-

Ponderea

locuintelor

dispunand de:

(%)

Priv

ata

De

stat

Priv

ata

de g

rup

(coo

pera

tista

/ as

ocia

tiva)

A

culte

lor

relig

ioas

e

Alim

enta

re c

u ap

a in

locu

inta

Can

aliz

are

din

rete

a pu

blic

a sa

u si

stem

Inst

alat

ie

elec

trica

Inca

lzire

prin

te

rmof

icar

e sa

u

Buc

atar

ie

Bai

e


Total judet Bacau 98.3 1.4 0.1 0.1 43.2 41.9 94.6 35.9

14.4

82.7

41.4

Mediul urban 97.5 2.3 0.2 0.1 84.8 83.1 98.7 74.9

15.0

94.4

81.6

MUNICIPIUL BACAU 98.1 1.6 0.3 0.1 94.0 93.4 99.0 90.

2 15.

1 95.

9 91.

6 MUNICIPIUL ONESTI 97.6 2.3 93.4 91.7 99.1 89.

6 15.

7 95.

9 90.

7 MUNICIPIUL MOINESTI 93.3 6.6 77.3 72.7 98.9 47.

4 14.

8 94.

2 71.

5 ORAS BUHUSI 94.7 5.2 0.1 65.7 62.8 96.5 44.

6 14.

6 92.

1 63.

7 ORAS COMANESTI 97.9 2.0 0.1 69.2 65.0 99.2 39.

7 14.

1 93.

8 63.

2 ORAS SLANIC MOLDOVA 98.6 0.8 0.6 43.7 43.6 98.4 19.

6 14.

4 91.

7 42.

4 ORAS TARGU OCNA 97.2 2.6 0.1 0.1 63.7 59.5 96.8 41.

7 14.

6 90.

5 56.

3 ORAS DARMANESTI 99.5 0.4 22.7 18.3 95.6 3.7 14.

8 77.

6 17.

9

Mediul rural 99.1 0.6 0.1 0.2 6.4 5.4 91.1 1.3 13.9

72.3 5.7


Numarul total al cladirilor si structura lor pe localitati

Numa

rul c

ladiril

or to

tal

(inclu

siv cu

unit

ati d

e loc

uit in

)

Numa

rul lo

cuint

elor

perm

anen

te /

sezo

niere

din care, pe forme de proprietate Locuinte dispunand de:

Numa

rul c

amer

elor d

e loc

uit

nr

.cam

/ o lo

cuint

a

Supr

afat

a ca

mere

lor d

e loc

uit -

mp-

su

prf lo

c/ pe

rsoa

na

Numa

rul c

amer

elor d

e loc

uit,

utiliz

ate

in sc

opur

i com

ercia

le

Locuinte dispunand de:

Priva

ta

De st

at

Priva

ta d

e gr

up

(coo

pera

tista

/ A

culte

lor re

ligioa

se

Alim

enta

re cu

apa

in

locuin

ta

Cana

lizar

e din

rete

a pu

blica

sau

siste

m

Insta

latie

electr

ica

Inca

lzire

prin

term

ofica

re

sau

prin

centr

ale te

rmice

Buca

tarie

Baie

Su

praf

ata

came

relor

de

locuit

/ locu

inta

nr

per

soan

e / lo

cuint

a

poop

ulatia

Total judet Bacau 161170 256796 252518 3610 326 342 111002 107661 243029 92077 644108 9296874 3076 212442 106295 Dinamica fata de 1992 pe

total judet (+/- %) 14.4 9.8 36.8 -92.6 9.4 50 4.0 2.4 10.1 1.8 13.1 19.8 4.7 7.1 Mediul urban 28627 120664 117654 2731 187 92 102334 100264 119068 90330 290127 4363835 1595 113963 98493 MUNICIPIUL BACAU 7900 65954 64707 1024 179 44 61988 61591 65313 59467 154578 2337893 1094 63232 60399 .% 98.1 1.6 0.3 0.1 94.0 93.4 99.0 90.2 2.34 13.3 1.7 95.9 91.6 35.4 2.66 175500 MUNICIPIUL ONESTI 2492 20137 19658 471 3 5 18812 18474 19959 18040 45976 721716 149 19314 18269 .% 97.6 2.3 0.0 0.0 93.4 91.7 99.1 89.6 2.28 14.0 0.7 95.9 90.7 35.8 2.55 51416 MUNICIPIUL MOINESTI 3347 8325 7769 552 4 6436 6055 8236 3945 21212 313880 49 7845 5955 .% 93.3 6.6 0.0 77.3 72.7 98.9 47.4 2.55 13.0 0.6 94.2 71.5 37.7 2.91 24210 ORAS BUHUSI 2917 6965 6596 359 1 9 4578 4374 6722 3109 16956 248209 48 6412 4435 .% 94.7 5.2 0.0 0.1 65.7 62.8 96.5 44.6 2.43 13.2 0.7 92.1 63.7 35.6 2.69 18741 ORAS COMANESTI 3911 8020 7849 160 1 10 5549 5209 7958 3182 21459 303344 99 7522 5065 .% 97.9 2.0 0.0 0.1 69.2 65.0 99.2 39.7 2.68 12.8 1.2 93.8 63.2 37.8 2.95 23679 ORAS SLANIC MOLDOVA 1159 1865 1838 15 12 815 813 1835 366 4738 68270 20 1711 791 .% 98.6 0.8 0.6 43.7 43.6 98.4 19.6 2.54 13.7 1.1 91.7 42.4 36.6 2.68 4996 ORAS TARGU OCNA 2773 4930 4790 130 3 7 3142 2931 4772 2057 12808 186671 47 4461 2777 .% 97.2 2.6 0.1 0.1 63.7 59.5 96.8 41.7 2.60 13.8 1.0 90.5 56.3 37.9 2.75 13576 ORAS DARMANESTI 4128 4468 4447 20 1 1014 817 4273 164 12400 183852 89 3466 802 .% 99.5 0.4 0.0 22.7 18.3 95.6 3.7 2.78 13.0 2.0 77.6 17.9 41.1 3.18 14194 Mediul rural 132543 136132 134864 879 139 250 8668 7397 123961 1747 353981 4933039 1481 98479 7802

PUG MUNICIPIULMOINESTI ●MEMORIU GENERAL

Populatia scolara pe niveluri de instruire, pe judet si localitati, in anul 2006/2007

Copii inscrisi in gradinite

Elevi inscrisi in

invatamantul preuniversitar

din care

Studenti Primar si gimnazial (inclusiv special)

din care Licee

Scoli de arte

si meserii

Scoli post

liceale

Scoli de

maistri Primar

(inclusiv special)

Gimnazial (inclusiv special)

804 5,235 2,654 1,226 1,428 1,814 767 - - - Populatia curent ocupata, dupa statutul profesional la Recensamantul Populatiei si Locuintelor din 18 martie 2002

Populatia curent ocupata

din care, dupa statutul profesional:

Salariati Patroni Lucratori pe cont propriu

Membri ai unor societati agricole/

cooperative

Lucratori familiali in

gospodaria proprie

Alta situatie in cazul statutului

profesional

7,937 7,153 233 311 3 220 17

Populatia stabila dupa participarea la activitatea economica, la Recensamantul Populatiei si Locuintelor din 18 martie 2002

Populatia stabila

din care, dupa participarea la activitatea economica:

Rata generala de activitate (%) Populatia curent

activa total

din care:

Populatia curent ocupata

Someri in cautarea altui loc de munca

Someri in cautarea

primului loc de munca

24,210 10,001 7,937 1,275 789 41.3

Numarul mediu al salariatilor (numar persoane) Anul 2006 Municipiul Moinesti 5926

Someri inregistrati si rata somajului in anul 2007

Numarul de someri inregistrati la sfarsitul lunii

Decembrie 2007

Numar mediu lunar de someri inregistrati in

anul 2007

Rata somajului la sfarsitul lunii conform ordonantei

24/1998(%)1)

Rata medie lunara a somajului (%) conform

ordonantei 24/1998(%)1)

428 486 2.7 3.1


2.6 CIRCULATIE SI TRANSPORTURI 2.6.1. Starea tehnica - Viabilitatea si capacitatea portanta a drumurilor Orasul Moinesti are legaturile rutiere directe si de tranzit realizate de drumul national DN2G, drumul judetean DJ 117 si de drumul comunal DC 181. - DN 2G Bacau - Moinesti - Comanesti , este principala artera de comunicatii a orasului ce-l leaga

de resedinta de judet si de celelalte centre urbane importante ( Comanesti,Tg.Ocna,Onesti )urmand traseul strazilor: M. Eminescu.T.VIadimirescu,Lunca, Livezilor.

- DJ 117 Balatau - Zemes - Moinesti - Poduri - Berzunti traverseaza localitatea de la nord la sud - est, suprapunandu-se cu strazile Capitan Zaganescu, Lucaesti, str. Stadionului.Drumul judetean traverseaza DN2G, iar strada Atelierelor accede in el.Drumul judetean are o importanta deosebita pentru Moinesti in relatia cu localitatile limitrofe ce ofera forta de munca si aprovizioneaza pietele agro -alimentare.

- DC 181 drum de importanta locala ce leaga cartierul Gazarie de localitatea Prajesti. Lungimea arterelor de circulatie din perimetrul localitatii este de 63 km, acestea insumand o suprafata de 492.000 mp, din care: - imbracaminti permanente ( beton asfaltat) - 33,0 km = 257.730 mp - Imbracaminti semipermanente (balast) - 30,0 km = 234.300 mp. Trama stradala majora alcatuita din urmatoarele strazi principale: - Strada M.Eminescu cu o lungime de 2400m , iatimea de 7,O0rn, modernizata in totalitate si in

stare buna de exploatare.Pe o lungime de 800m se suprapune cu DN 2G deservind traficul rutier al cartierului Gazarie si asigurand legatura cu cartierul Lucacesti.

- Strada T.VIadimirescu este artera principala a orasului si are o lungime de 2150m,iatimea partii carosabile de 8,00m,si trotuarele cu latimi variabile de 1,50m - 5,00 m. Aceasta urmeaza traseul strazii M.Eminescu si a unui tronson din DN2G.

- Strazile Lunca si Livezilor urmeaza pana la iesirea din localitatea Moinesti traseul drumului national DN2G, pe o lungime de 6100m.Latimea partii carosabile este de 8,00 m, lipsind in totalitate trotuarele.

- Strada 1 Mai leaga prin intermediul portiunii de 100m din strada AL.I.Cuza cartierul Hangani , de principala artera de comunicatie a localitatii.Aceasta are o lungime de 3050 m Iatimea partii carosabile de 7,00 m si este modernizata.

- Strada Cpt. Zaganescu are lungimea de 1175 m , Iatimea partii carosabile variabila de 8,00m - 10,00m si este modernizata in totalitate. Aceasta asigura legatura cartierului Lucacesti cu DN2G spre cele 2 directii ale acestuia ( zona centrala si zona industriala ).

- Strada Atelierelor are lungimea de 2000 m, Iatimea partii carosabile de 12,00m este modernizata in totalitate.Aceasta constituie artera de tranzit pentru traficul greu si desrveste una din zonele industriale mari ale orasului constituind si ocolirea orasului.

- Strada Zorilor are o lungime de 1100 m , Iatimea partii carosabile de 7,00m , trotuarele variabile intre 1,50m - 2,00m si modernizata in totalitate .Aceasta are rolul de strada colectoare a traficului auto din zona centrala, ansamblurile de locuinte si a dotarilor social culturale.

In zona centrala sunt strazi cu deservire locala care asigura accesul la blocurile de locuinte , spatiile comerciale, curti interioare, etc. De exemplu strazile: Baile Minerale, Libertatii, Costache Negri, V.AIecsandri,Viorelelor, modernizate in totalitate. In mod diferentiat pe categorii de vehicole, traficul auto se desfasoara astfel: - Pe strada Atelierelor - artera de tranzit a orasului care deserveste traficul greu prin interzicerea

acestuia spre zona centrala; - Pe strada T.VIadimirescu - aceasta constituie artera principala a zonei centrale, care preia

fluxurile majore a orasului si-l dirijeaza spre directiile centrelor urbane:Bacau, Comanesti, Tg Ocna;

- Pe strazile Zorilor, Libertatii,G.Enescu, M.Eminescu etc. - acestea sunt strazi colectoare, care preiau fluxurile de circulatie de pe arterele secundare si le dirijeaza pe strazile de legatura principale:

- Pe strazile 1 Mai ,Cpt. Zaganescu - acestea sunt strazi cu functiuni multiple pentru traficul rutieir. In orasul Moinesti dirijarea circulatiei se face prin intermediul indicatoarelor rutiere, insuficiente pentru pastrarea unui regim strict in circulatie. Circulatia pietonilor se face in cea mai mare parte( in specilal in zona centrala) pe trotuare,iar traversarea strazilor prin locuri marcate si semnalizate.


in zonele periferice,circulatia pietonilor se desfasoara pe acostamente si pe unele portiuni din partea carosabila. Ceea ce se remarca negativ este faptul ca localitatea si in special zona centrala este lipsita de spatii necesare de parcare, atat a autoturismelor particulare cat si a celor in tranzit. In etapa actuala stationarea autoturismelor se face pe partea carosabila in curtile interioare ale blocurilor si pe platformele ce deservesc spatiile comerciale. Aceste inconveniente creeaza dificultati in circuatia rutiera. Concluzionand aspectele situatiei existente privitoare la circulatia rutiera, se remarca urmatoarle: - Din analiza efectuata pentru etapa existenta ( chiar daca trama stradala modernizata din

intravilan reprezinta 52,40% din suprafata totala) sunt dificultati in modui de asigurare a conditiilor de siguranta a circualtiei, de fluenta din cauza lipsei unei viabilitati corespunzatoare a carosabilului.

- Lipsa de vizibilitate in unele intersectii, neantretinerea corespunzatoare a unor artere, lipsa trotuarelor, lipsa alveolelor in statiile de autobuze si a cabinelor de asteptare a calatorilor care folosesc transportul in comun , numarul mic de locuri de parcare si garaje sunt unele dificultati care genereaza cele mentionate anterior.

Daca din punct de vedere functional autogara comuna cu gara se justifica, nu acelasi lucru se poate afirma de accesul care se face la acest obiectiv si spatiul necorespunzator pentru numarul mare de autobuze care o deserveste.


2.7 INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCTIONALE. BILANT TERITORIAL

Bilantul teritorial al suprafetelor cuprinse în limita teritoriului administrativ TERITORIUL CATEGORII DE FOLOSINTA [HA]

ADMINISTRATIV

AGRICOL NEAGRICOL

MUNICIPIUL CURTI

TOTAL

MOINESTI ARABI

L PASUN

I FANET

E

VII LIVEZ

I PADURI

APE BALT

I DRUMU

RI

CAI FERAT

E NEPRODUCTI

V CONSTRUCT

II

555.0

0 771.0

0 818.0

0 7.00 1056.0

0 21.0

0 219.39 25.61 297.00 827.00

TOTAL 2151 2446 4597 % DIN TOTAL 47 53 100

In cadrul prezentei documentatii privind intocmirea Planului Urbanistic General si Regulamentul Local de Urbanism al orasului Moinesti , s-a impus necesitatea studierii si analizarii configuratiei urbane existente , concretizarea teritoriului intravilan delimitat si aprobat de Consiliul Local HG 68/2003

Suprafata teritoriului intravilan instituita prin PUG/2001 de 954.6 ha. In perioada de dupa revolutie (1989) ritmul de construire a scazut, dar s-au mai construit totusi atat apartamente in blocuri, cat si case individuale conform registrului de inregistrare a AC emise: - in perioada 1993 - 1997 - 62 aprtamente in 6 blocuri de locuinte

investitorii, Schelele Modarzau si Zemes, ce nu au fost cuprinse in datele furnizate de Primaria Moinesti; - in perioada 1997 - 2001 - 121 locuinte individuale,

In anul 2001 ,orasul Moinesti dispune de un fond de locuit format dini - 4968 apartamente in 255 blocuri de locuit P+2+4 nivele; - 2996 locuinte individuale P, P+1; TOTAL - 7864 locuinte.

Zona locuinte Starea constructiilor P+2-4 este buna , ele corespunzand din punct de vedere a durabilitatii

materialelor folosite: b.a. , b.c.a., caramida, dar nu mai corespund in totalitate din punct de vedere a asigurarii functionalitatii si confortului modern actual.

Locuintele individuale vechi, pentru ca, sunt construite (in proportie de cea. 32% ) din materiale nedurabile in timp, nu constituie un fond locuibil durabil si civilizat Locuintele construite dupa anul 1989, au regimul de inaltime la P+1, conditiile de confort prin dotare cu grupuri sanitare si baie si sunt realizate din materiale durabile .Din aceste considerente , se poate concluziona ca , locuirea incepe sa reclame tot mai multe conditii pentru ridicarea gradului ce confort ( de schimbare a functiunii si folosire de materiale durabile),de civilizatie si imbunatatire a structurii functionale, in directa corepondenta cu cerintele actuale de ridicare a calitatii vietii

Datorita faptului ca orasul Moinesti , cu exceptia zonei centrale are un pronuntat caracter rural,pe cea. 72% din suprafata , cat si specificul procesului de formare ca asezare urbana, ce s-a facut fizic prin includerea intr-un singur intravilan a cateva localitati rurale, suprafata rezultata a intravilanului, mosteneste mari suprafete de teren ce sunt deocamdata cu caracter agricol. libere(fondui de locuit mostenit este dispersat in teritoriu).In situatia existenta, pe cap de locuitor , revine din totalul suprafetei zonei de locuit din intravilan, o suprafata de teren de 40,58 mp Zona activitatilor economice Este reprezentata prin trei zone de profil si de agenti economici dispersati in teritoriu. 1. Zona industriala de la intrarea in orasul Momesti dinspre Bacau , in localitatea componenta

Gazarie.Aceasta cuprinde cateva unitati dispersate si o (asie dispusa pe partea dreapta in aval, de-a lungul paraului TazlauI Sarat, pana ia statia de epurare.

2. Zona dispusa pe partea stanga a DN2G , ia intrarea in localitate. 3. Zona de vest a localitatii reprezentata de Schela Petrol Moinesti.


in aceste zone functionale se evidentiaza existenta, unui amestec eterogen de agenti economici neconcentrati insa pe profile de activitate.Se remarca ca o grava disfuntionalitate ca agentii economici cu profil alimentar sunt amplasati alaturi de agentii industriali , de constructii, transport sau depozite.Acest fapt se prezinta ca o consecinta a acceptarii ocuparii unor amplasamente fara studii prealabile de zonificare a teritoriului localitatii. Zona institutii publice si servicii

Populatia scolara pe niveluri de instruire, pe judet si localitati, in anul 2006/2007

Copii inscrisi

in gradinite

Elevi inscrisi in

invatamantul preuniversitar

din care

Studenti Primar si gimnazial (inclusiv special)

din care

Licee

Scoli de arte

si meserii

Scoli post

liceale

Scoli de

maistri Primar

(inclusiv special)


804 5,235 2,654 1,226 1,428 1,814 767 - - -

Personalul didactic pe niveluri de instruire pe judet si localitati, in anul 2006/2007

Total

din care

Invatamant prescolar

Primar si gimnazial (inclusiv special)

din care

Liceal Profesional si de ucenici

Post liceal Superior Primar

(inclusiv special)


363 43 155 60 95 145 20 - -

Sali de clasa si cabinete scolare, laboratoare si ateliere scolare pe judet si localitati in anul 2006/2007

Sali de clasa si cabinete scolare

Laboratoare scolare Ateliere scolare

152 38 27

Cultura Obiectivele de utilitate publica cu profil cultural sunt slab reprezentate in orasul Moinesti, si

anume: doua cluburi cu capacitate de 550 locuri si o biblioteca oraseneasca de 52000 volume. Comerciale si alimentatie publica Acestea sunt bine reprezentate in orasul Momesti mai putin in cartierul Hangani Vasiesti,si

Lunca, in Moinesti este un magazin universal , constructie moderna in stare buna, un complex comercial in Lucacesti si Gazarie si restaurante . In general parterul liber al blocurilor de locuit este ocupat de spatii comerciale si alimentatie publica , cofetarii, patiserii,

Privatizarea comertului dupa 1989 a condus la aparitia mai multor spatii destinate comertului si ca atare , cartierele crasului sunt mai bine deservite-Suprafata comerciala ocupa cea. 4,0 ha


In Moinesti mai sunt doua piete agroalimentare una centrala S- 0,25 ha si una in cartierul Lucacesti langa complexul comercial S= 0,15 ha. Orasul mai beneficiaza de un bazar pentru desfacerea produselor si un obor de vite.

Suprafata de teren estimata a fi ocupata de unitatile cu caracter comercial totalizeaza 4,40 ha.

Speciale Dotarile speciale ale Ministerului de Interne sunt reprezentate prin Politia orasului Moinesti , ce ocupa o cladire noua pe str Mihail Sadoveanu si sediul Pompierilor de pe str. Capitan Zaganescu

Turistice Localitatea dispune de dotari turistice-pensiuni, hotelul este in constructie si ocupa o suprafata de 0,35 ha.

De mentionat este existenta zonei de ape naturale minerale neexploatate si neamenajate corespunzator si la reala valoare a lor, ca obiectiv de turism si tratament suprafata de teren ocupata cea 0,1 ha.

Financiar - bancare Activitatea financiar - bancara se desfasoara in orasul Moinesti in constructiile filialelor Bancii Nationale, Banc^ Romana de Dezvoitare( la parter de bloc)BANKCOOP si o Casa de Economii si Consemnatiuni, amplasate in zona centrala a orasului ( parter de bloc). Suprafata ocupata de aceasta functiune este de cea. 1,20 ha.

Prestari servicii - Sectorul prestari servicii , in procesul de restructurare si privatizare s-a remarcat prin cresterea

numarului de servicii infiintate legal,in special cu capital privat a! intreprinzatorilor particulari. Zona gospodarie comunala:

Amplasamentele acestor unitati sunt rasfirate in teritoriu dar fara a fi si armonios amplasate si deservesc in mod diferit populatita orasului si anume: in zona centrala gradul de asigurare cu prestari servicii depaseste cea. 40% in timp ce la periferie scade sub 10%. .

Orasul Moinesti are 10 cimitire insumand o suprafata de 7,65 ha, distribuite in tot teritoriul: 1. Micleasca -1 cimitir S = 1,52 ha; 2 . Vasiesti -1 cimitir S = 0,30 ha; 3. Hangani - 1 cimitir s = 1,06 ha; 4. Str. Zorilor -1 cimitir s = 1,41 ha; 5. - 6. Lucacesti sat - 2 cimitire s = 0,79 ha; 7. Str, G. Cosbuc -1 cimitir s = 0,97 ha; 8. Str. General Sova - 1 cimitir mozaic s = 0,70 ha; 9. intersectie str. T.VIadimirescu

cu str. Capitan - Zaganescu - 1 cimitir catolic - s = 0,50 ha;

10 Intrare oras Moinesti ( Gazarie ) -1 cimitir S = 0,40 ha;


2.8 ZONE CU RISCURI NATURALE

Pe baza studiului preliminar "Studiu geotehnic si hidrogeologic"elaborat de GEOPREST si a "Hartii de risc"elaborata de IPTANA a municipiului Moinesti, zonele cu

In Harta de risc a municipiului Moinesti este reprezentat coeficientul mediu de risc rezultat di coroborarea urmtorilor factori risc:

1. Harta factorului litologic 2. Harta factorului morfologic 3. Harta factorului structural 4. Harta factorului hidroclimatic 5. Harta factorului hidrogeologic 6. Harta factorului seismic 7. Harta factorului silvic 8. Harta factorului antropic 9. Harta factorului mediu de influenta

Valorile coeficientului mediu de producere a alunecarii Km rezultate se înscriu într-un interval larg, de la 0,12 (factor minim), pana la 0,80 (factor maxim), ceea ce semnifica un potential de producere al alunecarilor de teren de la mediu la mare.

În urma identificarii zonelor semnalate în municipiul Moinesti s-a constatat ca alunecarile sunt determinate în principal de exploatarile petroliere si de depozitele de sare subterane în care au avut loc infiltratiide apa.


Raul Ormenis si afluentii sai din cartierele Hangani si Vasiesti ridica unele probleme in ceea ce priveste tranzitarea debitelor mari de viitura .Versantii au expuneri si pante foarte diferite si sunt puternic afectati de eroziunea torentiala, alunecari de teren prin faptul ca paraiele ce coboara vijelios incarcate din munte cu multe aluviuni le deverseaza in zona in zona Lucacesti, Hangani, Vasiesti. Astfel de fenomene se produc adeseori la topirea brusca a zapezilor si a ploilor torentiale de vara . Terasa superioara, de 60 m altitudine relativa, din vesantul drept al raului Tazlaul Sarat, care este doar un rudiment vechi de terasa erodata, relief pe care s-a construit partea de vest a cartierului Lucacesti, este afectata, superficial de fenomene morfogenetice ( cornise de desprindere cu analtimi de peste 20 m ) si se suprapune litologic peste zona de aflorare a depozitelor aquitaniene – formatiunea cu sare – care contribuie la producerea unor manifestari de adancime de dezechilibru in versant, amplificate si de circulatia necontrolata a apelor sub presiune, pompate in sonde pentru recuperarea secundara a zacamintelor de titei. Zona nu se recomanda pentru construire decat an conditii speciale sau dupa executarea unor lucrari majore de stabilizare a versantului.

Pe baza studiului preliminar "Studiu geotehnic si hidrogeologic"elaborat de GEOPREST si a "Hartii de risc"elaborata de IPTANA a municipiului Moinesti, zonele cu risc de producere a alunecarilor de teren si terenurile inundabile sunt delimitate

• de-a lungul raului Tazlaul Sarat • de-a lungul paraului Gazu • de-a lungul paraului Urmenis

2.9 ECHIPARE EDILITARA


Alimentare cu apa si canalizare Datele privind situatia existenta a alimentarii cu apa si a canalizarii din mun. Moinesti au

fost preluate din MASTERL PLANUL judetului Bacau privind investitiile necesare in ceea ce priveste asigurarea serviciilor publice de alimentare cu apa si tratare a apelor uzate in perioada de tranzitie post - aderare, Beneficiar Consililul Judetean Bacau si din Strategia de dezvoltare durabila a mun. Moinesti elaborata de Consiliul local Moinesti.

2.9.1. Alimentarea cu apa Mun. Moinesti este alimentat cu apa din din ramura de nord OL Dn 800 mm a Sistemul

principal de alimentare cu apa al Companiei Regionale de Apa Bacau ( CRAB ). Sistemul principal al CRAB Bacau este alimentat de Lacul Poiana Uzului si Statia de tratare

apa Darmanesti. Sistemul alimenteazacu apa tratata toate orasele din Valea Trotusului cat si mun. Bacau.

Conducta de aductiune a apei PEHD Dn 500 mm racordata la ramura de nord a Sistemului de alimetare, alimenteaza prin intermediul unei noi statii de pompare amplasata in loc Vermesti – Comanesti, atat mun. Moinesti cat si comunele Poduri Magiresti si Ardeoani.

Mun. Moinesti dispune de mai multe rezervoare de inmagazinare a apei amplasate in locatiile Micleasca, Brazi, Christea, Hangani, cu capacitate totala 8.540 mc.

Distributia apei se face prin conducte mai vechi din fonta de presiune, otel si azbociment sau mai noi din PEHD cu diametre de 50 300 mm.

Lungimea totala a strazilor existente in mun. Moinesti este de 70037 ml. Lungimea retelelor de distributie este de cca. 44500 ml. Gradul de echipare a strazilor cu

retele de apa de distributie este de cca 64 %. Populatie care beneficiaza de alimentarea cu apa : 20060 loc ( 84 % ) Debitul mediu anual de apa consumat este de 2.068 mii mc din care 164 mii mc pentru uz

casnic. Contorizarea apei consumate se face in prezent in proportie de 83%. Disfunctionalitati:

- conducte de distributie vechi aflate in stare avansata de uzura cu pierderi mari de apa, in medie 36 % - necesita inlocuirea cu conducte noi din materiale ce nu se corodeaza in timp ( PEHD, POLSTIF, etc );

- strazi si portiuni de strazi echipate de curand cu noi locuinte, fara retele de distributie a apei; - din cauza uzuri avansate sunt pierderi la rezervoarele de inmagazinarea apei;

2.9.2. Canalizarea

Mun. Moinesti dispune de o canalizare in sistem divizor, cu colectoare separate ptr. ape uzate menajere si separate ptr. ape pluviale.

Colectoarele sunt executate, cele mai vechi din tuburi din beton cu Dn 200 – 1000 mm, iar cele mai noi din tuburi din PVC cu Dn 200 - 315 mm.

Lungimea colectoarelor de ape uzate menajere este de cca.22700 ml ( cca. 35 % din lungimea totala a strazilor ), iar a colectoarelor de ape pluviale este de cca. 2000 ml ( cca. 3 % din lungimea totala a strazilor ).

In prezent sunt racordati la sistemul de canalizare cca. 14250 locuitori. Apele uzate menajere sunt deversate in Statia de epurare existenta, amplasata in parte de

est a municipilui. Statia de epurare din Moinetti este proiectata pentru tratare mecanica si biologica. Apa uzata tratata este deversata in raul Tazlaul Sarat.

Debitul de apa proiectat ptr.Statia de epurare este de Qmed = 120 l/s, din care existent Qmed exist = 62 l/s.

Colectoarele de ape pluviale deverseaza apele in paraul Urmenis prin 3 guri de varsare Disfunctionalitati:

- colectoare de canalizare vechi in stare avansata de uzura, colmatate si infundate cu pierderi de apa uzata si pluviala ce se infiltreaza in sol;

- strazi si portiuni de strazi fara retele de canalizare menajera si pluviala; - statia de epurare – tehnologie invechita; obiecte ale statiei de epurare cu obiecte de constructii,

echipamente mecanice si electrice in stare avansata de uzura ceea ce duce la nerealizarea gradului de epurare necesar


- 2.9.3. Alimentarea cu energie electrica Energia electrica necesara consumatorilor din orasul Moinesti este asigurata din sistemul energetic national si reteaua electrica a societatii Petrom. Deoarece orasul a fost intens industrializat mai ales in domeniul extractiei de petrol si gaze orasul este transversat de retele electrice aeriene de medie tensiune 20kv si retele electrice de inalta tensiune de 110kV pe mai multe directii, existand si o centrala de transformare proprie. Toate posturile de transformare ce alimenteaza consumatorii din resedinta orasului si localitatile aferente sunt racordate la reteaua de medie tensiune de 20kv. Puterea lor este functie de zona de consum si variaza intre 63 ÷ 630KVA. Reteaua electrica de medie tensiune –20kV este realizata pe stalpi din beton armat centrifugat cu conductori din aluminiu, cupru si otel tip funie. Aceasta este amplasata atat pe marginea drumurilor sau trecand prin gradini si terenuri agricole sau alte destinatii, cat si prin oras neavand o distributie uniforma legata de dezvoltarea orasului, depinzand in principal de vechea infrastructura industriala a orasului. Retelele de distributie de joasa tensiune sunt pozate pe marginea drumurilor si a strazilor din oras pozate aerian cai si ingropat. Acestea alimenteaza integral atat consumatorii casnici, social-culturali, societatile comerciale, industriale si altele.

Conform Ordinului 4 / 2007( Norma tehnica privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice - Revizia I) pentru linii electrice aeriene cu tensiuni de peste 1 kV, zona de protectie si zona de siguranta coincid cu culoarul de trecere al liniei si sunt simetrice fata de axul liniei. Distanta de protectie/de siguranta reprezinta latimea culoarului de trecere al liniei.

Dimensiunea (latimea) zonei de protectie si de siguranta a unei linii simplu sau dublu circuit are valorile: a) 24 m pentru LEA cu tensiuni intre 1 si 110 kV; b) 37 m pentru LEA cu tensiune de 110 kV;

Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV, cu conductoare izolate sau neizolate, se construiesc la marginea drumurilor, inclusiv a celor forestiere, in culoare amplasate in zonele de protectie a drumurilor publice, la limita zonei de siguranta a acestora, in conditiile precizate in NTE 003/04/00.

Ca disfunctionalitati ce afecteaza orasul in ceea ce priveste retelele de electricitate se pot

nota: - numarul mare de linii de medie si inalta tensiune care strabat orasul implica si zone de protectie

aferente care pot afecta dezvolatarea ulterioara a acestuia atat prin aspect cat si limitarea zonei de extindere in apropierea acestora. retelele de iluminat public nu acopera in totalitate strazile orasului si este nesatisfacator

2.9.4. Reteaua de telecomunicatii, activitatea de posta Orasul este prevazut atat cu centrala telefonica automata ce deserveste fara probleme

abonatii de telefonie fixa cat si retele de telefonie mobile cu acoperire de aprox. 100%. Prin oras trec retele telefonice cu fibra optica si instalatii Tc montate ingropat la adancimea de 0,8÷1,5m si aerian pe stalpi Tc si Electrica. Racordurile telefonice la obiective sunt realizate cu cabluri de telecomunicatii avand insotitor din OL funie si montate ingropat in tub de protectie pana la firidele de telefonie aferente obiectivelor. De asemeni orasul este prevazut cu retele de transmisii date si conectare la internet ce folosesc si infrastructura retelelor de telefonie fixa.

2.9.5. Alimentarea cu gaze naturale In municipiul Moinesti, judetul Bacau, alimentarea cu gaze naturale a consumatorilor casnici , o obiectivelor social-culturale si a agentilor economici, este realizata prin: - retele de distributie gaze naturale presiune joasa; - retele de distributie gaze naturale presiune redusa. Retelele de distributie gaze naturale presiune joasa sunt in curs de inlocuire cu retele de distributie gaze naturale presiune redusa. Retelele de distributie gaze naturale existente , sunt :


- in montaj ingropat , pe traseul lor fiind rasuflatori carosabile si de spatiu verde; - in montaj aerian . Traseul retelelor de gaze naturale existente este in teritoriul public.

2.9.6. Alimentarea caldura Incalzirea imobilelor din municipiu ( locuinte individuale, locuinte colective , societati

comerciale si obiective social – culturale), se realizeaza cu : - sobe care utilizeaza combustibil solid ( lemn de foc si carbune); - sobe care utilizeaza combustibil gaze naturale; - centrale termice proprii care utilizeaza combustibil solid ( lemn de foc si carbune);

- centrale termice proprii care utilizeaza combustibil gaze naturale. 2.9.7. Gospodarirea comunala

In prezent, in municipiul Moinesti sunt colectate reziduuri menajere, medicale (cu risc biologic) si deseuri industriale. Urmare a caracteristicilor activitatii industriale desfasurate aici, aceasta din urma categorie de deseuri – deseurile industriale - cuprind:

- deseuri de la rafinarea petrolului, purificarea gazelor naturale si tratarea pirolitica a carbunilor; - deseuri din procese chimice organice;

deseuri uleioase si deseuri de combustibili lichizi


2.10 PROBLEME DE MEDIU

2.10.1. Monumente ale naturii si monumente istorice Conform Legii nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a

teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 152 din 12 aprilie 2000 :

art 1.alin1 L5/2000: « In intelesul prezentei legi, zone protejate sunt zonele naturale sau construite, delimitate

geografic si/sau topografic, care cuprind valori de patrimoniu natural si/sau cultural si sunt declarate ca atare pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare a valorilor de patrimoniu »

art 4.alin1 L5/2000: Zonele naturale protejate de interes national si monumentele naturii, precum si gruparea

geografica si localizarea teritoriala a zonelor naturale protejate de interes national sunt prevazute in anexa nr. I la prezenta lege.

Extras ANEXA Nr. I L5/2000 : ZONE NATURALE PROTEJATE DE INTERES NATIONAL SI MONUMENTE ALE NATURII (Elaborata in baza datelor existente la data de 1 octombrie 1998, in conformitate cu prevederile Legii nr. 137/1995 privind protectia mediului inconjurator) 2.0. Rezervatii si monumente ale naturii Nr. Denumirea Localizarea Suprafata crt. (ha) 0 1 2 3 2.130. Padurea de pini Orasul Moinesti 15,00 ha

art 4.alin1 L5/2000: «Valorile de patrimoniu cultural de interes national sunt prevazute in anexa nr. III la

prezenta lege» Extras din ANEXA Nr. III L5/2000:

II. UNITATI ADMINISTRATIV-TERITORIALE CU CONCENTRARE FOARTE MARE A PATRIMONIULUI CONSTRUIT CU VALOARE CULTURALA DE INTERES NATIONAL Judetul Unitatea administrativ-teritoriala BACAU Municipii: Bacau, Onesti Orase: Comanesti, Moinesti, Targu Ocna MINISTERUL CULTURII SI CULTELOR INSTITUTUL NATIONAL AL MONUMENTELOR ISTORICE LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2004 Judetul Bacau Nr. crt. Cod LMI 2004 Denumire Localitate Adresa Datare 69 BC-I-s-A-00732 Cetatuia dacica de la Moinesti –"Dealul Cetatuia" oras MOINESTI Cartier Lucacesti, pe "Dealul Cetatuia" la 925 m altitudine - sec. I a. Chr. - I p. Chr. Latčne 261 BC-II-m-B-00858 Biserica "Cuvioasa Paraschiva”

oras MOINESTI Str. Avram Iancu 14 1702, ref. 1768, transf. 1847

262 BC-II-m-B-00859 Scoala "Stefan Luchian” oras MOINESTI Str. Zorilor 20 1894

361 BC-IV-m-B-00937 Monumentul eroilor din razboiul pentru independenta oras MOINESTI Parcul Tei

1908

art 10.alin1 L5/2000: PUG MUNICIPIULMOINESTI ●MEMORIU GENERAL

Pana la delimitarea prin studii de specialitate a zonelor de protectie a valorilor de patrimoniu cultural, prevazute in anexa nr. III, in conditiile art. 5 alin. (2), se instituie zone de protectie a monumentelor istorice, de 100 metri in municipii si orase, de 200 metri in comune si de 500 metri in afara localitatilor

art 10.alin2 L5/2000: Distantele sunt masurate de la limita exterioara a terenurilor aferente monumentelor

istorice definite la art. 1 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural national, aprobata prin Legea nr.41/1995

art 8.alin1 Metodologia din 20 octombrie 2003 de elaborare si continutul-cadru al

documentatiilor de urbanism pentru zone construite protejate: In raport cu logica succesiunii diferitelor documentatii urbanistice, se iau in considerare urmatoarele: - in planurile urbanistice generale ale localitatilor se procedeaza la delimitarea primara a zonelor construite protejate (evidentiate ca unitati teritoriale de referinta), obligatia elaborarii PUZCP fiind inscrisa in regulamentul local de urbanism aferent PUG;

2.10.2. Spatii verzi, sport, agrement Potrivit Anuarului Statistic al judetului Bacau, editia 2007, suprafata spatiilor verzi din municipiul Moinesti era, la sfarsitul anului 2005, de 46 ha. Insuficienta locurilor de parcare face ca spatiile verzi si locurile de joaca pentru copii sa fie ocupate de masinile ce nu pot fi lasate in alta parte. Principalele spatii verzi amenajate sunt urmatoarele:

- parcul Central (in zona Primariei); - parcul Orasenesc (langa Posta); - Padurea cu Pini - arie protejata; - zona C. Negri; - parcul Tei de pe strada Zorilor; - parcul Lucacesti de pe strada Luminii; - zona strand Lucacesti - o zona de agrement care poate a fi amenajata; trebuie intocmit un proiect

in acest sens, ce vizeaza modernizarea si amenajarea parcului prin amenajarea de terenuri de sport si reamenajarea unor noi bazine de inot.

- parcul Bai, cu izvoarele de apa minerala –. Suprafata spatiilor verzi a municipiului Moinesti este de 14,3 la nivelul lunii octombrie 2010.

2.10.3. Obiective industriale si zone periculoase Pe teritoriul municipiului Moinesti sectorul industrial cu potential impact asupra mediului este

reprezentat de: Depozite

Zona care prezinta riscuri tehnologice, Depozitul de materii explozibile din Parcul cu pini" are instituita zona de protectie aferente de 40 m fata de gardul exterior, este marcata in U3. „Reglementari Urbanistice si U6 Unitati Teritoriale de Referinta”. in urma informarii de catre S.C. ATLAS G.I.P.S.A. cf L126/1995 Industria de prelucrare a petrolului - extractia zacamintelor naturale degajeaza emisii de poluanti īn ape de suprafata si subterane, poluarea solului prin afectarea calitatii si schimbarea categoriei de folosinta, afectarea vegetatiei, poluare fonica. Industria alimentara este reprezentata de unitati care se ocupa de fabricarea produselor de morarit si panificatie, patiserie, etc Industria alimentara este un potential poluator mai ales a apelor. Mirosurile neplacute ca si poluarea sonora sunt aspecte ce pot afecta locuitorii. Industria de prelucrare a lemnului constituie o ramura reprezentativa a economiei orasului. Instalatiile de tratare a suprafetei obiectelor sau produselor din lemn utilizeaza solventi organici, astfel impactul asupra mediului se manifesta la nivelul aerului prin emisii de pulberi evacuate prin sistemele de exhaustare provenire de la fazele de prelucrare a lemnului, precum si la nivelul solului prin ocuparea terenului cu reziduuri provenite din procesul de productie. Sectorul constructiilor, care este un potential poluator pentru mediu. Din desfundarea strazilor si drumurilor rezulta substante gudronate si substante cu lianti bituminosi sau hidraulici


(ex. asfalt, macadam). Din constructia cladirilor rezulta pietris, mortar, deseuri de beton si zidarie, ciment, ipsos, deseuri minerale care contin poluanti: zidarii imbibate cu ulei sau tencuiala, azbociment.

2.10.4. Reteaua principala de cai de comunicatie Municipiul Moinesti este strabatut de drumul national 2G (DN 2G) pe o lungime de

aproximativ 9 km, de la intrarea prin zona numita Gazarie, dinspre Bacau, si pana la iesirea spre Comanesti, prin zona Vasaiesti. Traficul auto este foarte intens pe aceasta artera, influentand negativ calitatea mediului ambiant prin emisiile de gaze de esapament si zgomot. Oxidul de azot este unul dintre principalii factori de poluare care se gasesc in fumul de esapament emis de motoare. Impreuna cu oxidul de sulf, aceasta substanta este responsabila de ploile acide si de norii care apar deasupra zonelor care se confrunta cu un trafic intens.

2.10.5. Depozite de deseuri menajere si industriale Deseuri

In prezent, in municipiul Moinesti sunt colectate reziduuri menajere, medicale (cu risc biologic) si deseuri industriale. Urmare a caracteristicilor activitatii industriale desfasurate aici, aceasta din urma categorie de deseuri – deseurile industriale - cuprind:

- deseuri de la rafinarea petrolului, purificarea gazelor naturale si tratarea pirolitica a carbunilor; - deseuri din procese chimice organice; - deseuri uleioase si deseuri de combustibili lichizi.

In vederea respectarii principiilor si directivelor europene, a legislatiei romanesti privind gestionarea deseurilor, a Strategiei de Dezvoltare Regionale, Planului National de Dezvoltare, Planului National de Gestionare a Deseurilor, Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor si Planului Urbanistic General al municipiului Moinesti din 2003, a fost realizat si este in implementare proiectul „Sistem de colectare selectiva, centru de valorificare si optimizarea transportului deseurilor in arealul municipiului Moinesti si a comunelor invecinate”. Proiectul este finantat prin Programul Phare – CES 2004 si se realizeaza in parteneriat cu Consiliile Locale ale comunelor Zemes, Magiresti, Poduri si Solont. Obiectivele specifice ale proiectului prevad imbunatatirea sistemului de colectare selectiva si valorificarea deseurilor in municipiu Moinesti si in comunele partenere. Aceste obiective vor fi atinse prin introducerea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor de la generatorul primar, crearea unui centru de valorificare a deseurilor reciclabile, optimizarea transportului de deseuri biodegradabile, extinderea si dotarea corespunzatoare a retelei tehnice a sistemului de colectare si valorificare a deseurilor. Serviciul de salubrizare al localitatilor (pre-colectare, colectare, transport, tratare si eliminare deseuri municipale) se desfasoara sub controlul, conducerea sau coordonarea autoritatilor publice locale. Activitatea de salubrizare se poate realiza prin:

- gestiune directa de catre autoritatile administratiei publice locale, prin compartimente specializate organizate in cadrul consiliului local sau

- gestiune delegata - cand autoritatile administratiei publice locale pot apela pentru realizarea serviciilor la unul sau mai multi operatori de servicii publice, carora le incredinteaza (in baza unui contract de delegare a gestiunii) gestiunea propriu-zisa a serviciilor, precum si administrarea si exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare in vederea realizarii acestora. Serviciile de salubritate sunt realizate de catre SC PREST SERV S.R.L. care asigura curatenia orasului si gestionarea deseurilor. Depozitarea deseurilor se face la depozitul de deseuri municipale ce are o suprafata de 2 ha, perimetrul fiind neamenajat, fara racord la retelele de apa, canal si electricitate ce are o capacitate de 150.000 mc si, in conformitate cu Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor, este programat pentru inchidere in anul 2009. Datele de baza privind generarea deseurilor municipale sunt furnizate in principal de catre operatorii de salubritate si se bazeaza in mare masura pe estimari si nu pe date precise, obtinute prin cantariri.


2.11 DISFUNCTIONALITATI (LA NIVELUL TERITORIULUI ADMINISTRATIV)

Disfunctionalitati privind zonarea utilizarii teritoriului pe folosinte

• terenuri arabile afectate local de eroziune in suprafata si de exces de umiditate; • pasuni si fanete naturale afectate de alunecari de teren si eroziuni pe versanti, de

exces de umiditate in ses; • zone cu terenuri neproductive neamenajate si nerecuperate pentru alte folosinte

(foste terenuri utilizate pentru viticultura si pomicultura care nu au mai fost intretinute si de pe care plantatiile au disparut);

lucrari de imbunatatiri funciare neintretinute


CAP III PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA

3.1 STUDII DE FUNDAMENTARE

Pana in la data finalizarii prezentului Plan Urbanistic General, s-au realizat urmatoarele proiecte de urbanism, care au fost luate in considerare ca studii de fundamentare pentru elaborarea P.U.G. –ului:

- P.A.T.N. (PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NATIONAL) - P.A.T.Z. (PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL - REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD - EST) - PLANUL NATIONAL DE DEZVOLTARE RURALA 2007 – 2013 - P.A.T.J. (PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDETEAN BACAU) - P.U.G. (PLANUL URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI MOINESTI)

Studiile de fundamentare, elaborate in cadrul PLANULUI DE AMENAJARE A TERITORIULUI

JUDETEAN Bacau si consultate la elaborarea P.U.G. Moinesti, sunt urmatoarele: - STUDIU DE CADRU NATURAL SI MEDIU; - STUDIU DE FUNDAMENTARE A POTENTIALULUI ECONOMIC; - STUDIU DE FUNDAMENTARE A POTENTIALULUI DEMOGRAFIC SI AL FORTEI DE

MUNCA; - STUDIU DE FOND CONSTRUIT - LOCUIRE; - STUDIU DOTARI SOCIO-CULTURALE; - STUDIU DE FUNDAMENTARE CU PRIVIRE LA CAILE DE COMUNICATIE; - STUDIU DE GOSPODARIRE COMPLEXA A APELOR; - STUDIU DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE; - STUDIU HIDROGEOLOGIC; - STUDIUL RETELELOR ELECTRICE SI DE TELECOMUNICATII.

Primaria municipiului Moinesti, a pus la dispozitie pentru documentare si analiza o serie de

materiale intocmite de catre autoritatile locale: - Monografia orasului Moinesti; - date extrase din Registrul Agricol; - Strategia de Dezvoltare Durabila 2007 – 2013 a municipiului Moinesti.

Demersul pe care s-a fundamentat P.U.G. Moinesti a permis formularea unor propuneri si orientari pentru principalii factori de dezvoltare economico-sociala, in profil teritorial.

Studiul astfel elaborat si aprobat va reprezenta pentru autoritatile administratiei publice locale, cadrul economico-social si urbanistic de stabilire a prioritatilor de interventie in acest teritoriu. De asemenea, va oferi elemente de tema pentru planurile de amenajare teritoriala, iar pentru investitori, informatii utile asupra resurselor naturale si umane, cu posibilitati de valorificare imediata sau pe termen mediu si lung.

P.U.G. reprezinta o etapa obligatorie si de importanta majora in ansamblul documentatiilor de amenajare a teritoriului, stabilita prin Legea nr. 350/2001.


3.2 EVOLUTIE POSIBILA, PRIORITATI

Prin PUG se propune o strategie urbanistica a carui obiectiv este cresterea nivelului de dezvoltare economico-sociala si ameliorarea calitatii vietii locuitorilor prin favorizarea evolutiei de la un sistem bazat pe productie agricola, la un sistem bazat pe:

- productie de servicii sprijinita pe tehnologie evoluata, care sa provoace cresteri si in sectorul productiv;

- dezvoltarea industriei mici si mijlocii, atat a celei existente care are premise de a deveni performanta, cat si a unor noi unitati (IMM) din domeniul productiei manufacturiere si dezvoltarea unor noi unitati industriale care sa valorifice resursele locale.

Problematica dezvoltarii impune o reconsiderare teoretica si conceptuala, fara de care nu se pot elibera solutii practice eficiente. Innoirea aparatului teoretico-metodologic este impusa de restructurarea unor fenomene sociale cunoscute: urbanizarea, industrializarea, migratiile rural-urbane, etc. si de aparitia unor fenomene noi in perioada actuala de tranzitie. Problemele aparute se datoreaza crizei de sistem, trecerii de la un sistem centralizat la o economie de piata. Dezvoltarea economica avuta in vedere de catre societate nu numai pentru satisfacerea cerintelor materiale de baza ci si pentru asigurarea resurselor in scopul imbunatatirii calitatii vietii, raspunzand cerintelor pentru ocrotirea sanatatii populatiei, educatie, dezvoltare sociala si mediu inconjurator mai bun. Dezvoltarea prin mobilizarea resurselor locale, mai inseamna introducerea unei concurente interteritoriale. Pentru aceasta se doreste punerea in practica a unui mod de organizare a proceselor de dezvoltare economica care sa le faca cel putin la fel de eficiente ca cele din alte teritorii. Prioritatile in cadrul dezvoltarii urbanistice a localitatii decurg din necesitatile imediate semnalate. Realizarea acestor deziderate se va putea face numai in functie de fondurile de care dispune orasul – fonduri proprii, alocate de la bugetul statului sau fonduri structurale si de coeziune sau orice alte fonduri ce pot fi accesate. Ordinea acestor prioritati se va stabili de catre consiliul local.

Avand in vedere nivelul actual de dezvoltare al tarii noastre fata de Uniunea Europeana (31,1% din media UE-25 in anul 2004 in ceea ce priveste PIB / locuitor100) si rolul Planului National de Dezvoltare (PND) ca instrument de accelerare a procesului de convergenta economica si sociala, Obiectivul Global vizeaza: Reducerea cat mai rapida a disparitatilor de dezvoltare socio-economica intre Romania si celelalte Statele Membre ale Uniunii Europene.

In contextul unei economii globale, strategia de dezvoltare a Romaniei trebuie sa puna accentul pe factorii catalizatori ai schimbarii economice si sociale, in vederea promovarii cresterii economice; in acelasi timp, strategia trebuie sa fie indeajuns de flexibila pentru a se putea adapta socurilor si proceselor de schimbare.

Regiunea de Dezvoltarea Nord - Est, este prima dintre cele opt regiuni de dezvoltare, sub aspectul marimii si al populatiei, dar care se situeaza pe ultimul loc in Romania in raport cu produsul intern brut regional pe cap de locuitor, datorita pe de o parte nivelului scazut al productivitatii, iar pe de alta parte a unui nivel al infrastructurii fizice si de utilitati dintre cel mai scazute din punct de vedere cantitativ si calitativ. Totodata, regiunea a inregistrat pe orizonturi largi de timp cote inalte ale ratei somajului.

In aceste conditii/context, obiectivul general al Strategiei Regionale Nord - Est 2007-2013 este reducerea decalajului existent fata de regiunile dezvoltate ale Romaniei prin cresterea gradului de competitivitate si atractivitate regional.

Obiectivul strategic al programului regional se va realiza printr-o alocare diferentiata a fondurilor pe regiuni, in functie de gradul de dezvoltare a acestora si printr-o stransa corelare cu actiunile realizate in cadrul celorlalte Programe Operationale Sectoriale.

Prin Programul Operational Regional au prioritate regiunile ramase in urma si zonele mai putin dezvoltate din cadrul regiunilor mai prospere. In acelasi timp, o atentie deosebita se va acorda sprijinirii dezvoltarii durabile a oraselor - potentiali poli de crestere, care pot contribui la o dezvoltare policentrica a teritoriului Romaniei.

In acest context, Prioritatile Programului Operational Regional 2007-2013 pentru dezvoltarea municipiului Moinesti sunt urmatoarele:

• Imbunatatirea infrastructurii publice regionale si locale; • Dezvoltarea turismului regional si local; • Sprijinirea dezvoltarii urbane;


Dezvoltarea in perspectiva a municipiului Moinesti se va axa in primul rand pe valorificarea rationala a resurselor locale, atat fizice, cat si umane. Astfel, din categoria resurselor fizice se are in vedere in primul rand potentialul agro – pedo – climatic, ca principala resursa care sustine sectorul agricol, resursele de apa (potentialul hidrografic), vegetatia naturala, produsele agricole locale.

Se adauga resursele umane ale municipiului, din punct de vedere economic prezentand interes resursele de forta de munca. Astfel, o crestere economica sustinuta implica folosirea cat mai completa si cu o eficienta sporita a fortei de munca. Comparativ cu alte judete, judetul Bacau dispune de resurse importante de forta de munca, ceea ce conduce la un cost redus al muncii.

Caracteristice municipiului Moinesti, sunt insa sporul natural in scadere, debutul fenomenului de imbatranire a populatiei si emigrarea masiva, probleme care necesita rezolvarea prin crearea de noi locuri de munca, asigurarea unor conditii moderne de viata, acces la servicii publice calitative, etc.

Totodata, dezvoltarea comunitatii trebuie sa tina cont de caracterul limitat al resurselor (de capital uman, natural si financiar) ce impiedica o autoritate publica sa gestioneze toate problemele comunitatii, precum si de alocarea echilibrata a acestora.

Evolutia din punct de vedere economic reprezinta un deziderat imperativ nu numai in scopul satisfacerii cerintelor materiale de baza ci si pentru asigurarea resurselor in scopul imbunatatirii calitatii vietii, raspunzand cerintelor pentru ocrotirea sanatatii populatiei, educatie, dezvoltare sociala si protejarea mediului inconjurator. Pentru a avea efecte benefice pe termen mediu si lung, dezvoltarea economica, sociala si de mediu trebuie sa constituie componente de baza ale dezvoltarii durabile. Concluzia care rezulta este ca potentialul demografic este puternic influentat de gradul de dezvoltare socio – economica. Astfel, o dezvoltare a activitatilor economice va determina asigurarea a suficiente locuri de munca, ceea ce va conduce la cresterea gradului de ocupare a fortei de munca locale si diminuarea emigratiei, in timp ce dezvoltarea serviciilor sociale si medicale va contribui la cresterea accesibilitatii la serviciile medicale, imbunatatirea starii de sanatate a populatiei si, implicit, diminuarea valorilor mortalitatii.

Astfel, o crestere economica sustinuta implica folosirea cat mai completa si cu o eficienta sporita a fortelor de munca. Totodata, dezvoltarea comunitatii trebuie sa tina cont de caracterul limitat al resurselor (de capital uman, natural si financiar) ce impiedica o autoritate publica sa gestioneze toate problemele comunitatii, precum si de alocarea echilibrata a acestora.

Realizarea obiectivelor generale se intemeiaza pe aplicarea unui management care sa conduca la dezvoltare si/sau regenerare, politicile, planificarea strategica, precum si realizarea programelor si proiectelor se vor face cu respectarea catorva directii, cum ar fi: Dezvoltarea durabila, astfel incat pe termen lung sa se produca schimbari de cultura si atitudine in

ceea ce priveste utilizarea resurselor de catre populatie si agentii economici; Realizarea programelor si proiectelor prin parteneriat public - privat; Managementul resurselor, ce presupune integrarea fluxurilor de resurse energetice, materiale,

financiare si umane, precum si integrarea fluxurilor de resurse energetice si materiale intr-un ciclu natural;

Integrarea politicilor atat pe orizontala, pentru a se realiza un efect sinergic simultan intre sectoare, cat si pe verticala, avand in vedere corelarea si integrarea politicilor de dezvoltare a orasului cu politicile de dezvoltare ale judetului si ale regiunii din care face parte;

Fixarea regulilor de utilizare rationala a terenurilor pentru toate proiectele de dezvoltare in baza planului de urbanism general, ca instrument de planificare spatiala;

Identificarea nevoilor comunitatii locale si a prioritatilor acesteia; corespondenta intre lansarea unui program sau proiect si nevoile comunitatii;

Protectia mediului inconjurator; Asigurarea publicitatii informatiilor cu impact in investitii (informatii topografice, informatii statistice,

regulamentul de urbanism, planul de urbanism general si planurile de urbanism zonal).

Posibilitatea realizarii unei cresteri economice durabile se impune a fi valorificata prin interventia adecvata a tuturor factorilor constienti care actioneaza la nivel economic si nu numai. Pentru asigurarea unui grad inalt de valorificare a potentialului economic disponibil si intensificarea cresterii economice este necesara intocmirea si aplicarea unei strategii riguros fundamentate care


sa aiba ca obiectiv pe termen scurt refacerea si depasirea nivelului economic general realizat anterior anului 1989, iar ca obiectiv pe termen lung atingerea unui nivel economic net superior. Din evaluarea starii economico-sociale a orasului si din analiza posibilitatilor plauzibile de evolutie pozitiva in viitor a spatiului studiat, au rezultat o serie de prioritati si oportunitati ce pot jalona perspectiva acestei comune. Propunerile sunt prezentate pe domenii, in functie de eficienta lor sociala si economica si au valoare orientativa. Prioritatile in cadrul dezvoltarii urbanistice a municipiului, decurg din necesitatile imediate semnalate. Indeplinirea acestor deziderate se va putea face in functie de fondurile de care dispune orasul Moinesti – fonduri proprii sau alocate de la bugetul statului. Ordinea acestor prioritati se va stabili


3.3 OPTIMIZAREA RELATIILOR IN TERITORIU

Optimizarea relatiilor in teritoriu isi propune identificarea principalelor masuri care trebuie adoptate in scopul eficientizarii, optimizarii si stimularii dezvoltarii orasului.

Spatiul judetului Bacau este influentat de sistemul de relatii intre centrele urbane si sistemul arterelor de comunicatie si transport.

Reteaua de localitati urbane la nivelul judetului Bacau este bine reprezentata, municipiul Mo inesti, aflandu-se la 8 km fata de orasul Comanesti (cel mai apropiat oras) si 48 km fata de resedinta judetului, municipiul Bacau. Municipiul Moinesti este asezat in partea central-vestica a Moldovei. Face parte din orasele asa numite “de sub munte”, fiind un oras de contact incadrat in centura exterioara a oraselor dintre Carpatii Romanesti si zonele extracarpatice. Este situat la limita dintre Carpatii Rasariteni si Depresiunea Subcarpatica a Tazlaului, in partea de Nord - Vest a judetului Bacau, in bazinul mijlociu al sistemului de rauri Trotus –Tazlau.

Localitatea este situata intr-o zona cu bogate resurse naturale - petrol cu

gaze de sonda, ape minerale cu o mare valoare terapeutica, paduri, pasuni si fanete naturale - la care se adauga un peisaj natural foarte frumos.

Elementele de infrastructura majora de comunicatie si transport sunt reprezentate de drumul national care strabat teritoriul orasului si de linia de cale ferata.

Caile de acces catre celelalte localitati in judet sunt: - DN 2G – face legatura cu municipiul Bacau (48 km) si orasul Comanesti (8 km); - DN 11A – oras Tirgu Ocna (30 km) – statiunea Slanic Moldova (46 km); - Cale ferata Moinesti – Comanesti; Municipiul Moinesti este strabatut de drumul national 2G (DN 2G) pe o lungime de aproximativ 9 km, de la intrarea prin zona numita Gazarie, dinspre Bacau, si pana la iesirea spre Comanesti, prin zona Vasaiesti.

Prin intermediul DN 2G, si al liniei de cale ferata, municipiul Moinesti, dezvolta diverse tipuri de relatii, la nivel judetean , regional si national. Optimizarea relatiilor care se dezvolta intre municipiul Moinesti si restul teritoriului judetean / regional / national necesita, in primul rand, modernizarea cailor de transport rutier si feroviar. Astfel, este necesara modernizarea suprafetei carosabile a drumului national, precum si imbunatatirea conditiilor de circulatie pe cale ferata.

In prezent, municipiul Moinesti nu beneficiaza de o sosea de centura care sa preia traficul greu in tranzit.

Optimizarea relatiilor in teritoriu presupune si diminuarea rolului restrictiv al unor factori fie naturali, fie antropici. Astfel, principala discontinuitate in municipiul Moinesti este una de origine naturala. O prioritate este si imbunatatirea legaturilor intre municipiul Moinesti si orasul Targu Ocna, prin realizarea unei artere rutiere de legatura.

Din punct de vedere al potentialului de atractie al oraselor, municipiul Moinesti, face parte din categoria spatiilor de puternica polarizare concurentiala – spatii de intensa concurenta interurbana, in care deplasarile se fac doar pentru serviciile foarte specializate (universitati, mari spitale); celelalte deplasari se efectueaza in functie de reprezentarile teritoriului ori de avantaje conjuncturale. Aceasta se explica prin faptul ca judetul Bacau cuprinde o retea densa de orase reprezentata de localitatile urbane Comanesti, Targu Ocna, Buhusi, Onesti, Slanic Moldova, care concureaza intre ele pentru zonele de influenta.

Se impune proiectarea unui sistem functional, urmarind o urbanizare controlata si nu o urbanizare fortata: masurile urbanistice trebuie insotite de masuri institutionale – este necesara crearea unui organism care sa coordoneze si sa monitorizeze dezvoltarea sistemului.

Forta de munca excedentara va trebui sa fie ocupata de piata locala, pentru stoparea declinului demografic si a procesului de degradare a structurilor demografice.

Principalele resurse de dezvoltare trebuiesc cautate in dezvoltarea agriculturii astfel incat sa devina profitabila, dezvoltarea industriei alimentare, a industriei de prelucrare a lemnului, cu obtinerea unor produse finite, dezvoltarea sectorului tertiar, cu accent pe dezvoltarea serviciilor pentru unitati economice si pentru populatie, valorificarea potentialului turistic.


Ridicarea nivelului de trai al populatiei impune mobilizarea de fonduri pentru modernizarea structurilor demografice-economice si dezvoltarea pietei muncii, in vederea apropierii de standardele U.E.

Tendinte de dezvoltare

1. Internationalizarea de bunuri si servicii care are ca efect cresterea competitiei intre orase; un rol important il joaca infrastructura pentru transportul rapid al marfurilor si al persoanelor si infrastructura pentru cercetare, dezvoltare, prestigiul orasului, calitatea inovativa si calitatea mediului.

2. Tertializarea bazata pe tehnologizare implicand atingerea unei ponderi ridicate a activitatilor in sectorul tertiar.

3. Urbanizarea prin patrunderea activitatilor neagricole, ca o a doua ocupatie pentru activii ocupati in agricultura.

PUG poate crea conditii favorabile mutatiei economice (direct, prin masurile

urbanistice, sau indirect prin fundamentarea unor decizii de politica economica la nivel local), dar evolutia economica tine in ultima instanta de actorii economiei locale si de noii investitori. Dezvoltarea economica locala si „creativitatea” in procesul dur si concurential de atragere a marilor investitori constituie astfel, atat miza cat si principalul mijloc de realizare a strategiei propuse.

DOMENII PRIORITATI

AGRICULTURA • Diversificarea productiei agricole; • Infiintarea si organizarea de forme asociative ale crescatorilor

de animale; • Sprijinirea infiintarii grupurilor de producatori agricoli; • Exploatarea rationala a pasunilor si fanetelor; • Utilizarea terenurilor degradate si neproductive pentru

impadurire;

INDUSTRIE - Valorificarea productiei locale prin capacitati proprii de prelucrare;

- Reconsiderarea meseriilor traditionale; - Modernizarea si asigurarea infrastructurii destinate investitiilor

industriale; - diminuarea volumului de cherestea, in favoarea produselor

caracterizate printr-un grad superior de valorificare a masei lemnoase in vederea obtinerii unor produse finite, cu o valoare adaugata cat mai mare;

- Sustinerea dezvoltarii IMM-urilor si stimularea implicarii intr-o mai mare masura a micului antreprenorat local;

- atragerea unor investitori in industria de prelucrare a lemnului, cu obtinerea unor produse finite cu valoare adaugata mare;

- extinderea industriei de prelucrare a produselor forestiere care folosesc lemn si alte produse nelemnoase forestiere;

- concentrarea unitatilor industriale in zonele periferice ale orasului in vederea diminuarii poluarii in zonele rezidentiale centrale;

- diminuarea productiei de cherestea, profile si sporirea productiei de bunuri finite cu o valoare adaugata mai mare – fabrica de producere a mobilierului;

- atragerea capitalului investitional autohton si strain. TURISM • Realizarea structurilor turistice de cazare si alimentatie;

• Amenajarea unor spatii de campare si dotarea acestora cu utilitati specifice;


DOMENII PRIORITATI

• amenajarea de spatii pentru picnic, vetre pentru aprinderea focului,

• amenajarea arealelor destinate camparii cu pubele si cosuri pentru depozitarea deseurilor,

• amenajarea unei baze de agrement dotata cu terenuri de sport (fotbal, volei, handbal, baschet, badminton), terenuri de joaca;

• atragerea unor investitori / realizarea unui parteneriat public-privat pentru amenajarea unor dotari de agrement;

• amenajarea unui complex de cazare de tip camping; • Modernizarea si reabilitarea drumurilor; • Amenajarea unui punct de informare turistica, • organizarea de cursuri de formare profesionala a adultilor in

domeniul turismului si agroturismului. SERVICII • dezvoltarea serviciilor de transport si comunicatii,

• dezvoltarea serviciilor informationale si a activitatilor conexe, • dezvoltarea serviciilor de expertiza si consultanta, • dezvoltarea serviciile pentru populatie (coafura, frizerie,

cosmetica, intretinerea si repararea autovehiculelor, alimentatie publica, etc.),

• dezvoltarea serviciilor de formare si perfectionare a fortei de munca,

• dezvoltarea serviciilor medicale publice si private, • infiintarea de unitati de prestari servicii pentru repararea

incaltamintei si croitorie; • unitate de servicii de reparare articole personale si gospodaresti, • dezvoltarea serviciilor de alimentatie publica din oras prin

deschiderea de restaurante, cafenele, care raspund indeosebi turismului de tranzit;

• dezvoltarea comertului prin modernizarea spatiilor de comercializare a produselor – infiintarea de magazine minimarket, supermarket;

• dezvoltarea serviciilor pentru agricultura: servicii de aprovizionare cu seminte, ingrasaminte, substante pentru tratamente, furaje combinate pentru animale, servicii de mecanizare, chimizare, etc.;

• infiintarea de unitati pentru repararea utilajelor si instalatiilor agricole;

• promovarea unei politici de asociere a intreprinzatorilor locali pentru dezvoltarea unor activitati economice in domeniul serviciilor;

• dezvoltarea serviciilor de intermedieri financiare si a serviciilor financiar - bancare – un mediu de afaceri activ va determina localizarea in oras a diverse reprezentante ale bancilor, ale serviciilor de asigurari, de intermedieri financiare, etc., si viceversa, o gama diversificata a institutii si servicii bancare va fi un punct pozitiv pentru atragerea investitorilor privati;

• dezvoltarea serviciilor pentru consultanta in afaceri si management – va incuraja infiintarea de unitati economice;

RETEAUA DE LOCALITATI

• Revitalizarea prin diversificarea functiilor economice, imbunatatirea dotarii si echiparii;

• Coordonarea dezvoltarii teritoriale printr-un cadru legislativ coerent si prin aplicarea legii privind autorizatiile de construire.

POPULATIA SI • Cresterea sperantei de viata;


DOMENII PRIORITATI

RESURSELE DE MUNCA

• Imbunatatirea calitatii vietii; • Crearea de noi locuri de munca; • Reducerea riscului de imbolnavire; • Imbunatatirea dotarii in unitatile medicale; • Realizarea de actiuni de educatie pentru sanatate.

LOCUIREA • Cresterea gradului de confort, prin crearea unui fond locativ modern, echipat la standardele moderne;

• Stimularea construirii de locuinte din materiale durabile, cu finisaje superioare.

DOTARI SOCIAL

CULTURALE

- cresterea numarului de medici si cadre sanitare medii; - infiintarea de micropoliclinici private - infiintarea, in cadrul scolilor si liceului a unor cabinete de consiliere

pentru copiii ai caror parinti sunt plecati la munca in strainatate; - infiintarea unei crese pentru copiii sub varsta prescolara; - infiintarea unui centru de zi specializat pentru copii supradotati

care provin din familii cu risc social din municipiul Moinesti si comunele invecinate;

- infiintarea unui adapost temporar pentru persoanele victime ale violentei domestice (ex. adaposturi securizate pentru mama si copil victime ale violentei in familie);

- dotarea cu aparatura de specialitate performanta a tuturor unitatilor sanitare din localitate;

- identificarea solutiilor tehnice, extinderea, reabilitarea si dotarea sediilor institutiilor de sanatate din localitate.

- reabilitarea Corpului I al Scolii cu clasele I – VIII nr. George Enescu;

- reabilitarea Corpului I al Scolii cu clasele I – VIII nr. 3; - reabilitarea Corpului I al Scolii cu clasele I – VIII nr.1; - infiintarea de gradinite cu program prelungit; - construirea unei baze sportive; - extinderea unitatilor scolare existente / construirea de noi corpuri

in cadrul unitatilor scolare existente ca urmare a faptului ca numarul de elevi / sala de clasa este destul de ridicat (35,44 elevi / sala de clasa in 2008);

- repararea si modernizarea spatiilor din gradinitele existente: reconditionarea peretilor, parchetare, tamplarie noua, achizitionarea de material didactic si jucarii, aparatura electronica;

- construirea de baze sportive pentru scolile generale cu clasele I – VIII din oras, constand in: sala de sport scolara cu dotarile corespunzatoare (vestiare, dusuri, materiale sportive) si terenuri de sport;

- realizarea de spatii de joaca pentru gradinite, dotate cu leagane, topogane, etc;

- modernizarea salilor de spectacole, a iluminatului, montarea de aparate audio – video, instalatii de sonorizare, etc.);

- construirea unei case de cultura orasenesti pentru desfasurarea activitatilor cultural artistice de amploare;

- dotarea si modernizarea bibliotecii orasenesti cu mobilier nou, tehnica moderna (baza de date in format electronic) si innoirea fondului de carte, infiintarea unei sali de lectura si documentare;

- infiintarea unor centre de petrecere a timpului liber, pentru persoanele de varsta a III-a (Centru de zi pentru varstnici) si pentru elevi (Clubul copiilor).

- reabilitarea parcului de agrement existent in municipiul Moinesti, prin intermediul Programului National de Imbunatatire a Calitatii Mediului cu finantare din Fondul pentru Mediu;


DOMENII PRIORITATI

- realizarea unei sali de sport; - amenajarea de noi zone verzi pentru sport si agrement; - realizarea unei baze de agrement dotata cu terenuri de sport (tenis,

basket, handbal, etc.), piscine, amenajarea unor spatii pentru iesirile in aer liber, amenajarea unor spatii pentru camparea cu cortul, amenajarea unor locuri de joaca pentru copii, etc;

- valorificarea spatiilor publice inactive, cu vegetatie in stare proasta, prin amenajarea unor scuaruri (vegetatie, bazine, fantani arteziene banci), care pot fi folosite ca locuri de joaca, locuri de intalnire, locuri de asteptare, etc.;

- reabilitarea terenurilor de sport existente la unitatile scolare; ECHIPARE TEHNICA

CIRCULATIE - reabilitarea si modernizarea a 27 km de strazi in municipiul Moinesti - Planul Operational Regional – lucrari de asfaltare;

- realizarea de parcari; - amenajarea intersectiilor de pe principalele axe de circulatie si

echiparea lor cu semafoare care sa asigure desfasurarea circulatiei in sistem “unda verde”;

- realizarea de marcaje rutiere longitudinale si transversale pe strazile orasenesti;

- construirea unui drum cu rol de sosea ocolitoare/sosea de centura care sa preia traficul greu in tranzit;

- realizarea de trotuare pentru circulatia pietonala de-a lungul drumului national 2G;

- realizarea de lucrari de intretinere si reparatii pe strazile nemodernizate – balastare si asfaltare;

- amenajarea unor alveole pentru statiile de oprire a mijloacelor de transport care tranziteaza orasul;

- amplasarea de indicatoare si harti turistice ale zonei pe principalele artere de circulatie, precum si de indicatoare si panouri turistice in vederea directionarii turistilor catre atractiile turistice din zona;

- modernizarea sistemului de semnalizare rutiera la standarde europene a drumurilor nationale, a drumului judetean, a strazilor orasenesti, a podurilor, a trecerilor de nivel cale ferata;

- introducerea unor benzi de circulatie pentru biciclisti; - reabilitarea Garii, a utilitatilor aferente, dotarea cu echipamente IT

si instalatii moderne de afisaj, modernizarea spatiilor de asteptare destinate calatorilor;

- implementarea in gara a sistemului de semnalizare/orientare catre mijloacele de transport de legatura si atractii turistice ale zonei inconjuratoare,

- reamenajarea podurilor pietonale; - Identificare si analize tehnice amenajare parcari subterane si

supraterane, realizare sisteme de parcare; - achizitionarea de utilaje de deszapezire si descarcerare; - amenajare statii calatori in vederea asigurarii conditiilor optime de

asteptare, informare, imbarcare si debarcare; - reamenajare intersectii cai rutiere cu cele feroviare.

GOSPODARIREA APELOR

• Regularizarea si aparari de maluri pe raurile Trotus si Tazlau precum si pe afluentii care prezinta risc de inundatii

ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA

• Extinderi ale retelei de joasa tensiune pe suprafetele nou introduse in intravilan;

• Modernizarea si electrificarea tuturor locuintelor din intravilan;


DOMENII PRIORITATI

ALIMENTARE CU APA

• Modernizare si extindere retea de alimentare cu apa in sistem centralizat;

CANALIZARE • Modernizare sistem centralizat de canalizare si statie de epurare;

ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

• Modernizare si extindere retea gaze naturale;

PROTEJAREA ZONELOR

PE BAZA NORMELOR SANITARE

• Se vor delimita zonele de protectie la cimitire, captari de apa, cursuri de apa, statii de pompare, de clorinare, rezervoare, statie de epurare.

FATA DE CULUARE

TEHNICE

• Se vor delimita zonele de protectie a retelelor edilitare si se vor stabili conditiile de construire.

ZONE CU RISCURI NATURALE

• Se vor lua masurile necesare pentru inlaturarea cauzelor (indiguiri, regularizari, impaduriri, etc.).


3.4 DEZVOLTAREA ACTIVITATILOR ECONOMICE

Analiza activitatilor care se desfasoara in municipiul Moinesti, a relevat faptul ca, din punct de vedere economic, aceasta unitate teritorial - administrativa se remarca prin dezvoltarea sectorului secundar si a celui tertiar. Sectorul secundar detine 47,41% din totalul activitatilor economice desfasurate in municipiul Moinesti , urmat de sectorul tertiar, cu 49,26% din totalul unitatilor economice active ale orasului. Sectorul primar are o pondere de doar 3,33% din totalul unitatilor economice ale orasului.

In cadrul sectorului secundar domina industria de petroliera, urmata, cu mult mai putine unitati, de industria de prelucrare a lemnului. Industria prelucrarii lemnului este una de traditie in aceasta localitate, ca de altfel in intreaga zona, datorita bogatelor resurse de lemn din zona imediat invecinata orasului. Pe de alta parte insa prelucrarea lemnului se realizeaza la un nivel primar, fara a genera rezultate cu o valoare adaugata mare. In oras exista si cateva unitati ale industriei alimentare. Potentialul agricol al orasului, ca de altfel al intregii zone nu este exploatat la justa lui valoare, in oras neexistand unitati de prelucrare a laptelui si a carnii.

Sectorul tertiar, asa cum era de asteptat, este dominat de comert. Ca servicii propriu-zise, se remarca numarul mare de unitati care presteaza servicii de transporturi rutiere de marfuri si calatori, al celor care furnizeaza servicii de reparare si intretinere a autovehiculelor, al unitatilor de alimentatie publica (in special baruri), la care se adauga unele servicii pentru populatie si intreprinderi.

Sectorul primar reuneste activitati de crestere a animalelor, silvicultura si exploatare forestiera si industrie extractiva. Activitatile agricole se bazeaza pe cresterea animalelor. Valoarea redusa a ponderii sectorului agricol este determinata de lipsa unor structuri organizationale declarate (asociatii de proprietari, ferme), si persistenta formelor de proprietate individuala chiar in conditiile promovarii unei agriculturi neperformante.

Din perspectiva social – demografica, principalele probleme cu care se confrunta municipiul Moinesti sunt emigratia populatiei apte de munca si valoarea mare a somajului, care, depaseste media nationala.

Prin urmare, masurile de dezvoltare economica trebuie sa urmareasca crearea de noi locuri de munca, cresterea atractivitatii orasului pentru investitori, atat romani cat mai ales straini, diversificarea activitatilor industriale si a serviciilor, atat pentru intreprinderi cat si cele pentru populatie, cu accent pe servicile de baza – invatamant si sanatate, valorificarea mai eficienta a resurselor locale, dezvoltarea turismului de afaceri, a turismului de tranzit si chiar a turismului de weekend. Din punct de vedere al resurselor existente in localitate, mentionam in primul rand numeroase izvoare minerale care se gasesc in zona orasului si pot constitui o importanta relansare economica pentru oras daca s-ar asigura o valorificare eficienta. Ele constituie o adevarata comoarae a fost neglijata, dar care ar putea aduce prosperitate, bunastare, sanatate, atat pentru locuitorii orasului, a celor din zonele limitrofe orasului, din alte parti ale tarii sau atrage turisti din alte tari. Facem aceste afirmatii bazati pe informatii temeinice asupra exceptionalelor valente terapeutice ale izvoarelor minerale din parcul Baile minerale Moinesti.

Alti factori care reprezinta premise ale dezvoltarii in perspectiva a municipiului Moinesti, sunt: • localizarea municipiului Moinesti, in apropierea unor importante obiective turistice, cum

ar fi orasul statiune Slanic Moldova si orasul Targu Ocna care detine una din cele mai mari si mai frumoase saline;

• accesibilitatea ridicata a orasului; • existenta unei “culturi antreprenoriale” in randul populatiei locale (numeroase unitati

economice ale orasului sunt reprezentate de persoane fizice si asociatii familiale); • resurse suficiente de forta de munca.

Ca disfunctionalitati majore ale sectorului economic mentionam subdezvoltarea sectorului agricol, care, in prezent este unul individual si neperformant, dezvoltarea exagerata a comertului, care induce o atitudine unde predomina consumul, pe fondul unei puteri de cumparare relativ redusa si absenta/insuficienta dezvoltare a unor domenii care pot conduce la diversificarea activitatilor economice si cresterea nivelului de trai din oras, cum ar fi: turismul, serviciile pentru populatie si mestesugurile traditionale.

Dezvoltarea precum si revitalizarea activitatilor economice in arealul municipiului Moinesti, poate fi dinamizata prin initierea unor proiecte si accesarea resurselor financiare reprezentate de


Fondurile Structurale, in vederea reducerii disparitatilor atat din interiorul teritoriului studiat cat si intre teritoriul studiat si localitati din Uniunea Europeana. Capitolul 3.4. “ DEZVOLTAREA ACTIVITATILOR ECONOMICE SI SOCIALE” urmareste, pe baza analizei situatiei existente, propunerea de solutii care sa rezolve disfunctionalitatile prezente si sa conduca la dezvoltarea tuturor sectoarelor de activitate economica din municipiul Moinesti. Propunerile de dezvoltare vor fi realizate pe sectoare de activitate, cu evidentierea, la sfarsitul capitolului, a domeniilor eligibile pentru accesarea Fondurilor Structurale

I. NIVEL NATIONAL Obiectivul global al Planului National de Dezvoltare, ce vizeaza reducerea disparitatilor de

dezvoltare socio-economica fata de Uniunea Europeana, se sprijina pe trei obiective specifice: • Cresterea competitivitatii pe termen lung a economiei romanesti, • Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de baza, • Perfectionarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman autohton. In vederea atingerii obiectivului global si a obiectivelor specifice pentru perioada 2007-2013,

masurile si actiunile avute in vedere sunt grupate in cadrul a sase prioritati nationale de dezvoltare:

• Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere; • Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport; • Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului inconjurator; • Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si a incluziunii sociale si intarirea

capacitatii administrative; • Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol; • Diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre cele 8 regiuni de dezvoltare ale tarii. Prioritatile nationale de dezvoltare asigura continuitatea fata de liniile directoare ale Planului

National de Dezvoltare 2004-2006 si incearca sa imbine, pe de o parte, elementele politicilor sectoriale si ale politicii de dezvoltare regionala, inclusiv prin prisma Strategiei Nationale de Dezvoltare Durabila a Romaniei „Orizont 2025”, si, pe de alta parte, orientarile strategice la nivel european si cerintele specifice legate de accesarea fondurilor structurale comunitare post-aderare.

II. NIVEL REGIONAL Prioritati tematice al Strategiei Regionale Nord-Est 20014-2020

1. Imbunatatirea capitalului uman prin aplicarea de masuri orientate catre cresterea ocuparii,

accesului la educatie si instruire si promovarii incluziunii sociale Obiective specifice • Cresterea ocuparii in randul tinerilor a grupurilor vulnerabile • Imbunatatirea accesului si a participarii la educatie si instruire de calitate • Sprijinirea incluziunii sociale prin regerarea zonelor rurale si urbane aflate in declin

2. Dezvoltarea unei infrastructuri moderne care sa asigure cresterea accesibilitatii conectivitatii si atractivitatii Regiunii Nord-Est • Cresterea accesibilitatii , conectivitatii si mobilitatii prin realizarea de investitii in

infrastructura de transport • Cresterea accesului la infrastructura Tehnologia Informatiei si Comunicatiei de calitate

3. Sprijinirea unei economii competitive si a dezvoltarii locale • Sprijinirea inovarii si competitivitatii mediului economic • Impulsionarea sectorului de cercetare-dezvoltare, in special a celei aplicate • Sprijinirea mediului economic in zonele urbane si rurale • Imbunatatirea accesului la finantare si la servicii de afaceri de calitate pentru IMM-uri

4. Optimizarea utilizarii si protejarea resurselor si patrimoniului natural • Promovarea eficientei energetice si a economiei " verzi" • Protejarea mediului si biodiversitatii prin valorificarea siturilor naturale si realizarea de

investitii specifice aquis-ului comunitar


Obiectivele strategice si de dezvoltare (directii de dezvoltare) ale municipiului Moinesti

Principalele reusurse pentru dezvoltare trebuie cautate in restructurarea industriei si

utilizarea si valorificarea potentialului turistic valoros.

Modernizarea si dezvoltarea cailor de transport - reabilitarea si modernizarea a 32 km de strazi in municipiul Moinesti - Planul Operational

Regional – lucrari de asfaltare; - realizarea de parcari; - realizarea de marcaje rutiere longitudinale si transversale pe strazile orasenesti; - construirea unui drum cu rol de sosea ocolitoare/sosea de centura care sa preia traficul greu in

tranzit; - realizarea de trotuare pentru circulatia pietonala de-a lungul drumului national DN 2G; - realizarea de lucrari de intretinere si reparatii pe strazile nemodernizate – balastare si asfaltare; - amenajarea unor alveole pentru statiile de oprire a mijloacelor de transport care tranziteaza

orasul; - amplasarea de indicatoare si harti turistice ale zonei pe principalele artere de circulatie, precum

si de indicatoare si panouri turistice in vederea directionarii turistilor catre atractiile turistice din zona;


- introducerea unor benzi de circulatie pentru biciclisti; - reabilitarea Garii, a utilitatilor aferente, dotarea cu echipamente IT si instalatii moderne de afisaj,

modernizarea spatiilor de asteptare destinate calatorilor; - implementarea in gara a sistemului de semnalizare/orientare catre mijloacele de transport de

legatura si atractii turistice ale zonei inconjuratoare, - reamenajarea podurilor pietonale; - Identificare si analize tehnice amenajare parcari subterane si supraterane, realizare sisteme de

parcare; - achizitionarea de utilaje de deszapezire si descarcerare; - amenajare statii calatori in vederea asigurarii conditiilor optime de asteptare, informare,

imbarcare si debarcare; - reamenajare intersectii cai rutiere cu cele feroviare. - amenajarea unor culoare de circulatie pentru biciclisti; - Amenajare intersectie str. Atelierelor – str. T. Vladimirescu (DN2G) – zona spital contagioase; - Amenajare intersectie str. Atelierelor – str. T. Vladimirescu (DN2G) – zona monument DADA - Amenajare alei si parcari zona C.D.Gherea – Zorilor – T. Vladimirescu; - Reabilitare str. Plopilor; - Reabilitare si reamenajare esplanada str. T. Vladimirescu; - Amenajare trotuare, parcari si alei str. T. Vladimirescu; - Modenizare str. M. Eminescu (lucrari de drumuri si canalizare pluviala); - ‚,Reabilitare infrastructura de strazi in municipiul Moinesti’’ finantat prin Programul Operational

Regional 2007 – 2013, Axa 1, DM 1.1 – Centre urbane: - Str. Ciprian Zaganescu - Str. Lucacesti - Str. Dobrogeanu Gherea - Str. Tristan Tzara - Str. Oituz - Amenajare si reabilitare scari pietonale

Modernizarea echiparii edilitare - Reabilitarea si extindere retea de alimentare cu apa in municipiul Moinesti; - Reabilitarea si extindere retea canalizare si statie de epurare;

- Reabilitarea si extinderea sistemului energetic stradal in toate cartierele municipiului Moinesti;

- Extindere retea de gaz metan in municipiu Moinesti; a) Incalzire centrala; b) Extinderea retelei de joasa tensiune in zonele propuse pentru extindere; c) Reabilitarea iluminat public;


d) Conectarea de noi abonati la reteaua telefonica (intranet, internet, servicii telefonice competitive); Reabilitarea si construirea de noi obiective socio-culturale - transformarea Clubului Lira in Casa de Cultura ; - reabilitare cladire locuințe sociale din str. Vasile Alecsandri, nr. 50; - reabilitarea str. Plopilor ; - reabilitare și reamenajare esplanada str. Tudor Vladimirescu; - amenajare și extindere gradinița in cartierul Vasiiesti ; - reabilitarea cladirii liceului Spiru Haret

Deasemenea, au fost prevazute sume pentru acoperirea cheltuielilor ce revin administrației locale, sume necesare pentru proiectele:

- Plan Integrat de Dezvoltare Urbana; - Promovarea potențialului turistic al mun. Moinesti; - ,,Inființarea Parc Municipal Moinesti judetul Bacau’’ finantat de administratia Fondului

pentru Mediu in cadrul Programului national de inbunatatirii a calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi in localitati;

- Modernizare Compartiment Primire Urgențe la SMU Moinesti - Modenizarea si amenajarea Parcului Bai in municipiul Moinesti finantat prin Programul

Operational Regional 2007 – 2013, Axa 1, DMI 1.1 – Centre urbane - Parc fotovoltaic in municipiul Moinesti – extravilan mun. Moinesti – pct. Schela,

finantat prin Programul Operational Sectorial ,,Cresterea Competitivitatii Economice’’, Axa prioritara 4, DMI 4.2.

- Amenajarea unui parc tematic in Parcul ,,Padurea cu Pini’’. - infiintarea unei gradinite cu program prelungit; - extinderea unitatilor scolare existente/construirea de noi corpuri in cadrul unitatilor scolare

existente ca urmare a faptului ca numarul de elevi/sala de clasa este destul de ridicat (35,44 elevi / sala de clasa in 2008);

- repararea si modernizarea spatiilor din gradinitele existente: reconditionarea peretilor, parchetare, tamplarie noua, achizitionarea de material didactic si jucarii, aparatura electronica;

- construirea de baze sportive pentru scolile generale cu clasele I – VIII din oras, constand in: sala de sport scolara cu dotarile corespunzatoare (vestiare, dusuri, materiale sportive) si terenuri de sport;

- realizarea de spatii de joaca pentru gradinite, dotate cu leagane, topogane, etc; realizarea de lucrari de reabilitare;

- construirea unei case de cultura orasenesti pentru desfasurarea activitatilor cultural artistice de amploare;

- realizarea unei sali de sport; - amenajarea de noi zone verzi pentru sport si agrement pe valea riurilor Trotus si a raului

Tazlau; - realizarea unei baze de agrement dotata cu terenuri de sport (tenis, basket, handbal, etc.),

piscine, amenajarea unor spatii pentru iesirile in aer liber, amenajarea unor spatii pentru camparea cu cortul, amenajarea unor locuri de joaca pentru copii, etc;

- valorificarea spatiilor publice inactive, cu vegetatie in stare proasta, prin amenajarea unor scuaruri (vegetatie, bazine, fantani arteziene banci), care pot fi folosite ca locuri de joaca, locuri de intalnire, locuri de asteptare, etc.;

- reabilitarea terenurilor de sport existente la unitatile scolare; - acordarea unor facilitati fiscale unitatilor economice care sponsorizeaza activitati sportive; - incurajarea tinerilor pentru practicarea sporturilor de performanta; - organizarea de competitii sportive locale pentru descoperirea de potentiali sportivi de

performanta; - reamenajarea / amenajarea de noi spatii de joaca pentru copii in zonele orasului:

imprejmuire, dotarea cu mobilier nou, iluminat, montarea de jucarii de exterior, pavare cu materiale anti-soc, etc;

Dezvoltarea economiei A. Dezvoltarea agriculturii - Infiintarea exploatatiilor agricole mari (asociatii de exploatare a terenurilor agricole);


- Ridicarea nivelului tehnic al productiei agricole si imbunatatirea parametrilor calitativi ai acesteia;

- Amenliorarea septelului cu rase productive, infiintarea de asociatii de animale; - Respectarea normelor fito-sanitare si sanitar-veterinare asigurandu-se premisele

dezvoltarii unei agriculturi biologice; - Promovarea produselor locale traditionale. - In cadrul sectorului silvic este necesara curatirea, igienizarea si replantarea padurii; - realizarea de lucrari agro-pedo-ameliorative pentru combaterea eroziunii si imbunatatirea

potentialului fertil al solurilor. B. Dezvoltarea industriei si serviciilor bazate pe resursele existente:

- Valorificarea productiei locale prin capacitati proprii de prelucrare; - Reconsiderarea meseriilor traditionale; - Modernizarea si asigurarea infrastructurii destinate investitiilor industriale; - Diminuarea volumului de cherestea, in favoarea produselor caracterizate printr-un grad

superior de valorificare a masei lemnoase in vederea obtinerii unor produse finite, cu o valoare adaugata cat mai mare;

- Sustinerea dezvoltarii IMM-urilor si stimularea implicarii intr-o mai mare masura a micului antreprenorat local;

- dezvoltarea unitatilor de productie din industria alimentara prin atragerea investitorilor specializati in prelucrarea laptelui, carnii;

- atragerea unor investitori in industria de prelucrare a lemnului, cu obtinerea unor produse finite cu valoare adaugata mare;

- extinderea industriei de prelucrare a produselor forestiere care folosesc lemn si alte produse nelemnoase forestiere;

- concentrarea unitatilor industriale in zonele periferice ale orasului in vederea diminuarii poluarii in zonele rezidentiale centrale;

- diminuarea productiei de cherestea, profile si sporirea productiei de bunuri finite cu o valoare adaugata mai mare – fabrica de producere a mobilierului;

- atragerea capitalului investitional autohton si strain. C. Dezvoltarea prestarilor de servicii:

infiintarea unor ateliere de reparatii obiecte de uz casnic, reparatii incaltaminte, croitorie, tesatorie, coafura, etc.;

diversificarea formei de servicii pentru populatie prin: servicii informationale, bancare, postale la nivelul fiecarei localitati;

alte servicii: spalatorii, birouri de consultanta, notariat.

A. Comertul - instalarea unor magazine specializate de tip supermarket pentru eliminarea

magazinelor neconforme; - infiintarea unui centru de colectare si comercializare a produselor furnizate de paduri si

fanete: ciuperci, fructe de padure, plante medicinale, plante aromatice precum si a produselor din apicultura;

- introducerea in comert a produselor lemnoase prelucrate cu valoare adaugata mare.

B. Sanatatea - cresterea numarului de medici si cadre sanitare medii; - dezvoltarea de servicii medicale integrate, - infiintarea de micropoliclinici - infiintarea de cabinete medicale in cadrul Grupurilor Scolare - infiintarea unei crese pentru copiii sub varsta prescolara;

F . Protectia mediului - Combaterea integrata a surselor de poluare de pe teritoriul municipiului Moinesti; - Instituirea zonelor de protectie sanitara la cursurile de apa, - Inchiderea si ecologizarea spatiilor actuale de depozitare a deseurilor pana in anul 2015,

conform H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor. - Colectarea deseurilor pe teritoriul municipiului Moinesti, se va face conform Directivei


Europene si Strategiei Nationale de Gestionarea Deseurilor si a Planului Regional si a celui Judetean de Gestionare a Deseurilor (aprobate prin H.G. nr. 1470/2004) si nu in ultimul rand a Master Plan – ului intocmit de catre Consiliul Judetean Bacau.

- Lucrari de corectare a torentilor (regularizare albie) paraul Ulmenis G. Dezvoltarea sectorului de servicii de gospodarire comunala - Instituitea zonei de protectie la cimitire; - Instituirea zonei de protectie la captarile de apa, rezervoare, statii de pompare, statii de

clorinare. Utilizarea excedentului de forta de munca in: - Mica industrie - Agricultura - Servicii

Intarirea capacitatii institutionale a Administratiei Publice Locale, a grupurilor de utilizatori locali si a furnizorilor de servicii.

H. Dezvoltarea turismului dupa urmatoarele linii de actiune:

- Modernizarea ofertei turistice; - Dezvoltarea prioritara a agroturismului; - Organizarea si conducerea unei politici de tipul parteneriat, prin:

amenajarea cailor de comunicatie; infiintarea retelei de gaze naturale; extinderea retelei de alimentare cu apa; infiintarea de noi spatii pentru intreprinzatori particulari ce vor sa practice

turismul; realizarea unor dotari de agrement; amenajarea spatiilor verzi; conservarea si protectia cadrului natural si a vestigiilor istorice; semnalizarea corespunzatoare a unitatilor de cazare si alimentatie, a zonelor

de agrement.


3.5 EVOLUTIA POPULATIEI

Populatia este principalul element care defineste si structureaza un teritoriu. Ea constituie punctul central al oricarei strategii de dezvoltare, teritoriu. Ea constituie punctul central al oricarei strategii de dezvoltare, determinand gradul de influenta a teritoriului considerat.

In termeni demografici, influenta municipiului Moinesti se transpune prin cresteri si scaderi ale numarului de locuitori, datorate in primul rand fluxurilor migratoare, dar si particularitatilor comportamentului natalist. Acesta s-a caracterizat printr-o scadere semnificativa a valorilor ratei natalitatii in perioada post-decembrista, ca urmare a anularii politicilor pro – nataliste sustinute de regimul comunist. Cu toate acestea, avand in vedere valorile in mod traditional ridicate in aceasta zona a tarii, chiar si in situatia trendului descrescator pe care il urmeaza in ultimii ani, rata natalitatii se mentine in continuare peste media pe tara si cele judetene.

Valorile ratei mortalitatii, desi au fost in usoara scadere in ultimii ani, continua sa se mentina ridicate. Bilantul natural al populatiei municipiului Moinesti, se mentine insa pozitiv, contribuind la cresterea efectivului demografic.

Bilantul migratoriu, cealalta componenta a bilantului real al populatiei, se situeaza la cealalta extrema, valorile sale situandu - se la cote negative. Asadar, orasul pierde in mod constant populatie, in special datorita dezvoltarii economice insuficiente pentru a absorbi forta de munca existenta. Scaderea din ultimii ani a demografiei municipiului Moinesti, de la 25.370 in anul 2001 la 23.972 in anul 2006, se inscrie in tendinta generala a judetului Bacau si chiar in cea de la nivelul intregii tari, este afectata de un stadiu incipient al fenomenului de imbatranire demografica, cauzat atat de scaderea natalitatii, precum si de emigrarile masive, in special in randul populatiei tinere.

Evolutia viitoare a populatiei depinde de cei trei factori care influenteaza in mod direct variatiile efectivului demografic: fertilitatea, natalitatea si mortalitatea. Teritoriul dispune de un potential fertil remarcabil, ce constituie baza pentru evolutia demografica ulterioara.

Estimarea evolutiei viitoare este un demers dificil, cu un pronuntat caracter explorativ,

depinzand de factori ce nu pot fi in intregime previzionati. Putem elabora un scenariu de evolutie posibila pentru un orizont de prognoza de 10 ani,

adica pana la nivelul anului 2019 in functie de urmatoarele premise:

• chiar si in conditiile in care comportamentul demografic al orasului se va ralia la tendintele urmate la nivel national, respectiv diminuarea numarului de copii pe familie, coroborat cu cresterea varstei mamei la prima nastere, potentialul demografic si fertil remarcabil de care dispune teritoriul, va face ca rata natalitatii sa se mentina totusi la valori pozitive apropiate de cele actuale, mai mari decat in alte regiuni ale tarii;

• in urma investitiilor in domeniul economic si in activitatile de formare profesionala, rata de ocupare a populatiei active va mai creste, diminuand in acest fel tentatia de a emigra;

• masurile de dezvoltare economica vor contribui la cresterea nivelului de viata si a ratei de ocupare a fortei de munca, fapt ce va avea drept efect cresterea atractivitatii orasului in contextul regional. Consecinta implicita va fi cresterea numarului de persoane ce se vor stabili in teritoriu;

Estimarea tendintelor viitoare ale evolutiei municipiului au la baza urmatoarele elemente: - numarul si structura, pe sexe si varste, a populatiei la data recensamantului din 2006; - caracteristicile evolutiei populatiei in perioada 1990 - 2009; - caracteristicile miscarii naturale si migratorii 1990-2007;

3.5.1. Estimarea evolutiei populatiei

Pot fi elaborate asadar 2 variante de prognoza privind evolutia viitoare a populatiei, avand

drept baza de calcul populatia stabila la 1.VII.2008 – 23806 locuitori si elementele anterioare. Prognozele au un caracter tendential si constau in extrapolarea tendintelor demografice din perioada 1990-2009 pentru orizontul 2018.


Varianta I de prognoza: Aceasta varianta de estimare a populatiei in urmatorii 10 ani se bazeaza pe analiza intervalului 1990-2009 si proiecteaza evolutia populatiei in functie de ritmul mediu anual de crestere inregistrat in aceasta perioada.

Populatia 1990

(Nr.persoane)

Populatia 2009

(Nr.persoane)

Ritmul mediu anual de crestere %

24466 23806 - 2.70

Sursa: Fisa localitatii mun.Moinesti , 2009, Prognoza presupune existenta unei continuitati a ritmului anual mediu pe toata perioada

proiectata (2008-2018). Estimarile sunt prezentate mai jos, plecand de la populatia inregistrata la 1 iulie 2006:

Anul 2008: 23806 X 0,9726 = 23153 locuitori

Anul 2013: 23153 X 0,97265 = 22519 locuitori Anul 2018: 22519 X 0,97265 = 21901 locuitori

Este o varianta de scadere mai lenta a populatiei, care se poate verifica numai in conditiile in care valorile bilantului migratoriu continua sa fie negative, putand fi considerata drept baza pentru planificarea urbanistica a teritoriului pentru urmatorii 10 ani.

Varianta II de prognoza:

Estimarea populatiei municipiului Moinesti la orizontul de referinta (anul 2018), efectuata prin utilizarea metodelor matematice, ia in considerare populatia inregistrata la data de 1ianuarie 2008, 23860 locuitori si ritmul mediu anual de crestere (6,2 loc / 1000 loc) calculate pentru perioada dintre cele doua recensaminte anterioare. Prin aplicarea formulei de calcul: Pt = Po(l +r)t in care: Pt = populatia proiectata (dupa 10 ani) Po = populatia de baza; r = ritmul mediu anual de crestere; Pt=nr. de ani al perioadei de proiectare rezulta:

Pt = 23860 ( 1 + 0,0062)15 = 26178 locuitori (rotund 26 200 loc.) Estimarea tendintelor de evolutie viitoare a populatiei ia in considerare si caracteristicile miscarii naturale si migratorii, precum si evolutiile socio-economice care se prefigureaza la aceasta data. Se aprecieaza insa ca in urmatorii ani nu se va continua tendinta (din perioada mentionata), de crestere a municipiului arata pe aportul migratoriu. Continuarea acesteia ar insemna o crestere anuala medie de cca. 3000 de persoane, adica un spor mediu anual de 15 - 20 %, fapt improbabil in conditiile in care sporul natural nu depaseste 5 %, iar factorii care au favorizat migratia spre urban isi vor pierde mult din importanta. Previzionarea evolutiei se bazeaza pe ipoteza cresterii stabilitatii teritoriale a populatiei, redresarea parametrilor miscarii naturale (cresterea natalitatii) si incetinirea ritmului de migrare de la rural spre urban. Este de asteptat ca cele doua componente ale cresterii populatiei (cea migratoare si cea naturala) sa nu mai aiba contributii similare cu cele de pana acum la sporul de populatie. In aceste conditii apreciem ca principala resursa de crestere a populatiei urmeaza sa fie cresterea naturala.

3.5.2. Estimarea resurselor de munca

In ceea ce priveste resursele umane, avand in vedere ca populatia adulta este cea care

detine ponderea dominanta din totalul populatiei, este evident ca orasul prezinta un contingent foarte numeros de forta de munca, ce se va mentine si pe viitor. Gradul de ocupare al populatiei active este insa unul redus, evidentiind insuficienta dezvoltare economica a orasului, aflat in imposibilitatea de a absorbi forta de munca existenta, aceasta reprezentand una din disfunctionalitatile socio - demografice majore. Potrivit estimarilor, numarul somerilor inregistrati se va stabiliza in jurul valorii de 1300.


Aceasta se datoreaza compensarii previzibile intre numarul persoanelor disponibilizate de catre industrie, institutii si dezvoltarea initiativei private - creatoare de oportunitati. Un aport substantial la crearea de locuri de munca il va aduce diversificarea previzibila si necesara a serviciilor si a comertului.

Obiective privind dezvoltarea structurii socio-economice

Strategia de dezvoltare socio - economica a municipiului Moinesti este in concordanta cu strategia de dezvoltare a judetului Bacau, precum si cu cea a Regiunii Nord - Est. Are ca obiective principale solutionarea disfunctionalitatilor existente, stabilizarea si atingerea unui echilibru durabil de natura socio-demografica. Disfunctionalitatile identificate in domeniul demografic pe teritoriul orasului, corelate cu cele din domeniul economic, impun directiile principale de urmat in elaborarea unei strategii de dezvoltare durabila in aceste sectoare.

Prioritatile prin care se urmareste implementarea strategiei de dezvoltare economico-sociala a judetului Bacau in perioada 2007-2013 vizeaza urmatoarele domenii:

• infrastructura si mediul • sprijinirea afacerilor, cresterea ocuparii, dezvoltarea resurselor umane • sanatate si asistenta sociala • invatamant, cultura, tineret • dezvoltarea turismului • modernizarea administratiei publice

Ele influenteaza in mod direct nivelul de viata al populatiei si implicit au repercusiuni asupra evolutiei demografice, fiind aplicabile si la nivelul municipiului Moinesti, in concordanta cu particularitatile evidentiate in analiza situatiei existente.

Aceasta atesta ca teritoriul se confrunta in primul rand cu un fenomen acut de emigrare, datorat faptului ca la nivel local activitatile economice nu sunt suficient de dezvoltate pentru a absorbi forta de munca de care dispune, lucru ce se reflecta in rata redusa de ocupare a populatiei. Asadar, obiectivul primordial vizeaza cresterea numarului de locuri de munca, facilitarea (re)insertiei pe piata muncii si stabilizarea populatiei in teritoriu, in special a celei din grupa tanara.

In vederea atingerii acestui obiectiv principal, trebuie indeplinite o serie de masuri la nivelul fiecarui sector economic in parte, precum si al educatiei si formarii profesionale adecvate cu cerintele pietei. De asemenea, domeniul sanatatii si asistentei sociale sunt fundamentale pentru atingerea unui echilibru socio-demografic.

Dezvoltarea sistemului de formare profesionala initiala si continua Obiectivele masurii:

• Sprijinirea somerilor pentru a (re)intra pe piata fortei de munca prin sisteme speciale de pregatire profesionala, consiliere, mediere si plasare in munca;

• Cresterea capacitatii de adaptare intre pregatirea profesionala a fortei de munca si cerintele de pe piata muncii

• integrarea fortei de munca in structurile economice locale si din localitatile apropiate; • organizarea unor cursuri de reconversie profesionala a populatiei somere, in parteneriat cu

AJOFM sau organizatii abilitate pentru aceste activitati; • informarea populatiei in privinta importantei urmarii cursurilor de reconversie profesionala si

a posibilitatilor reale oferite de acestea pentru reintegrarea pe piata muncii la nivelul orasului.

Formarea profesionala continua are drept scop armonizarea nevoilor pietei fortei de munca cu cele ale actorilor sociali prin promovarea unor programe deschise, care pot urma oricarei forme de educatie initiala.

Actiuni:

• infiintarea unui centru de formare profesionala pentru adulti; • masuri active de integrare socio-profesionala a persoanelor neangajate aflate in cautarea

unui loc de munca; PUG MUNICIPIULMOINESTI ●MEMORIU GENERAL

• infiintarea unui Centru de Orientare Scolara si Profesionala • infiintarea unui Centru ocupational pentru tineri; • gestionarea eficienta a pietei muncii; • servicii de consiliere pentru persoanele adulte in vederea integrarii profesionale; • derularea de programe privind formarea profesionala; • organizarea unor programe de pregatire initiala si continua destinate personalului angajat;

Domeniul serviciilor este insuficient dezvoltat pe teritoriul municipiului Moinesti, insa exista o gama de larga de activitati ce nu se regasesc si au potential de dezvoltare. Se recomanda implementarea unor noi unitati de servicii sociale si in special cele legate de ingrijirea si ajutorarea batranilor, avand in vedere degradarea structurilor demografice. In acest fel ar putea fi asigurat un numar de locuri de munca pentru tinerii cu studii superioare. Si domeniul constructiilor are un potential de dezvoltare mare, avand in vedere faptul ca in oras continua extinderea si modernizarea fondului locativ si a obiectivelor de utilitate publica. Un domeniu ce ocupa un loc aparte in economia locala este comertul cu amanuntul, precum si unitatile de alimentatie publica, de tip bar. Este de asteptat ca prin dezvoltarea retelelor de utilitati, acest gen de unitati sa ia o amploare si mai mare. Dezvoltarea pe termen mediu si lung a mediului social al municipiului Moinesti poate fi stimulata prin stabilirea si atingerea unor obiective sectoriale, care includ:

o Stabilizarea populatiei in teritoriu prin cresterea atractivitatii sub aspectul pietei muncii (locuri de munca in tertiar, in special pentru populatia tanara)

o Ameliorarea starii de sanatate a populatiei prin cresterea accesibilitatii la servicii medicale de calitate, mai ales avand in vedere ponderea in crestere a populatiei varstnice

o Cresterea nivelului de instruire a populatiei, cu implicatii directe in calitatea resurselor umane o Dezvoltarea infrastructurii edilitare si de transport o Asigurarea accesului echitabil la dotarile edilitare pentru toti locuitorii orasului, care se

reflecta in confortul sporit al populatiei Realizarea obiectivelor mentionate presupune implementarea unor programe/proiecte care tin pe de o parte de sfera dezvoltarii economiei locale (legata de oferta de locuri de munca), iar pe de alta de locuire si servicii publice (in relatie cu cresterea atractivitatii pentru populatie, dar si pentru agentii economici). In ceea ce priveste locuirea, cresterea atat a suprafetei construite, cat si a numarului de locuinte denota o imbunatatire a calitatii fondului locativ. Exceptie fac unele locuinte mai vechi, din materiale nedurabile sau care nu au beneficiat de lucrari de modernizare (datorita puterii economice scazute) sau cele construite in zone de risc. Cresterea gradului de confort poate fi realizata prin:

o utilizarea de materiale durabile pentru constructii, pastrandu-se insa pe cat posibil valorile si materialele locale;

o realizarea constructiilor in conformitate cu proiectele de specialitate si cu reglementarile urbanistice;

o corelarea amplasarii locuintelor cu protectia zonelor vulnerabile si evitarea zonelor de risc (in special terenuri inundabile si afectate de eroziune pluviala).

Starea de sanatate a populatiei este un aspect fundamental pentru analiza nivelului de trai, dar si a resurselor umane din teritoriu. Strategia de dezvoltare economico-sociala durabila a municipiului Moinesti, trebuie sa prevada o serie de masuri de reabilitare si modernizare a cladirilor din domeniul sanitar, de informare a populatiei cu privire la factorii de risc pentru sanatatea umana, precum si de monitorizare a acestora. O atentie deosebita trebuie acordata actului medical la nastere, in vederea diminuarii valorilor mortalitatii infantile si a mortinatalitatii. Ar mai putea fi adoptate o serie de masuri prin care sa poata fi ameliorata starea de sanatate a populatiei precum:

o facilitarea accesului cetatenilor la informatia sanitara, o educarea viitoarelor mame cu privire la sarcina si la cresterea copilului; o asigurarea unor conditii mai bune de igiena si de viata prin racordarea tuturor locuintelor la

retelele de utilitati; o asigurarea unor controale medicale si tratamente in scoli si gradinite prin programe ale

Consiliului Local si institutiilor de invatamant, etc.,


o construirea unor noi cabinete stomatologice si puncte farmaceutice; o cresterea numarului de salariati in domeniul sanatatii si al asistentei sociale, avand in vedere

numarul in crestere al persoanelor varstnice Este necesara asigurarea unui nivel superior al procesului educational, pentru populatia de pe teritoriul orasului, atat prin calitatea infrastructurii si a materialelor didactice, cat si prin corelarea programei si a materiilor cu cererea de forta de munca de pe piata. Pentru imbunatatirea educatiei din oras se recomanda:

o ameliorarea calitatii serviciilor in ceea ce priveste dotarile unitatilor de invatamant: spatiile de invatamant (sali de clasa, laboratoare), terenuri de sport, echipamentele informatice, dotarile sanitare si asigurarea cu agent termic;

o dimensionarea corpului didactic in functie de efectivul scolar si asigurarea calificarii corespunzatoare a acestora;

o aducerea la parametri optimi de functionare a cladirilor in care functioneaza scolile si gradinitele din teritoriu; precum si construirea unor noi unitati

o acordarea unei mai mari atentii invatamantului vocational si tehnic, corelata cu piata fortei de munca;

o incurajarea tinerilor (si in egala masura, a parintilor, avand in vedere efortul financiar pe care trebuie sa il faca acestia) pentru a urma studiile liceale si superioare;

o stimularea familiilor rrome pentru a limita abandonul scolar in randul populatiei minoritare de varsta scolara.

Miscarea demografica cu o tendinta defavorabila pe termen lung si procesul de imbatranire a populatiei trebuie contracarate printr-o serie de masuri:

o sprijinirea cresterii natalitatii prin facilitati (financiare, asistenta si consiliere medicala) asigurate tinerelor mame si cresterea cuantumului alocatiilor pentru copii;

o retinerea tineretului instruit (invatatori, profesori, cadre medicale) originar din municipiu prin acordarea unor facilitati de tipul bonificatiilor, primelor de instalare, sau suport pentru constructia de locuinte (concesionarea unor terenuri ale primariei, etc.);

Plecand de la realitatea ca Regiunea Nord-Est este o zona cu resurse naturale diverse dar limitate, capitalul uman este principala bogatie a regiunii. Pentru a raspunde provocarilor inceputului de secol XXI, investitia in resursele umane disponibile in zona constituie unul din obiectivele prioritare ale strategiei de dezvoltare. Satisfacerea la cel mai ridicat standard a necesarului de forta de munca pentru economie, promovarea investitiilor locale si revigorarea rolului economic al IMM-urilor se va realiza si prin dezvoltarea coordonata a unui sistem de educare, instruire si reinstruire. De o importanta majora este cunoasterea, analizarea si identificarea potentialului uman disponibil si a valentelor acestuia, precum si a celor mai potrivite cai si mijloace de recoversie profesionala spre domenii cu sanse reale de dezvoltare in regiune. Astfel se va putea asigura o rata cat mai inalta a absorbtiei de resurse umane, prin corelarea cererii si ofertei pe piata reala a muncii. In acest context, este necesara o colaborare eficienta cu toate organismele implicate. Problema somajului trebuie abordata si din perspectiva planurilor de restructurare a intreprinderilor, in scopul pregatirii unor alternative viabile de preluare a fortei de munca disponibilizate si a imbunatatirii egalitatii sanselor de angajare a diferitelor categorii sociale implicate. Pentru acest obiectiv specific au fost identificate urmatoarele proiecte: 1. Corelarea cererii de pe piata muncii cu oferta educationala, prin crearea unui cadru in care cei trei factori interesati (scoli, administratia locala, mediul de afaceri) sa poata comunica; 2. Realizarea unui studiu al cererii pe piata de munca; 3. Dezvoltarea de parteneriate intre municipalitate si mediul privat de afaceri, prin implementarea de programe de educatie si formare antreprenoriala.


3.6 ORGANIZAREA CIRCULATIEI

Cai de comunicatie – Propuneri si prioritati

Propunerile de organizare a circulatiei constituie rezultatul abordarii interdisciplinare a aspectelor urbanistice, de circulatie si transporturi si de echipare edilitara majora. Oricare modificare ulterioara in oricare din aceste domenii trebuie sa tina seama de implicatiile si de noile interconditionari care pot sa apara in celelalte domenii.

Analizand situatia existenta si problemele retelei rutiere din cadrul municipiului Moinesti, se impun cateva masuri urgente pentru intrarea in normalitate, si anume: a) se propun masuri de imbunatatire a parametrilor tehnici pentru reteaua de circulatie conform

prescriptiilor tehnice in vigoare, urmarindu-se adaptarea solutiilor la conditiile existente si utilizarea infrastructurilor actuale;

b) pietruirea intregii retele de drumuri clasificate in drumuri interioare care sunt din pamant si reprofilarea lor;

c) refacerea santurilor de scurgere (decolmatare si executii de santuri noi) de-a lungul drumurilor aferente municipiului Moinesti;

d) corectarea unor trasee de drumuri pentru eliminarea curbelor periculoase si amenajarea unor intersectii rutiere corespunzatoare ale drumurilor;

e) amenajarea profilelor transversale in intravilan conform PUG - ului municipiului Moinesti; f) imbunatatirea starii de mobilitate a drumurilor judetene si comunale urmarindu-se cresterea

capacitatii portante prin consolidarea sistemelor rutiere (ranforsari), modernizari, tratamente bituminoase, alegerea solutiei fiind determinata de conditiile locale si recomandarilor de specialitate.

Propuneri ce decurg din planul de dezvoltare locala a orasului

- reabilitarea si modernizarea a aproximativ 30 km de strazi in municipiul Moinesti - Planul Operational Regional – lucrari de asfaltare;

- realizarea de parcari; - realizarea de marcaje rutiere longitudinale si transversale pe strazile orasenesti; - construirea unui drum cu rol de sosea ocolitoare/sosea de centura care sa preia traficul greu; - realizarea de trotuare pentru circulatia pietonala de-a lungul drumului national DN 2G precum

si a celorlalte strazi; - realizarea de lucrari de intretinere si reparatii pe strazile nemodernizate – balastare si asfaltare; - amenajarea unor alveole pentru statiile de oprire a mijloacelor de transport care tranziteaza

orasul; - amplasarea de indicatoare si harti turistice ale zonei pe principalele artere de circulatie, precum

si de indicatoare si panouri turistice in vederea directionarii turistilor catre atractiile turistice din zona;


- introducerea unor benzi de circulatie pentru biciclisti; - reabilitarea Garii, a utilitatilor aferente, dotarea cu echipamente IT si instalatii moderne de afisaj,

modernizarea spatiilor de asteptare destinate calatorilor; - implementarea in gara a sistemului de semnalizare/orientare catre mijloacele de transport de

legatura si atractii turistice ale zonei inconjuratoare, - reamenajarea podurilor pietonale; - Identificare si analize tehnice amenajare parcari subterane si supraterane, realizare sisteme de

parcare; - achizitionarea de utilaje de deszapezire si descarcerare; - amenajare statii calatori in vederea asigurarii conditiilor optime de asteptare, informare,

imbarcare si debarcare; - reamenajare intersectii cai rutiere cu cele feroviare.

Conform Strategiei pentru Dezvoltare Durabila Moinesti 2007 – 2013, in domeniul infrastructurii de transport si a iluminatului public se propun urmatoarele trei masuri:


• Modernizarea infrastructurii stradale si a spatiilor pietonale - Modernizarea zonelor de circulatie si transport; - Consolidari, refaceri si reabilitari ale drumurilor de acces.

Proiecte: 1. Realizarea variantei de centura cu legatura la drumurile nationale apropiate; 2. Realizarea unei alternative pentru circulatia carutelor pe drumul national; 3. Amnajarea unor locuri de parcare in zonele aglomerate din municipiu; 4. Modernizarea strazilor si a benzilor pentru pietoni; 5. Reparatii trotuare si accese pietonale, inclusiv pentru persoanele cu dizabilitati; 6. Reabilitare-extindere transport urban si periurban.

• Modernizarea sistemului de iluminat public Proiecte: 1. Modernizarea sistemului actual de luminat public; 2. Realizarea sistemului de iluminat de panorama si decorativ pentru principalele obiective turistice din municipiu (monumente istorice si arhitecturale).

• Modernizarea infrastructurii feroviare Proiecte: 1. Modernizarea infrastructurii feroviare invechite si electrificarea caii ferate.

Observatii: Neexecutarea la timp a acestor lucrari va duce la cresterea dificultatilor de remediere atat

din punct de vedere tehnic cat si din punct de vedere al cheltuielilor. Profilele de drumuri figurate in plansa reglementari au tinut cont de profilele tramei existente si reglementarile legislatiei in vigoare. Asigurarea spatiilor pentru parcaje se va face in conformitate cu prevederile R.L.U. (Normele tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor in localitatile rurale – M.O. partea I, Nr. 138 bis, 6.IV. 1998).


3.7 INTRAVILAN PROPUS.ZONIFICAREA FUNCTIONALA.BILANT TERITORIAL

Vatra propusa a localitatii urmareste in principal limitele naturale ale terenului. Privita secvential, situatia zonelor functional rezultate se prezinta astfel: Zona centrala a municipiului isi pastreaza limitele firesti definite prin zona central aprobata si inglobeaza centrul orasului. Zona va fi completata cu un Centru cultural polifunctional si alte dotari de interes general, sedii de banci, sediu politic municipal de interes public, cladirea primariei si alte dotari. Consideram ca functiunea de locuire a acestei zone, organic mentinuta si eventual amplificata calitativ si cantitativ, nu trebuie eliminata sau neglijata, cunoscand ca insuficienta prezenta a locuintelor in tesutul urban duce la efecte negative. Relatia zonei centrale cu celelalte zone, este direct facilitata de prezenta acesteia in centrul de greutate al teritoriului. Zona de locuinte si functiuni complementare ocupa cea mai mare parte din intravilanul municipiului. Este structurata in mai multe cartiere dezvoltate de la centru spre extremitati si diferentiate prin tipul de locuire, regimul mediu de inaltime si nivelul de dotare. Suprafata zonei a fost extinsa pe baza aplicarii normelor de calcul asupra populatiei estimate, precum si prin reconsiderarea nivelelor de calitate si confort asteptate in viitorii ani.

Ca urmare a necesitatilor de dezvoltare zonele functionale existente au suferit modificari in structura si marimea lor prin marirea suprafetei intravilanului.

Limita intravilanului municipiului Moinesti s-a modificat, noua limita incluzand toate suprafetele de teren ocupate de constructii sau amenajari, precum si suprafete de teren necesare dezvoltarii in urmatorii 5-10 ani. Zonificarea existenta s-a mentinut, au aparut modificari ale unor zone functionale, modificari justificate de inlaturarea disfunctionalitatilor semnalate.

Suprafata propusa a teritoriului intravilan se prezinta astfel: Bilantul teritorial al suprafetelor cuprinse în limita teritoriului administrativ

TERITORIUL CATEGORII DE FOLOSINTA [HA] ADMINISTRATIV

AGRICOL NEAGRICOL

MUNICIPIUL CURTI

TOTAL

MOINESTI ARABI

L PASUN

I FANET

E

VII LIVEZ

I PADURI

APE BALT

I DRUMU

RI

CAI FERAT

E NEPRODUCTI

V CONSTRUCT

II

555.0

0 771.0

0 818.0

0 7.00 1056.0

0 21.0

0 219.39 25.61 297.00 827.00

TOTAL 2151 2446 4597 % DIN TOTAL 47 53 100


Bilantul teritorial al suprafetelor cuprinse în limita teritoriului intravilan existent si propus

ZONE FUNCTIONALE SUPRAFATA [HA] % din TOTAL

INTRAVILAN PROPUS EXISTENT PROPUS

INSTITUTII SI SERVICII 35 38.82 3.48 LOCUINTE DE TOATE TIPURILE 422.6 655.43 58.71 UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITE 74.55 102.15 9.15 UNITATI AGRO-ZOOTEHNICE 5.01 1.13 0.10 CAI DE COMUNICATIE -drumuri 90.22 120.20 10.77 -piste biciclesti 43.50 3.90 - cai ferate 12.3 12.30 1.10

SPATII VERZI AMENAJATE/NEAMENAJATE, SPORT, AGREMENT, PROTECTIE 74 102.60 9.19 CONSTRUCTII TEHNICO EDILITARE 2.16 8.60 0.77 GOSPODARIRE COMUNALA, CIMITIRE 17 10.72 0.96 DESTINATIE SPECIALA 2.01 2.01 0.18 APE 10.85 4.00 0.36 PADURI 15 15.00 1.34 TERENURI LIBERE, agricole 155.14 0 0 TERENURI NEPRODUCTIVE 38.76 0 0 TOTAL INTRAVILAN 954.6 1116.46 100

Zona pentru locuinte se mareste ca urmare a introducerii in intravilan a unor suprafete de teren deja construite si a unor terenuri necesare pe viitor construirii de locuinte. Avand in vedere procentul de ocupare al terenului (POT) de 30% stabilit de catre Regulamentul General de Urbanism pentru localitatile rurale, circa 30% din terenul agricol introdus in intravilan se va putea ocupa cu constructii de locuinte, restul ramanand cu destinatia de terenuri agricole, gradini de fatada, spatii verzi. Zona cai de comunicatie rutiera se mareste ca urmare a introducerii unor portiuni din drumuri in intravilan si a propunerii unor drumuri pe trasee noi precum si prin modificarea profilelor celor existente. Zona de gospodarie comunala se majoreaza cu suprafetele destinate platformelor de colectare a deseurilor menajere introduse in intravilan. Aceste functiuni vor fi preluate de servicii centralizate specializate la nivel judetean. Zona pentru echipare tehnico-edilitara se majoreaza prin propunerile de infiintare a sistemelor de alimentare cu gaze naturale, si extinderea celor de alimentare cu apa si canalizare. Zona cu terenuri libere se mareste ca urmare a redarii in agricultura a unor terenuri neproductive si introducerii unor suprafete de teren in intravilan, adiacente curtilor constructii. Zona de spatii verzi, complexe sportive si de agrement se mareste ca urmare a schimbarii unor categorii de terenuri, prin plantarea de perdele de protectie sau spatii verzi si propunerea unor zone de agrement si turism. Zona de unitati agricole si industriale ramane de aceeasi dimensiune, pe aceeasi suprafata. Chiar daca in momentul de fata o serie de obiective industriale sunt inchise, suprafetele ocupate de acestea se pastreaza pentru realizarea unor obiective agricole si industriale si de dezvoltare economica care se preconizeaza a se realiza in viitor. Deoarece ponderea suprafetelor ocupate cu activitati productive nu este ridicata, s-a


considerat necesara rezervarea unor suprafete pentru noile unitati. Este necesar sa fie disponibile suprafete atractiv localizate pentru viitorii investitori, dispuse favorabil pentru o buna functionare a localitatii. Unitatile industriale mici si mijlocii, manufacturiere si de productie, atat timp cat nu sunt incomode prin transporturi si poluare, sunt admise sa fie situate in zonele mixte, impreuna cu locuintele, serviciile comerciale si depozitele de mic-gros. Dispunerea acestora in zonele predominant rezidentiale este mai sever reglementata ca functiuni: nepoluante, fara program prelungit, fara utilizarea terenului in scop productiv sau de depozitare, suprafata desfasurata de maxim 250mp, sub 10 persoane angajate, si sub 5 autoturisme. Zona turistica se va dezvolta prin rezervarea terenurilor necesare spatiilor de cazare, luandu-se in considerare dorinta de transformare a Moinestiului in statiune balneara. Dezvoltarea turismui cultural si religios va avea ca obiective:

- multiplicarea si consolidarea produselor religioase; - crearea de parteneriate cu alte comunitati religioase; - conservarea si amenajarea vestitelor asezari si civilizatii stravechi

Directii de actiune: - semnalizarea monumentelor istorice;

- asigurarea cazarii turistilor. Dezvoltarea agroturismului Organizare: - amenajarea de terenuri de joaca pentru copii, terenuri de sport; - crearea unor pensiuni turistice si agroturistice; - infiintarea unei agentii de turism locala; - colaborarea cu agentia de turism judeteana; - inscrierea ofertei turistice in sistemul de rezervare ANTREC care se poate face fie prin filiala Bacau, fie prin centrala din Bucuresti. Promovare: - reclama atat pe piata interna, cat si pe piata externa prin intermediul panourilor publicitare, al materialelor tiparite (brosuri, pliante, catalog national), materialelor pe suport video, CD-urilor, legaturii cu presa si radio TV.

Oferta turistica a municipiului Moinești se compune din patru produse/evenimente: * Festivalul de Cultura și Arta, în cadrul caruia se organizeaza - Tabara anuala de pictura și sculptura „Artiștii plastici în Moinești" - Simpozionul anual și expoziția muzeala „Tristan Tzara și cultura Dada" - Manifestarile anuale„Aurul negru: tradiție și continuitate în Moinești" * Festivalul de etnografie și folclor „Datini și meșteșuguri stramoșești", în cadrul caruia se organizeaza - Festivalul datinilor și colindelor „Anii vechi și anii noi" - Expoziția anuala de creație populara „Maini de aur" - Expoziția anuala de arta fotografica și video pe teme de etnografie și folclor „Ancestral și actual pe plaiurile Moineștiului" * Turismul balnear și de agrement, bazat pe existența izvoarelor minerale și a unor locuri pitorești în municipiul Moinești. * Turismul cu tematica istorica și religioasa, bazat pe existența unor vestigii arheologice și biserici pe raza municipiului Moinești.

Moinestiul dispune de numeroase atracții turistice între care se remarca:

Monumentalul Monument Dada (opera artistului Ingo Glass)Cetațuia (cetate dacica atestata arheologic)

Dealul lui Ghindaru (unde arheologii au descoperit artefacte ale culturii pre- Cucuteni cu o vechime de peste 5000 de ani)


Parcul Bai (unde se afla izvoarele cu ape minerale curative)

Parcul cu Pini – singura rezervație naturala de pini negri din județ și una dintre puținele de acest gen din Romania și din Europa

Casa Kaddish și Cimitirul Evreiesc (unde se gasește cea mai veche piatra tombala cu text recognoscibil, datata la 1692)

Lacul Tarnița-cel-fara-de-fund

OBIECTIVE TURISTICE Obiective turistice Monumentul artistic “Dada”, Biserica Sf. Nicolae, Biserica Cuvioasa Parascheva.

Unul dintre cele mai sincere si profunde sentimente ale omului, comparabile doar cu prietenia, dragostea fata de semenii sai, este acela de a te bucura de natura, de a ramane singur cu sine în mijlocul ei, de a comunica cu ea. Viața este mult mai usor de parcurs, daca omul are ocazia sa admire natura, splendoarea si vitalitatea ei. Iubirea Naturii, simpatia fața de plante, iubirea lor, respectul și compasiunea fața de celelalte ființe vii, va face posibila supraviețuirea lor, implicit existenta noastra ca specie umana. S-a nascut în acest mod ideea de turism, ca mijloc de cunoastere a lumii înconjuratoare, a legilor, a diversitatii si frumusetii ei, chiar daca omul vine cu propria lui frumusete în natura, completand-o, desavarsind-o. Natura a devenit acea „bagheta magica” cautata îndelung. Meleagurile municipiului Moinesti, cu un relief variat si plin de pitoresc, cu aer curat și bogat ozonat, asezat de-a lungul unor încantatoare vai acoperite cu o bogata vegetatie, constituie un autentic tezaur turistic. Obiective turistice naturale

Moinestiul dispune de numeroase rezervatii naturale, adevarate “oaze de verdeata” pentru sanatatea locuitorilor si vizitatorilor sai:

• Parcul “Bai”, cu izvoare de ape minerale. • Parcul Dada (central, în zona Primariei) • Rezervația naturala „Padurea cu pini” • Zona „Costache Negri” • Parcul „Tei’ pe strada Zorilor • Parcul „Lucacesti”, pe strada Luminii • Zona strand din cartier Lucacesti


• Lunca rîului Tazlaul Sarat Parcul “Bai”, cu izvoare de ape minerale Situat în zona centrala a Moinestiului, “Parcul Bai” te întampina cu spectacolul lui de lumina si culoare, reprezentand o adevarata bogatie a locului. Trebuie sa faci doar cativa pasi evadand din lumea zgomotoasa pentru a te simti rasplatit. Din marturiile cetatenilor în varsta ai municipiului Moinesti, se pare ca parcul dateaza din anul 1855, doar în perimetrul actual al izvoarelor. Zona verde exista ca atare de mult mai multa vreme, ca lunca a paraului Gazului care strabate orasul. Candva, pe la 1870, au fost construite amenajari de captare a izvoarelor de ape curative sulfuros-feruginoase care pana atunci curgeau de pe versantii ambelor maluri ale paraului. Înca înainte de 1890, cu mijloace precare, „se carau vedre de apa puturoasa pîna la un cazan unde tiganii dregeau de caldura” (apud Ion Acai, Vlad Cazimir), cu foc de lemne dedesubt. Apa încalzita se turna în mari cazi din lemn de nuc asezate înauntrul unor încaperi din scanduri de brad si „suferinzii se îmbaiau acolo, care ce avea: reumatism, dureri de spate, picioare betege...” Stefan Luchian, venit la Moinesti pentru o cura balneara, descrie peisajul de aici ca fiind “scanteietor” si picteaza mai multe tablouri în timpul sederii aici, în anul 1910: „Dupa ploaie la Moinesti”, tabloul expus în prezent la Muzeul Zambaccian, Bucuresti. Printre indicatiile terapeutice ale acestor ape minerale se numara, orientativ, urmatoarele - cura interna: în afectiuni gastrointestinale, hepato-biliare, diabet simplu, guta, litiaza renala, etc.; - cura externa: în afectiuni ale ochilor - inflamatii, afectiuni reumatismale, artroze, spondiloze, afectiuni ale nervilor periferici, reumatism articular, unele afectiuni ginecologice, etc.;cura mixta: în afectiuni ale cailor respiratorii superioare - laringite, faringite, amigdalite cronice, etc.Indicatii generale: afectiuni ale tubului digestiv si ale glandelor anexe, afectiuni ale aparatului locomotor, reumatismale, boli de nutritie (diabet, guta etc.), sistemul nervos periferic, tratament pentru ochi - inflamatii de mucoase. Multe orase si-ar dori sa dispuna într-o zona centrala, de un parc natural, care pe langa potentialul sau turistic, sa aiba si izvoare cu ape minerale. Candva, el era un punct de atractie, de promenada; fanfara intona marsuri, imnuri si melodii de dans “la moda”, iar fetele, sub supravegherea mamelor, faceau cate un “tur de dans” cu cavalerii lor. Astazi parcul “Bai” a fost modernizat, la standarde europene de design urban, arhitectural si de mediu, recapatandu-si stralucirea de odinioara, frumusetea aparte si oferindu-ti cu generozitate un plus de sanatate si energie. “Padurea cu pini” Reprezinta o arie protejata, deosebit de valoroasa, un loc de agrement apreciat de locuitorii municipiului Moinesti, amplasat în exteriorul orasului, în zona dealului Osoiu. În acest paradis verde, pinii te înconjoara din toate partile, îmbiindu-te sa le asculti povestile. Copacii, adevarate mistere între cer si pamant - din cer îsi extrag forta cosmica a misterului sideral, în pamant îsi adancesc radacinile, în celalalt mister stravechi, al materiei. Efectul curativ este garantat: o plimbare zilnica printre palcurile de arbori te face mai optimist, pinul fiind cotat cu cea mai puternica emanatie vitala, dintre toate plantele din flora europeana. “Padurea cu pini” - în trecut, o plantatie pentru a stabiliza alunecarile de teren, astazi o frumoasa zona de agrement. Spatiul verde generos, aerul proaspat, restaurantele din zona si casutele de lemn cu spatii de cazare pentru turisti, sunt doar cateva din atu-urile care o recomanda ca destinatie ideala pentru iubitorii de confort în mijlocul naturii. Obiective religioase - Vestigii Bisericile, ca locasuri de închinare prin valoarea lor istorica constituie adevarate comori de arta romaneasca si marturii ale unei stravechi evlavii ortodoxe. Bisericile sunt strict legate de istoria noastra. Era o vreme cand preotul era unul dintre cei mai importanți oameni din sat. Era unul dintre cei care avea acces la educație, iar în mica lumea a satului era un exemplu. Carțile se reproduceau în cadrul manastirilor. Multe dintre aceste locasuri de cult sunt monumente de arhitectura, înscriindu-se în patrimoniul national, altele au disparut, urmele lor pastrandu-se tainic în maruntaiele pamantului, depozitar al istoriei si evlaviei credinciosilor din aceste locuri si evlaviei credinciosilor din aceste locuri.În Moinesti, bisericile te iluzioneaza într-un mod cu totul aparte: forma lor, lumina care ofera culorilor o frumusete particulara, pura, blanda, ca


însasi lumina divina, te invita la experienta de a le vizita, de a te bucura de existenta divinitatii. Savurand partea culturala si istorica din cadrul vizitelor lacaselor de cult, se realizeaza ceea ce se numeste turism în spațiul religios. Biserica cu hramul “Sf Mare Mucenic si Tamaduitor Pantelimon” din vecinatatea Spitalului Municipal - prima biserica in stil maramuresean din Episcopia Romanului a fost cea din municipiul Moinesti. Biserica are hramul “Sfantul Pantelimon, doctorul fara de arginti” si a fost construita in curtea Spitalului Municipal de Urgenta Moinesti, ca loc de rugaciune si alinare pentru pacienti si intregul personal al spitalului, ca raspuns la necesitatea vindecarii sufletului, pentru a-si vindeca si trupul. Biserica este in totalitate din lemn, mai putin crucile de pe turle. Are 70 de metri patrati, este înalta de 19 metri, iar lungimea si latimea de 15, respectiv 5 metri. Prima cupa de pamant a fost scoasa pe 22 noiembrie 2007 si fundatia a fost terminata aproape de Craciun. În numai o luna, pîna in februarie, biserica a fost ridicata. A fost a 71-a biserica facuta de maramureseni. Multe dintre ele sunt raspandite peste tot in Romania, dar si in Geneva, la Paris, in Republica Moldova. Catapeteasma a fost facuta de catre sculptorul Dan Pintile, iar icoanele de pictorul bacauan Mihai Chiuariu. În anul 2012, în imediata apropiere a bisericii au fost amplasate doua lucrari de sculptura executate special pentru acest loc în cadrul primei ediții a Taberei Internaționale de Pictura și Sculptura din Moinești: „Înger purtator”, autor - artist plastic Nicolae Popa, din București și „Troița cu Dorumetre”, autor - artist plastic Valentin Vartosu, din Chișinau, Republica Moldova. Zona geografica a orasului Moinesti a fost locuita din cele mai vechi timpuri. Marturie, este situl arheologic de pe Dealul lui Ghindaru, în apropiere de Moinesti, aflat la doar trei kilometri de centrul orașului. Cercetarile au început aici în anul 1979 si continua si în prezent - vestigiile descoperite au o valoare istorica deosebita vorbind despre cultura preistorica neolitica, o cultura pre cucuteniana. Prin descoperirile de aici s-a ajuns la concluzia ca oamenii care traiau pe aceste locuri cunosteau cuprul, pe care îl topeau. Pentru epoca preistorica, situri bogate ca cele de pe Dealul lui Ghindaru nu mai exista în Europa. Cu timpul, Ghindaru a devenit unul dintre cele mai importante situri arheologice din spatiul de rasarit de Carpati. Cetatea dacica Moinesti Este o asezare fortificata realizata de geto-daci în sec.II î.Chr.-II d.Chr. În anul 1986 s-a efectuat primul sondaj de verificare în punctul denumit de localnici "Cetatuia". Cu aceasta ocazie au fost descoperite doua locuinte de suprafata în partea de nord si de sud a sectiunii cu foarte multa ceramica dacica din categoria vaselor borcan, cesti-opaite, cupe, fructiere, cateva fragmente pictate, precum si fragmente de amfore. În campania anului 1989 a fost descoperita groapa turnului de aparare, de forma dreptunghiulara, cu lungimea de 11 m x 6,5 m. Grosimea stratului de cultura este de 0,80 m, iar materialele ceramice descoperite sunt tipice pentru sec. II î. Chr. si pana la începutul sec. II d. Chr., cand cetatea nu mai este locuita. În campaniile urmatoare, 1990-1992, cercetarile au continuat atat pe acropola cat si pe cea de a treia terasa, ocazie cu care s-au descoperit noi locuinte de suprafata, dar care aveau fundatie de piatra. În SV s-a descoperit o locuinta de suprafata si doua vetre rotunde pe pat de piatra, o locuinta usor adancita în pamant si trei gropi cu resturi menajere. Alaturi de ceramica dacica si romana s-au mai descoperit cateva obiecte din fier si doi denari romani republicani. Promovarea coerenta si consecventa a acestui obiectiv arheologic va scoate în evidenta importanta cetatii pentru apararea zonei de trecere situata între Moldova si Transilvania, precum si pentru evolutia istorica, socio-culurala, a acestei regiuni. Valoarea ei arheologica a facut ca cetatea dacica de la Moinesti sa fie mentionata în toate studiile de specialitate care fac referire la evolutia societatii dacice de la intersectarea celor doua ere. Ea întregeste imaginea noastra în legatura cu existenta unui sistem de aparare a Daciei ca stat unitar si independent în epoca lui Burebista-Decebal. Cimitirul evreiesc Este situat pe soseaua principala spre dealul Osoiu, pe partea dreapta, aproape de varful dealului, în imediata apropiere a Padurii de Pini. Este unul dintre cele mai vechi cimitire din Romania în care gasim vestigii - cea mai veche piatra tombala cu text recognoscibil, datata 1692, marturii care nu lasa sa dispara spiritul a ceea ce a fost candva una dintre cele mai vibrante comunitati evreiesti din Romania. Pe la mijlocul anilor 1800, Moinestiul era un targ negustoresc, cu 688 de locuitori, dintre care aproape 200 erau evrei. La începutul secolului XX (anul 1907) populația era alcatuita în mod sensibil egal din romani și evrei. În cimitir descoperi monumente impresionante, din marmura, granit masiv sau piatra de rau, cu ornamente de fier


forjat ori inscriptii florale în relief. La mijlocul cimitirului se ridica o "stibl" masiva, de piatra, expresie a credintei celor ce se odihnesc înauntru, dar si a avutiei lor. Textul de pe placa de marmura, potrivit unei legende transmise din generatie în generatie, a fost scris de însusi Rabinul Arie Rosen, tatal Excelentei Sale, dr. Moses Rosen, ale carui radacini moinestene sunt cunoscute. În cimitir mai exista un mormant cu o piatra care are o semiluna (?) si trei morminte inscriptionate cu litere chirilice, în care odihnesc soldati rusi cazuti pe frontul din Moldova, în primul razboi mondial. Primul cimitir din orasul Moinesti atestat documentar este datat ca fiind înfiintat în anul 1500, o data cu construirea unei mici biserici de lemn cu hramul „Sfantul Gheorghe”. Prezenta osemintelor descoperite în curtea bisericii Sfantul Nicolae dovedeste înca o data ca pe acel loc a existat un locas de cult cu cimitir înca înainte de anul 1500. Obiective culturale

Activitati culturale Tabara anuala de pictura si sculptura „Artistii plastici în Moinesti” Simpozionul anual si expozitia muzeala „Tristan Tzara si cultura Dada“

Simpozionul Național „Aurul negru – traditie si continuitate în Moinesti”

Festivalul de etnografie si folclor Festivalul datinilor si colindelor „Anii vechi si anii noi“ Expozitia anuala de creatie populara „Maini de aur“

Expozitia anuala de arta fotografica si video„Ancestral si actual pe plaiurile Moinestiului“



http://i236.photobucket.com/albums/ff232/DigitalGuide/MoinestiBC/buststefanluchianparculdada.jpg

3.8 MASURI IN ZONELE CU RISCURI NATURALE

Conform “Strategiei nationale de prevenire a situatiilor de urgenta”, riscurile naturale se refera la evenimente in cadrul carora parametrii de stare se pot manifesta in limite variabile de la normal catre pericol, cauzate de fenomene meteo periculoase, in cauza ploi si ninsori abundente, variatii de temperatura - inghet, seceta, canicula - furtuni si fenomene distructive de origine geologica, respectiv cutremure, alunecari si prabusiri de teren. In ultima perioada s-a constatat o crestere ingrijoratoare, atat in lume, cat si in Romania, a manifestarii riscurilor naturale si in special a inundatiilor, alunecarilor si prabusirilor de teren, fapt ce a condus la pierderi de vieti omenesti, precum si pagube materiale importante. Desi aparitia celor mai multe riscuri naturale nu poate fi impiedicata, efectele acestora pot fi reduse printr-o gestionare corecta de catre autoritatile competente la nivel local, regional si central, cu atat mai mult cu cat, in general, zonele de manifestare a acestora pot fi cunoscute. Diminuarea riscului asociat fenomenelor naturale la un nivel acceptabil, necesita o suma de masuri si actiuni, concretizate in politici de prevenire si programe de reducere a impactului, insa depinde de posibilitatile economice de aplicare practica. In acest context, activitatea de prevenire a situatiilor de urgenta generate de riscurile naturale a fost si ramane o necesitate, concretizandu-se in initiative conjugate de reducere a vulnerabilitatii societatii la nivel mondial (International Strategy for Disaster Reduction - ISDR), european (Directiva privind inundatiile), regional (acorduri bilaterale, Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, etc.) si national (strategia privind inundatiile, programul de reducere al riscului seismic, etc). Se propun masuri generale impotriva acestor riscuri : - lucrari de stabilizare a terenurilor ( impaduriri, exploatare judicioasa agrotehnica), reducerea eroziunilor de suprafata si de alunecari ; - lucrari de stabilizare a drumurilor ( ziduri de sprijin , drenuri ); - lucrari de combatere si prevenire a inundatiilor in zonele de risc prin dirijarea si regularizarea paraurilor si torentilor ; - impaduriri cu rol de protectie , respectand regimul silvic impus de catre autoritatile competente ; - impadurirea terenurilor in panta si degradate , mentinerea actualelor suprafete impadurite , completarea golurilor create prin prin taiere, asigurarea si respectarea zonelor de protectie ; - realizarea perdelelor vegetale de protectie intre zonele populate si zonele dedepozitare a deseurilor ; - crearea unei zone tampon intre zonele rezidentiale si zonele industriale ; - respectarea legislatiei in vederea autorizarii si executarii constructiilor ; - valorificarea zonelor cu potential turistic , prin promovarea si dezvoltarea activitatii de turism si servicii , prin punerea in valoare a cadrului natural fara afectarea acestuia; - reabilitarea peisagistica a zonelor degradate ; - se vor respecta prevederile 114/2007 pentru modificarea si completarea OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului , respectiv schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi si /sau prevazute ca atare in PUG , reducerea suprafetelor acestora ori stramutarea lor este interzisa , indiferent de regimul juridic al acestora; - respectarea normelor de depozitare si manipulare a carburantilor ; - interzicerea infiintarii de depozite neamenajate de deseuri pe teritoriul administrativ al municipiului ; - se vor lua masuri de instituire a zonelor protejate la : monumente istorice , monumente de arhitectura, masuri de protectie sanitara a rezervoarelor de apa, cimitirelor , gropilor de gunoi etc. La nivel local pentru situatii de urgenta se propun masuri de aparare impotriva inundatiilor dupa cum urmeaza : - masuri de avertizare, alarmare a populatiei la primirea avertizarilor hidrologice si metereologice; La primirea prognozei se supravegheaza lucrarile hidrotehnice in pericol si se aduc materiale de interventie ; - la atingerea cotei de inundatie se vor institui masuri de urmarire a fenomenelor cu frecventa si atentie sporita, cu supravegherea permanenta a punctelor critice si transmiterea rapoartelor informative zilnice privind situatia inundatiilor - la atingerea cotei de pericol se va apela la asigurarea asistentei medicale, a cazarii si alimentatiei populatiei evacuate si asigurarea pazei bunurilor din zonele afectate; In caz de avarie la constructii


sau la descarcari de debite mari prin albia relativ goala se anunta comandamentele de protectie civila. Sunt considerate riscuri naturale, afectand si teritoriul municipiului Moinesti, urmatoarele: - inundatiile provocate de reteaua apelor interioare, datorita ploilor, topirii zapezilor, blocarea scurgerii apelor datorita gheturilor, impotmolire; - alunecarile de teren / eroziuni de mal; - cutremurele de origine tectonica.

C. Inundatii

Aparitia inundatiilor nu poate fi evitata, insa ele pot fi gestionate, iar efectele lor pot fi reduse printr-un proces sistematic care conduce la un sir de masuri si actiuni menite sa contribuie la diminuarea riscului asociat acestor fenomene. Managementul inundatiilor este usurat de faptul ca locul lor de manifestare este predictibil si adesea este posibila o avertizare prealabila, iar in mod obisnuit este posibil sa se precizeze si cine si ce va fi afectat de inundatii. Conform “Strategiei de management al riscului la inundatii” principalele activitati ale managementului inundatiilor sunt:

I. Activitati preventive (de prevenire, de protectie si de pregatire):

Aceste actiuni sunt concentrate spre prevenirea/diminuarea pagubelor potentiale generate de inundatii prin: - evitarea constructiei de locuinte si de obiective sociale, culturale si/sau economice in zonele potential inundabile; adaptarea dezvoltarilor viitoare la conditiile de risc la inundatii; promovarea unor practici adecvate de utilizare a terenurilor si a terenurilor agricole si silvice; - realizarea de masuri structurale de protectie, inclusiv in zona podurilor si podetelor; - realizarea de masuri nestructurale (controlul utilizarii albiilor minore, elaborarea planurilor bazinale de reducere a riscului la inundatii si a programelor de masuri; introducerea sistemelor de asigurari etc.); - modificarea cursului inferior al raurilor prin construirea unor diguri si canale, precum si prin realizarea unor bazine temporare pe unele portiuni de lunca pentru a retine apa revarsata; - realizarea de acumulari cu rol complex, sau pentru atenuare viituri: acumulari nepermanente sau amenajare poldere; - realizarea canalizarii pentru defluirea apelor; - aplicarea unor masuri de proiectare care permit cladirilor si altor constructii civile ori industriale sa reziste la cresterea nivelului apelor si la viteza de deplasare a acestora; - intretinerea albiilor cursurilor de apa si a vailor torentiale prin ingrijirea vegetatiei de pe maluri, prin controlul strict asupra depozitarii gunoaielor si a altor materiale care pot colmata sectiunea de scurgere a apei; - realizarea canalizarii pentru defluirea apelor meteorice, care provoaca pagube materiale la ploi torentiale; - implementarea sistemelor de prognoza, avertizare si alarmare pentru cazuri de inundatii; - comunicarea cu populatia si educarea ei in privinta riscului la inundatii.

II. Activitati de management operativ (managementul situatiilor de urgenta) ce se intreprind in timpul desfasurarii fenomenului de inundatii:

- detectarea posibilitatii formarii viiturilor si a inundatiilor probabile; - prognozarea evolutiei si propagarii viiturilor in lungul cursurilor de apa; - avertizarea autoritatilor si a populatiei asupra intinderii, severitatii si a timpului de aparitie al inundatiilor; - organizarea si actiuni de raspuns ale autoritatilor si ale populatiei pentru situatii de urgenta; - asigurarea de resurse (materiale, financiare, umane) la nivel judetean pentru interventia operativa; - activarea institutiilor operationale, mobilizarea resurselor etc.

III. Activitati ce se intreprind dupa trecerea fenomenului de inundatii:


- ajutorarea pentru satisfacerea necesitatilor imediate ale populatiei afectate de dezastru si revenirea la viata normala; - reconstructia cladirilor avariate, a infrastructurilor si a celor din sistemul de protectie impotriva inundatiilor; - revizuirea activitatilor de management al inundatiilor in vederea imbunatatirii procesului de planificare a interventiei pentru a face fata unor evenimente viitoare in zona afectata, precum si in alte zone. De mentionat este faptul ca se poate accesa Fondul de Solidaritate al UE care intervine in cazuri de catastrofe majore sau pentru actiuni de prevenire a dezastrelor.

D. Alunecari de teren (eroziuni) Cauzele producerii de alunecari de teren sunt atat de origine naturala (perioade cu precipitatii deosebit de bogate, miscari seismice), cat mai ales de natura antropogena (calcatul si tasarea solului de catre animale, pasunatul pe timp umed, primavara timpuriu si toamna tarziu, pasunatul excesiv, distrugerea plantatiilor silvice cu rol de protectie). In acest sens se impun a fi luate masuri de prevenire si combatere a acestor fenomene, in ideea reducerii intensitatii acestora si chiar a stoparii lor totale. Astfel, amenajarea antierozionala a solului ar trebui sa dea o mai mare atentie organizarii, conform legii, a unitatilor teritoriale de lucru si ameliorare a solului si a drumurilor de exploatare, pentru a asigura conditiile cele mai favorabile aplicarii mecanizarii lucrarilor agricole pe linia curbei de nivel si a transportului in concordanta cu cerintele de atenuare a proceselor de degradare a solurilor. In cazul orientarii in continuare a parcelelor cu latura lunga pe linia pantei si executarea lucrarilor agricole din deal in vale, eroziunea se va accentua, pierderile de sol fiind proportionale cu valoarea pantei, volumul si caracterul precipitatiilor, structura si textura solului si structura culturilor. Efectuarea lucrarilor pe solul umed, trecerile mecanice repetate, mobilizarea superficiala a solului au dus si conduc in continuare la stricarea structurii, dezechilibrarea regimului aerohidric, cresterea tasarii si compactarii. Se impun, astfel, lucrari de nivelare si modelare a terenurilor cu alunecari, pentru eliminarea excesului de apa de pe versanti si deci, asigurarea unui drenaj natural-extern. Prin modelare trebuie sa se asigure conditiile de evacuare a surplusului de apa prin crearea unor debusee de genul celor naturale. Toate drumurile de exploatarea al caror traseu intersecteaza normal sau oblic linia de scurgere, pe terenurile cu alunecari si eroziune puternica, trebuie sa fie prevazute cu canal marginal. Se recomanda ca toate canalele inclinate de pe terenurile cu alunecari sa fie impermeabilizate, iar consolidarea sa fie facuta cu un strat de balast. Masurile de prevenire si combatere a excesului de umiditate trebuie sa duca la imbunatatirea regimului aerohidric al solului si, implicit, la crearea de conditii optime pentru dezvoltarea plantelor. O alta recomandare prevede introducerea sistemelor antierozionale si a culturilor ameliorative si infiintarea de plantatii silvice cu rol de protectie in zonele afectate de alunecari.

E. Cutremure:

• Locuintele cu vechime mai mare si construite din materiale cu rezistenta mai slaba (din clasa I de risc seismic) necesita urmatoarele masuri:

- evaluarea rezistentei antiseismice actuale a structurii cladirii; - reparatii si consolidari;

- asigurarea pentru daune seismice.

• In cazul producerii unui cutremur se vor lua urmatoarele masuri: - formatiunile de cercetare vor executa cercetarea raionului si delimitarea zonelor (constructiilor) cu grad ridicat de pericol; - amenajarea cailor de acces pentru salvarea victimelor, acordarea primului ajutor si evacuarea populatiei si a bunurilor materiale se va executa de catre formatiunile de deblocare-salvare in cooperare cu cele de salvare si alte formatiuni specifice; - participarea la amenajarea si asigurarea functionarii punctelor de adunare sinistrati; - participarea la distribuirea ajutoarelor, asigurarea nevoilor de apa, hrana, si medicamente; - grupa de interventie pe autospeciala de stins incendii va actiona in vederea localizarii si stingerea incendiilor.


3.9 DEZVOLTAREA ECHIPARII EDILITARE

Propunerile de dezvoltare a echiparii edilitare, de diminuare a disfunctionalitatilor actuale, de utilizare mai rationala a resurselor, de diminuare a poluarii si riscurilor naturale sau tehnologice, de extindere in etapa actuala si de protejare a posibilitatilor de extindere in perspectiva, au fost stabilite prin corelarea considerentelor urbanistice, de organizare a circulatiei si de echipare edilitara.

Pentru sporirea sanselor de atragere a unor investitii din strainatate necesare dezvoltarii orasului, este necesara ameliorarea aspectului general al localitatii, inclusiv a imaginii prezentate de toate incintele: retele supraterane, instalatii apartinand echiparii edilitare si asigurarii salubritatii catre caile publice de circulatie, in special catre cele de acces in oras.

Se propune intocmirea unor programe anuale de dezvoltare aprobate la nivelul Consiliului Local Moinesti, identificate prin propunerile Planului Urbanistic General. Dezvoltarea in viitorul apropiat a municipiului Moinesti, trebuie sa ia in considerare si posibilitatea obtinerii unor finantari suplimentare prin accesarea de Fonduri Structurale provenind de la Uniunea Europeana.

Domenii de finantare: Infrastructura in sectorul energetic (productie, distributie) - Electricitate, gaze naturale, petrol, carburant solid - Surse regenerabile de energie (energia solara, energia eoliana, hidro- electricitatea,

biomasa) - Eficienta energetica, co-generare, control energetic

Infrastuctura de mediu (inclusiv apa) - Deseuri urbane si industriale (inclusiv deseuri sanitare si periculoase) - Apa potabila (colectare, depozitare, tratare si distributie) - Canalizare si purificare

3.9.1.Gospodarirea apelor

Datorita implicatiilor pe care le are calitatea necorespunzatoare a resurselor de apa subterana asupra sanatatii populatiei, in special in zonele cu caracter semi-urban, este necesar controlul periodic al calitatii apei si inlaturarea surselor de poluare, in principal prin inlocuirea haznalelor cu bazine vidanjabile sau fose septice, precum si prin impermeabilizarea haldelor de gunoi. In scopul eliminarii transportului de aluviuni si pentru corectarea formatiunilor torentiale care afecteaza municipiul, se propune realizarea proiectului de reducerea scurgerilor pluviale si a transportului de aluviuni de pe zonele dealurilor. Acesta prevede executarea de baraje si preluarea apelor pluviale de catre reteaua oraseneasca de canalizare, prin intermediul unor bazine de retentie a varfurilor de debit si a transportului solid. Sursa de apa – puturi de mare adancime a caror echipamente de prelevare a apei brute si tratamentul acesteia asigura calitatea corespunzaroare a apei potabile in municipiu iar zonele limitrofe au surse proprii – fantani,puturi individuale. Nu sunt necesare lucrari suplimentarte .

Lucrari hidroedilitare propuse pe teritoriul municipiului Moinesti :

- masuri concrete si cat mai urgente in vederea prevenirii si combaterii fenomenelor de eroziune a solului si in special a alunecarilor de teren.

g) dirijarea controlata a apelor meteorice; h) diguri de protectie si exploatare pentru aparare contra inundatiilor; i) se va asigura protectia sanitara in lungul cursurilor de apa de 30 m de la albiile minore,

conform Legii Apelor 107, Anexa nr.2; j) se va respecta HG 930/2005 privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara

si hidrogeologica la captarile de apa. Din Planul de Management Bazinal al Baziului hidrografic Siret, avand in vedere numarul de corpuri de apa “la risc” si „posibil la risc” se impun de urgenta:

- Extinderea, modernizarea si realizarea de statii noi de epurare in conformitate cu prevederile documentului de pozitie referitor la Directiva 91/271/EEC, privind epurarea apelor uzate urbane.


- Modernizarea si extinderea statiilor de epurarea ale unitatior industriale avand in vedere prevederile Documentului de pozitie referitor la Directiva 76/464/EEC privind substantele prioritare/prioritar periculoase.

- Reconstructia raurilor prin aplicarea noului concept de aparare care sa asigure atat reducerea riscurilor datorate inundatiilor si secetelor prin crearea de lacuri de acumulare si indiguiri cat si cresterea biodiversitatii florei si faunei acvatice prin realizarea de habitate corespunzatoare, inclusiv a unor zone umede.

Pentru aceasta lucrare a fost intocmit un Studiu Hidrologic de catre apele A.N. Romane, Directia Apelor Siret.

Conform profilelor albiei din studiu s-a trasat zona inundabila cu asigurarea de 1 %. 3.9.2. Alimentarea cu apa In conditiile prezentate anterior la capitolele de situatie existenta si disfunctionalitati se

propune reabilitarea si extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apa potabila in municipiul Moinesti, pe baza urmatoarelor principii:

- Imbunatatirea distributiei apei in zonele in care aceasta se efectueaza deficitar; - Realizarea unui program continuu de furnizare a apei catre consumatori fara intreruperi

cauzate de lipsa apei; - Eliminarea pierderilor din retelele de distributie; - Acoperirea intregului teritoriu administrativ cu retele de distributie astfel incat toate locuintele

sa fie bransate la sistemul centralizat; In prezent, in municipiul Moinesti distributia apei potabile catre consumatori se face gravitational din rezervoarele din zona “Parcul cu Pini”pentru zona de jos a localitatii si prin intermediul statiilor de hidrofor pentru zonele inalte. Potrivit datelor furnizate de Anuarul Statistic al Judetului Bacau, editia 2007, la nivelul Municipiului Moinesti, la sfarsitul anului 2005, lungimea totala a retelei simple de distributie a apei potabile era de 44,4 km, iar cantitatea de apa furnizata era de 2.068 mii m2 din care 164 mii m2 pentru uz casnic pentru 18.712 utilizatori racordati la retea. Problemele cu care se confrunta reteaua de apa din municipiu sunt destul de serioase si cu impact asupra starii de sanatate a populatiei: Nu exista o retea speciala pentru stingerea incendiilor si nici hidranti amplasati in toate zonele municipiului; Ca urmare a calitatii deficitare a retelei, pierderile se ridica la 35% din volumul apei cumparate. Pentru rezolvarea acestor probleme, exista la nivelul administratiei locale un proiect de “Reabilitare retele de distributie apa potabila” insotit de studiile de fezabilitate, studiile de impact si analizele cost beneficiu aferente. Proiectul presupune, in principal, inlocuirea retelelor de apa existente cu retele de tuburi si piese de legatura din polietilena de inalta densitate si a accesoriilor necesare. Axa prioritara 1 – „Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata” din cadrul Pogramului Operational Sectorial Mediu (POS-Mediu) are ca activitati principale:

- Constructia/modernizarea surselor de apa in vederea potabilizarii; - Constructia/reabilitarea statiilor de tratare a apei potabile; - Constructia/reabilitarea statiilor de epurare a apelor uzate; - Constructia/reabilitarea/extinderea retelelor de distributie a apei potabile si a sistemelor

de canalizare. Se impune respectarea HG 930/2005 privind caracterul si marimea zonelor de protectie

sanitara si hidrogeologica pentru statii de pompare (10m), instalatii de tratare (20m), rezervoare ingropate (20m), aductiuni(10m), conform H.G. 930/2005.

3.9.3. Canalizarea

Sistemul de canalizare este de tip unitar si deserveste un numar de 18.185 de locuitori ce sunt racordati la reteaua de canalizare. Pe teritoriul municipiului Moinesti, lungimea totala simpla a conductelor de canalizare este de 27.9 km. Reteaua de canalizare nu acopera toata suprafata locuita a municipiului si se caracterizeaza prin faptul ca este uzata fizic si moral ceea ce determina ca tevile sa fie infundate sau sparte, sa apara disfunctionalitati la reteaua de canalizare din subsolurile blocurilor, in unele cazuri chiar lipsa unor tronsoane intregi.


Populatia municipiului Moinesti considera ca principala problema a municipiului este reteaua de canalizare. Statia de epurare este un alt obiectiv care pune probleme, data fiind functionarea ei improprie, ceea ce impune re-proiectarea ei ca o necesitate absoluta. Exista un studiu pentru modernizarea statiei de epurare a municipiului, asa incat sa preia apa menajera din Moinesti si din zonele limitrofe: statia detine capacitatea necesara pentru acest lucru, iar in localitatile limitrofe exista, de asemenea, proiecte de extindere sau modernizare a sistemului de canalizare.

Se impune respectarea Legii Apelor 107/1996 completata cu Legea 310/2004, care prevede ca ,,realizarea alimentarii cu apa a satelor si comunelor cu distributie stradala, fara bransamente la locuinte este conditionata de asigurarea scurgerii apei prin rigole stradale si programul de realizare etapizata a canalizarii acestor ape.

Se va respecta Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 536/1997 privind distanta de protectie sanitara in jurul statiei de epurare – 300 m.

Lucrari prioritare: 1. Modernizarea si extinderea retele de canalizare in sistem unitar in municipiul Moinesti; 2. Modernizarea statiei de epurare a apelor uzate. 3.9.4. Alimentarea cu energie electrica

Statiile de transformare asigura capacitatea integrala a municipiului. Din planurile de dezvoltare a operatorului de sistem se propune extinderea retelei de 20 kv .

Datorita extinderii intravilanului, a cresterii numarului de locuinte, de obiective social-administrative, economice si comerciale, se poate aprecia o crestere a consumului de energie electrica la nivelul municipiului.

Pentru alimentarea cu energie electrica a noilor consumatori, se propun extinderi ale retelei si se vor avea in vedere urmatoarele criterii :

- Alimentarea cu energie electrica trebuie sa corespunda nivelurilor de exigenta impuse de normativele tehnice in vigoare. - Toate circuitele principale vor fi trifazate. - Alimentarea retelei de iluminat particular si utilizari casnice se recomanda a se face prin

2-4 plecari, iar cea a retelei de iluminat public prin 1-3 plecari. - Posturile de transformare vor fi aeriene, montate pe stalpi; acestea se vor amplasa la

distante aproximativ egale, cat mai in centrul de greutate al consumatorilor si in apropierea consumatorilor importanti.

- Se va reabilita iluminatul public. Pentru iluminatul public se vor considera incarcari uniform distribuite; valorile nivelelor de iluminare sunt in functie de categoria cailor de circulatie: drumuri nationale, judetene, etc.

- Calculul sectiunii conductorului de nul se va face combinat pentru circuitele de iluminat public, iluminat particular si utilizari casnice, in situatiile cand functioneaza cu conductorul de nul comun.

Solutia de racord la reteaua electrica se va stabili de catre proiectantii de specialitate

F.T.D.E.E. Bacau conform prescriptiilor in vigoare. Lucrari prioritare 1. Bransarea la reteaua electrica a noilor constructii li cresterea gradului de siguranta in

exploatare; 2. Refacerea traseelor degradate si inlocuirea stalpilor de lemn cu cei de beton; 3. Extinderea retelei de joasa tensiune in zonele de extindere a intravilanului; 4. Inlocuirea posturilor de transformare defecte. 3.9.5. Reteaua de telefonie si CATV

Din planurile de dezvoltare ale operatorilor de sistem se propune extinderea retelelor de cablu si a posturilor de televiziune locale , cat si imbunatatirea parametrilor tehnici ai retelelor ROMTELECOM . In prima etapa de dezvoltare se urmareste o interconectare cu fibra optica intre centrala telefonica si potentialii solicitanti din zona .

Conform STAS 832, masurile ce se impun la proiectarea si apoi la intretinerea instalatiilor de

telecomunicatii sunt:


- Liniile telefonice vor avea circuite transpuse. Cea mai mare distanta intre doua transpuneri ale unui circuit trebuie sa nu depaseasca 1,6 km;

- Se vor instala cabluri cu manta de aluminiu; - Simetria instalatiilor si izolatia lor fata de pamant trebuie sa corespunda normativelor in vigoare.

Defectele de izolatie trebuie sa fie remediate in functie de importanta circuitelor in termenele stabilite. Se recomanda ca durata remedierii sa nu depaseasca 24 de ore;

- La subtraversari, cablurile izolate se vor instala in tevi izolate; - Se va evita inlocuirea unei linii aeriene cu o noua linie aeriana pe alt traseu. De regula, linia

aeriana ce trebuie desfiintata se inlocuieste cu un cablu; Ca o masura speciala, inlocuirea instalatiilor existente se va face numai atunci cand nu se

gaseste o solutie judicioasa de protectie in conditiile protectiei lor. Aceasta masura nu se refera la solutii prin care reorientarile de legaturi, comasarile de linii,

scurtarile de traseu conduc la desfiintarea de pe terenurile de constructii sau agricole a unor linii aeriene cu lungime totala mai mare decat a cablurilor pe care le inlocuiesc.

Solutia abandonarii cablurilor interurbane existente se poate admite numai in cazuri exceptionale si se aplica numai cu avizul ministerelor interesate.

Lucrari prioritare: • Cresterea gradului de siguranta si stabilitate in functionarea instalatiilor telefonice; 3.9.6. Alimentarea cu caldura

Pentru alimentarea cu energie termica a viitorilor consumatori se propun centrale termice cu functionare gaze naturale sau combustibil lichid , sisteme noi -“energie verde”pompe de caldura in combinatie cu panouri solare.

La nivelul Primariei exista un studiu de fezabilitate in parteneriat cu o firma din Danemarca, pentru trecerea sistemului de incalzire existent pe gaz (detinut de aprox. 80% din populatie) pe un sistem ce foloseste energia neconventionala (deseuri de lemn, rumegus, latunoaie), ce va alimenta cu energie termica mai intai partea de Nord a localitatii, folosind centralele existente si apoi si sudul municipiului Moinesti.

Incalzirea imobilelor din municipiu ( locuinte individuale, locuinte colective , societati comerciale si obiective industriale si social – culturale), se va realiza cu :

- centrale termice proprii care utilizeaza combustibil gaze naturale; - centrale termice proprii care utilizeaza combustibil solid ( lemn de foc , peleti, rumegus si carbune); - sobe care utilizeaza combustibil gaze naturale; - sobe care utilizeaza combustibil solid ( lemn de foc si carbune);

Pe termen mediu şi lung, se impune identificarea unor soluţii alternative de producere a energiei termice în vederea reducerii dependenţei de gazele naturale. Soluţiile locale vor include valorificarea deşeurilor si utilizarea de surse regenerabile. Soluţiile la nivel centralizat se bazează pe extinderea capacităţii de producere a energiei electrice la nivel naţional.

3.9.7. Alimentare cu gaze naturale Din planurile de dezvoltare ale operatorilor de sistem se propune extinderea retelelor de gaze naturale functie de solicitarile beneficiarilor . Reteaua existenta este in curs de reabilitare.

In localitati, conductele subterane de distributie se vor poza numai in teritoriul public tinand cont de urmatoarea ordine de preferinte: zone verzi, trotuare, alei pietonale, in portiunea carosabila, folosind traseele mai putin aglomerate cu instalatii subterane.

Pe traseele fara constructii, pe camp, precum si in zonele cu agresivitate redusa si fara instalatii subterane, se vor prevedea la schimbari de directii si la suduri rasuflatori cu inaltimea de 0.6 m deasupra solului, dar nu la distante mai mici de 50 m.

Se va evita instalarea a doua conducte de gaze pe traseu paralel. Adancimea de pozare a conductelor de distributie, masurata de la suprafata terenului, pana la generatoarea superioara a conductei va fi de 1m in carosabil cu fundatie de beton, de cel putin 0.7m in spatii pavate si de cel putin 0.5m in spatii verzi.


Bransamentele se vor monta subteran si se vor proteja impotriva coroziunii prin izolare cu impaslitura de sticla si bitum.

Conductele de gaze naturale din otel se vor izola conform prevederilor I.6-98 art. 11,4, iar in procesul de executie calitatea acesteia se va verifica conform STAS 7335/3-86.

Statia de reglare masurare predare: filtrarea, masurarea si reglarea gazelor se va face printr-o instalatie compacta executata cu echipamente speciale, montate pe un sasiu, adapostite sub o copertina.

Incinta in care se va amenaja SRMP se va racorda la reteaua de alimentare cu energie electrica existenta in zona.

Dimensionarea instalatiilor din cadrul SRMP se va face dupa urmatorii parametri: 2. Presiunea de intrare in statie p1 = 6÷ 40bari 3. Presiunea de iesire din statie p2 = max 1,8 bari 4. Debitul maxim Qmax = 2.400Nmc/h

Debitele de calcul pentru dimensionare se vor stabili dupa urmatoarele prescriptii: Pentru reteaua de repartitie si pentru ramurile principale ale retelei de distributie se va lua in

considerare consumul pentru o etapa de perspectiva de minimum 20 de ani. Tinand cont de dezvoltarea in viitor a zonelor deservite, eventuala modificare a regimului de inaltime si a densitatii constructiilor existente. Pentru traseele de interconectare se va considera si debitul de avarie al sectoarelor vecine. Dimensionarea retelei de repartitie trebuie sa asigure in caz de defectare a uneia din statiile de masurare predare, in orice punct al retelei, 50% din debitul de calcul.

Pentru ramurile secundare se va considera debitul instalat al aparatelor de utilizare existente si a celor ce se vor monta in viitor.

Pentru instalatiile de utilizare si bransamentele consumatorilor casnici se vor insuma debitele tuturor aparatelor de utilizare de aceeasi categorie si se vor aplica factori de incarcare corespunzatori fiecarei categorii de utilizare.

Retelele de gaze naturale deservesc marea majoritate a populatiei municipiului Moinesti. Retelele de distributie gaze naturale din municipiul Moinesti sunt :

- retele de distributie gaze naturale presiune joasa; - retele de distributie gaze naturale presiune redusa.

Pentru a asigura presiunea necesara la toti consumatorii, se va continua inlocuirea sistemului de distributie in regim de joasa presiune cu sistem de distributie in regim de presiune redusa. Schimbarea regimului de presiune impune redimensionarea conductelor in functie de debitul de gaze al consumatorilor existenti cat si de posibilitatea racordarii a noi consumatori. La stabilirea traseelor conductelor de gaze naturale se va ţine cont de distanţele minime de siguranţă conform NTPEE 01/2008 faţă de celelalte construcţii şi instalaţii, acestea având trasee paralele cu arterele de comunicaţie propuse. Conductele de gaze naturale se vor amplasa de preferinţă pe domeniul public, amplasarea lor pe domeniu privat facându-se cu acordul notarial al deţinătorului de teren, în favoarea operatorului licenţiat de distribuţie pentru verificare şi exploatare. Zona de protectie a unei conducte de gaze naturale din reteaua de distributie se intinde la suprafata solului, de ambele parti ale conductei , se masoara in proiectie orizontala de la generatoarea exterioara a conductei si este de 0,5 m. Distantele de securitate intre conductele (retelele de distributie/instalatiile de utilizare) subterane de gaze naturale si diferite constructii si instalatii conform NTPEE 01/2008 Nr. crt.

Instalatia, constructia sau obstacolul

Distanta minima de la conducta de gaze din PE, in mm :

Distanta minima de la conducta de gaze din OL, in mm :

PJ PR PM PJ PR PM

1. Cladiri cu subsoluri sau aliniamente de terenuri susceptibile de a fi construite

1 1 2 2 2 3

2. Cladiri fara subsoluri 0,5 0,5 1 1,5 1,5 2 3. Canale pentru retele termice, canale

pentru instalatii telefonice,televiziune, etc.

0,5 0,5 1 1,5 1,5 2

4. Conducte de canalizare 1 1 1,5 1 1 1,5 5. Conducte de apa, cabluri de forta,

cabluri telefonice montate in sol, 0,5 0,5 0,5 0,6 0,6 0,6


cabluri TV, sau caminele acestor instalatii

6. Camine pentru retele termice, telefonice si canalizare sau alte camine subterane

0,5 0,5 1 1 1 1

7. Linii de tramvai pana la sina cea mai apropiata

0,5 0,5 0,5 1,2 1,2 1,2

8. Copaci 0,5 0,5 0,5 1,5 1,5 1,5 9. Stalpi 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 10. Linii de cale ferata, exclusiv cele din

statii, triaje si incinte industriale : - in rambleu

∗5,1

∗5,1

∗5,1

∗2

∗2

∗2

- in debleu, la nivelul terenului ∗∗0,3 ∗∗0,3 ∗∗0,3 ∗∗5,5 ∗∗5,5 ∗∗5,5 Nota : Distantele, exprimate in metri, se masoara in proiectie orizontala intre limitele exterioare ale conductelor si constructiile sau instalatiile subterane.

)∗ de la piciorul taluzului ; ∗∗ ) din axul liniei de cale ferata.

Este interzisa montarea conductelor de gaze, indiferent de tipul de montaj : • sub constructii de orice categorie; • in canale de orice fel avand direct, comunicatii cu cladiri; • in terenuri destinate constructiilor; • tunele si galerii ; • terenuri supuse unor actiuni dinamice (erodari, tasari,etc.).

In zona de protectie nu se executa lucrari fara aprobarea prealabila a operatorului sistemului de distributie. Pentru conducta de transport gaze naturale de Ф 20 “care apartine SC TRANGAZ Medias, in conformitate cu Normele tehnice pentru proiectarea şi executarea conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale(aprobate prin Decizia preşedintelui ANRGN nr. 1220/2006 şi publicate în MO 960 bis / 29.11.2006 (care a înlocuit Normativul Departamental pentru proiectarea şi construcţia conductelor colectoare şi de transport gaze naturale - indicativ ND 3915/1994)), zonele de siguranţă şi protecţie vor fi stabilite de SNTGN TRANSGAZ SA MEDIAŞ în conformitate cu clasa de locaţie a conductei de transport, care ţine seama de numărul de clădiri (existente şi prevăzute în planul de dezvoltare urbanistică a zonei) pe secţiuni aleatorii cu lungimea de 1600 m şi lăţimea de 400 m, având conducta ca axă longitudinală, precum şi de evaluarea stării tehnice a conductei şi de urmărirea comportării în exploatare a acesteia. Zona de protecţie a conductelor de transport gaze naturale se întinde de ambele părţi ale conductei şi se măsoară din axul conductei. De exemplu, pentru conductele având DN = 500 mm, lăţimea zonei de protecţie este de 2 x 4 m. In zona de protecţie nu se execută lucrări fără aprobarea prealabilă a operatorului licenţiat care exploatează conducta (SNTGN TRANSGAZ SA MEDIAŞ). In zona de protecţie sunt interzise construirea de clădiri, amplasarea de depozite sau magazii, plantarea de arbori şi nu se angajează activităţi de natură a periclita integritatea conductei (de exemplu scarificarea terenului). ZONA DE SIGURANŢĂ ESTE ZONA CARE SE ÎNTINDE, DE REGULĂ, PE 20 M DE FIECARE PARTE A AXEI CONDUCTEI. PE O DISTANŢĂ DE 20 M DE FIECARE PARTE A AXULUI CONDUCTEI NU POATE FI CONSTRUITĂ NICI UN FEL DE CLĂDIRE CARE ADĂPOSTEŞTE PERSOANE (LOCUINŢE, SPAŢII DE BIROURI ETC.) In conformitate cu Normele tehnice mai sus menţionate, SNTGN TRANSGAZ SA MEDIAŞ va stabili clasa de locaţie (1…4) pentru proiectarea, execuţia şi verificarea conductei de transport, care este în funcţie de numărul de clădiri (existente, precum şi cele prevăzute în planul de dezvoltare urbanistică a zonei) pe secţiuni aleatorii cu lungimea de 1600 m şi lăţimea de 400 m, având conducta ca axă longitudinală, precum şi de evaluarea stării tehnice a conductei şi de urmărirea comportării în exploatare a acesteia. Zona de siguranţă include şi zona de protecţie.

3.9.8. Gospodarirea comunala

Pentru depozitarea in conditii corespunzatoare a deseurilor menajere se impune modernizarea solutiilor de colectare, transport si reciclare a acestora, cu luarea masurilor necesare de protectie a mediului.


Colectarea deseurilor pe teritoriul municipiului Moinesti se va face conform Directivei Europene si Strategiei Nationale de Gestionarea Deseurilor, a Planului National de Gestionare a Deseurilor (aprobate prin H.G. nr. 1470/2004), a Planului Regional de Gestionare a Deseurior precum si a Planului Judetean de Gestionare a deseurilor Bacau. Este necesara totodata sporirea suprafetei din cimitire, pentru satisfacerea necesarului de locuri de veci.


OBIECTIVE JUDETENE PENTRU GESTIONAREA DESEURILOR

La nivel de judet trebuie indeplinite cel putin obiectivele si tintele nationale. In cazul in care

exista un potential local de depasire a tintelor nationale, judetul isi poate stabili propriile tinte. Privind tintele de recuperare si reciclare a deseurilor de ambalaje, acestea au fost preluate

din planul de implementare al Directivei 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje, amendata prin Directiva 2004/12/EC

Tintele in ceea ce priveste reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate sunt stabilite in conformitate cu prevederile planului de implementare al Directivei nr99/31/EC privind depozitarea deseurilor.

De asemenea, inchiderea si remedierea depozitelor de deseuri existente sunt stabilite conform prevederilor HG Nr 349/2005 privind depozitarea deseurilor.

Din Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor Bacau enumeram urmatoarele obiective:

• Adaptarea si dezvoltarea cadrului institutional si organizatoric in vederea indeplinirii cerintelor nationale si europene;

• Asigurarea resurselor umane direct implicate in sistemul de gestionare a deseurilor ca numar si pregatire profesionala ;

• Crearea si utilizarea de sisteme si mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deseurilor in conditiile respectarii principiilor generale, cu precadere principiului “poluatorul plateste” si cel privind responsabilitatea producatorului;

• Exploatarea tuturor posibilitatilor de natura tehnica si economica privind valorificarea deseurilor;

• Asigurarea celor mai bune optiuni pentru colectarea si transportul deseurilor municipale ; • Gestionarea deseurilor biodegradabile ; • Reducerea cantitatii de deseuri de ambalaje depozitate prin valorificare si reciclare ; • Cresterea cantitatilor de deseuri de ambalaje colectate si a eficientei colectarii selective a

acestora ; • Implementarea colectarii selective a deseurilor de ambalaje pe tipuri de deseu : hartie, sticla,

plastic. OBIECTIVE LOCALE PENTRU GESTIONAREA DESEURILOR

In vederea respectarii principiilor si directivelor europene, a legislatiei romanesti privind gestionarea deseurilor, a Strategiei de Dezvoltare Regionale, Planului National de Dezvoltare, Planului National de Gestionare a Deseurilor, Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor si Planului Urbanistic General al municipiului Moinesti din 2003, a fost realizat si este in implementare proiectul „Sistem de colectare selectiva, centru de valorificare si optimizarea transportului deseurilor in arealul municipiului Moinesti si a comunelor invecinate”. Proiectul este finantat prin Programul Phare – CES 2004 si se realizeaza in parteneriat cu Consiliile Locale ale comunelor Zemes, Magiresti, Poduri si Solont. Obiectivele specifice ale proiectului prevad imbunatatirea sistemului de colectare selectiva si valorificarea deseurilor in municipiu Moinesti si in comunele partenere. Aceste obiective vor fi atinse prin introducerea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor de la generatorul primar, crearea unui centru de valorificare a deseurilor reciclabile, optimizarea transportului de deseuri biodegradabile, extinderea si dotarea corespunzatoare a retelei tehnice a sistemului de colectare si valorificare a deseurilor. Aspecte urbanistice. Pentru obiectivele de interes public scoala se prevad platforme betonate cu 4 eurocontainere. Pentru celalalte obiective de interes public si unitati economice europubele de 120 l asezate in locuri special amenajate. Se propune ca deseurile sa fie separate in 4 fractiuni, cu exceptia deseurilor periculoase si a altor deseuri voluminoase (mobila, aparate electrocasnice etc.) Cele 4 fractiuni vor fi: 1. deseuri organice si alte tipuri de deseuri;


2. hartie si carton ; 3. sticle si borcane din sticla 4. obiecte din plastic si PET post consum; Colectarea deseurilor se va face odata la 7 zile pentru deseurile organice si reziduri si lunar sau de cate ori este necesar pentru deseurile reciclabile. Sistemul de transport Agentul economic selectat va avea in dotare urmatoarele bunuri si servicii:

- personal instruit si calificat in domeniul salubrizarii - 1 autogunoiera de 18 mc cu compactare - serviciu de salubrizare, colectare, transport, intretinerea si igienizarea punctelor de colectare;

Lucrari prioritare - racordarea la viitoarea statie de transfer; - participarea la programul judetean de gestionare integrata a deseurilor menajere; - promovarea conceptelor moderne de gestionare a deseurilor prin actiuni de informare si educare a populatiei.

Colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public si predarea acestora unitatilor

de ecarisaj Cadavrele de animale de pe domeniul public vor fi colectate si transportate in mijloace auto special amenajate si vor fi predate la unitatea de ecarisaj din judet. Aceasta activitate consta in colectarea si transportul catre centrele de neutralizare a deseurilor animaliere provenite din gospodariile populatiei situate in judetul Bacau. Colectarea deseurilor animaliere provenite din gospodariile populatiei se va face de la toti utilizatorii care au contract de prestare a serviciului, incheiat cu operatorul de salubrizare autorizat, cat si de la persoanele scutite de la plata acestui serviciu conform legilor in vigoare.

Activitatea de colectare a deseurilor presupune urmatoarele operatii: a) precolectarea deseurilor; b) colectarea deseurilor; c) transportul deseurilor; d) neutralizarea definitiva a deseurilor. Operatorul de salubritate va inregistra solicitarile telefonice primite si se va deplasa la

adresele solicitantilor. Serviciul se va efectua in maxim 6 ore de la solicitarea facuta de orice persoana fizica sau

juridica. Contravaloarea acestor servicii va fi achitata de catre solicitant. Colectarea deseurilor inerte rezultate din constructii si amenajari interioare Se va face in baza solicitarii la cerere a locuitorilor, contra cost. Locuitorii vor anunta seful serviciului de salubritate din cadrul primariei privind intentia lor de a demola sau de a amenaja locuinta urmand ca primaria sa comunice in timp util prestatorului de serviciu intentia de demolare. Operatorul va pune la dispozitia acestuia, contra cost, containere de 4000 l necesare pentru preluarea deseurilor si transportul acestora catre depozitul de deseuri inerte al municipiului. In cazul in care locuitorii care vor demola sau amenaja au cereri de deseuri inerte pentru umpluturi acestia vor transporta cu mijloace proprii si sub directa urmarire a reprezentantului primariei transportul deseurilor inerte catre solicitant. PRECOLECTAREA DESEURILOR ELECTRICE, ELECTROCASNICE SI ELECTRONICE:

Precolectarea deseurilor provenite de la populatie, institutii publice si agenti economici, neasimilabile celor menajere, mobilier, deseuri de echipamente electrice si electronice se face de producatorii acestora prin scoaterea acestor obiecte la poarta in ziua stabilita cu operatorul de salubritate. Operatorul de salubritate va colecta aceste deseuri in ziua stabilita. COLECTAREA DESEURILOR:

Unitatea de masura a cantitatilor colectate si transportate este m.c. (2) Deseurile neasimilabile celor menajere mobilier, deseuri de echipamente electrice si

electronice se vor colecta direct in autospeciale de transport destinate acestui serviciu. Este necesar a se avea in vedere retinerea unor suprafete limitrofe in cazul extinderii

cimitirelor, cu respectarea prevederile normativelor cu privire la zonele de protectie sanitara (50 m fata de zonele locuite) a cimitirelor.


Axa prioritara 2 - „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor istorice contaminate” abordeaza aspectele de mediu critice - poluarea apei, solului, aerului provocata de depozitarea neadecvata a deseurilor si are ca obiective:

o Cresterea gradului de acoperire a populatiei care beneficiaza de colectarea deseurilor municipale si de serviciile de management de calitate si la tarife acceptabile;

o Reducerea cantitatii de deseuri depozitate; o Cresterea cantitatii de deseuri reciclate si valorificate; o Infiintarea unor structuri eficiente de management al deseurilor;

Pentru asigurarea unui management durabil al deseurilor au fost stabilite doua masuri: 1. Controlul si monitorizarea producerii, transportarii si depozitarii deseurilor industriale si menajere Proiecte:

• Realizarea unui Sistem integrat de colectare selectiva a deseurilor solide la nivelul intregului municipiu, inclusiv a dotarilor aferente. Faza 2 - extindere la nivel periurban;

• Realizarea unui Sistem de avertizare a situatiilor de urgenta (poluarea apei, aerului si solului); • Initierea unui sistem local de penalizare a depozitarii neautorizate a deseurilor, inclusiv

stradale; • Introducerea valorificarii deseurilor colectate selectiv.

2. Responsabilizarea sociala a indivizilor, asociatiilor de proprietari si agentilor economici privind protectia mediului Proiecte:

• Informarea si pregatirea populatiei in domeniul situatiilor de urgenta; • Educatia ecologica a copiilor in toate formele de invatamant - includerea in activitatile scolare

a unor campanii de colectare a deseurilor; • Responsabilizarea asociatiilor de proprietari si agentilor economici privind deseurile stradale; • Initierea parteneriatului cu ONG-urile de mediu pentru promovarea protectiei mediului,

inclusiv a normelor Uniunii Europene.


3.10 PROTECTIA MEDIULUI

Conform „Strategiei de dezvoltare economico-sociala durabila pentru perioada 2007-2013”, una din axele prioritare in jurul careia se vor construi noile strategii si programe de dezvoltare rurala este orientarea strategica privind protectia si imbunatatirea mediului.

Obiectivul general al acestei prioritati il reprezinta protectia mediului inconjurator si combaterea poluarii in concordanta cu normele europene. Neindeplinirea conditiilor de mediu conform standardelor poate atrage sanctiuni importante. Protectia mediului poate pune in valoare si potentialul turistic al zonei.

Componentele acestei axe prioritare sunt: • Amenajarea spatiilor verzi si a unui spatiu de agrement; • Impaduriri in zonele afectate de defrisari; • Combaterea inundabilitatii prin desecari si amenajari de albii ale cursurilor de apa,

regularizari si alte lucrari hidrotehnice; • Combaterea poluarii aerului, apei si solului; • Amenajarea islazurilor orasenesti; • Extinderea si modernizarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor; • Modernizarea si extinderea retelei de apa canalizare.

Pentru Reabilitarea infrastructurii de mediu, prin Strategia de Dezvoltare Durabila a municipiului Moinesti, pentru perioada 2007-2013, au fost identificate o serie de proiecte la nivelul municipiului Moinesti ce se vor continua in perioada 2012-2020:

Proiecte: 1. Initierea asocierii intre localitati, in vederea operarii serviciului de alimentare cu apa si canalizare la nivel periurban/regional (constituirea operatorului unic); 2. Extinderea si modernizarea retelei de alimentare cu apa potabila; 3. Realizarea unei retele de siguranta pentru incendii si calamitati naturale; 4. Reabilitare si extindere retea de canalizare apa menajera; 5. Realizarea unei retele de apa pluviala; 6. Reabilitarea si extinderea statiei de epurare a apelor uzate; 7. Realizarea de toalete publice in zona centrala a municipiului.

• Amenajarea spatiilor verzi, a unui spatiu de agrement si a unei baze sportive

Obiectivul componentei: Imbunatatirea calitatii vietii si cresterea gradului de confort a locuitorilor orasului. Justificare: Din analiza potentialului orasului si a necesitatilor s-au desprins urmatoarele: - amenajarea spatiilor verzi din interiorul localitatii; - crearea unei zone de agrement pentru potentialii turisti; - realizarea unei baze sportive - realizarea unor spatii verzi de-a lungul drumurilor de acces in oras. Aceste amenajari vor contribui la imbunatatirea calitatii vietii locuitorilor, putand avea impact si asupra activitatilor turistice, cu efect in cresterea veniturilor comunitatii. Descrierea actiunilor: - identificarea potentialelor firme interesate sa investeasca in zone de agrement, zona potrivita dezvoltarii unei stasiuni balneare; - identificarea altor resurse financiare pentru finantarea acestor actiuni; - realizarea unei baze sportive prin finantare publica sau privata sau a unui parteneriat public privat; - actiuni de educare a populatiei in domeniu.

• Impaduriri in zonele afectate de defrisari Obiectivul componentei: Imbunatatirea potentialului silvic al orasului si atragerea de noi suprafete nefolosite in circuitul

silvic de exploatare.


Justificare: Acest oras prezinta probleme grave datorate defrisarilor majore, lucrarilor ameliorative,

chimizare, dezvoltare administrativa, industrie extractiva. Padurea de pe raza teritoriului municipiului Moinesti ocupa o suprafata de aproximativ 15 hectare, adica de 0,7% din suprafata totala a orasului, aflandu-se intr-o stare proasta de calitate. Aceasta este o plantatie de pini, care a fost in mare parte taiata. Teritoriul studiat este deficitar in vegetatie forestiera, avand in vedere faptul ca media pe tara este de 26,7% din suprafata unei localitati.

Suprafata de padure poate reprezinta un potential economic legat atat de exploatarea lemnului, cat si de turism si agroturism. Utilizarea acestui potential implica abordarea problemelor silvice si rezolvarea acestora.

Silvicultura si activitatile conexe pot reprezenta o ramura importanta a economiei orasului si o sursa de venituri pentru populatie. In aceste conditii trebuie acordata o atentie deosebita a acestui sector.

Descrierea actiunilor: - identificarea resurselor financiare potentiale pentru intreprinderea masurilor necesare;

- realizarea de impaduriri prin plantari de puieti; - introducerea in circuitul silvic a unor noi suprafete si infiintarea de paduri in sistem mozaic

(in alternanta cu terenuri agricole); - realizarea unor culturi de specii silvice avand crestere rapida pentru valorificarea

energetica.

• Combaterea inundabilitatii prin amenajari de albii ale cursurilor de apa, regularizari si alte lucrari hidrotehnice

Obiectivul componentei: Cresterea potentialului economic si reducerea cheltuielilor intretinere a infrastructurii prin

investitii in acest domeniu. Justificare: Municipiul Moinesti are numeroase probleme datorita pozitiei geografice, reteaua

hidrografica fiind foarte extinsa, cu inconvenientele corespunzatoare. Din acest motiv se impun masuri urgente. Exista un dezavantaj legat de costurile ridicate ale acestor masuri, insa neinterventia poate conduce la daune insemnate pe termen lung.

Pe langa inundatii, creeaza probleme si produc pagube materiale si apele meteorice datorita inexistentei canalizarii in unele zone din oras, prin care apele provenite din precipitatii, sa se scurga dirijat.

Descrierea actiunilor: - identificarea resurselor financiare potentiale pentru aplicarea masurilor;

• Combaterea poluarii aerului, apei si solului Obiectivul componentei: Reducerea poluarii aerului, apelor si solului Justificare:

Aerul, apa si solul sunt resursele de mediu cele mai vulnerabile dar si cel mai frecvent supuse agresiunii factorilor poluanti, avand consecinte directe si grave nu numai asupra calitatii mediului inconjurator dar si asupra oamenilor, florei si faunei. Un prim pas in scopul reducerii si eliminarii impactului poluarii asupra acestor factori consta in identificarea surselor de poluare.

Principalele domenii care pot reprezenta potentiale surse de poluare a mediului municipiului Moinesti sunt: agricultura, gospodaria orasului, transporturile si echiparea edilitara. Zona de locuinte adiacenta drumului judetean este expusa poluarii (gaze de esapament, zgomot, vibratii) datorata traficului intens. Descrierea actiunilor:

- infiintarea unui punct de monitorizare a calitatii factorilor de mediu pe teritoriul orasului; - realizarea unui sistem integrat pentru prevenirea si controlul poluarii;

- reconstructia ecologica a zonelor degradate; - renuntarea la utilizarea foselor septice; - realizarea sistemului de canalizare pe intreg orasul si extinderea alimentarii cu apa; - introducerea unui sistem de management al deseurilor .


• Amenajarea pasunilor si faneturilor

Obiectivul componentei: Cresterea valorii economice a pasunilor si faneturilor de pe raza orasului. Justificare: Municipiul Moinesti detine 774 ha de pasune si 800 ha de faneata, reprezentand 34,34% din

suprafata totala - o pondere destul de importanta. De altfel, cresterea animalelor ar trebui sa fie o ramura de baza in economia locala.

In absenta investitiilor financiare in activitati de intretinere si reabilitare a pasunilor au contribuit la degradare acestor suprafete si implicit la reducerea potentialului lor economic. In scopul cresterii calitatii economice si valorificarii superioare a acestor suprafete se impun masuri urgente.

Descrierea actiunilor: - efectuarea unui studiu pentru a evidentia gradul de afectare al suprafetelor si masurile ce

trebuie intreprinse pentru remedierea situatiei; - identificarea resurselor financiare necesare pentru luarea acestor masuri; - identificarea potentialilor agenti economici care sa utilizeze pasunile si sa contribuie

financiar la finantarea actiunilor de intretinere.

• Infiintarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor si a unor platforme de depozitare a deseurilor

Obiectivul componentei: Cresterea gradului de salubrizare a localitatii si reducerea poluarii. Justificare: Odata cu aderarea la UE, Romania si-a asumat o serie de angajamente in vederea respectarii standardelor UE si a aquis-ului communitar. Pentru indeplinirea acestor obligatii Romania poate beneficia de Fondurile Structurale si de Coeziune in sensul finantarii investitiilor necesare in domeniul portectiei mediului si pentru respectarea termenelor asumate. In vederea respectarii principiilor si directivelor europene, a legislatiei romanesti privind gestionarea deseurilor, a Strategiei de Dezvoltare Regionale, Planului National de Dezvoltare, Planului National de Gestionare a Deseurilor, Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor, a fost realizat si este in implementare proiectul „Sistem de colectare selectiva, centru de valorificare si optimizarea transportului deseurilor in arealul municipiului Moinesti si a comunelor invecinate”. Proiectul este finantat prin Programul Phare – CES 2004 si se realizeaza in parteneriat cu Consiliile Locale ale comunelor Zemes, Magiresti, Poduri si Solont. Responsabilitatea pentru implementarea si operarea sistemului integrat de gestionare a deseurilor apartine autoritatilor publice locale. In cadrul politicii economice nationale, comunele, orasele, municipiile si judetele au dreptul la resurse financiare proprii, pe care autoritatile administratiei publice locale le stabilesc, le administreaza si le utilizeaza pentru indeplinirea competentelor si atributiilor ce le revin, in conditiile legii. Doua sau mai multe unitati administrativ-teritoriale au dreptul ca, in limitele competentelor autoritatilor lor deliberative si executive, sa coopereze si sa se asocieze, in conditiile legii, formand asociatii de dezvoltare intercomunitara, cu personalitate juridica, de drept privat si de utilitate publica, avand ca obiect furnizarea/prestarea in comun a serviciilor comunitare de utilitati publice si infiintarea, modernizarea si/sau dezvoltarea, dupa caz, a sistemelor de utilitati publice aferente. Asociatiile de dezvoltare intercomunitara se finanteaza prin contributii din bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale membre, precum si din alte surse, in conditiile legii. Asociatiile de dezvoltare intercomunitara pot decide desemnarea unui administrator public pentru gestionarea serviciilor de interes general care fac obiectul asocierii. Sistemele de utilitati publice (sau parti ale acestora) realizate in comun prin programe de investitii implementate in cadrul asociatiei de dezvoltare intercomunitara apartin proprietatii publice a unitatilor administrativ teritoriale membre si se inregistreaza in patrimoniul acestora, pe baza urmatoarelor criterii: bunurile situate pe raza unei singure unitati administrativ-teritoriale, pe care o si deservesc, vor

apartine domeniului public al acesteia; bunurile situate pe raza mai multor unitati administrativ-teritoriale si/sau care deservesc mai

multe unitati administrativ-teritoriale vor apartine domeniului public al judetului, daca toate unitatile administrativ-teritoriale implicate sunt situate in acelasi judet si judetul este membru al asociatiei;


bunurile situate pe raza mai multor unitati administrativ-teritoriale si/sau care deservesc mai multe unitati administrativ-teritoriale vor apartine domeniului public al unitatii administrativ–teritoriale stabilite prin contractul de delegare a gestiunii, daca aceste unitati administrativ-teritoriale sunt situate in judete diferite sau daca judetul nu este membru.

Salubrizarea localitatilor este un serviciu comunitar de utilitati publice. Infiintarea si gestionarea serviciilor de utilitati publice este exclusiv responsabilitatea administratiei autoritatilor publice locale, acestea fiind gestionate prin intermediul unor operatori. Gestiunea serviciilor de utilitati publice se realizeaza in conditiile legislative actuale, in doua moduri: gestiune directa – prin hotarare de dare in administrare si aici facem vorbire de managementul

direct dat in administratia unui departament de specialitate din cadrul structurilor municipalitatilor; gestiune delegata – prin hotarari si contracte de delegare. Modul de realizare se stabileste prin hotarare a administratiei autoritatilor publice in cazul primului tip de gestiune mentionat, respectiv a asociatiilor de dezvoltare comunitara, pentru al doilea, in conformitate cu prevederile HG 855/2008. Durata contractului de delegare nu poate fi mai mare de 49 ani. Prelungirea acestuia se poate realiza in cazul in care operatorul a facut investitii foarte mari, care necesita o perioada mai lunga de amortizare. Este important de precizat ca in cazul gestiunii delegate urmatoarele categorii de bunuri sunt/devin publice: bunurile realizate de operatori in conformitate cu programele de investitii impuse prin contractul

de delegare a gestiunii; bunurile realizate de operatori finantate din bani publici.

Serviciul de salubrizare cuprinde activitatile de precolectarea, colectarea sortare transport, valorificare si eliminare a tuturor categoriilor de deseuri municipale (cu exceptia namolurilor ce rezulta de la epurarea apei uzate menajere, a caror gestionare este responsabilitatea administratorului statie de epurare respective). Operatorii serviciilor de salubritate trebuie sa fie licentiati de catre ANRSC iar finantarea serviciilor se face prin plata de tarife si taxe de catre utilizatorii acestora, tarife si taxe aprobate de catre consiliile locale. Institutii cu competente in sectorul gestionarii deseurilor In figura de mai jos sunt prezentate institutiile care au competente in domeniul protectiei mediului si implicit a gestionarii deseurilor, la nivel national, regional si local.

Institutii la nivel national

• Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile • Agentia Nationala pentru Protectia Mediului • Garda Nationala de Mediu • Administratia Fondului pentru Mediu • Ministerul Internelor si Reformei Administrative • Ministerul Finatelor Publice • Ministerul Sanatatii • Autoritatea Nationala de Reglementare a

Serviciilor de Utilitati Publice

Institutii la nivel regional

Institutii la nivel local


Conform “Planului judetean de gestionare a deseurilor – judetul Bacau” municipiul Moinesti va avea o statie de transfer, iar de aici deseurilor vor merge la depozitul ecologic zonal Bacau.

S-a initiat si s-a licitat concesionarea prin delegare partiala a gestiunii serviciilor publice de

salubrizare stradala, intretinere si amenajare a spaiiilor verzi a mun. Moinesti. In urma adjudecarii licitatiei, aceasta activitate este prestata de catre SC SOMA SRL Bacau,

cu punct de lucru in localitatea Moinesti, cu un efectiv de 25 de salariati preluati de la fosta societate care asigura salubrizarea orasului.

Descrierea actiunilor: - infiintarea statiei de transfer Moinesti; - participarea la programul judetean de gestionare integrata a deseurilor menajere; - promovarea conceptelor moderne de gestionare a deseurilor prin actiuni de informare si educare a populatiei.

• Modernizarea si extinderea retelei de apa canalizare Obiectivul componentei:

Cresterea atractivitatii zonei in sensul atragerii de investitii si protejarii populatiei si a mediului inconjurator impotriva efectelor oricarui tip de contaminare a apei potabile prin asigurarea calitatii ei de apa curata si sanogena; Imbunatatirea conditiilor de viata a locuitorilor municipiului Moinesti.

Justificare: Pe teritoriul municipiului Moinesti, exista o retea de 44,4 km apa potabila existenta. Aceasta

retea trebuie extinsa pe tot teritoriul orasului. Faptul ca nu exista canalizare in tot orasul, are repercursiuni neplacute asupra calitatii apelor

de suprafata si a panzei freatice, inducand si riscul imbolnavirii populatiei prin utilizarea apei din fantani. La momentul actual exista, la nivelul judetului Bacau, un Master Plan pentru realizarea retelei de apa - canal.

Va trebui derulat un program de educare si constientizare a populatiei in privinta necesitatii racorarii gospodariilor individuale la reteaua de apa-canal, in scopul eliminarii poluarii si a reducerii riscului de imbolnaviri print-o igiena corespunzatoare.

Descrierea actiunilor: - elaborarea unei analize de pret pentru a identifica gospodariile care doresc sa se racordeze

la retele si care dispun de fonduri pentru a finanta lucrarile; - identificarea oportunitatilor de finantare pentru punerea in aplicare a studiilor de fezabilitate,

Fondul de Dezvoltare Rurala fiind pretabil; - extinderea retelei de apa existenta; - construirea retelei de canalizare si desfiintarea puturilor absorbante;

- reabilitarea si modernizarea statiei de epurare ezistenta a apelor uzate; - implementarea unui program de constientizare a cetatenilor cu privire la necesitatea

racordarii la reteaua edilitara pentru eliminarea expunerii la poluare si agenti patogeni. Protectia si conservarea mediului reprezinta unul din obiectivele de baza ale amenajarii

teritoriului, prin care se asigura dezvoltarea si valorificarea durabila si echilibrata a resurselor acestuia.

Pentru eliminarea si prevenirea poluarii la nivelul aerului, apelor si solului se propun urmatoarele masuri:

Protectia aerului Atmosfera fiind cel mai larg vector de propagare a poluantilor, ale caror efecte se resimt de

la nivel local pana la nivel global asupra tuturor elementelor biotice si abiotice, monitorizarea calitatii aerului ocupa un loc esential, constituindu-se intr-un element de fundamentare a strategiilor de control.

A supune controlului calitatea aerului presupune elaborarea unui program coerent care sa vizeze toate problemele de poluare precum si responsabilitatile autoritatilor locale.

Monitorizarea emisiilor, ce defineste cauza poluarii, este un mijloc de informare absolut necesar asupra contributiei pe care o au diferite surse, permitand astfel stabilirea prioritatilor cu privire la reducerea poluarii.

Pentru imbunatatirea calitatii aerului in municipiul Moinesti, se propun urmatoarele masuri: - Amplasarea de platforme pentru deseurile zootehnice;

- Imbunatatirea transportului public in comun prin innoirea parcului auto si intretinerea corespunzatoare a acestora;


- Realizarea perdelelor de protectie in zona arterelor rutiere foarte circulate (DN, DJ), prin plantarea de arbori, ce vor constitui zone - tampon intre zona stradala si zona de locuit;

- Inlocuirea treptata a combustibililor traditionali (lemn, carbune, produse petroliere) cu gaze naturale;

- Tehnologii noi pentru diminuarea gazelor cu efect de sera: - reducerea emisiilor de poluanti (in special pulberile in suspensii), ca urmare a traficului rutier, sub valoarea CMA prin reducerea adaosului de plumb din benzina si utilarea autovehiculelor cu dispozitive antipoluante; - instalatii noi, ecologice de producere a energiei electrice si termice, inclusiv prin promovarea surselor neconventionale (energie solara, energie eoliana); - reducerea pierderilor in atmosfera a substantelor ce reduc stratul de ozon (ODS-uri). - Cresterea potentialului de utilizare a resurselor forestiere in vederea limitarii gazelor cu efect de sera, prin impadurirea terenurilor agricole si non-agricole.

Protectia apei Protectia apelor de suprafata, subterane si a ecosistemelor acvatice are ca obiect mentinerea

si imbunatatirea calitatii si productivitatii biologice ale acestora, in scopul evitarii unor efecte negative asupra mediului, sanatatii umane si bunurilor materiale.

Fiind un factor de mediu fundamental, apa confera posibilitati de utilizare pentru orice fel de necesitati. Supravegherea calitatii apelor are ca scop protectia impotriva efectelor nocive ale poluarii si implica doua etape: cunoasterea calitatii si masuri de protectie a acesteia. Aceasta include monitorizarea apelor de suprafata, a precipitatiilor si a apelor subterane.

Ca masuri, sunt necesare: V. Realizarea unui sistem centralizat de canalizare si epurare a apelor uzate acolo unde nu ezista,

precum si reabilitarea/modernizarea retelei ezistente va creste atractivitatea zonei in sensul atragerii de investitii si de protejare a populatiei si a mediului inconjurator impotriva efectelor oricarui tip de contaminare a apei potabile prin asigurarea calitatii ei de apa curata si sanogena;

VI. Dezvoltarea infrastructurii sistemelor centralizate de alimentare cu apa; VII. Delimitarea zonelor de protectie ale apelor de suprafata, interzicerea oricaror deversari

necontrolate de ape uzate, reziduuri si depuneri de deseuri in cursurile de apa si pe malurile acestora;

VIII. Controlul strict al depozitarii deseurilor menajere si zootehnice, cu respectarea normelor in vigoare;

IX. Controlul utilizarii ingrasamintelor chimice si a pesticidelor precum si a administrarii pe sol a ingrasamintelor organice provenite din zootehnie;

X. Amenajarea si indiguirea malurilor

Protectia solului Ameliorarea si mentinerea pe termen lung a functiilor solului si contracararea poluarii si

deteriorarii lor sunt obiectivele principale pentru protectia, ameliorarea si utilizarea durabila a solurilor de pe teritoriul municipiului Moinesti.

Solul este un factor de mediu fundamental ce trebuie protejat cu aceeasi atentie ca aerul si apa. Este un mediu divers, dar fragil, care este insa factorul principal al asigurarii hranei oamenilor, animalelor si plantelor. Un centimetru in grosime de sol se realizeaza in zeci si chiar sute de ani, dar de pierdut il putem pierde intr-un an, datorita vanturilor, precipitatiilor, defrisarii padurilor sau folosirii nerationale a unor substante chimice sau in cazul municipiului Moinesti, datorita industriei de zacaminte petroliere.

Ca masuri pentru prevenirea poluarii solurilor, se impun: - asigurarea instalatiilor si capacitatilor de utilizare controlata a ingrasamintelor chimice si

pesticidelor la producatorii agricoli, depozitarea controlata a deseurilor de pesticide; - extinderea folosirii ingrasamintelor naturale si a ingrasamintelor chimice biodegradabile cu

respectarea normelor de buna practica agricola; - realizarea de platforme de compostare pentru reziduurile zootehnice; - sprijinirea activitatii si programelor de colectare, reciclare si valorificare a deseurilor

industriale si din constructii; - restrangerea suprafetelor afectate si reintroducerea, prin masuri de reconstructie

ecologica, a terenurilor degradate in circuitul agricol si forestier.


Colectarea deseurilor pe teritoriul municipiului Moinesti, se va face conform Directivei Europene a Planului National de Gestionare a Deseurilor (aprobate prin H.G. nr. 1470/2004), care impun urmatoarele masuri:

- Dezafectarea si reconstructia ecologica a terenurilor aferente actualelor depozite de deseuri (pana la data de 16 iulie 2009) – obiectiv realizat;

- Stabilirea si realizarea punctelor de colectare selectiva a deseurilor pe teritoriul orasului si a localitatilor componente (in intravilan), racordate la o statie zonala de transfer – obiectiv partial realizat;

- Implementarea sistemului de colectare a deseurilor de echipamente electrice si electronice.

Un al doilea set de masuri vizeaza protectia impotriva degradarii solurilor prin procesele de deplasare in masa precum si pe terenurile cu exces de umiditate. Astfel, este necesar:

- mentinerea invelisului vegetal pe versantii inclinati; - rationalizarea pasunatului sau interzicerea acestuia pe pantele care indica alunecari in

pregatire; - evitarea supraincarcarii cu constructii grele a caror fundatie este instalata superficial; - se poate opta si pentru utilizarea agricola a anumitor versanti prin amenajarea plantatiilor

pomicole si viticole; - realizarea lucrarilor specifice si implementarea bunelor practici de exploatare a solurilor agricole;

- restrangerea suprafetelor afectate si reintroducerea, prin masuri de reconstructie ecologica, a terenurilor degradate in circuitul agricol si forestier.

Pentru solurile afectate de exces de umiditate se recomanda lucrari de desecare, canale de drenaj, captari de izvoare, decolmatarea si adancirea albiilor paraielor din apropiere.

Pentru prevenirea riscurilor naturale se vor respecta conditiile de fundare din studiile geotehnice si se va acorda o atentie deosebita sistematizarii verticale.

Sistematizarea verticala a terenului se va realiza astfel incat scurgerea apelor meteorice de pe acoperisuri si de pe terenul amenajat sa se faca catre un sistem centralizat de canalizare – santuri de scurgere a apelor pluviale de-a lungul drumurilor – fara sa se afecteze proprietatile invecinate.

Remedierea cauzelor poluarii si degradarii solurilor trebuie efectuata in ordinea prioritatilor definite prin politica orasului, in paralel cu aplicarea de masuri administrative ferme. Protectia florei si faunei Pierderea diversitatii biologice continua, mai ales ca urmare a distrugerii habitatelor, in urma urbanizarii, extinderii culturilor agricole, extinderii suprafetelor despadurite, recoltarilor excesive, dar si ca urmare a poluarii. Pentru conservarea biodiversitatii se propun urmatoarele masuri: - stoparea defrisarilor si initierea unor programe de refacere a padurilor in scopul diminuarii proceselor de degradare a solului, in special in zonele deficitare in vegetatie forestiera; - reconstituirea padurilor prin sistemul perdelelor de protectie si prin impadurirea terenurilor degradate, improprii culturilor agricole, sau a celor cu productivitate foarte scazuta; - dezvoltarea turismului prin valorificarea din perspectiva durabila a siturilor naturale; - prevenirea distrugerii ecosistemelor naturale prin pastrarea de fasii de vegetatie naturala in cadrul culturilor agricole; - prevenirea reducerii in continuare a numarului de specii si a efectivului de populatii din biocenozele naturale; - evitarea fragmentarii habitatelor si restabilirea coridoarelor de migratie a animalelor si de dispersie a plantelor; - protejarea speciilor autohtone prin prevenirea raspandirii speciilor invazive si a speciilor modificate genetic; - protejarea si restabilirea resurselor cinegetice si piscicole prin optimizarea efectivelor si structurii populatiilor; - stimularea comunitatilor locale in vederea cresterii gradului de constientizare asupra nevoilor de conservare a biodiversitatii.

Prioritatea in ceea ce priveste Conservarea si protectia mediului inconjurator rezida din faptul ca mediul inconjurator, cadrul natural, constituie o premisa importanta in desfasurarea oricarei activitati a comunitatii. Obiectivul strategic formulat raspunde cerintelor Planului National de Dezvoltare (PND) 2007 – 2013, Programului Operational Sectorial de Mediu (POS-Mediu) pentru Regiunea de Dezvoltare 1 NE - Axa prioritara 2 „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor


istorice contaminate” si Axei 4 „Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protectia Naturii”, iar proiectele precizate urmaresc implementarea acestui obiectiv. Una dintre prioritatile nationale de dezvoltare, conform Planului National de Dezvoltare (PND) 2007 – 2013, este „Protectia si imbunatatirea calitatii mediului”, care se refera la aspectele: protectia apei, sisteme specifice de management al deseurilor, conservarea si imbunatatirea resurselor naturale, calitatea aerului. Axa prioritara 2 „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor istorice contaminate” abordeaza aspectele de mediu critice - poluarea apei, solului, aerului provocata de depozitarea neadecvata a deseurilor si are ca obiective:

- Cresterea gradului de acoperire a populatiei care beneficiaza de colectarea deseurilor municipale si de serviciile de management de calitate corespunzatoare si la tarife acceptabile;

- Reducerea cantitatii de deseuri depozitate; - Cresterea cantitatii de deseuri reciclate si valorificate; - Infiintarea unor structuri eficiente de management al deseurilor;

Axa prioritara 4 „Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protectia Naturii” urmareste conservarea biodiversitatii si a naturii prin actiuni de dezvoltare a cadrului de management pentru ariile protejate, dezvoltarea infrastructurii si activitati de intretinere, operare si monitorizare si are ca obiective:

- Conservarea diversitatii biologice, a habitatelor naturale, a speciilor de flora si fauna salbatica; - Asigurarea managementului eficient al ariilor protejate.

Pentru realizarea acestui obiectiv strategic general, tinand cont de cadrul legislativ si de programul operational mentionat au fost stabilite urmatoarele obiective specifice pentru sustinere:

- Asigurarea unui management durabil al deseurilor; - Imbunatatirea calitatii atmosferei, protejarea cadrului natural si peisagistic

A. Asigurarea unui management durabil al deseurilor

Pentru acest obiectiv specific au fost stabilite doua masuri: 1. Controlul si monitorizarea producerii, transportarii si depozitarii deseurilor industriale si menajere Proiecte: 1. Realizarea unui Sistem integrat de colectare selectiva a deseurilor solide la nivelul intregului municipiu, inclusiv a dotarilor aferente. Faza 2 - extindere la nivel periurban; 2. Realizarea unui Sistem de avertizare a situatiilor de urgenta (poluarea apei, aerului si solului); 3. Initierea unui sistem local de penalizare a depozitarii neautorizate a deseurilor, inclusiv stradale; 4. Introducerea valorificarii deseurilor colectate selectiv. 2. Responsabilizarea sociala a indivizilor, asociatiilor de proprietari si agentilor economici privind protectia mediului Proiecte: 1. Informarea si pregatirea populatiei in domeniul situatiilor de urgenta; 2. Educatia ecologica a copiilor in toate formele de invatamant - includerea in activitatile scolare a unor campanii de colectare a deseurilor; 3. Responsabilizarea asociatiilor de proprietari si agentilor economici privind deseurile stradale; 4. Initierea parteneriatului cu ONG-urile de mediu pentru promovarea protectiei mediului, inclusiv a normelor UE. B. Imbunatatirea calitatii aerului, protejarea cadrului natural si peisagistic Pentru acest obiectiv specific au fost stabilite doua masuri: - Initierea unor programe de replantare a spatiilor verzi Proiecte: 1. Initierea unui proiect de plantare perdea naturala de-a lungul arterelor cu trafic intens; 2. Extinderea spatiilor verzi din cartiere si cu ornamente florale; 3. Amenjarea si dotarea cu material verde a spatiilor de joaca pentru copii; 4. Elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru izvoarele minerale din Parcul Bai, privind caracteristicile terapeutice; 5. Reimpadurirea zonelor defrisate; 6. Reabilitarea siturilor poluate cu exploatarea petrolului in vederea reducerii impactului negativ asupra mediului.


2. Responsabilizare sociala a indivizilor, asociatiilor de proprietari si agentilor economici privind protectia mediului Proiecte: 1. Campanii de constientizare privind zonele protejate ale municipiului, inclusiv igienizarea lor; 2. Realizarea in parteneriat cu institutiile de educatie a unor studii privind valorile culturale/etnografice si naturale din zonele protejate; 3. Realizarea de parteneriate intre consiliul local si ONG-uri in vederea promovarii proiectelor comunitare.


3.11 OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA Principalele obiective de utilitate publica de pe teritoriul administrativ al Municipiului Moinesti sunt prezentate clasificat mai jos:

DOMENII CATEGORII DE INTERES NATIONAL JUDETEAN LOCAL

INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII Primaria X Politie X Biblioteca municipala "St. Luchian" X Galeriile de Arta "Geneza" X Clubul "Lira" – Libertatii X Garda de Interventii situatii de urgenta X X Jandarmerie X Liceul teoretic ,,SPIRU HARET ‘’ X Colegiul Tehnic „GRIGORE COBALCESCUG” X Clubul Elevilor Gh Cojbuc X Scoala Cu Clasele I-VI Tristan Tzara X Scoala Cu Clasele I-VIII G.Enescu X Scoala generala cl. I-VIII St. Luchian X Scoala generala nr.4 X Scoala generala nr.6 X Scoala generala nr.7 X Scoala de arte si meserii X Gradinita Cu Program prelungit Ion Creanga X Gradinita Cu Program Normal Ghiocel X Gradinita Cu Program Normal Nr 2 X Gradinita Cu Program Normal Nr 4 X Gradinita Cu Program Normal Nr 5 X Gradinita Cu Program Normal Nr 6 X Gradinita Cu Program Normal Nr 7 X Gradinita Cu Program Normal Nr 8 X Gradinita Cu Program Normal Nr 9 X Spitalul municipal de urgenta X Cabinete medicina de familie X Cabinete stomatologice X Farmacii X Dispensar veterinar X Farmacie veterinara X Protopopiatul Moinestiului X Biserica Luncani X Biserica ortodaxa Moinesti X Biserica ortodaxa Vasiesti X Biserica ortodaxa Gazarie X Biserica ortodaxa Tazlau-Zemes X Biserica ortodoxa ,, Cuvioasa Paraschiva“ X Biserica ortodoxa ,, Sf. Pantelimon “ X Biserica adventista „Martorii lui Iehova” Lucacesti X Biserica catolica X Casa de rugaciune "Philadelphia" X Sinagoga evreiasca X Cimitirul Evreiesc X Biserica penticostala X Oficiu postal X Statii de Benzina X


Filiala BRD X Coafura X Pompe funebre X Spalatorii auto X Brutarie X Cooperativa de credit X Minimarket-uri X Restaurante X Baruri X Targ saptamanal X Asociatia pentru dezvoltare locala si regionala “MOINESTI” X Societatea cultural - literara „Tristan Tzara” X Asociatia “Atitudini Europene” X Asociatia „Salvand o viata salvezi o lume” X Obiective propuse Inființarea Parc OSOI judetul Bacau’’ X Parc fotovoltaic in municipiul Moinesti X Amenajarea unui parc tematic in Parcul ,,Padurea cu Pini’’. X CAI DE COMUNICATIE DN 2G X Statia CFR Moinesti X Strazi in intravilan X INFRASTRUCTURA MAJORA Retea de alimentare cu energie electrica X Retea de telecomunicatii X Retea de alimentare cu apa X Lucrari de corectare a torentilor (regularizare albie) paraul Ulmenis

SISTEME DE PROTECTIE A MEDIULUI Zone de protectie sanitara cu regim sever X Zone de protectie la culoarele tehnice X

• terenuri proprietate publica de interes national: drumurile nationale; • terenuri proprietate publica de interes local: terenurile ocupate de dotarile publice din

localitatile componente municipiului Moinesti (scoala, gradinita, biserica, cimitir si altele asemenea), zona drumurilor locale si traseul drumului judetean si a drumului comunal;

• terenuri proprietate privata de interes local formate din: terenurile arabile, pasunile si fanetele, terenurile neproductive aflate in intravilan sau in extravilanul localitatii.

• terenuri proprietate privata a persoanelor fizice si juridice formate din terenurile din zona de locuinte si functiuni complementare, terenurile agricole din intravilan.

Necesitatile de dezvoltare ale localitatii impun urmatoarea circulatie a terenurilor: • terenuri ce se intentioneaza a fi trecute in domeniul public - strazile noi propuse in zonele

de extindere a intavilanului localitatilor; • terenuri aflate in domeniul privat, destinate concesionarii.


CAP IV CONCLUZII; MASURI IN CONTINUARE Municipiul Moinesti, va asigura in continuare functia de locuire populatiei, intravilanul propus

satisface pe termen scurt si mediu necesitatile pentru constructia de locuinte si functiuni complementare.

Municipiul Moinesti se va dezvolta datorita unei perspective importante reprezentata de dezvoltarea turismului periurban.

Realizarea obiectivelor propuse prin programul propriu al Consiliului Local va trebui sustinuta de fondurile bugetului local, dar si de catre bugetul de stat, sau prin atragerea de finantari nerambursabile prin fonduri de dezvoltare regionala (FEDER, FNDR) si fonduri structurale si de coeziune.

Pentru continuarea si aprofundarea propunerilor reglementate prin PUG in perioada urmatoare sunt necesare de elaborat hotarari ale consiliului local privind regimul terenurilor;

Pe baza analizelor efectuate si a propunerilor de amenajare teritoriala si dezvoltare a municipiului Moinesti, se desprind urmatoarele:

a. Resursele materiale, locale si forta de munca, utilizate intr-un sistem diversificat pot asigura relansarea economico-sociala a orasului;

b. Echiparea edilitara implica dezvoltari majore privind: extinderea si reabilitarea alimentarii cu apa si cu gaze naturale, canalizare, precum si reabilitarea iluminatului public.

c. Continuarea implementarii programului de colectare a deseurilor, amplasare puncte (platforme) colectare selectiva a deseurilor in toate cartierele orasului.

Prezenta reactualizare a PUG –ului urmeaza sa fie supusa dezbaterilor publice in cadrul comunitatii.

Dupa obtinerea avizelor legale din partea forurilor interesate, Planul Urbanistic General si Regulamentul Local de Urbanism se supun aprobarii Consiliului Local al municipiului Moinesti.

Odata cu aprobarea PUG si RLU, acestea capata valoare juridica, constituindu-se in instrumentul de lucru al administratiei publice locale, fiind utilizat pentru:

a. Fundamentarea solicitarilor unor fonduri de la bugetul de stat, fonduri de dezvoltare regionala si fonduri structurale, pentru realizarea obiectivelor de utilitate publica.

b. Emiterea certificatelor de urbanism si autorizatiilor de construire. c. Rezolvarea unor probleme curente ale serviciilor de specialitate (instrainari, vanzari,

parcelari de terenuri). d. Clarificarea unor litigii care pot aparea intre persoane fizice, intre persoane fizice si

juridice, precum si in alte situatii. e. Respingerea unor solicitari de construire neconforme cu prevederile PUG.

Planul Urbanistic General aprobat devine instrumentul tehnic in activitatea Consiliului Local al municipiului Moinesti, pe problemele legate de gestiunea si dezvoltarea urbanistica a Localitatii. Odata cu aprobarea sa, Planul Urbanistic General capata si valoare juridica, constituinduse in act de autoritate al administratiei locale. P.U.G. este opozabil in justitie in clarificarea conflictelor ce pot aparea intre persoane fizice, intre administratia locala si persoane fizice sau in alte situatii. Strategia de dezvoltare si amenajare a teritoriului presupune, potrivit PATJ elemente bine determinate cum ar fi : - ierarhizarea prioritatilor de investitii; - determinarea factorilor de relansare si dezvoltare; - realizarea unui echilibru in dezvoltarea localitatilor; Pe langa acestea prin Planul Urbanistic General se urmareste gasirea de solutii legate de organizarea spatiala a localitatilor si dezvoltarea urbanistica de perspectiva, probleme care decurg organic din tendintele firesti de evolutie, dar care trebuiesc subordonate unor reguli si unui program de specialitate. Tinand seama de actuala situatie a evolutiei social economice la nivel national, caracterizata ca ,,perioada de tranzitie la economia de piata“ cu obiective ca: reorientare, rentabilizare, privatizare, reforma, restructurare economica, vom consemna o situatie de instabilitate cu mutatii si perturbari ce au ca o consecinta scaderea nivelului de trai si al puterii economice al populatiei.


Categoriile principale de interventie sunt structurate si precizate de-a lungul materialului prezentat privind organizarea urbanistica, zonificarea functionala a teritoriului, dezvoltarea activitatilor economico – sociale in intravilan, echiparea tehnico – edilitara, probleme de conservare si protejarea mediului, inlaturarea disfunctionalitatilor, relatiile in teritoriu si investitiilor publice. Acestea reprezinta masuri de canalizare a eforturilor in vederea materializarii programului propriu de dezvoltare. Ca prioritati de interventie se remarca cele legate de solicitarile de locuinte, rezolvarea problemelor de retele tehnico – edilitare, obiective de utilitate publica etc. Actuala documentatie a Planului Urbanistic General are ca scop, pe langa cele amintite la inceput, concretizarea unor deziderate ale locuitorilor, consemnarea realizarilor din ultima perioada de timp, implicarea in politica dezvoltarii de perspectiva a platformei program a actualei conduceri din administratia locala. In acest sens vom reaminti modificarile aduse la actualul intravilan in urma solicitarilor populatiei in sensul adoptarii unei politici de dezvoltare intensiva, prin ocuparea terenurilor libere din oras. Colaborarea cu reprezentantii administratiei publice locale a decurs normal, nu au aparut divergente de pareri in legatura cu elaborarea documentatiei . Propunerile generale reglementate prin PUG vor fi aprofundate si continuate prin lucrari care se vor elabora in perioada urmatoare : - Planuri Urbanistice Zonale - mai ales in zonele cu interdictii temporare de construire Zona Centrala; Zone introduse in intravilan, Parcelari etc. - Planuri Urbanistice de Detaliu pentru obiective cu amplasament central sau dificil – vecinatati, circulatie etc. - Studii privind detalierea unor zone – probleme conflictuale

Municipiul Moinesti, este asezat in partea central-vestica a Moldovei. Face parte din orasele asa numite “de sub munte”, fiind un oras de contact incadrat in centura exterioara a oraselor dintre Carpatii Romanesti si zonele extracarpatice.

Localitatea are premise de dezvoltare imediate din potentialul local, cu accent pe activitatile din sectorul secundar (industria de prelucrare a lemnului, la care se adauga industria alimentara) urmarindu-se reconversia profilului ocupational, cu precadere spre domeniul dezvoltarii turismului in zona, datorita apelor termale existente pe raza municipiului.

Fructificarea acestui potential va depinde de capacitatea de a atrage atat investitii si investitori, cat si de atragere de fonduri nerambursabile si de a impune realizarea acelor lucrari care sunt importante atat pentru municipiu cat si pentru zonele invecinate.

Sef proiect,

Arh. Liliana BARGU


PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL MOINESTI AVIZ MINISTERUL APARARII NATIONALE


2012


Str. V.Alecsandri nr.14 Moinesti, 605400, jud Bacau TEL +4.0234.363.680; +4.0372.764.340; FAX +4.0234.365.428; MOB +4.0740.162.602 e-mail: [email protected]


BORDEROU PIESE SCRISE VOL I MEMORIU GENERAL

VOL II REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

PIESE DESENATE U1.1. INCADRAREA IN TERITORIU sc.1:25.000

G1.2. RAIONAREA GEOLOGO-TEHNICA A TERITORIULUI UNITATII ADMINSTRATIV TERITORIALE A MUNICIPIULUI MOINESTI sc.1:25.000

U1.3. HARTA DE RISC LA ALUNECARI DE TEREN A TERITORIULUI ADMINSTRATIV AL MUNICIPIULUI MOINESTI sc.1:25.000

U.2. SITUATIE EXISTENTA DISFUNCTIONALITATI sc.1:5.000

U.3. REGLEMENTARI URBANISTICE INTRAVILAN PROPUS sc.1:5.000

U.4.1. ECHIPARE EDILITARA RETELE APA sc.1:5.000

U.4.2. ECHIPARE EDILITARA RETELE CANALIZARE sc.1:5.000

U.4.3. ECHIPARE EDILITARA RETELE ELECTRICE sc.1:5.000

U.4.4 ECHIPARE EDILITARA RETELE GAZE sc.1:5.000

U.4.5. ECHIPAREA EDILITARE RETELE PETROL sc.1:5.000

U.5. PROPRIETATEA ASUPRA TERENULUI sc.1:5.000

U.6. UNITATI TERITPRIAL DE REFERINTA sc.1:5.000


PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL MOINESTI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM


Str. V.Alecsandri nr.14 Moinesti, 605400, jud Bacau

2012

TEL +4.0234.363.680; +4.0372.764.340; FAX +4.0234.365.428; MOB +4.0740.162.602 e-mail: [email protected]

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL MOINESTI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

PROIECT NR. 7/2008

BENEFICIAR UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA A MUNICIPIULUI MOINESTI

PROIECTANT GENERAL LILIANA BARGU BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA S.C. VANEL EXIM S.R.L. BACAU

sef de proiect arh. Liliana Bargu coordonator arh. Constantin Amaiei proiectanti c.arh. Victor Ionescu arh. Ana Bilu c.ing. Luminita Chifu

PROIECTANTI DE SPECIALITATE : RETELE APA SI CANALIZARE, GAZE S.C. ANSVIM S.R.L. BACAU proiectanti ing. Laurentiu Agachi pr. Viorel Buliga s.ing. Maricica Buliga

RETELE ELECTRICE TELECOMUNICATII S.C. ELIT.S.R.L. BACAU proiectanti ing. Flavius Doroftei

STUDII DE FUNDAMENTARE STUDIU DE SOCIOLOGIE URBANA UNINVERSITATEA"GEORGE BACOVIA" elaborator lect.univ.dr. sociolog Otilia Alina Lupu

STUDIU GEOTEHNIC SI HIDROGEOLOGIC S.C. ECO GEO PREST S.R.L. elaborator ing. geolog Adriana Nicolaides

STUDIU HIDROLOGIC A.N."APELE ROMANE"ADMINISTRATIA SIRET elaborator dr.ing. hidrolog Petru Olariu

2012

ALEEA VISINULUI NR. 8A CP.600 128 BACAU CUI 19547310 cont BRD BACAU: RO13BRDE040SV07892310400

L I L I A N A B A R G U B I R O U D E A R H I T Υ 2/1.02.2002

PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI MOINESTI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM II

mailto:[email protected]

CUPRINS PARTEA I DISPOZITII GENERALE CAP. I PREVEDERI GENERALE

ART. 1. Rolul regulamentului de urbanism ART. 2. Intrarea in vigoare ART. 3. Conditii de aplicare ART. 4. Derogari de la prevederile regulamentului ART. 5. Baza legala a elaborariii ART. 6. Domeniu de aplicare

PARTEA II REGULI DE BAZA PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR CAP. II REGULI CU PRIVIRE LA PASTRAREA INTEGRITATII MEDIULUI SI PROTEJAREA PATRIMONIULUI NATURAL SI CONSTRUIT

ART. 7. Terenuri agricole in extravilan ART. 8. Intravilanul si terenuri agricole din intravilan ART. 9. Suprafete impadurite ART.10. Resursele subsolului ART.11 Terenuri acoperite de ape ART.12. Zone cu valoare peisagistica si zone naturale protejate ART.13. Zone construite protejate CAP. III REGULI CU PRIVIRE LA SIGURANTA CONSTRUCTIILOR SI LA APARAREA INTERESULUI PUBLIC

ART.14. Zone expuse la riscuri naturale ART.15. Masuri de eliminare a riscului de inundare ART.16. Zone cu riscuri tehnologice ART.17. Zone de protectie ART.18. Asigurarea compatibilitatii functiunilor si conformarii volumetrice ART.19. Procentul de ocupare aterenurilor, coeficientul de utilizare a terenurilor ART.20. Lucrari de utilitate publica PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI MOINESTI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM III

CAP. IV REGULI DE AMPLASARE SI RETRAGERILE MINIME OBLIGATORII

ART.21. Orientarea fata de punctele cardinale ART.22. Amplasarea fata de drumuri publice ART.23. Amplasarea fata de cai ferate ART.24. Amplasarea fata de aeroporturi ART.25. Amplasarea fata de aliniament ART.26. Amplasarea în interiorul parcelei ART.24. CAP. V REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESELOR OBLIGATORII

ART.27. Accese carosabile ART.28. Accese pietonale si piste pentru biciclisti CAP. VI REGULI CU PRIVIRE LA ECHIPAREA TEHNICO – EDILITARA

ART.29. Asigurarea echiparii edilitare ART.30. Racordarea si extinderea retelelor publice ART.31. Asigurarea evacuarii deseurilor CAP. VII DREPTUL DE PARCELARE

ART.33. Baza legala si definirea unor termeni ART.34. Conditii de realizare a parcelelor noi ART.35. Dimensiunile minime si forma parcelelor noi ART.36. Strazi si alei carosabile in parcelarile noi ART.35. Unitatea de caracter arhitectural a parcelatilor noi CAP. VIII REGULI CU PRIVIRE LA FORMA SI DIMENSIUNILE CONSTRUCTIILOR

ART.36. Înaltimea constructiilor ART.37. Aspectul exterior al constructiilor CAP. IX REGULI CU PRIVIRE LA AMPLASAREA DE PARCAJE, SPATII VERZI SI IMPREJMUIRE

ART.38. Parcaje ART.39. Spatii verzi si plantate ART.40. Împrejmuiri

PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI MOINESTI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM IV

PARTEA III PREVEDERI LA NIVELUL ZONELOR FUNCTIONALE, SUBZONELOR FUNCTIONALE SI UNITATILOR TERITORIALE DE REFERINTA DIN

INTRAVILANUL MUNICIPIULUI MOINESTI C ZONA CENTRALA C-pm in interiorul zonei de protectie monumente M ZONA MIXTA M-m in interiorul zonei de protectie monumente IS ZONA INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII DE INTERES GENERAL ISa administratie ISco comeciale ISps prestari servicii - birouri ISct cult ISct-pm cult in interiorul zonei de protectie monumente ISc cultura ISi invatamant ISs sanatate ISs-pm sanatate in interiorul zonei de protectie monumente ISt turism L ZONA LOCUINTE

Li1 locuinte individuale P+1, P+M parcelar urban Li2 locuinte individuale P+1, P+M parcelar rural cu infrastructura incompleta Li3 locuinte individuale P+1, P+M parcele in noile extinderi sau in enclave neconstruite L-pm locuinte cu regim redus de inaltime situate in zona de protectie a monumentelor Lc P+2-4 locuinte colective Lc-pg subzona parcaje si garaje

I ZONA INDUSTRIALA - DEPOZITE- MICA PRODUCTIE In activitati nepoluante Id depozite A ZONA UNITATI AGROZOOTEHNICE V ZONA VERDE Va scuaruri, gradini, parcuri publice, aferente arterelor de circulatie Va-pm scusruri - in interiorul zonei de protectie monumente Vs cu rol de complex sportiv Ve protectie a apelor Vpr perdele de protectie fata de invrastructura majora, plantatii cu rol de stabilizare a versantilor, de protectie sanitara Vpa paduri de agrement Vpap paduri de agrement protejate GC ZONA GOSPODARIE COMUNALA GCc cimitire GCc-pm cimitire in interiorul zonei de protectie monumente GCe statii de epurare GCs amenajari salubritate SP ZONA CU DESTINATIE SPECIALA TR ZONA TERENURI CU RISCURI NATURALE PREVIZIBILE TSE ZONA PENTRU EXPLOATAREA RESURSELOR SUBSOLULUI T ZONA CAI DE COMUNICATIE Tr circulatie rutiera si amenajari aferente Tf circulatie feroviara si amenajari aferente Ta circulatie aeriana si amenajari aferente TE ZONA CONSTRUCTII AFERENTE ECHIPARILOR TEHNOLOGICO-EDILITARE EX1 ZONA DE PROTECTIE A PATRIMONIULUI CONSTRUIT ARHEOLOGIC SITUATE IN AFARA TERITORIULUI INTRAVILAN

PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI MOINESTI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM V

PARTEA I DISPOZITII GENERALE CAP.I. PREVEDERI GENERALE ART.1 ROLUL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM

(1) Prezentul regulament local de urbanism expliciteaza si detaliaza prevederile cu caracter de reglementare ale Planului Urbanistic General al municipiului MOINESTI si a fost elaborat având la baza legislatia specifica în vigoare precum şi Regulamentul General de Urbanism aprobat cu H.G.R 525/1996 republicat/ 27.11.2002.

(2) Regulamentul local de urbanism este o documentatie cu caracter de reglementare care cuprinde prevederi referitoare la modul de utilizare a terenurilor, de realizare si utilizare a constructiilor pe întreg teritoriul municipiului MOINESTI. Normele cuprinse în prezentul Regulament, sunt obligatorii la autorizarea executarii constructiilor în limitele teritoriului administrativ al localitatii.

(3) Aplicarea prevederilor prezentului Regulament de urbanism trebuie sa asigure corelarea intereselor cetateanului cu cele ale colectivitatii, respectiv protectia proprietatii private si apararea interesului public.

ART.2 INTRAREA IN VIGOARE

(1) Regulamentul Local de Urbanism constituie act de autoritate al administratiei publice locale. A fost aprobat pe baza avizelor obtinute în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 (republicata in 1996) , în temeiul art. 36 al (5) lit c din legea 215/2001 în conformitate si în aplicarea dispozitiilor legii 350/2001.

(2) Prezentul regulament produce efecte si devine obligatoriu potrivit art. 49 legea 215/2001 prin aprobarea de catre Consiliul Local al Municipiului MOINESTI

HCL nr. ___________ din data de ___________________________.

ART.3 CONDITII DE APLICARE

(1) Prezentul regulament este un regulament cadru avand un caracter director. Prevederile sale permit autorizarea directa cu exceptia derogarilor si situatiilor speciale în care se impune elaborarea unor Planuri Urbanistice de Detaliu sau Planuri Urbanistice Zonale, cazuri specificate în continuare la art. 4, precum si în continutul regulamentului.

(2) In cazul operatiunilor urbanistice importante ca arie, volum de constructii si complexitate a lucrarilor de infrastructura tehnica, prezentul regulament va fi detaliat si adaptat prinregulamentele aferente unor Planuri Urbanistice Zonale, realizate si aprobate conform legii,regulamente care vor respecta prevederile RLU aferente PUG în ceea ce priveste indicatorii principali de urbanism, repectiv regimul de înaltime, coeficientul de utilizare al terenului,functiunile admise si regimul de construire.

(3) Prevederile prezentului Regulament Local de Urbanism vor fi permanent corelate cu evolutia legislatiei cu caracter general, precum si cu cea a legislatiei de specialitate, relevante pentru activitatea de urbanism si amenajarea teritoriului.

ART.4 DEROGARI DE LA PREVEDERILE REGULAMENTULUI (1) Prin derogare se intelege modificarea conditiilor de construire: functiuni admise, regim de construire, inaltime maxima admisa, distantele minime fata de limitele parcelei, POT,CUT. (2) Derogarile de la prevederile regulamentului se admit numai in urmatoarele cazuri: PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI MOINESTI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM 1

• descoperirea in urma sapaturilor a unor marturii arheologice care impun salvarea si protrejarea lor • modificarea naturii terenurilor de fundare • dimensiuni sau forme ale parcelei care nu se inscriu in prevederile regulamentului • situarea speciala a parcelei în cadrul orasului într-o zona de interes maxim sau condtionata de

existenta pe terenurile alaturate a unor cladiri care trebuiesc mentinute

(3) In cazul in care prin cererea pentru emiterea certificatului de urbanism se solicita o modificare de la prevederile documentatiilor de urbanism aprobate pentru zona respectiva sau daca conditiile specifice ale amplasamentului ori natura obiectivelor de investitii o impun, autoritatea publica locala are dreptul ca, dupa caz, prin certificatul de urbanism:

a) sa respinga in mod justificat cererea de modificare a prevederilor documentatiilor de urbanism aprobate;

b) sa conditioneze autorizarea investitiei de elaborarea si aprobarea de catre autoritatea publica locala competenta a unui plan urbanistic zonal;

c) sa conditioneze autorizarea investitiei de elaborarea unui plan urbanistic zonal, prin grija investitorului privat, in conditiile legii, si de aprobarea acestuia de catre autoritatea publica locala, numai in situatia solicitarii construirii de parcuri industriale, parcuri tehnologice, supermagazine, hipermagazine, parcuri comerciale, parcuri culturale, zone de productie, zone de dezvoltare a unor ansambluri rezidentiale noi, infrastructura de transport, in situatia extinderii intravilanului localitatii cu cel putin 10.000 m2 pentru functiuni de locuire sau cu cel putin 5.000 m2 pentru functiuni de servicii sau productie;

d) sa conditioneze autorizarea investitiei de elaborarea si aprobarea unui plan urbanistic de detaliu;

e) sa permita intocmirea documentatiei tehnice pentru autorizatia de construire, in situatia solicitarii construirii pe o parcela in cadrul unui front continuu construit preexistent in care cladirile de pe parcelele adiacente au acelasi regim de inaltime cu cel solicitat.

(4) Pentru situatiile prevazute la pct (3) lit. c), initierea planului urbanistic zonal se face dupa obtinerea unui aviz de oportunitate intocmit de arhitectul-sef si aprobat, dupa caz, conform competentei de primarul municipiului.

Avizul de oportunitate se emite in baza unei solicitari scrise, cuprinzand urmatoarele elemente:

a) piese scrise, respectiv memoriu tehnic explicativ, care va cuprinde prezentarea investitiei/operatiunii propuse, indicatorii propusi, modul de integrare a acesteia in zona, prezentarea consecintelor economice si sociale la nivelul unitatii teritoriale de referinta si la nivelul localitatii, categoriile de costuri ce vor fi suportate de investitorii privati si categoriile de costuri ce vor cadea in sarcina autoritatii publice locale;

b) piese desenate, respectiv incadrarea in zona, plan topografic/cadastral cu zona de studiu actualizat, conceptul propus - plan de situatie cu prezentarea functiunilor, a vecinatatilor si a limitelor servitutilor propus a fi instituite, modul de asigurare a acceselor, utilitatilor.

Prin avizul de oportunitate se stabilesc urmatoarele:

a) teritoriul care urmeaza sa fie reglementat prin Planul urbanistic zonal;

b) categoriile functionale ale dezvoltarii si eventualele servituti;

c) reglementari obligatorii sau dotari de interes public necesare;

d) reglementari privind asigurarea acceselor, parcajelor, utilitatilor;

e) capacitati si indicatori maximali pentru volumele de marfa vehiculate, emisii de noxe.

(5) Dupa aprobarea Planului urbanistic zonal sau de detaliu se poate intocmi documentatia tehnica in vederea obtinerii autorizatiei de construire, exclusiv cu respectarea reglementarilor urbanistice aprobate.

PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI MOINESTI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM 2

ART.5 BAZA LEGALA A ELABORARII

1. Legea nr. 50/1991 (republicata) privind autorizarea executarii constructiilor şi unele masuri pentru realizarea locuintelor;

2. Legea nr. 453/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea şi executarea lucrarilor de constructii şi unele masuri pentru reactualizarea locuintelor;

3. Ordinul M.L.P.A.T. nr. 91/1991 privind formularele, procedura de autorizare şi continutul documentatiilor;

4. Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar; 5. Legea nr. 69/1991 privind administratia publica locala; 6. H.G.R. nr. 51/1992 privind unele masuri pentru îmbunatatirea activitatii de prevenire şi stingere a

incendiilor cu modificari prin H.G.R. nr. 616 / 1993 şi H.G.R nr. 71/1996; 7. H.G.R. nr. 486/1993 privind creşterea sigurantei în exploatare a constructiilor şi instalatiilor ce

reprezinta surse de mare risc; 8. Legea nr. 33/1994 privind expropierea pentru cauza de utilitate publica; 9. Legea nr. 11/1995 privind Patrimoniul Cultural National; 10. Legea nr. 137/1995 privind protectia mediului; 11. Legea nr. 10/1995 privind calitatea în constructii; 12. Legea nr. 41/1995 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 68 / 1994 pentru protejarea

patrimoniului cultural national; 13. Legea nr. 7/1996 privind cadastrul şi publicitatea imobiliara; 14. Legea nr. 84/1996 privind îmbunatatirile funciare; 15. Legea nr. 107/1996 privind apele actualizata 2010 16. Legea nr. 114/1996 a locuintelor; 17. H.G.R. nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism; 18. H.G.R. nr. 36/1996 privind drumurile; 19. Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 981/1994 cu normele de igiena privind modul de viata al

populatiei; 20. Ordinul MAPPM nr. 125/1996 pentru aprobarea procedurii de reglementare a activitatilor

economice şi sociale asupra mediului; 21. Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului; 22. Ordinul Ministerului Mediului nr. 298/1991 privind dreptul de acces la cursuri de apa şi lacuri a

autoritatii de gospodarire a apelor; 23. H.G.R. nr. 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentaliilor de urbanism

privind constructiile; 24. Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica şi regimul juridic al acesteia; 25. Legea nr. 71/12.07.1996, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national –

Sectiunea I – Cai de comunicatie; 26. Legea nr. 11/04.11.1997, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national –

Sectiunea II – Apa; 27. Legea nr. 5/06.03.2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea

III – Zone protejate; 28. Legea nr. 351/06.07.2001, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national –

Sectiunea IV – Reteaua de localitati; 29. Legea nr. 575/22.10.2001, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national –

Sectiunea V – Zone de risc national; 30. Legea nr. 182/25.10.2000, privind protejarea patrimoniului cultural national; 31. Legea nr. 350/2001, privind amenajarea teritoriului si urbanismul; 32. OG nr. 27/2008 - modificarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul 33. Hotararea nr. 31 din 24 ianuarie 1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizarea a

documentatiilor de urbanism privind zone si statiuni turistice si a documentatiilor tehnice privind constructii din domeniul turismului; publicata in M.O. nr. 22 din 30 ianuarie 1996;

34. Conventia Europeana a Peisajului, 20 octombrie 2000, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 536 din 23 iulie 2002

35. Ordin 2264/2004 pentru aprobarea Reglementarii tehnice privind proiectarea şi dotarea locurilor de parcare, oprire şi stationare, aferente drumurilor publice, situate în extravilanul localitatilor,

36. Lege 46/2008 privind Codul Silvic 37. HG 382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigentele minime de continut ale

documentatiilor de amenajarea teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri naturale


38. HG 447/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare şi continutul hartilor de risc natural la alunecari de teren şi inundatii

39. HG 1286/2004 privind aprobarea Planului general de masuri preventive pentru evitarea si reducerea efectelor inundatiilor,

40. Ordin 1587/1997 pentru aprobarea listei categoriilor de constructii si instalatii industriale generatoare de riscuri tehnologice,

41. Ordin 62/N/1998, 19,0/288/1998, 955/1998 privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale 42. HG 372/2004 pentru aprobarea Programului National de Management al Riscului Seismic 43. Legea 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din zonele urbane 44. Ordonanta de urgenta nr. 114/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a

Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului 45. Ordin 44/1998 al ministrului transporturilor pentru aprobarea Normelor privind protectia mediului

ca urmare a impactului drum-mediu înconjurator 46. Conventia Europeana a Peisajului, 20 octombrie 2000, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr.

536 din 23 iulie 2002 47. HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si

programme 48. Ordin 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata

al populatiei 49. Legea 204/2008 privind protejarea exploatatiilor agricole 50. HG 350/2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale şi parcurilor naturale şi

constituirea administratiilor acestora 51. Ordin 552/2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor nationale şi a parcurilor naturale,

din punct de vedere al necesitatii de conservare a diversitatii biologice 52. Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea,

reducerea şi controlul integrat al poluarii 53. Lege 451/2002 pentru ratificarea Conventiei europene a peisajului, adoptata la Florenta la 20

octombrie 2000 54. Lege 293/2002 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 93/2001 pentru

modificarea şi completarea Legii nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu 55. Lege 426/2001pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul

deşeurilor 56. Ordin 951/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor regionale şi judetene de

gestionare a deşeurilor 57. HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor 58. Ordin 757/2004 al ministrului Mediului şi Gospodaririi Apelor privind aprobarea Normativului tehnic

privind depozitarea deşeurilor 59. HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile,

inclusiv deşeurile periculoase 60. HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de

protectie sanitara si hidrogeologica 61. Lege 506/2003 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 65/2003 pentru modificarea Legii

serviciilor publice de gospodarie comunala nr. 326/2001 62. Lege 289/2002 privind perdelele forestiere de protectie 63. HG 1143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate 64. Ordonanta de urgenta 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei şi faunei salbatice 65. OUG 62/2004 privind regimul de organizare si functionare a parcurilor turistice 66. HG 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentatiilor de urbanism privind zone

si statiuni turistice si a documentatiilor tehnice privind constructii din domeniul turismului 67. HG 867/2006 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a statiunilor turistice 68. Legea 755/2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi

desfaşurarea activitatii de turism în România 69. HG 33/2000 privind aprobarea Metodologiei de înscriere, atestare şi a criteriilor de evidentiere a

patrimoniului turistic 70. Ordonanta nr. 43/1997 modificata cu Ordonanta nr. 7 din 29 ianuarie 2010 privind regimul juridic

al drumurilor 71. Ordonanta de urgenta nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI MOINESTI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM 4

72. Lege 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice 73. OG 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone

de interes national cu modificari şi completari prin Legea nr. 378/2001, OG nr. 13 din 31 ianuarie 2007

74. Legea 462/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes national

75. Legea 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural national mobil 76. Legea 41/1995 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 68 din 26 august 1994 privind

protejarea patrimoniului cultural national 77. HG 1430/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind situatiile in care Ministerul Culturii

si Cultelor, respectiv autoritatile administratiei publice locale, contribuie la acoperirea costurilor lucrarilor de protejare si de interventie asupra monumentelor istorice, proportia contributiei, procedurile, precum si conditiile pe care trebuie sa le îndeplineasca proprietarul, altul decât statul, municipiul, oraşul sau comuna

78. Ordin 2013/2000 al ministrului culturii şi cultelor privind aprobarea criteriilor generale pentru clasarea bunurilor culturale imobile în Lista monumentelor istorice

79. Ordin 2807/2003 al Ministrului Culturii şi Cultelor pentru modificarea Ordinului Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2.682/2003 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare şi evidenta a monumentelor istorice, a Listei monumentelor istorice, a Fisei analitice de evidenta a monumentelor istorice şi a Fisei minimale de evidenta a monumentelor istorice

80. Ordin 589/D/1992-130/1991 privind unele masuri ce se impun in vederea împiedicarii degradarii, distrugerii, precum si protejarii bunurilor imobile cu valoare de patrimoniu

81. Ordin 2314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizata, si a Listei monumentelor istorice disparute

82. Planul de Amenajare a Teritoriului Judetului Bacau 83. Harta de risc natural pentru alunecari de teren a municipiului Moinesti - IPTANA/2009 84. P.U.Z. Locuinta Atelierelor (liga statia PECO) aprobat H.C.L.68/2003 85. P.U.Z. Locuinta Atelierelor nr.5 bis aprobat H.C.L.40/2007 86. P.U.Z. Construire magazin PENNY MARKET aprobat H.C.L.60/2007 87. P.U.Z. Masura I.S.P.A. nr.2002/RO/16/P/PE/018 obiectivul Statie de pompare Moinesti din cadrul

investitiei Constructia si reabilitarea aductiunii principale Poiana Uzului -Bacau jud.Bacau aprobat H.C.L. 168/2009

88. P.U.Z. Construire pensiune D+P+M str. Libertatii, nr. 44 bis aprobat H.C.L. 152/2010 89. P.U.Z. Construire locuinta D+P+M, anexa P, foisoare si împrejmuire bis aprobat H.C.L.

152/201054/2011 90. P.U.D. Sediu pentru Parchetul de pe lânga Judecatoria Moinesti si împrejmuire 91. aprobat H.C.L. 118/2011 92. P.U.D. Construire sediu firma P+E, str. Vasile Alecsandri (în vecinatatea blocului A2) aprobat

H.C.L. 55/2011 93. P.U.D. Extindere si mansardare Spatiu comercial, str. Tudor Vladimirescu, (vecinatate bloc C1)

aprobat H.C.L. 53/2011 94. P.U.D. Gradinita cu program normal cu patru sali de grupa, tip parter , str. Costache Negri avizat

H.C.L. 18/2011 95. P.U.D. Construire spatiu comercial P+E, str. Eremia Grigorescu avizat H.C.L. 6/2011 96. P.U.D. Construire spatiu comercial D+P+E, str. Tudor Vladimirescu aprobat H.C.L. 100/2010 97. P.U.D. Construire spatiu comercial D+P+E, str. Tudor Vladimirescu aprobat H.C.L. 99/2010 98. P.U.D. Construire spatiu comercial D+P+E, str. Tudor Vladimirescu, (vecinatate ASIROM) aprobat

H.C.L. 68/2010 99. P.U.D. Extindere si mansardare spatiu comercial, str. Tudor Vladimirescu, (vecinatate bloc C1)

aprobat H.C.L. 57/2010 100. P.U.D. Construire hala parter dezmembrari auto, str. Cpt. Zaganescu aprobat H.C.L.118/2009 101. P.U.D. Construire spalatorie auto, str. Tudor Vladimirescu, municipiul Moinesti aprobat H.C.L.

117/2009 102. P.U.D. Extindere apartament prin creare acces din exterior si amenajare spatiu comercial –

magazin textil, str. Ion Creanga, bl. D3, ap.3 aprobat H.C.L. 116/2009 103. P.U.D. Blocuri de locuinte ANL, 2 tronsoane P+3+M, str. Tristan Tzara, nr. 1 aprobat H.C.L.

95/2009 104. P.U.D. Construire spatiu comercial tip parter, str. Tudor Vladimirescu, bl. D3 aprobat H.C.L.

65/2009 PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI MOINESTI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM 5

http://www.moinesti.ro/hcl/HCL-39-07-01-01

105. P.U.D. Creare acces din exterior prin extindere apartament pentru amenajare spatiu comercial aprobat H.C.L. 64/2009

106. P.U.D. Construire magazin tip supermarket si anexe, amenajare curte, accese, împrejmuire si reclama, str. Cpt. Zaganescu, f.n aprobat H.C.L. 32/2009

107. P.U.D. Construire spatiu comercial tip parter, str. T. Vladimirescu, lânga blocul B2 aprobat H.C.L. 62/2007

108. P.U.D. Extindere spatiu comercial P, P+1, str. T. Vladimirescu, adiacent bl. C2 aprobat H.C.L. 42/2007

109. P.U.D. Construire spatiu comercial str. T. Vladimirescu, FN aprobat H.C.L. 42/2006 110. H.C.L. 109/2009 privind cumpararea de catre consiliul local al municipiului MOINESTI ... a unui

teren...situat in zona Vasaiesti punct Tarina necesar ampasarii Statiei de epurare ape uzate Sud Moinesti

111. H.C.L. 3/2009 privind acordarea in folosinta gratuita a unui teren de 8.989 mp situat in str George Cosbuc Parohiei Ortodoxe "Onaltarea Domnului" pentru amenajare cimitir

112. H.C.L.72/2008 privind atribuirea denumirii "Aleea Parc Pini" unei strazi limitrofe strazii G-ral Nicolae Sova

113. Referat 3657/2009 Primaria Municipiului Moinesti Compartiment Protectie Civila 114. Studiu de amplasare culuar de zbor helipunct IPTANA 2008 115. Studiu hidrologic DIRECTIA APELOR SIRET 2005 116. Studiu hidrologic DIRECTIA APELOR SIRET 2011 117. Informare 21252/19.10/2011 privind masura din Raportul de inspectie a Garzii Nationale de Mediu

-Comisariatul Judetean Bacau

ART.6 DOMENIU DE APLICARE (1) Planul Urbanistic General împreunã cu Regulamentul Local de Urbanism aferent, cuprind norme obligatorii pentru autorizarea constructiilor pe orice categorie de terenuri, atât în intravilan cat si în extravilan, în limita teritoriului administrativ .

(2) Intravilanul propus se referã atât la trupurile de bazã cât si la trupurile izolate. Intravilanul propus conform plansei de U3. Reglementari urbanistice vizata O.C.P.I., a Planului Urbanistic General va fi marcat pe teren, prin borne, potrivit Legii Cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996

MOINESTI

SUPRAFATA INTRAVILAN [HA]

TRUP I 1.092,27 TRUP II 20,83 TRUP III 2,05 TRUP IV 0,64 TRUP V 0,67 Total intravilan 1116.46

Suprafata unitatii administrativ teritoriale MOINESTI, insemnand teren intravilan+teren extravilan=4597 ha (3) Zonificarea functionalã s-a stabilit în functie de categorii de activitãti pe care le cuprinde localitatea si de ponderea acestora în teritoriu, in conformitate cu prevederile art.14 din Regulamentul general de urbanism si este evidentiata in plansele U3. Reglementari a Planului urbanistic general; pe baza acestei zonificãri s-au stabilit conditiile de amplasare si conformare a constructiilor ce se vor aplica în cadrul zonei functionale.

(4) Unitatile Teritoriale de Referinta (UTR) sunt suportul prescriptiilor din Regulamentului Local de Urbanism. Definirea unei anumite unitati teritoriale de referinta este determinata de urmatorii parametri si este constituita pe criterii urbanistice similare sau omogene:

(1) relief si peisaj cu caracteristici similare (2) evolutie istorica unitara într-o anumita perioada de timp (3) populatie cu structura omogena (4) sistem parcelar si mod de construire omogene (5) folosinte de aceeasi natura a terenurilor si constructiilor (6) regim juridic al imobilelor similar, reglementari urbanistice omogene referitoare la destinatia terenurilor si la indicii urbanistici;


Pentru toate unitatile teritoriale de referinta se mai adauga doua criterii de diferentiere a prevederilor regulamentului:

(1) situarea în interiorul sau în exteriorul zonei protejate din considerente istorice si arhitectural - urbanistice; (2) situarea în zonele de extindere cu densitate joasa de constructie.

(5) Schimbarea unuia dintre parametri conduce la modificarea prevederilor regulamentului si deci, este necesara încadrarea terenului în alta categorie de UTR.

(6) În cazul operatiunilor urbanistice importante ca arie, volum de constructii si complexitate a lucrarilor de infrastructura tehnica, prezentul regulament va fi detaliat, adaptat sau modificat prin regulamentele aferente unor Planuri Urbanistice Zonale, realizate si aprobate conform legii. În aceasta situatie se înscriu si localizarile în care sunt propuse accente înalte.

(7) In PUG in plansela U6 Unitati teritoriale de referinta este evidentiata grafic impartirea intravilanului in UTR-uri

Emitentul certificatului de urbanism identifica UTR-ul in care solicitantul se inscrie si extrage prescriptiile RLU privind oportunitatea si conditiile de amplasare si realizare a obiectivului propus.

(8) Se excepteaza de la prevederile alin. (1) constructiile si amenajarile cu caracter militar si special, care se autorizeaza si se executa in conditiile stabilite de lege.


PARTEA II REGULI DE BAZA PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR CAP.II REGULI CU PRIVIRE LA PASTRAREA INTEGRITATII MEDIULUI SI PROTEJAREA PATRIMONIULUI NATURAL SI CONSTRUIT ART.7 TERENURI AGRICOLE IN EXTRAVILAN

(1) Potrivit Legii Nr. 18/1991 –republicata, art. 92, alin.1 – “amplasarea constructiilor de orice fel pe terenuri agricole din extravilan de clasa I si a II-a de calitate, pe cele amenajate cu lucrari de îmbunatatiri funciare, precum si pe cele plantate cu vii si livezi, parcuri nationale, rezervatii, monumente, ansambluri arheologice si istorice este interzisa” . Exceptiile sunt prevazute la art. 92 alin.2: “ Se excepteaza de la prevederile aliniatului precedent constructiile care servesc activitatile agricole, cu destinatie militara, caile ferate, sosele de importanta deosebita, linii electrice de înalta tensiune, forarea si echiparea sondelor, lucrari aferente exploatarii titeiului si gazului, conducte magistrale de transport gaze sau petrol, lucrarile de gospodarire a apelor si realizarea de surse de apa“. (2) Autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor pe terenurile agricole din extravilan este permisa pentru functiunile si în conditiile stabilite de legea 50 /1991 si alte acte normative specifice constructiilor si activitatii agricole. (3) In conformitate cu prevederile celor doua legi, pe terenurile agricole din extravilan pot fi autorizate numai constructiile care servesc activitatilor agricole (adaposturi pentru animale si spatii de depozitare a recoltelor si utilajelor agricole), fara a primi o delimitare ca trup al localitatii. In aceasta categorie nu pot fi incluse constructiile de locuinte, garaje sau alte amenajari cu caracter permanent. Autoritatile adminsitratiei publice locale vor urmari, la emiterea autorizatiei de construire, gruparea suprafetelor de teren afectate constructiilor, spre a evita prejudicierea activitatilor agricole.

ART.8 TERENURI AGRICOLE IN INTRAVILAN

(1) Prin Planul urbanistic general s-a stabilest intravilanul municipiului. Introducerea de noi terenuri agricole in intravilanul localitatii se va face numai in cazuri temeinic fundamentate si in considerarea interesului public, pe baza unor planuri urbanistice zonale aprobate si conditionat de asigurarea realizarii prealabile a infrastructurii, asigurarea accesului la retelele edilitare si, atunci cand este cazul, de asigurarea obiectivelor de utilitate publica.

(2) Autorizarea executarii constructiilor pe terenurile agricole din intravilan este permisa pentru toate tipurile de constructii si amenajari specifice localitatilor, cu respectarea zonarii functionale conditiilor impuse de legea 50/1991 (republicata 1997) “terenurile destinate pentru constructii evidentiate in intravilan se scot din circuitul agricol, temporar sau definitiv, prin autorizatia de construire”. Conform legii, suprafetele de teren scoase din circuitul agricol se vor comunica de catre autoritatile locale la OCPI Bacau.

(3) In zonele de urbanizare prevazute prin Planul urbanistic general in care exista amenajari si lucrari de imbunatatiri funciare, planurile urbanistice zonale se vor aproba cu condtia obtinerii in prealalbil a avizului Administratiei Nationale a Imbunatatirilor Funciare Sucursala Teritoriala Moldova de Sud - UA Bacau.

ART.9 SUPRAFETE IMPADURITE

(1) Sunt considerate paduri, în sensul Codului Silvic din 19.03.2008 art.2 alin.1 si sunt incluse în fondul forestier national terenurile cu o suprafata de cel putin 0,25 ha, acoperite cu arbori; arborii trebuie sa


atinga o înaltime minima de 5 m la maturitate în conditii normale de vegetatie. Terenurile delimitate in prezentul Plan urbanistic general ca avand utilizarea padure isi vor pastra utilizarea, fiind interzisa modificarea ei prin planuri urbanistice zonale.

(2) Prin exceptie de la prevederile aliniatului (1) pot fi autorizate acele constructii sau lucrari destinate exclusiv stabilizarii versantilor, lucrari hidrotehnice pentru captarea, colectarea sau drenarea apelor sau lucrari forestiere.

(3) Conform normelor specifice în vigoare (Codul Silvic din 19.03.2008) proprietatea forestiera nu poate fi divizibila sub limIta de 1ha.

ART.10 RESURSELE SUBSOLULUI

Autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor In zone cu resurse identificate ale subsolului va respecta prevederile art. 6 R.G.U.

(1) Autorizarea executarii constructiilor definitive, altele decat cele industrial, necesare exploatarii si prelucrarii resurselor In zonele delimitate conform legii, care contin resurse identificate ale subsolului, este interzisa.

(2) Autorizarea executarii constructiilor industrial necesare exploatarii si prelucrarii resurselor identificate ale subsolului, se face de catre consiliile judetene sau locale, dupa caz, cu avizul organelor de stat specializate.

(3) In cazul identificarii de zone cu resurse In intravilanul localitatii, modalitatea exploatarii acestora va face obiectul unui studiu de impact aprobat conform legii.

(4) Zonele care contin resurse identificate ale subsolului, delimitate potrivit legii, se comunica la consiliile judetene prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, pentru fiecare judet. Substantele minerale utile ce constituie resurse ale subsolului sunt: hidrocarburile ( petrol condensate si gaze naturale combustibile), rocile bituminoase, carbunii, minereurile feroase, neferoase, de metale nobile, rare si disperse, substantele nemetalifere si rocile utile, apele minerale, namolurile si turbele terapeutice, caldura din sistemele hidrogeotermale si gazele necombustibile.

ART.11 TERENURI ACOPERITE DE APA

Autorizarea executarii constructiilor de orice fel In albiile minore ale cursurilor de apa se va face conform art. 7 R.G.U.

(1) Autorizarea executarii constructiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor de apa este interzisa, cu exceptia lucrarilor de poduri, lucrarilor necesare cailor ferate si drumurilor de traversare a albiei cursurilor de apa, precum si a lucrarilor de gospodarire a apelor.

(2) Autorizarea executarii constructiilor prevazute mai sus este permisa numai cu avizul primarului si al autoritatilor de gospodarire a apelor si cu asigurarea masurilor de aparare a constructiilor respective impotriva inundatiilor, a masurilor de prevenire a deteriorarii calitatii apelor de suprafata si subterane, de respectare a zonelor de protectie fata de malurile cursurilor de apa si fata de lucrarilor de gospodarire si de captare a apelor.

(3) In scopul asigurarii protectiei albiilor, malurilor, constructiilor hidrotehnice si imbunatatirii regimului de curgere al apelor, se instituie zone de protectie in conformitate cu L107/1996 art.40 si anexa 2 pentru albia minora a cursurilor de apa curgatoare de pe teritoriul administrativ al municipiului Moinesti dupa cum urmeaza: latimea zonei de protectie in lungul cursului de apa va fi de 5 m pentru parauri si 15 m pentru raul Tazalau Sarat


(4) Zonele de protectie sanitara se delimiteaza de catre autoritatile administratiei publice judetene , pe baza avizului organelor de specialitate ale administratiei publice. Zonele de protectie sanitara cu regim sever ale captarilor de apa din surse de suprafata si subterane, se instituie In functie de conditiile locale, astfel Incat sa fie exclusa orice posibilitate de poluare. Ele vor avea o forma alungita pe albia raului, cu urmatoarele dimensiuni minime: 100m, pe directia amonte de priza, 25 m pe directia amonte de priza de o parte si de alta a prizei.

ART.12 ZONE CU VALOARE PEISAGISTICA SI ZONE NATURALE PROTEJATE.

(1) Aria naturala protejata, aflata pe teritoriul administrativ al municipiului Moinesti, la data aprobarii prezentului regulament, conform ANEXA Nr. I L5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate este delimitata pe plansele U.3.Reglementari Urbanistice si U.6.Unitati Teritoriale de Referinta” aferenta PUG.

2.0. Rezervatii şi monumente ale naturii Judetul Bacau 2.130. Padurea de pini Oraşul Moineşti 15,00 ha

(2) Pentru aria naturale protejata care la data aprobarii prezentului regulament nu dispun de un plan de management, se instituie interdictie temporara de construire, pina la intocmirea si aprobarea planului de management. (3) Pe baza studiilor de fundamentare PUG, cf. Legii 107/1996 si a OUG 57/2007, Art. 14 se instituie fasii de protectie in lungul cursurilor de apa, cu rol de protejare a vegetatiei malurilor si a lucrarilor de pe malurile raurilor si a lacurilor, de asigurare a accesului la albiile minore, de coridor ecologic si de legatura pietonala. Aceste zone au destinatie de zone verzi si sunt reglementate ca zona Ve. (4) Se interzice canalizarea paraurilor sau a raului Tazlaul Sarat (acoperirea cursului apei pentru alte utilizari decit poduri sau pasarele, sau pe lungimi mai mari decit ampriza caii de transport.

ART.13 ZONE CONSTRUITE PROTEJATE.

(1) Lista monumentelor istorice cf. LMI 2004 din unitatea teritoriala Moinesti : LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2004 Judetul Bacau Nr. crt. Cod LMI 2004 Denumire, Localitate, Adresa, Datare 69 BC-I-s-A-00732 Cetatuia dacica de la Moineşti –"Dealul Cetatuia"

oraş MOINEŞTI Cartier Lucaceşti, pe "Dealul Cetatuia" la 925m altitudine - sec. I a. Chr. - I p. Chr. Latčne

261 BC-II-m-B-00858 Biserica "Cuvioasa Paraschiva” oraş MOINEŞTI Str. Avram Iancu 14 / 1702, ref. 1768, transf. 1847

262 BC-II-m-B-00859 Şcoala "Ştefan Luchian” /oraş MOINEŞTI Str. Zorilor 20 / 1894 361 BC-IV-m-B-00937 Monumentul eroilor din razboiul pentru independenta oraş MOINEŞTI Parcul Tei / 1908

(2) S-a instituit pentru fiecare monument istoric zona sa de protectie, delimitata pe baza reperelor topografice, si urbanistice, in functie de trama stradala, relief si caracteristicile monumentului istoric, si sunt reprezentate grafic in plansele U3.Reglementari Urbanistice U6. Unitati Teritoriale de Referinta”

(3) In zonele de protectie a monumentelor istorice, stabilite prin PUG autorizarea lucrarilor de construire se face cu avizul DIRECTIEI PENTRU CULTE SI PATRIMONIU CULTURAL BACAU

CAP. III REGULI CU PRIVIRE LA SIGURANTA CONSTRUCTIILOR SI LA APARAREA INTERESULUI PUBLIC


ART.14 ZONE EXPUSE LA RISCURI NATURALE

(1) Pe baza studiului preliminar "Studiu geotehnic si hidrogeologic"elaborat de GEOPREST si a "Hartii de risc"elaborata de IPTANA a municipiului Moinesti, zonele cu risc de producere a alunecarilor de teren si terenurile inundabile sunt delimitate in plansa U3. „Reglementari Urbanistice si U6 UnitAti Teritoriale de Referinta”.

(2) Pentru zonele cu risc de producere a alunecarilor de teren, se stabilesc urmatoarele reglementari : - pentru teritoriile clasificate ca prezentand o probabilitate medie-mare de producere a alunecarilor de teren, documentatiile geotehnice vor respecta toate prevederile normativului NP 074-2007 si, in plus, vor include studii de stabilitate generala; - pentru teritoriile clasificate ca prezentand o probabilitate mare si critice de producere a alunecarilor de teren, in cadrul PUZ se va realiza in mod obligatoriu o expertiza geotehnica intocmita de persoane calificate (experti). Aceasta va preciza teritoriul relevant, necesar pentru investigatiile geotehnice, teritoriu ce poate depasi limitele administrative ale zonei (PUZ, limite de proprietate etc). Concluziile expertizei pot determina limitarea numarului de nivele supra / subterane, distanta intre cladiri, conformarea si dispunerea acestora, amenajarea pe verticala a amplasamentului, masuri de drenare si de impermeabilizare a terenului, conditii minimale pentru realizarea acceselor / drumurilor, colectarea si conducerea apelor de suprafata, modificarea POT si CUT etc. Studiile geotehnice pentru imobile vor tine cont de concluziile expertizei geotehnice aferente zonei si vor fi asumate de cAtre persoana care a efectuat expertiza geotehnicA pe amplasament. Expertizele si studiile geotehnice vor respecta toate prevederile normativului NP 074-2007; - pentru teritoriile ce prezenta o probabilitate mare si critice de producere a alunecarilor de teren este obligatorie monitorizarea geotehnica in perioada premergatoare executiei lucrarilor (perioada intocmirii documentatiilor, a obtinerii avizelor si autorizatiilor etc), in timpul executiei si pe perioada de existenta a cladirilor, aceste date urmand a fi gestionate de personal calificat si anexate Cartii constructiei. De asemenea datele masuratorilor efectuate vor fi furnizate Primariei si stocate intr-o baza de date privind evolutia fenomenelor de instabilitate la nivelul municipiului. La cererea persoanei care intocmeste Expertiza geotehnica, Primaria va furniza datele existente pe arealul solicitat. Monitorizarea versantilor se va realiza prin masuratori topografice si inclinometrice. Programul de urmarire si pozitionarea forajelor echipate inclinometric va fi asumata de persoana care a intocmit Experiza geotehnica.

(3) Pentru zonele cu risc geotehnic generate de alunecari de teren se poate ridica interdictia temporara de construire si se poate emite autorizatie de construire în baza unui STUDIU GEOTEHNIC APROFUNDAT solicitat prin Certificat de Urbanism, studiu prin care sa se stabileasca daca exista solutii de fundare pentru fiecare caz în parte, solutii care sa elimine riscurile pe întreaga perioada de exploatare a constructiei

(4) In terenurile inundabile se instituie interdictie de constructie pana la remedirea deficientelor.

ART.15 MASURI DE ELIMINARE A RISCULUI DE INUNDARE

Regularizarea paraurilor si a raului Tazaul Sarat

ART.16. ZONE CU RISCURI TEHNOLOGICE

(1) In sensul prezentului regulament, riscurile tehnologice sunt cele determinate de procesele industriale sau agricole care prezinta pericol de incendii, explozii, radiatii, surpari de teren ori de poluare a aerului, apei sau solului.

(2) Zona care prezinta riscuri tehnologice, Depozitul de materii explozibile din Parcul cu pini" are instituita zona de protectie aferente de 40 m fata de gardul exterior, este marcata in U3. „Reglementari Urbanistice si U6 Unitati Teritoriale de Referinta”. in urma informarii de catre S.C. ATLAS G.I.P.S.A. cf L126/1995


(3) Autorizarea executarii constructiilor in zonele expuse la riscuri tehnologice se va face cu aplicarea restrictiilor specifice, conform cadrului normativ in vigoare.

(4) Autorizarea executArii constructiilor care, prin natura si destinatia lor, pot genera riscuri tehnologice se face numai pe baza unui studiu de impact elaborat si aprobat conform prevederilor legale.

(5) Lista categoriilor de constructii generatoare de riscuri tehnologice este cea aprobatA prin Ordinul nr.1.587 din 25 iulie 1997.

ART.17 ZONE DE PROTECTIE

sunt marcate in plansele U3. „Reglementari Urbanistice si U6 Unitati Teritoriale de Referinta”. (1) Autorizarea lucrarilor de construire în interiorul zonelor de protectie pe baza normelor sanitare se face numai pe baza consultarii Directiei de Sanatate Publica.

(2) Se va consulta Directia de Sanatate Publica pentru proiectarea, amplasarea si executarea constructiilor de locuinte sau de obiective de utilitate publica sau privata, pentru transformarea, extinderea sau schimbarea destinatiei constructiilor sau instalatiilor, cat si pentru PUZ-urile necesare conform Reglementarilor propuse.

(3) Se vor dimensiona si institui perimetrele de protectie hidro-geologica de protectie si zonele de protectie sanitara (cu regim sever si de restrictie) la sursele si instalatiile de alimentare cu apa potabila în sistem centralizat existente si propuse (foraje, rezervoare, aductiuni, instalatii de tratare, retele de distributie) în conformitate cu HGR 930/2005; pentru fantanile publice care capteaza apa din stratul freatic, zona de protectie sanitara va avea dimensiunile minime de 50 metri în amonte si 20 metri în aval, pe directia de curgere a apei subterane.

(4) Fosele septice vidanjabile si impermeabilizate se vor amplasa la distantele minime de 3m fata de conductele retelei de apa potabila, 10m fata de locuintele vecine, 20-50m fata de sursele locale de apa potabila (fantani, pompe de mana, izvoare captate etc.).

(5) Se vor asigura zone de protectie sanitara între teritoriile protejate (zone de locuit, zonele de odihna, zonele social-culturale etc.) si întreprinderile agricole, agro-zootehnice si industriale sau o serie de unitati care pot polua factorii de mediu sau pot produce disconfort si unele riscuri sanitare ( cimitire, statie de epurare etc.) în conformitate cu OMS 536/1997 publicat în MO 140/1997.

(6) Amplasarea zonelor destinate industriilor poluante se va face pe baza studiilor de impact de mediu, topografice, hidrometeorologice si dispersie a poluantilor, astfel încat acestea sa nu depaseasca concentratiile maxime admise prevazute în normative în teritoriile protejate ( zonele de locuit, parcurile, rezervatiile naturale, zonele de interes balneoclimateric, de odihna si recreere, institutiile social-culturale si medicale, precum si unitatile economice ale caror procese tehnologice necesita factori de mediu lipsit de impuritati).

(7) Zona de protectie sanitara pentru statia de epurare a localitatii va fi de minim 300m fata de teritoriile protejate (zonele de locuit, parcurile, rezervatiile naturale, zonele de interes balneoclimateric, de odihna si recreere, institutiile social-culturale si medicale, precum si unitatile economice ale caror procese tehnologice necesita factori de mediu lipsit de impuritati).

(8) Zona de protectie sanitara pentru depozitele de deseuri va fi de minim 1000m fata de teritoriile protejate (zonele de locuit, parcurile, rezervatiile naturale, zonele de interes balneoclimateric, de odihna si recreere, institutiile social-culturale si medicale, precum si unitatile economice ale caror procese tehnologice necesita factori de mediu lipsit de impuritati).

(9) Se interzice construirea în zonele de protectie a surselor si instalatiilor de apa potabila, a statiilor de epurare, a conductelor de transport produse petroliere, gaze, linii de înalta si medie tensiune etc. - Zona de protectie la conducta de transport gaze este de 20 m de o parte si de alta a conductei, zona în care se interzice „ efectuarea oricaror lucrari de constructii si montaj, chiar cu caracter provizoriu”.


(10)- Conform adresei 1619/21.02.2011 de S.C. OMV PETROM S.A. E&P ASSET VIII MOLDOVA NORD , avand in vedere precizarile referitoare la necunoasterea exacta a traseelor conductelor pentru orice Certificat de Urbansim solicitat de catre terti se impune solicitarea avizului S.C. Petrom S.A. prin care aceasta sa confitme sau sa infirme posibilitatea amplasarii unei noi constructii pe raza UAT Moinesti in functie de existenta sau nu pe acel amplasament al unui obiectiv petrolier.Adresa mai sus mentionata va fi anexata Regulamentului Local de Urbansim al PUG Moinesti

Conform adresei 10710/28.03.2011 S.C.COMPET S.A. pentru orice Certificat de Urbansim solicitat de catre terti se impune solicitarea avizului S.C. S.C.COMPET S.A.

Zona de siguranta pentru amplasarea si amenajarea constructiilor civile, sociale, industriale si administrative apartinand tertilor sunt conform tabelului :

Nr. Ctr. TITEI STATII POMPARE 1 subteran Suprateran Titei 2 10 15 30

Adresa mai sus mentionata va fi anexata Regulamentului Local de Urbansim al PUG Moinesti ( cuprinde si datele de contact, programul de lucru cu publicul si cadrul continut necesar obtinerii avizului)

(11) Se emit autorizatii de construire în zonele de siguranta a surselor si instalatiilor de apa potabila, a statiilor de epurare, a conductelor de transport produse petroliere, gaze, linii de înalta si medie tensiune etc. conditionat de obtinerea unui aviz favorabil emis de detinatorul echipamentului tehnico-edilitar în cauza. Zona de siguranta la conducta de transport gaze este de 100 m de o parte si de alta a conductei, zona în care autorizarea constructiilor se poate face doar în baza unui aviz favorabil dat de detinatorul conductei

Zona de siguranta la liniile electrice coincide cu zona de protectie Pentru depozitele de deseuri se vor înainta proiectele întocmite conform OMS 117/2002, însotite de studii de impact pentru sanatate si mediu, studii geologice, hidrogeologice si urbanistice, conform OMS 536/1997, art.8,10,11 si 43.

(12) Pentru sistemul de canalizare-epurare documentatia spre avizare sanitara va fi însotita de studiul de impact asupra sanatatii populatiei si mediului înconjurator conform OMS 536/1997 art.28

(13) Conform „Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice (Ordinul ANRE nr.4/09,03,2007 modificat si completat cu Ordinul ANRE nr.49/29,11,2007) latimea zonei de protectie sa de siguranta a liniilor electrice aeriene este de : 24m pentru LEA 20kV

(14) Pentru posturi de transformare de tip aerian, zona de protectie este delimitata de conturul fundatiei stîlpilor si de protectia la sol a platformei suspendate; pentru posturi de transformare, cabine de sectionare îngradite, zona de protectie este delimitata de îngradire, pentru posturi de transformare, cabine sectionate îngradite, zona de protectie este delimitata de suprafata fundatiei extinsa cu cîte 0,2 m pe fiecare latura; pentru posturi de transformare amplasate la sol, îngradite, zona de siguranta este extinsa în spatiu delimitat la distanta de 20 m de la limita zonei de protectie.

ART.18 ASIGURAREA COMPATIBILITATII FUNCTIUNILOR SI CONFORMARII VOLUMETRICE

(1) Utilizarile admise, utilizarile admise cu conditionari si utilizarile interzise sunt precizate si detaliate in cadrul reglementarilor privind zonele si subzonele functionale precum si unitatile teritoriale de referinta cuprinse in prezentul regulament.

(2) Pentru parcelele pe care exista, la momentul aprobarii prezentului regulament, utilizari care nu sunt admise prin prezentul regulament, nu sunt permise constructii sau amenajari care au ca rezultat cresterea suprafetei utile destinate acestor utilizari.

(3) Orice derogare de la prevederile prezentului regulament privind utilizarea terenului se face conform legii. Pentru reglementarile cu caracter definitiv specificat in cadrul prezentului regulament nu se admit derogari prin intermediul PUZ sau PUD. (Legea 350/2001 art.32,46).

ART.19 P .O .T . C .U.T .


Procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a terenului si regimul de inaltime caracterizeaza constructia. Fiecare dintre aceste valori trebuie sa fie cel mult egala cu valoarea maxima stabilita prin prezentul regulament. Nu este necesar ca valorile stabilite prin prezentul regulament sa conduca la posibilitatea unei constructii de a atinge in mod simultan valorile maxime permise. Constrangerea data de catre cei doi indici urbanistici impreuna cu regimul de inaltime este una rezultanta prin restrictionarea simultana si comuna conform valorilor maxim admise.

ART.20 LUCRARI DE UTILITATE PUBLICA

(1) Autorizarea executarii altor constructii pe terenuri care au fost rezervate in planuri de amenajare a teritoriului sau in Planul urbanistic general, pentru realizarea de lucrari de utilitate publica, este interzisa. Prin lucrari de utilitate publica se inteleg acele lucrari care sunt definite astfel prin art. 6 din legea 33/1994.

(2) Autorizarea executArii lucrarilor de utilitate publica se face pe baza documentatiei de urbanism sau de amenajare a teritoriului, aprobata conform legii.

(3) Drumurile si caile de acces care sunt prevazute astfel in documentatiile de urbanism vor fi deschise circulatiei si accesului publicului indiferent de regimul de proprietate asupra terenului, acestea fiind afectate de o servitute publica.

(4) Suprafetele de teren prevazute in documentatiile urbanistice aprobate ca facand obiectul cedarii in proprietate publica vor fi afectate folosintei publice chiar daca inca nu au fost realizate toate actele necesare trecerii acestor suprafete in proprietatea municipiului.

(5) Sunt drumuri si/sau cai de acces rezervate accesului privat doar acele suprafete care indeplinesc cumulativ cerinta de a se afla in proprietatea exclusiva a uneia sau mai multor proprietari persoane private si care sa fie prevazute in mod expres ca atare in planurile urbanistice zonale.

CAP. IV REGULI DE AMPLASARE SI RETRAGERI MINIME OBLIGATORII

ART.21 ORIENTAREA FATA DE PUNCTELE CARDINALE

(1) Autorizarea executarii constructiilor se face, atunci cand este posibil, cu respectarea conditiilor si a recomandarilor de orientare fata de punctele cardinale, conform anexei nr. 3 la Regulamentul General de Urbanism. (2) Fac exceptie de la prevederile aliniatului (1) constructiile amplasate in interiorul Zonelor Construite Protejate, a caror orientare este in primul rand determinata de specificitati culturale si istorice de amplasare si de configurare.

ART.22 AMPLASAREA FATA DE DRUMURILE PUBLICE

(1) In zona drumului public se pot autoriza, cu avizul conform al organelor de specialitate ale administratiei publice: a) constructii si instalatii aferente drumurilor publice, de deservire, de intretinere si de exploatare; b) parcaje, garaje si statii de alimentare cu carburanti si resurse de energie (inclusiv functiunile lor complementare: magazine, restaurante etc.); c) conducte de alimentare cu apa si de canalizare, sisteme de transport gaze, titei sau alte produse petroliere, retele termice, electrice, de telecomunicatii si infrastructuri ori alte instalatii sau constructii de acest gen.

(2) In sensul prezentului regulament, prin zona drumului public se intelege ampriza, fasiile de siguranta si fasiile de protectie.

(3) Autorizarea executarii constructiilor cu diferite functiuni, altele decat cele enumerate la alin.(1), este permisa, cu respectarea zonelor de protectie a drumurilor delimitate conform legii.


(4) Autorizarea constructiilor in zonele rezervate pentru largirea amprizei strazilor (realiniere), strapungeri de strazi si realizarea de strazi noi, prevazute de Planul urbanistic general si marcate ca atare pe plansa Reglementari Urbanistice, este interzisa.

(5) In cazul masurilor de largire a amprizei strazilor prevazute de Planul urbanistic general si marcate pe plansa Reglementari Urbanistice, pozitia noului aliniament precum si retragerea minima a constructiilor fata de acesta se vor preciza in Certificatul de Urbanism.

(6) Strazile noi, strapungerile de strazi, largirile strazilor existente vor respecta amprizele si profilele stabilite prin PUG, inscrise in plansele U3. „Reglementari Urbanistice si U6 Unitati Teritoriale de Referinta”.

ART.23 AMPLASAREA FATA DE CALEA FERATA

(1) La data adoptarii prezentului act zona de protectie si zona de siguranta a cailor ferate este reglementata de OUG 12/1998. (2) Autorizarea executarii constructiilor in interiorul zonelor de protectie a infrastructurii feroviare, marcate ca atare in plansele U3. „Reglementari Urbanistice si U6 Unitati Teritoriale de Referinta” se va face cu aplicarea restrictiilor specifice, conform cadrului normativ in vigoare.

ART.24 AMPLASAREA FATA HELIPORT

(1) Culuarul de zbor a fost stabilt prin "Studiu de amplasare heliport si culuar de zbor Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti"

(2) In culuarul de zbor, pentru asigurarea vizibilitatii indicatorului de panta HPAI si de aliniere in azimut, toata vegetatia existenta, pana la distanta de 375m de marginea FATO ( suprafata de apropiere finala si decolare) va fi defrisata.

(3) Autorizarea constructiilor in interiorul culuarului de zbor va fi avizata de Autoritatea Aeranautica Civila Romana.

ART.25 AMPLASAREA FATA DE ALINIAMENT

(1) Amplasarea cladirilor fata de aliniament este precizata in cadrul reglementarilor privind zonele si subzonele functionale precum si unitAtile teritoriale de referinta cuprinse in prezentul regulament.

(2) Orice derogare de la prevederile prezentului regulament privind amplasarea fata de aliniament se face conform legii si in conditiile prezentului regulament privind derogarile.

(3) In sensul prezentului regulament, prin aliniament se intelege limita dintre proprietatea privata si domeniul public. In situatiile in care PUG prevede realinieri, aliniamentul se considera cel rezultat in urma modificarii limitei dintre proprietatea privata si domeniul public.

(4) Regulile de amplasare fata de aliniament se aplica tuturor nivelurilor supraterane ale cladirilor, inclusiv demisolurilor si partilor subsolurilor care depasesc cota exterioara amenajata a terenului pe aliniament. Sunt admise depasiri locale ale limitelor de retragere fata de aliniament, cu respectarea urmatoarelor conditii: a) terasele, balcoanele sau bovindourile vor putea depasi limita retragerii fata de aliniament cu maxim 1,20 m ; b) in cazul cladirilor alipite limitelor laterale ale parcelelor, terasele, balcoanele sau bovindourile vor pastra o distanta minima de 2 m fata de limitele laterale ale parcelei (marginile fatadei), iar cota inferioara a elementelor lor constructive se va afla la o inaltime minima de 3,5 m fata de cota de calcare exterioara din zona aliniamentului; c) bovindourile, respectiv balcoanele inchise vor ocupa, in elevatie, o suprafata maxima echivalenta cu 50% din suprafata fatadei.

(5) Se vor respecta realinierile stabilite prin PUG si figurate pe plansa de reglementari.


ART.26 AMPLASAREA IN INTERIORUL PARCELEI

(1) Conditiile de amplasare a cladirilor unele fata de altele in interiorul aceleiasi parcele este precizata in cadrul reglementarilor privind zonele si subzonele functionale precum si unitatile teritoriale de referinta cuprinse in prezentul regulament.

(2) Orice derogare de la prevederile prezentului regulament privind amplasarea cladirilor unele fata de altele in interiorul aceleiasi parcele se stabileste pe baza de planuri urbanistice de detaliu, daca prevederile privind zona sau subzona functionala sau unitatea teritoriala de referinta nu dispun altfel.

CAP. V REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESELOR OBLIGATORII

ART.27 ACCESE CAROSABILE

(1) Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista posibilitati de acces la drumurile publice, direct sau prin servitute, conform destinatiei constructiei. Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie sa permita interventia mijloacelor de stingere a incendiilor.

(2) In mod exceptional se poate autoriza executarea constructiilor fara indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1), cu avizul unitatii teritoriale de pompieri.

(3) Numarul si configuratia acceselor prevazute la alin. (1) se determina conform anexei nr.4 la Regulamentul General de Urbanism.

(4) Orice acces nou la drumurile publice se va realiza conform avizului si autorizatiei speciale de construire, eliberate de administratorul acestora.

ART.28 ACCESE PIETONALE SI PISTE PENTRU BICICLISTI

(1) Autorizarea executarii constructiilor si a amenajarilor de orice fel este permisa numai daca se asigura accese pietonale, potrivit importantei si destinatiei constructiei.

(2) In sensul prezentului articol, prin accese pietonale se inteleg caile de acces pentru pietoni, dintr-un drum public, care pot fi: trotuare, alei, strazi pietonale, piete pietonale, precum si orice cale de acces public pe terenuri proprietate publica sau, dupa caz, pe terenuri proprietate privata grevate de servitutea de trecere publica, potrivit legii sau obiceiului.

(3) Accesele pietonale vor fi conformate astfel incat sa permita circulatia persoanelor cu handicap si care folosesc mijloace specifice de deplasare.

(4) La reabilitarea strazilor avand ampriza mai mare sau egala cu 14 m, se vor introduce piste pentru biciclisti cu sens dublu avand latimea minima de 1 m (se recomanda 1,5 m) pentru fiecare sens, exclusiv zonele laterale de protectie. Se recomanda separarea fizica a pistelor pentru biciclisti fata de partea carosabila, prin vegetatie, borne, rigole, borduri etc.

(5) La reabilitarea strazilor avand ampriza mai mica decat 14 m se vor introduce, numai in functie de posibilitati, piste pentru biciclisti cu sens dublu avand latimea minima de 1 m (se recomanda 1,5 m) pentru fiecare sens, exclusiv zonele laterale de protectie.


CAP. VI REGULI CU PRIVIRE LA ECHIPAREA TEHNICO-EDILITARA

ART.29 ASIGURAREA ECHIPARII EDILITARE

(1) Autorizarea executarii constructiilor care, prin dimensiunile si destinatia lor, presupun cheltuieli de echipare edilitara ce depasesc posibilitatile financiare si tehnice ale administratiei publice locale ori ale investitorilor interesati sau care nu beneficiaza de fonduri de la bugetul de stat este interzisa.

(2) Autorizarea executarii constructiilor va putea fi conditionata de stabilirea, in prealabil, prin contract, a obligatiei efectuarii, in parte sau total, a lucrarilor de echipare edilitara aferente, de catre investitorii interesati.

(3) In intravilanul municipiului Moinesti nu se admit solutii de alimentare cu apa si canalizare in sistem individual cu exceptia Unitatilor teritoriale de referinta pentru care prezentul regulament permite realizarea acetor solutii.

(4) In sensul prezentului articol, prin solutii de echipare edilitara in sistem individual se intelege asigurarea utilitatilor si serviciilor edilitare prin constructii si instalatii realizate si exploatate pentru un imobil sau un grup de imobile.

(5) Autorizarea executarii constructiilor, altele decat cele aferente infrastructurii edilitare, in zonele de servitute a infrastructurii edilitare, existente sau propuse, este interzisa.

(6) La elaborarea documentatiilor de urbanism de tip PUZ sau PUD se va tine seama de conditiile impuse de operatorul de servicii pentru extensiile, marirea capacitatii sau inlocuirea retelelor de apa-canal.

(7) La elaborarea documentatiilor de urbanism de tip PUZ sau PUD, va fi prevazuta inlocuireaa magistralelor de apa sau canalizare care au durata normata de functionare depasita, respectiv alocarea de terenuri cu statut de domeniu public pentru reamplasarea acestora. Necesitatea inlocuirii sau reamplasarii magistralelor de apa sau canalizare va fi specificata in avizul de oportunitate al documentatiilor de urbanism, iar localizarea magistralelor asupra carora se vor lua masuri va fi precizata prin avizul de amplasament emis de catre administratorul retelei.

(8) Se va urmari limitarea la maxim a aportului de ape pluviale evacuate in reteaua publica de canalizare, la nivel de parcela. In acest sens, se recomanda realizarea de solutii de colectare, stocare, infiltrare locala in sol si evaporare naturala a apelor pluviale la nivel de parcela. De asemenea se recomanda limitarea sigilarii suprafetelor exterioare (prin asfaltare, betonare sau alte invelitori impermeabile) la strictul necesar, in vederea asigurarii infiltrarii apelor pluviale in terenul natural.

ART.30 RACORDAREA SI EXTINDEREA RETELELOR PUBLICE

(1) Extinderile de retele sau maririle de capacitate a retelelor edilitare publice se pot realiza de catre investitor sau beneficiar, partial sau in intregime, dupa caz, in conditiile contractelor incheiate cu Consiliul Local si cu respectarea parametrilor tehnici stabiliti prin Planul urbanistic general.

(2) Lucrarile de racordare si de bransare la reteaua edilitara publica se suporta in intregime de investitor sau de beneficiar.

(3) Retelele existente de telefonie, comunicatii si de date (internet, televiziune) vor fi reamplasate subteran.

(4) Retelele noi de telefonie, comunicatii si de date (internet, televiziune) vor fi amplasate subteran.

(5) Retelele de distributie a gazului metan si racordurile la acestea vor fi amplasate subteran.

(6) Extinderile de retele, lucrarile de marire a capacitatii ori noile retele construite, indiferent de natura ori regimul retelei, sunt grevate de o servitute publica, fiind recunoscut dreptul general de racordare la aceste retele, in limita capacitatii lor si cu respectarea conditiilor de exploatare, oricarei persoane care poate dovedi un interes. Investitorul care a realizat extinderea ori noua retea pe cheltuiala sa nu are posibilitatea de a refuza racordarea unor noi utilizatori, in limita capacitatii retelei, fiind insa recunoscut


dreptul sau de a obtine o plata proportionala cu costul dovedit al lucrarii suportate de el, daca nu exista prevedere contrara, ori lucrarea nu devine proprietate publica.

ART.31. ASIGURAREA EVACUARII DESEURILOR

(1) Fiecare parcela va dispune de o platforma sau de un spatiu interior destinate colectarii deseurilor menajere, dimensionate pentru a permite colectarea selectiva a deseurilor si accesibile dintr-un drum public. Platformele vor putea deservi una sau mai multe cladiri, in functie de dimensiuni si de functiune.

CAP. VII DREPTUL DE PARCELARE

ART.33 BAZA LEGALA SI DEFINIREA UNOR TERMENI

(1) Conform alin.6 al art.6 din Legea 50/1991 republicata în 2004, modificata si completata de Legea 401/2003, pentru operatiuni notariale privind circulatia imobiliara atunci cind operatiunile respective au ca obiect împarteli ori comasari de parcele solicitate în scopul realizarii de lucrari de constructii precum si constituirea unei servituti de trecere cu privire la un imobil, este necesara solicitarea unui Certificat de Urbanism;

Conform alin.3 al art.47 din Legea 350/2001 completata si modificata prin Legea nr. 289/2006 si prin Ordonanta Guvernului nr. 27/27.08.2008 (publicata în Monitorul Oficial al Rominiei nr. 628/29.08.2008, intrata în vigoare în data de 01.09.2008) elaborarea Planurilor Urbanistice Zonale este obligatorie în cazul parcelarilor;

(2) Prin parcelare se întelege operatiunea de proiectare urbanistica prin care se determina divizarea în 4 sau mai multe parti alaturate a uneia sau mai multor proprietati funciare distincte, destinate construirii, în scopul de a fi sau nu înstrainate prin cedari, concesionari sau vinzari a loturilor rezultate; (art.30 R.G.U)

(3) Se întelege prin parcela, suprafata de teren situata într-o unitate administrativ-teritoriala pe un amplasament bine stabilit, avind o singura categorie de folosinta si apartinind unui proprietar sau mai multor proprietari, în indiviziune; (Legea 7/1996 si Norme tehnice de introducere a cadastrului general aprobate cu Ordinul MAP 534/2001)

(4) Faptul de a proiecta sau construi mai mult de patru cladiri pe o parcela, constituind un singur trup, este considerat din punct de vedere al autorizarii constructiilor, ca o parcelare, în sensul celor prevazute anterior;

(5) Proprietarii suprafetelor de teren pe a caror întindere se pot construi patru sau mai multe locuinte sau cladiri de orice natura , respectand prevederile prezentului regulament, au dreptul sa le parceleze. Dreptul de parcelare este supus, în afara de prevederile înscrise în reglementarile legale, dispozitiilor prezentului regulament .

ART.34 CONDITII DE REALIZARE A PARCELARILOR NOI

În noile parcelari sau în extinderile de intravilan unde sunt marcate strazi noi prin prezentul PUG înainte de autorizarea constructiilor este obligatorie întocmirea unui PUZ de parcelare care sa fie redactat pe o ridicare topo actualizata, PUZ care v-a reglementa pozitia exacta a strazilor, racordarea la retelele edilitare, forma parcelelor (raportul laturilor).

(1) Se va aproba parcelarea unui teren intravilan sau care urmeaza sa fie introdus în intravilan, daca: a) terenul se afla în întregime sau în parte într-o zona construibila; b) pentru fiecare portiune de teren se aplica prevederile zonei si ale unitatilor teritoriale prevazute în prezentul regulament; c) asezarea si natura terenului permite construirea în mod igienic, eficient si dupa normele de siguranta si rezistenta în vigoare .

(2) Pentru a putea obtine aprobarea parcelarii unui imobil din intravilan proprietarul terenului trebuie sa solicite în prealabil certificatul de urbanism . Acesta se va obtine de la Primaria municipiului Moinesti, si prin el autoritatile publice locale sunt obligate conform Legii 350/2001 sa solicite întocmirea


unui Plan Urbanistic Zonal ce se va aproba conform legilor în vigoare si care va sta la baza viitoarei parcelari reglementind forma, dimensiunile, accesul si echiparea edilitara a viitoarelor parcele astfel obtinute.

(3) a) Sunt interzise parcelarile prin care se obtin mai mult de 12 loturi pe terenurile situate pe strazi, unde nu exista sau nu sunt prevazute retele de apa potabila si canalizare pentru evacuarea apelor uzate;

b) Se poate totusi admite pacelarea acestor terenuri daca proprietarul executa sau plateste costul executarii racordarii lucrarilor edilitare ale parcelarii la acelea ale localitatii, conform conditiilor cerute de societatile care administreaza retelele publice de alimentare cu apa si canalizare în zona respectiva, sau de Apele Romine si Agentia de Protectia Mediului; c) Pe strazile unde nu exista conducte pentru alimentare cu apa potabila si canalizare si unde nici nu urmeaza a se executa de catre Primarie sau particulari lucrari de racordare la retelele localitatii, se poate totusi autoriza, cu avizul Agentiei de Protectia Mediului, parcelari cu parcele cu suprafata minima de 1500 mp. În acest caz trebuie sa se execute de catre parcelator lucrari locale separate pentru fiecare parcela în parte, care sa asigure alimentarea cu apa potabila si evacuarea apelor uzate. Pentru toate aceste lucrari se va cere în prealabil avizul Regiei Apele Romane si al Agentiei de Protectie a Mediului; d) Daca ulterior executarii parcelarilor în conditiile de mai sus, se vor înfiinta pe strada respectiva canalizarile necesare - fie de catre Primarie, fie de catre proprietar/parcelator – acestia din urma vor putea reduce prin divizare suprafata parcelelor de 1500mp , conform prevederilor regulamentare, dar numai dupa ce vor fi executate racordurile necesare la conductele de apa si canal pentru aleile si strazile nou create prin parcelare.

ART.35 DIMENSIUNILE MINIME si FORMA PARCELELOR NOI

(1) Pentru ca o parcela sa poata fi autorizata trebuie ca parcelele care se creeaza sa aiba suprafata, deschiderea la strada si adincimea prevazute mai jos; fiecare conditie de minimum se va considera separat pentru fiecare dimensiune cit si pentru suprafete, ele trebuind sa fie respectate simultan.

CONDITII MINIME DE CONSTRUIBILITATE REGIM DE CONSTRUIRE U/M OBSERVATII

PARCELARI NOI P –P+2 NIVELURI - conform REGULAMENTULUI GENERAL DE URBANISM

front minim însiruit 8 metri POT maxim în zone exclusiv

rezidentiale cu P - P+2 niveluri = 35%

cuplat, izolat 12 metri

suprafata minima însiruit 150 mp cuplat, izolat 200 mp

raport între latimea si adancimea parcelei cel putin egal INSERTII ÎN PARCELARI EXISTENTE P-P+2 NIVELURI -conform P.U.G.

front minim însiruit 8 metri POT maxim în zone

rezidentiale din afara zonei protejate = 45%

cuplat, izolat 10 metri

suprafata minima însiruit 150 mp cuplat,izolat 200 mp

raport între latimea si adancimea parcelei maxim 1/3

Sunt considerate loturi construibile numai loturile care se încadreaza în prevederile de mai jos.

(2) Pentru parcele cu o suprafata mai mare cde 1500 mp, front la strada peste 30m sau cele cu raportul laturilor mai mare de 1/3 modul de construire se va preciza intr- o documentatie PUZ sau PUD.


(3) a) La o parcelare cu un numar mai mare de 10 loturi, o cincime din numarul total al loturilor pot beneficia de toleranta de 25 % pentru suprafata si numai daca configuratia terenului nu permite realizarea tuturor parcelelor conform prevederilor Regulamentului;

b) Se admite asezarea parcelelor pe doua rinduri, unele la alinierea strazii si altele spre fundul parcelei, daca fiecare parcela de fund are cite o trecere libera, separata, spre drumul public, în deplina proprietate, cu latimea minima de 5 m si cu o adincime de max. 30m, din alinierea strazii; c) Pe terenurile care se parceleaza fara a se creea strazi noi si care au o adincime mai mica decit minimum prevazut de Regulament, se admite o toleranta de 25 % la adincime pentru toate parcelele. Pentru suprafata se admite de asemenea în acest caz, o toleranta de 25 % din minimum permis, însa numai pentru o cincime din numarul total al parcelelor create .

ART.36 STRAZI SI ALEI CAROSABILE ÎN PARCELARILE NOI

(1) a) Orice parcelare în care nu toate parcelele au acces direct la un drum public existent, trebuie sa aiba cel putin o strada deschisa la ambele capete;

b) Strazile sau aleile vor îndeplini conditile aratate în aliniatele urmatoare; c) Aleile carosabile din interiorul zonelor parcelate vor avea minim doua benzi de circulatie; d) Strazile, aleile carosabile (inclusiv fundaturile) nou create vor respecta profilul transversal indicat în plansa de „Reglementari - cai de comunicatie”; e) Pentru a fi construibila, o proprietate cu adincime mare se poate dezmembra în maxim doua parcele, una la alinierea strazii si alta catre fund, cu conditia ca parcela de fund sa aiba un acces carosabil de min. 5 m creat pe teren propriu si cu adincime de maxim 30m de la alinierea strazii; f) Fundaturile nu pot avea mai mult de 100 m lungime- din alinierea strazii pina în capatul ei. La partea de capat, fundatura trebuie sa prezinte o largire de o forma si cu dimensiunile astfel alese, încit sa asigure întoarcerea unui vehicul din cel mult trei miscari, înscriindu-se în curbe cu raza exterioara de min. 10m. Aceste curbe trebuiesc desenate pe planuri cu razele lor; g) Pentru artere de mare circulatie intreruperea provenite dintr-o parcelare se fa face conform reglementarilor de conformare a drumurilor si strazilor in vigoare.

(2) a) Proiectul de parcelare trebuie sa prevada strazi, alei, piete si treceri spre parcele în conditiile impuse prin prezentul Regulament.Proiectul cu toate aceste suprafete, complet echipate din punct de vedere edilitar, se vor preda Primariei în mod obligatoriu si gratuit de catre proprietar.

b) La parcelarile unor terenuri cu suprafata mai mare de 50 000 mp –– în afara îndeplinirii celorlalte conditii de parcelare, trebuie sa se prevada pe linga terenul necesar asigurarii strazilor, o suprafata de teren pentru scopuri publice (comert, scoala, biserica, terenuri de sport, etc) . Aceasta suprafata va fi de minim 5 % din întinderea totala a terenului – pentru terenurile cu suprafata între 50000 si 200000mp si de min. 7 % pentru terenurile în suprafata mai mare de 200000mp.

ART.37 UNITATEA DE CARACTER ARHITECTURAL A PARCELARILOR

(1) Toate cladirile ce urmeaza a se construi pe parcelele rezultate din diviziunea unei singure proprietati sau pe parcele în indiviziune, trebuie sa fie concepute si executate într-o coerenta de caracter arhitectural, astfel încit toate cladirile sa apara ca un întreg armonios;

(2) Odata cu planul urbanistic de parcelare, trebuie prevazut un numar îndestulator de norme generale dupa care urmeaza a fi realizate construire construirea grupului de cladiri si ambientarea lui cu plantatii si elemente de mobilier urban

CAP. VIII REGULI CU PRIVIRE LA FORMA SI DIMENSIUNILE CONSTRUCTIILOR

ART.37 ÎNALTIMEA CONSTRUCTIILOR


(1) Autorizarea executarii constructiilor se face cu respectarea regimului maxim de inaltime, respectiv a inaltimii maxime admise, stabilite in cadrul reglementarilor privind unitatile teritoriale de referinta cuprinse in prezentul regulament.

(2) In conditiile in care caracteristice geotehnice o permit, este admisa realizarea de subsoluri. Numarul subsolurilor va fi determinat in functie de necesitatile tehnice si functionale.

(3) Este permisa realizarea de demisoluri, cu exceptia cazurilor in care prezentul regulament o interzice.

(4) In sensul prezentului regulament, intelesul termenilor subsol, demisol si mansarda este acela cuprins in glosarul anexat.

(5) In cadrul reglementarilor prezentului regulament, inaltimea constructiilor se masoara de la cota terenului natural, inainte de executarea lucrarilor de construire, in punctul aflat la mijlocul liniei paralele cu aliniamentul si care marcheaza retragerea de la aliniament, cf. prezentului regulament.

(6) In cazul cladirilor amplasate pe terenuri in panta, inaltimea maxima admisa poate fi considerata pe intreaga amprenta la sol a cladirii.

ART.38. ASPECTUL EXTERIOR AL CONSTRUCTIILOR

(1) Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca aspectul lor exterior nu contravine functiunii acestora, caracterului zonei – asa cum este el descris in Sectiunea 1 a fiecarei UTR – si peisajului urban. (HG 525/1996, Art. 32)

(2) Autorizarea executarii constructiilor care, prin conformare, volumetrie si aspect exterior, intra in contradictie cu aspectul general al zonei si depreciaza valorile general acceptate ale urbanismului si arhitecturii, este interzisa. (HG 525/1996, Art. 32).

(3) Se vor respecta reglemntarile la nivelul unitatilor teritoriale de referinta privitoare la elemente arhitecturale, volumetrie, materiale, cromatica, decoratiuni.

CAP. IX REGULI CU PRIVIRE LA AMPLASAREA DE PARCAJE, SPATII VERZI SI IMPREJMUIRE

ART.38 PARCAJE

(1) Prevederile prezentelor reglementari au caracter normativ privind asigurarea numarului minim de locuri de parcare si se vor aplica la elaborarea, avizarea si aprobarea documentatiilor pentru realizarea cladirilor si amenajarilor pe teritoriul municipiului

(2) Se va asigura numarul minim de locuri de parcare necesar realizarii cladirilor si amenajarilor pentru autorizare în constructii noi pe teritoriul municipiului Moinesti se dimensioneaza în functie de destinatia si suprafata utila specifica functiunilor ce se regasesc în cladire conform anexa 2

În toate cazurile se vor asigura locuri de parcare rezervate persoanelor cu handicap.

ART.39 SPATII VERZI SI PLANTATE

(1) Autorizatia de construire va contine obligatia mentinerii sau crearii de spatii plantate, in functie de destinatia si de capacitatea constructiei, conform specificatiilor din cadrul reglementarilor la nivelul unitatilor teritoriale de referinta cuprinse in prezentul regulament.

(2) In cazurile in care, din motive bine intemeiate, nu este posibila asigurarea spatiilor plantate prevazute prin prezentul regulament la nivel de parcela, solicitantul autorizatiei de construire va participa la asigurarea terenului necesar amenajarii de spatii verzi publice intr-o zona cat mai apropiata parcelei in


cauza, in suprafata egala cu diferenta dintre necesarul minim pe parcela si suprafata realizata pe parcela, numai cu acordul administratiei publice locale.

(3) Vegetatia inalta matura va fi protejata si pastrata pe toata suprafata municipiului, conform conditiilor prevazute la nivelul zonelor si subzonelor functionale precum si a unitatilor teritoriale de referinta. In acest sens, documentatiile de urbanism (PUZ si PUD) vor consemna in cadrul plansei „Situatia existenta, difunctionalitati” pozitia exacta, esenta si circumferinta trunchiului pentru arborii maturi existenti in zona de studiu. Proiectele pentru autorizarea lucrarilor de construire (D.T.A.C.) vor cuprinde in planul de situatie pozitia exacta, esenta si circumferinta trunchiului pentru arborii maturi existenti pe parcela, inclusiv a celor propusi pentru taiere, precum si pozitia exacta si esenta pentru arborii propusi spre plantare prin proiect. Prin arbori maturi se intelege, in sensul prezentului regulament, arborii a caror trunchi, masurat la 1 m deasupra solului, are o circumferinta egala sau mai mare decat 50 cm.

(4) Interventiile asupra vegetatiei din zonele de protectie a monumentelor si din zonele construite protejate se vor face numai cu acordul Directiei Judetene pentru CulturA, Culte si Patrimoniu Cultural National Bacau.

(5) La realizarea strazilor noi, precum si la reabilitarea strazilor pe care nu exista plantatii, se vor planta arbori, cu respectarea urmatoarelor conditii:

a) pozitiile, sistemul de plantare si esenta arborilor vor fi stabilite prin documentatiile tehnice; b) arborii vor avea un numar minim de trei replantari in pepiniera; c) arborii vor avea inaltimea minima de 2,50 m; d) arborii vor avea circumferinta minima a trunchiului de 14 cm (masurata la un metru deasupra solului);

e) distanta minima intre axa trunchiului si pozitia retelelor edilitare va fi de1,5 m.

(6) Pentru realizarea spatiilor verzi publice se recomanda inscrierea acestora in cadrul Programului national de imbunatatire a calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi in localitati, program aprobat prin Legea 343/2007.

ART.40 ÎMPREJMUIRI

(1) DacA reglementArile privind unitAtile teritoriale de referintA nu prevAd altfel, imprejmuirile orientate spre spatiul public vor avea un soclu opac cu inAltimea maximA de 80 cm si o parte transparentA, realizatA din grilaj metalic sau intr-un sistem similar care pemite vizibilitatea in ambele directii si care permite pAstrunderea vegetatiei. InAltimea maximA a imprejmuirilor va fi de 2,2 m. Imprejmurile vor putea fi dublate de garduri vii.

(2) Se interzice utilizarea de elemente prefabricate din beton „decorativ” in componenta imprejmurilor orientate spre spatiul public (garduri prefabricate din beton).

(3) Portile imprejmuirilor situate in aliniament se vor deschide spre interiorul parcelei.

(4) Tratamentul arhitectural al imprejmuirilor va fi corelat cu cel al cladirilor aflate pe parcela.


PARTEA III

PREVEDERI LA NIVELUL ZONELOR FUNCTIONALE, SUBZONELOR FUNCTIONALE SI UNITATILOR TERITORIALE DE REFERINTA DIN INTRAVILANUL MUNICIPIULUI MOINESTI

C ZONA CENTRALA

GENERALITATI

Zona centrala concentreaza institutiile reprezentative de interes local. Tesutul actual pastreaza prin strazii Tudor Vladimirescu axul vechiului tesut. Regulamentul urmareste sa mentina si sa intareasca statutul de zona reprezentativa.

In zona centrala se gasesc o parte dintre monumentele protejate pentru care s-a instituit subzona C ZONA CENTRALA SITUATA IN AFARA LIMITELOR ZONEI PROTEJATE A VALORILOR ISTORICE SI ARHITECTURAL-URBANISTICE C-pm ZONA CENTRALA IN INTERIORUL ZONEI DE PROTECTIE MONUMENTE

SECTIUNEA I UTILIZARE FUNCTIONALA .

ARTICOLUL 1 UTILIZARI ADMISE

C, C-pm • sediul primariei Municipiului Moinesti; • judecatorie • tribunal • sediu de partid; • sedii de sindicate, culte, fundatii, organizatii neguvernamentale, asociatii, agentii, regii autonome,

fonduri etc; • sediu de birouri; • sediu de firma sau companie. • sediu bancar, filiala; • sedii de societati de asigurari (de bunuri, de persoane), burse de valori si marfuri; • alimentatie publica: restaurant, bistro, fast-food, cantina, cofetarie, cafenea, bar, club; • servicii cu acces public: finante, banci, consultanta, proiectare, design, tiparire si multiplicare,

formare profesionala, asistenta tehnica si reparatii obiecte de uz casnic, comunicatii, servicii postale, curierat, agentii de turism, agentii imobiliare, întretinere corporala, manufactura fina, croitorie, marochinarie etc.

• centru de cercetare si formare profesionala; • incubator de afaceri;

• comert alimentar avand suprafata construita desfasurata sub 600 mp; • comert nealimentar avand suprafata construita desfasurata sub 600 mp; • magazin general • supermagazin (supermarket) • piata agroalimentara; • lacas de cult;


• biblioteca, mediateca, centru cultural; • spatii pentru targuri si expozitii; • centru expozitional, expozitie, targ; • muzeu; • club, discoteca; • cazinou; • centru cultural; • centru sau complex cultural, centru de conferinte; • cinematograf, multiplex; • teatru dramatice, de comedie, de papusi; • sala polivalenta; • scoala primara; • scoala gimnaziala; • liceu; • scoala postliceala; • scoala profesionala; • învatamant superior; • spatii de cazare pentru elevi sau studenti. • spital general ( municipal, cuplat sau nu cu dispensar policlinic); • spital de specialitate (maternitate, pediatrie, oncologie, urgenta, reumatologie, clinici particulare); • asistenta de specialitate (boli cronice, handicapati, recuperari functionale, centre psihiatrice); • dispensar policlinic [(gr. 1, 2, 3) 600, 1.200, 2.400 consultatii/zi]; • dispensar urban (cu 2-4 circumscriptii independente sau cuplate cu stationar, casa de nasteri,

farmacie); • alte unitati de sanatate (centre de recoltare sange, medicina preventiva, statii de salvare, farmacii); • cresa sau cresa speciala; • leagan de copii, orfelinat, centru de zi; • azil de batrani; • centru de asistenta sociala. • cresa, cresa speciala, gradinita, locuri de joaca acoperite; • dispensar, centru de medicina de familie; • leagan de copii, orfelinat, centru de zi; • azil de batrani, centru de asistenta pentru varstnici;

• saloane de întretinere corporala: frizerie, coafor, cosmetica, masaj, fitness, sauna, solar; • servicii de deservire a locuirii: curatatorie de haine, atelier individual de reparatii încaltaminte. • filiala a administratiei locale; • spatiu de întrunire pentru comunitatea locatarilor; • sediu al asociatiilor de proprietari; • cabinete medicale individuale, cabinete de medicina veterinara, cabinete individuale de avocatura si

asistenta juridica, cabinete individuale de contabilitate, birouri si ateliere de proiectare si design, birouri individuale de consultanta, ateliere de arta, studiouri fortografice, detectivi particulari, laboratoare individuale de tehnica dentara, ateliere individuale de croitorie, tapiterie, rame si tablouri, oglinzi, tamplarie sau alte activitati manufacturiere negeratoare de zgomot sau emisii de orice fel si fara depozitari;

• sectie de politie, sediu al poilitiei comunitare; • centru de asistenta sociala; • parcaj colectiv multietajat destinat locuitorilor; • teren de sport , parc de cartier, loc de joaca. • hotel * - *****, hotel apartament * - *****, motel * - **, vila ** - *****, pensiune, hostel, youth hostel;

ARTICOLUL 2 UTILIZARI ADMISE CU CONDITIONARI


C,C-pm • se admite conversia locuintelor în alte functiuni numai în cazul mentinerii unei ponderi a acestora de

minim 30% din aria construita desfasurata, atat pe ansamblul subzonei, cat si pe fiecare operatiune urbanistica

• se admit restaurante de orice tip care comercializeaza pentru consum bauturi alcoolice numai la o distanta de minim 100 metri de institutiile publice si de lacasurile de cult;

• se admit fronturi în care la parter publicul sa nu aiba acces cu conditia ca lungimea unor astfel de segmente sa nu depaseasca 40 metri si sa grupeze cel mult doua constructii adiacente;

• se admit extinderi sau reconstructii ale cladirilor existente lipsite de valoare cu • urmatoarele doua conditii: • (1) - functiunea propusa sa nu stanjeneasca vecinatatile sau, în caz contrar, proiectul sa

demonstreze eliminarea sursei de incomodare sau poluare; • (2) - proiectul sa asigure ameliorarea aspectului constructiei si amenajarilor si o mai buna

integrare în zona protejata.

C-pm In cazul parcelelor cu monumente istorice si de arhitectura protejate de catre MCC constructiile, situl , vor respecta conditiile de protectie , restaurare impuse prin proiecte executate de proiectanti autorizati, cu avizul DGPCN sau DGPCZ dupa caz

ARTICOLUL 3 UTILIZARI INTERZISE

C, C-pm • activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat; • constructii provizorii de orice natura; • dispunerea pe fatade a antenelor TV satelit, a cablurilor CATV vizibile si a antenelor pentru

telefonie mobila; • cu exceptia telecomunicatiilor speciale, se interzice dispunerea de piloneti zabreliti (tripozi uniti cu

grinzi cu zabrele) pe terasele cladirilor daca acestea nu au caracter tehnic; • dispunerea de panouri de afisaj pe plinurile fatadelor, desfigurand arhitectura cladirilor si

deteriorand finisajul acestora; • depozitare en-gros; • depozitarea pentru vanzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice; • activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile publice sau din

institutiile publice; • depozitari de materiale refolosibile; • platforme de precolectare a deseurilor urbane; • lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice siconstructiile de pe

parcelele adiacente; • orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care

împiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice. C-pm • activitati care pot provoca degradarea cladirilor protejate sau sunt incompatibile cu statutul de zona

protejata;

SECTIUNEA II CONDITII DE AMPLASARE. ECHIPARE SI CONFORMARE A . CLADIRILOR .

ARTICOLUL 4 CARACTERISTICI ALE PARCELELOR ( SUPRAFETE,FORME, DIMENSIUNI) C, C-pm Se mentine parcelarul existent cu urmatoarele conditii: • în cazul cladirilor cu înaltimi sub P+4 niveluri se considera construibile parcelele avand minim 150

mp si un front la strada de minim 8,0 m pentru constructiile înscrise între doua calcane laterale si de


minim 10,0 metri în cazul constructiilor cuplate si izolate; parcelele sub 150 mp. pentru a deveni construibile, este necesar sa se comaseze cu una dintre parcelele adiacente;

• în cazul cladirilor noi, cu înaltimi peste P+4 niveluri se considera construibile parcelele avand minim 400 mp si un front la strada de minim 12,0 m pentru constructiile înscrise între doua calcane laterale si de minim 15,0 metri în cazul constructiilor cuplate si izolate; parcelele sub 400 mp pentru a deveni construibile, este necesar sa se comaseze cu una dintre parcelele adiacente;

• în cazul comasarii parcelelor din zona protejata se vor mentine amprentele vechii lotizari prin tratarea arhitecturala si prin amenajarile din curti - dalaje, parapete, jardiniere fixe, plantatii etc.;

• în cazuri speciale, în zone cu parcelari protejate, în vederea mentinerii caracterului specific al parcelarii pot fi considerate construibile parcelele sub 150 mp. pe baza unor documentatii de urbanism PUD însotite de ilustrare de tema si desfasurari stradale.

ARTICOLUL 5 AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIAMENT

C, C-pm Constructiile vor fi dispuse pe aliniament sau vor fi retrase de la aliniament, conform caracterului strazii cu urmatoarele conditii: • în cazul în care pe parcelele învecinate constructiile sunt retrase de la aliniament se va respecta

retragerea existenta; daca retragerile sunt inegale se va respecta retragerea dominanta pe strada, instituita prin regulamentele anterioare, evidentiata prin cladiri mai noi si în stare buna;

• în cazul în care parcela se învecineaza pe o latura cu o constructie dispusa pe aliniament, iar pe cealalta latura cu o constructie în stare buna sau cu o cladire monument de arhitectura retrasa de la aliniament, noua cladire va fi dispusa pe aliniament, dar se va racorda la alinierea retrasa, pentru a nu evidentia uncalcan;

• în cazul în care parcela se învecineaza pe o latura cu o constructie retrasa de la aliniament, iar pe cealalta latura cu o constructie neviabila iar caracterul strazii indica tendinta cladirilor mai noi de a se retrage de la aliniament conform regulamentelor anterioare, de regula cu 4.0 metri, noua cladire se va retrage de la aliniament conform retragerii existente;

• la intersectiile dintre strazi aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendiculara pe bisectoarea unghiului dintre strazi avand o lungime de minim 12,0 metri pe strazile de categoria I si a II-a si de 6,0 metri pe strazile de categoria a III-a;

• în cazul unei parcele de colt situata într-o intersectie constituita pe celelalte colturi cu 1 – 3 cladiri avand colturile tesite conform regulamentelor anterioare, aliniamentul va prelua dimensiunea existenta a tesiturii.


ARTICOLUL 6 AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI

POSTERIOARE ALE PARCELELOR

C, C-pm • Cladirile publice si de servicii se vor amplasa de regula în regim izolat • se va mentine situatia actuala dominanta a regimului de construire, continuu sau discontinuu; • banda de construibilitate fata de alinierea cladirilor va fi de maxim 15,0 metri în cazul cladirilor cu

înaltimi de pana la P+4 niveluri si de maxim 20.0 metri în cazul cladirilor cu înaltimi de peste P+4 niveluri, cu conditia respectarii distantei de 5 metri fata de limita posterioara;

• în cazul fronturilor continue, cladirile se vor alipi de calcanele cladirilor învecinate dispuse pe ambele limite laterale ale parcelelor pana la o distanta maxim 15,0 metri daca cladirile au pana la P+4 niveluri si de maxim 20,0 metri daca cladirile au peste P+4 niveluri si se vor retrage fata de limita posterioara a parcelei la o distanta de cel putin jumatate din înaltimea cladirii masurata la cornisa, dar nu mai putin de 5.0 metri;

• în cazul fronturilor discontinue, în care parcela se învecineaza numai pe una dintre limitele laterale cu o cladire avand calcan pe limita de proprietate, iar pe cealalta latura se învecineaza cu o cladire retrasa de la limita laterala a parcelei si avand pe fatada laterala ferestre ale unor încaperi principale, noua cladire se va alipi de calcanul existent, iar fata de limita opusa se va retrage la o distanta egala cu minim 1/3 din înaltime, dar nu mai putin de 3,0 metri; se admit retrageri de minim 3,0 metri la constructiile cu P+2 niveluri avand pe fatada laterala ferestre de la încaperi principale precum si la constructiile cu P+3,4 niveluri avand pe fatada laterala ferestre de la încaperi în care nu au loc activitati permanente si deci care nu necesita lumina naturala; pentru cladirile mai înalte de P+4 niveluri retragerea minima va fi de 4,0 metri;

• în cazul în care cladirea se învecineaza pe ambele laturi cu cladiri existente retrase fata de limitele parcelelor, se va dispune izolat si se va retrage fata de ambele limite laterale ale parcelei la o distanta egala cu minim 1/3 din înaltime dar nu mai putin de 3,0 metri; se admit distante de minim 3,0 metri la constructiile cu P+2 niveluri avand pe fatada laterala ferestre de la încaperi principale si la constructiile cu P+3,4 niveluri avand pe fatada laterala ferestre de la încaperi în care nu au loc activitati permanente si deci care nu necesita deci lumina naturala; pentru cladiri mai înalte retragerea minima va fi de 4,0 metri;

• se interzice construirea pe limita parcelei daca aceasta este si linia de separatie fata de o cladire publica retrasa de la limita laterala a parcelei sau fata de o biserica ortodoxa; în aceste cazuri retragerea minima va fi de 4,0 metri;

• cladirile care alcatuiesc fronturi discontinue se vor retrage fata de limita posterioara a parcelei la o distanta de cel putin jumatate din înaltimea cladirii masurata la cornisa, dar nu mai putin de 5.0 metri.

ARTICOLUL 7 AMPLASAREA CLADIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE ACEEASI PARCELA. C, C-pm • se mentine neschimbata situatia existenta; daca din necesitati functionale sunt necesare unele

completari, extinderi sau demolari ale cladirilor situate în planul secundar, acestea se vor efectua pe baza studiilor de impact în zona protejata, avizate conform legii.

• cladirile vor respecta între ele distante egale cu jumatate din înaltimea la cornise a celei mai înalte dintre ele; distanta se poate reduce la 1/4 din înaltime numai în cazul în care fatadele prezinta calcane sau ferestre care nu asigura luminarea unor încaperi fie de locuit, fie pentru alte activitati ce necesita lumina naturala;

• curtile închise vor avea o suprafata de minim 30,0 mp. cu conditia ca cel putin una din dimensiunile în plan ale curtii sa fie de minim 1/2 H.

ARTICOLUL 8 CIRCULATII SI ACCESE

C, C-pm • parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minim 3.5 metri dintr-o

circulatie publica în mod direct sau prin drept de trecere legal obtinut prin una din proprietatile învecinate;


• în cazul fronturilor continue la strada se va asigura un acces carosabil în curtea posterioara printr-un pasaj care sa permita accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor;

• în toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spatiile publice a persoanelor handicapate sau cu dificultati de deplasare.

Aautorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista posibilitati de acces la drumurile publice, direct sau prin servitute, conform destinatiei constructiei. Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie sa permita interventia mijloacelor de stingere a incendiilor.

In mod exceptional se poate autoriza executarea constructiilor fara indeplinirea conditiilor anterioare, cu

avizul unitatii teritoriale de pompieri.

Autorizarea executarii constructiilor si a amenajarilor de orice fel este permisa numai daca se asigura accese pietonale, potrivit importantei si destinatiei constructiei.

Accesele pietonale vor fi conformate astfel incat sa permita circulatia persoanelor cu handicap si care folosesc mijloace specifice de deplasare.(conform anexei nr. 7, HOTARAREA GUVERNULUI Nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism: accese, spatii plantate, amplasare in oras)

Constructiile administrative vor fi prevazute cu: • accese carosabile directe din strazi de categoria I si a II-a, dupa caz; • accese carosabile separate: acces oficial, acces pentru personal, acces pentru public, • acces de serviciu, dupa cum urmeaza:

• accesul carosabil oficial va fi prevazut pana la intrarea principala a cladirii; • accesele carosabile pentru personal si cel pentru public vor fi prevazute cu locurile de

parcare aferente; • aleile carosabile de serviciu vor fi rezolvate fara a intersecta accesul oficial.

Constructiile administrative vor fi prevazute cu accese carosabile, conform destinatiei si capacitatii acestora,avandu-se în vedere separarea de circulatia publica.

Pentru toate categoriile de cladiri financiar-bancare vor fi prevazute acces carosabile directe din strazi de categoria I si a II-a, dupa caz.

Se vor asigura accese carosabile separate pentru: accesul oficial, accesul personalului, accesul publicului, acces la tezaur, acces de serviciu.

Pentru constructiile comerciale se vor asigura accese carosabile separate pentru consumatori,

personal si aprovizionare. În functie de destinatia si capacitatea constructiei vor fi prevazute: • alei carosabile si parcaje în interiorul amplasamentului; • platforme de depozitare si accese masini si utilaje speciale separate de aleile carosabile

destinate consumatorilor. Pentru toate categoriile de constructii de cultura se vor asigura accese carosabile separate

pentru vizitatori sau spectatori, pentru personal si aprovizionare. În functie de destinatia constructiei sau a amenajarii vor fi prevazute:

• alei carosabile în interiorul amplasamentului si parcajele aferente, în cazul în care accesul se face din strazi de categoria I sau a II-a;

• parcaje necesare în interiorul amplasamentului, în cazul în care accesul se realizeaza direct din strazi de categoria a III-a. Pentru toate categoriile de constructii de învatamant se vor asigura accese carosabile de

legatura cu reteaua de circulatie majora si cu mijloacele de transport în comun. Se vor asigura doua accese carosabile separate pentru evacuari în caz de urgenta (cutremure,

inundatii, incendii). Pentru toate categoriile de constructii de sanatate se va asigura legatura cu reteaua de circulatie

majora prin doua accese carosabile separate.


Accesele carosabile ce vor face legatura cu reteaua de circulatie majora decategoria I si a II-a vor fi realizate prin:

• strazi de categoria a IV-a de deservire locala; • strazi de categoria a III-a, colectoare, care asigura accesul vehiculelor si al

persoanelor actionand în domeniul sanatatii, salubritatii si P.S.I. Aleile carosabile din interiorul amplasamentului vor fi conformate dupa cum urmeaza:

• cu o banda de circulatie de 3,5 m latime pentru cele cu o lungime maxima de 10,00m; • cu doua benzi de circulatie de 7 m latime pentru cele cu o lungime mai mare de10,00 m. Accesul carosabil rezervat salvarii sau interventiilor de urgenta nu va intersectaz aleile de acces

carosabil pentru personal si pacienti. Pentru constructiile de turism vor fi prevazute accese carosabile separatepentru utilizatori,

personal si acces tehnic de întretinere. Aleile semicarosabile din interiorul amplasamentelor, cu o lungime demaximum 25 m, vor avea o

latime minima de 3,5 m, iar cele cu lungimi mai mari de 25m vor fi prevazute cu supralargiri de depasire si suprafete pentru manevre de întoarcere.

Numarul acceselor si conformarea lor se vor face în functie de categoria sicapacitatea obiectivului turistic. Pentru toate categoriile de constructii si amenajari se vor asigura accese pentru interventii în caz de incendiu, dimensionate conform normelor pentru trafic greu.

În cazul constructiilor ce formeaza curti interioare, asigurarea accesului vehiculelor de pompieri se va face prin ganguri cu o latime minima de 3 m si o înaltime de 3,5 m.

Accesele si pasajele carosabile nu trebuie sa fie obstructionate prin mobilier urban si trebuie sa fie pastrate libere în permanenta.

Asigurarea accesului si a circulatiei autospecialelor de interventie în incintele operatorilor economici si ale institutiilor, în zonele locuite, precum si între localitati este obligatorie, conform reglementarilor tehnice specifice ARTICOLUL 9 STATIONAREA AUTOVEHICULELOR

C • locurile de parcare se dimensioneaza conform normelor specifice si se dispun în constructii supra /

subterane sau în parcaje amenajate la sol care vor fi plantate cu minim un arbore la 4 masini si vor fi înconjurate cu gard viu de 1,20 m înaltime

C, C-pm • stationarea vehiculelor se admite numai în interiorul parcelei,deci în afara circulatiilor publice; • în cazul în care nu exista spatiu suficient pentru asigurarea locurilor de parcare normate, se va

demonstra prin prezentarea formelor legale amenajarea unui parcaj propriu sau în cooperare ori concesionarea locurilor necesare; aceste parcaje se vor situa la distanta de maxim 150 metri

ARTICOLUL 10 INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR.

C, C-pm • în toate cazurile în care constructiile au acoperis cu pante de peste 45 grade se admite

mansardarea. • în toate cazurile în care constructiile au acoperis cu pante de peste 45 grade se admite

mansardarea.

Latimea strazii între aliniamente(metri) / profile standard actuale

Înaltimea maxima admisa (metri)

Numar niveluri conventionale (3.0

metri)

Numar niveluri suplimentare admise (A) retrase în interiorul unui arc de cerc cu raza de 4,0 metri si tangenta la 45 o la acesta (B) în planul fatadei la cladirile de colt pe o lungime de maxim 15 metri, apoi retrase (A)

Sub 9 metri 7 - 10 P+1+M, P+2 (A) - 1 nivel; (B) - 1 nivel 9,01 – 11,00 Carosabil 6- 7 m. + trotuare 2x1,5 m =9-10m (cat. III)

11 P+2 +M (A) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel


11,01 – 13,00 Carosabil 7 m. + trotuare 2x 3 metri =13 m (cat. III)

13 P+3 (A) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel

13,01 – 16,00 16 P+4 (A) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel 16,01 – 19,00 19 P+5 (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri 19,01 – 22,00 Carosabil – 14 m+ trotuare 2x4 = 22 m .(categoria II)

22 P+6 (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri

ARTICOLUL 11 ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR

C, C-pm Aspectul exterior al cladirilor va exprima caracterul si reprezentativitatea functiunii si va tine seama de caracterul general al zonei si de arhitectura cladirilor din vecinatate cu care se afla în relatii de co-vizibilitate.

ARTICOLUL 12 CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA

C, C-pm • Toate cladirile vor fi racordate la retelele tehnico-edilitare publice si la sistemele moderne de

telecomunicatii bazate pe cabluri din fire optice; • în cazul alimentarii cu apa în sistem propriu se va obtine avizul autoritatii competente care

administreaza resursele de apa; • se interzice dispunerea antenelor TV-satelit în locuri vizibile din circulatiile publice si dispunerea

vizibila a cablurilor TV; • cu exceptia telecomunicatiilor speciale, se interzice dispunerea de piloneti zabreliti (tripozi uniti cu

grinzi cu zabrele) pe terasele cladirilor care nu sunt tehnice sau industriale; • data fiind intensitatea circulatiei pietonale, racordarea burlanelor la canalizarea pluviala este

obligatoriu sa fie facuta pe sub trotuare pentru a se evita producerea ghetii;


ARTICOLUL 13 SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE

C, C-pm • spatiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda vor fi înierbate si plantate cu un

arbore la fiecare 100 mp. • se vor identifica, pastra si proteja în timpul executarii constructiilor arborii importanti existenti avand

peste 4.0 metri înaltime si diametrul tulpinii peste 15.0 cm.; în cazul taierii unui arbore se vor planta în schimb alti 10 arbori în perimetrul propriu sau în spatiile plantate publice din proximitate;

• pentru îmbunatatirea microclimatului si pentru protectia constructiilor se va evita impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese, circulatii pietonale, terase;

• parcajele amenajate la sol vor fi plantate cu minim un arbore la 4 masini si vor fi înconjurate cu un gard viu de minim 1.20 metri înaltime;

• Pentru constructii de turism si agrement vor fi prevazute spatii verzi si plantate, în functie de destinatie si de gradul de confort, dar nu mai putin de 25% din suprafata totala a terenului. -conform anexei nr. 7, HOTARAREA GUVERNULUI Nr. 525/1996*) pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism

• Pentru constructiile de sanatate vor fi prevazute spatii verzi si plantate în interiorul incintei, dupa cum urmeaza:

o aliniamente simple sau duble, cu rol de protectie; o parc organizat cu o suprafata de 10-15 m2/bolnav. o pentru crese vor fi prevazute spatii verzi si plantate de 10-15 m2/copil.

• Pentru constructiile comerciale vor fi prevazute spatii verzi si plantate, cu rol decorativ si de agrement, în exteriorul cladirii sau în curti interioare - 2 - 5% din suprafata totala a terenului.

• Constructii administrative si financiar-bancare vor fi prevazute spatii verzi cu rol decorativ, minimum 10-15% din suprafata terenului.

• Conformarea si dimensionarea spatiilor verzi, a plantatiilor si a mobilierului • urban vor fi aprobate prin planuri urbanistice.

ARTICOLUL 14 IMPREJMUIRI

C, C-pm Gardurile spre strada vor fi transparente, vor avea înaltimea de 2,00 metri, vor avea un soclu opac de circa 0,60 m., partea superioara fiind realizata din fier forjat sau plasa metalica si vor fi dublate de gard viu; pe limitele laterale si posterioare gardurile vor fi opace cu înaltimi de maxim 2,50 metri. C Spre trotuare si circulatii pietonale nu sunt obligatorii garduri, dar se va putea prevedea marcarea apartenentei spatiului prin diferente de pavaje, borduri, garduri vii, terase etc. SECTIUNEA III: POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI .

ARTICOLUL 15 PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)

C Pentru functiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului cu recomandarea de a se opta pentru POT maxim =70% In mod exceptional, în cazul constructiilor care sunt delimitate pe toate laturile de domeniul public, al celor care sunt înconjurate pe trei laturi de calcane ale unor constructii existente valoroase sau al celor care refac o constructie valoroasa disparuta, POT poate ajunge pana la 100%; POT 100% poate fi admis si în cazul acoperirii integrale cu luminator a curtilor închise sau în forma de U; C-pm POT maxim 70% cu posibilitatea acoperirii restului terenului în proportie de 80 % cu cladiri cu maxim 2 niveluri (H. maxim = 8 metri) pentru diferite utilizari PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI MOINESTI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM 31

ARTICOLUL 16 COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)

In cazul unor extinderi sau noi insertii se admite CUT maxim = 3,0 mp. ADC / mp. teren pentru parcelele cu suprafata mai mica de 350 mp. sau cu raport între laturi mai mare de 1/5, CUT maxim 1,9 mp. ADC / mp. teren. Pentru functiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului; In cazul mansardelor, aria suplimentara conventionala = maxim 0,6 x arie nivel curent.


M ZONA MIXTA

GENERALITATI

Zona mixta se caracterizeaza printr-o mare flexibilitate în acceptarea diferitelor functiuni de interes general si public, formand în mod continuu linearitati comerciale si de servicii de-a lungul arterelor principale din aria cuprinsa în inelul principal de circulatie si segmente de linearitati formate din diverse categorii de activitati comerciale, servicii si de productie concreta si abstracta, în lungul principalelor artere de penetratie în oras si al principalelor cai de comunicație ale municipiului. Totodata, zona mixta prelungeste zona centrala si principalii poli urbani, contureaza mai puternic punctele de concentrare a locuitorilor (gari, autogari, zone de activitati etc.) .

Formata, ca fond construit, în mare parte din cladiri colective de locuit medii si înalte, cu sau fara parter comercial, zona mixta permite conversia locuintelor în alte functiuni, în contrast cu zona de locuit (L), în care acest lucru este limitat. Conversia locuintelor în alte functiuni este conditionata de mentinerea ponderii acestora de cel putin 30% din ADC.

De asemenea, se permite completarea fronturilor existente cu spatii comerciale si servicii, cu conditia elaborarii unor Planuri Urbanistice Zonale care sa precizeze, în lungul anumitor artere constituite – pe masura ce apare un interes în acest sens :

(a) localizarea si gabaritul noilor insertii (b) modul de asigurare a coerentei si calitatii imaginii urbane (c) conditiile de asigurare a cerintelor functionale, a celor de mentinere a vegetatiei existente, a acceselor carosabile si pietonale catre interiorul zonei (d) modul de asigurare a intimitatii locuintelor din proximitate. .

Zona este constituita din institutii, servicii si echipamente publice, servicii de interes general (servicii manageriale, tehnice, profesionale, sociale, colective si personale, comert, hoteluri, restaurante, recreere), mici activitati productive manufacturiere si locuinte. M ZONA MIXTA SITUATA IN AFARA LIMITELOR ZONEI PROTEJATE A VALORILOR ISTORICE SI ARHITECTURAL-URBANISTICE SECTIUNEA I UTILIZARE FUNCTIONALA .


M • institutii, servicii si echipamente publice de nivel, municipal si de cartier; • sedii ale unor companii si firme, servicii pentru întreprinderi, proiectare, cercetare, expertizare,

consultanta în diferite domenii si alte servicii profesionale; • sediu de partid; • sedii de sindicate, culte, fundatii, organizatii neguvernamentale, asociatii, agentii, regii autonome,

fonduri etc; • sediu de birouri; • sediu de firma sau companie. • sediu bancar, filiala; • sedii de societati de asigurari (de bunuri, de persoane), burse de valori si marfuri; • servicii sociale, colective si personale; • sedii ale unor organizatii politice, profesionale etc.; • filiala a administratiei locale; • cabinete individuale de contabilitate, birouri si ateliere de proiectare si design, birouri individuale de

consultanta, ateliere • croitorie, tapiterie, rame si tablouri, oglinzi, tamplarie sau alte activitati manufacturiere negeratoare

de zgomot sau emisii • saloane de întretinere corporala: frizerie, coafor, cosmetica, masaj, fitness, sauna, solar; • servicii de deservire a locuirii: curatatorie de haine, atelier individual de reparatii încaltaminte. PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI MOINESTI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM 33

• spatiu de întrunire pentru comunitatea locatarilor; • sediu al asociatiilor de proprietari; • centru de asistenta sociala; • sectie de politie, sediu al poilitiei comunitare; • incubator de afaceri; • centru de cercetare si formare profesionala; • • lacasuri de cult; • • comert cu amanuntul; • activitati manufacturiere; • depozitare mic-gros; • hoteluri, pensiuni, agentii de turism; • restaurante, baruri, cofetarii, cafenele etc.; • comert alimentar avand suprafata construita desfasurata sub 600 mp; • comert nealimentar avand suprafata construita desfasurata sub 600 mp; • piata agroalimentara; • magazin general amplasat în zona centrala, zona rezidentiala sau într-un centru de cartier; • alimentatie publica: restaurant, bistro, fast-food, cantina, cofetarie, cafenea, bar, club; • profesionala, asistenta tehnica si reparatii obiecte de uz casnic, comunicatii, servicii postale,

curierat, agentii de turism, • servicii cu acces public: finante, banci, consultanta, proiectare, design, tiparire si multiplicare,

formare • • biblioteca, mediateca, centru cultural; • galeriide arta, studiouri fortografice, detectivi particulari, laboratoare individuale de tehnica dentara,

ateliere individuale de orice fel si fara depozitari; • muzeu; • centru sau complex cultural, centru de congrese, centru de conferinte; • • sport si recreere în spatii acoperite; • parcaje la sol si multietajate; • spatii libere pietonale, pasaje pietonale acoperite; • spatii plantate - scuaruri; • teren de sport , parc de cartier, loc de joaca. • parcaj colectiv multietajat destinat locuitorilor; • • locuinte cu partiu obisnuit; • locuinte cu partiu special care includ spatii pentru profesiuni liberale. • • agentii imobiliare, întretinere corporala, manufactura fina, croitorie, marochinarie etc. • supermagazin (supermarket, hipermarket); • piata de vechituri, obor; • depozitare, distributie si desfacere produse comerciale; • hotel apartament * - *****, motel * - **, vila ** - *****, pensiune, hostel, youth hostel; • • învatamant prescolar; • scoala primara; • scoala gimnaziala; • liceu; • scoala postliceala; • scoala profesionala; • spatii de cazare pentru elevi. • • spital general ( municipal, cuplat sau nu cu dispensar policlinic);


• spital de specialitate (maternitate, pediatrie, contagiosi, oncologie, urgenta, reumatologie, clinici particulare);

• asistenta de specialitate (boli cronice, handicapati, recuperari functionale, centre psihiatrice); • dispensar policlinic; • dispensar urban (cu 2-4 circumscriptii independente sau cuplate cu stationar, casa de nasteri,

farmacie); • alte unitati de sanatate (centre de recoltare sange, medicina preventiva, statii de salvare, farmacii); • cresa sau cresa speciala; • leagan de copii, orfelinat, centru de zi; • azil de batrani; • centru de asistenta sociala. • loc de joaca acoperit pentru copii; • cabinete medicale individuale, cabinete de medicina veterinara, cabinete individuale de avocatura si

asistenta juridica, • cresa, cresa speciala, gradinita, locuri de joaca acoperite; • leagan de copii, orfelinat, centru de zi; • azil de batrani, centru de asistenta pentru varstnici; • dispensar, centru de medicina de familie;


M • Cladirile vor avea la parterul orientat spre strada si spre traseele pietonale : • functiuni care admit accesul publicului în mod permanent sau conform unui • program de functionare specific si vor fi prevazute cu vitrine luminate noaptea; se recomanda ca

activitatile în care accesul publicului nu este liber sa nu reprezinte mai mult de 30% din lungimea strazii incluse în zona mixta si sa nu formeze segmente de astfel de fronturi mai lungi de 40 metri;

• se interzice localizarea restaurantelor care comercializeaza bauturi alcoolice la o distanta mai mica de 100 metri de servicii si echipamente publice si de biserici;

• pentru orice utilizari se va tine seama de conditiile geotehnice si de zonare seismica; • în zonele existente se admite conversia locuintelor în alte functiuni, cu conditia mentinerii ponderii

locuintelor în proportie de minim 30 % din ADC; • se admite completarea cu cladiri comerciale în interspatiile dintre blocuri cu conditia sa se mentina

accesele carosabile si trecerile pietonale necesare, vegetatia existenta, si sa se respecte cerintele de protectie a cladirilor de locuit din imediata vecinatate.



M • activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat; • constructii provizorii de orice natura; • dispunerea de panouri de afisaj pe plinurile fatadelor, desfigurand arhitectura si • deteriorand finisajul acestora; • depozitare en-gros; • statii de întretinere auto; • curatatorii chimice; • depozitari de materiale refolosibile; • platforme de precolectare a deseurilor urbane; • depozitarea pentru vanzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice; • activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile publice sau din

institutiile publice; • lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si constructiile de pe


împiedica evacuarea si colectarea apelor mete


ARTICOLUL 4 CARACTERISTICI ALE PARCELELOR ( SUPRAFETE,FORME, DIMENSIUNI) M Cu urmatoarele conditionari pentru subzona mixta din lungul principalelor artere de circulatie si pentru zona de extindere: • în cazul constructiilor publice dispuse izolat, terenul minim este de 1000 mp, cu un front la strada de

minim 30.00 metri; • terenul liber dintre constructiile existente pe care se poate realiza insertia unor cladiri comerciale se

va delimita printr-un P.U.Z. elaborat pentru tot tronsonul strazii pentru constructii amplasate pe arterele majore sau PUD pentru cele amplasate pe strazi secundare, prin care se va asigura coerenta cadrului construit, respectarea distantelor minime fata de cladirile existente, evitarea blocarii acceselor carosabile si pietonale existente, conservarea arborilor existenti.


M • echipamentele publice vor fi retrase de la aliniament cu minim 6 - 10 metri sau vor fi dispuse pe

aliniament în functie de caracterul strazii, de profilul activitatii si de normele existente; • la intersectia dintre strazi aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendiculara pe bisectoarea

unghiului dintre strazi avand o lungime de minim 12.00 metri pe strazi de categoria I, a II-a si de 6.00 metri pe strazi de categoria a III-a.

• în cazul strazilor cu fronturi continue dispuse pe aliniament, noile cladiri care nu sunt servicii sau echipamente publice se amplaseaza pe aliniament; se pot accepta retrageri de minim 5.00 metri numai cu conditia ca cladirile adiacente sa fie retrase fata de limitele laterale ale parcelelor si sa prezinte fatade laterale; în cazul în care cladirile de pe parcelele adiacente prezinta calcane este obligatorie alipirea la acestea;

• cladirile care alcatuiesc fronturi continue vor avea o adancime fata de aliniament care nu va depasi 20 metri (aliniament posterior).

• în cazul strazilor cu fronturi continue sau discontinue retrase fata de aliniament se va respecta o retragere de minim 5.00 metri.


ARTICOLUL 6 AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI POSTERIOARE ALE PARCELELOR

M • cladirile publice se vor amplasa în regim izolat, retragerea fata de limitele laterale vor fi de minim

jumatate din înaltimea la cornise, dar nu mai putin de 5.00 metri, retragerea fata de limitele posterioare va fi de minim jumatate din înaltimea la cornise, dar nu mai putin de 6.00 metri;

• cladirile se vor alipi de calcanele cladirilor învecinate dispuse pe limitele laterale ale parcelelor pana la o distanta de maxim 20.00 metri de la aliniament;

• în cazul în care parcela se învecineaza numai pe una dintre limitele laterale cu o cladire avand calcan pe limita de proprietate, iar pe cealalta latura se învecineaza cu o cladire retrasa de la limita laterala a parcelei si avand pe fatada laterala ferestre, noua cladire se va alipi de calcanul existent, iar fata de limita opusa se va retrage obligatoriu la o distanta egala cu jumatate din înaltime, dar nu mai putin de 3.00 metri; în cazul în care aceasta limita separa zona rezidentiala, de o functiune publica sau de o biserica, distanta se majoreaza la 5.00 metri;

• se interzice construirea pe limita parcelei daca aceasta constituie linia de separatie dintre zona mixta si zona rezidentiala, o functiune publica sau o biserica, cazuri în care se admite realizarea noilor cladiri numai cu o retragere fata de limitele laterale ale parcelei egala cu jumatate din înaltimea la cornise, dar nu mai putin de 5.00 metri;

• distanta dintre cladirea unei biserici ortodoxe si limitele laterale si posterioare ale parcelei este de minim 10.00 metri;

• cladirile se vor retrage fata de limita posterioara la o distanta de cel putin jumatate din înaltimea cladirii masurata la cornisa, dar nu mai putin de 5.00 metri;

• se recomanda ca, pentru respectarea intimitatii locuintelor, parapetul ferestrelor de pe fatadele laterale ale cladirilor din zona mixta cu alte functiuni decat locuinte care sunt orientate spre locuintele de pe parcelele laterale situate la mai putin de 10.00 metri, sa aiba parapetul ferestrelor la minim 1.90 metri de la pardoseala încaperilor;

• în cazul cladirilor comerciale si de productie se admite regimul compact de construire cu conditia respectarii celorlalte prevederi ale regulamentului.

ARTICOLUL 7 AMPLASAREA CLADIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE ACEEASI PARCELA.

M Cladirile vor respecta între ele distante egale cu jumatate din înaltimea celei mai înalte; distanta se poate reduce la jumatate din înaltime, dar nu mai putin de 6.00 metri, numai în cazul în care fatadele prezinta calcane sau ferestre care nu asigura luminarea unor încaperi fie de locuit, fie pentru alte activitati permanente care necesita lumina naturala



M • parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minim 3.5 metri dintr-o

circulatie publica în mod direct sau prin drept de trecere legal obtinut prin una din proprietatile învecinate;

• în cazul fronturilor continue la strada se va asigura un acces carosabil în curtea posterioara printr-un pasaj care sa permita accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor;


Aautorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista posibilitati de acces la drumurile publice, direct sau prin servitute, conform destinatiei constructiei. Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie sa permita interventia mijloacelor de stingere a incendiilor. In mod exceptional se poate autoriza executarea constructiilor fara indeplinirea conditiilor anterioare, cu avizul unitatii teritoriale de pompieri. Autorizarea executarii constructiilor si a amenajarilor de orice fel este permisa numai daca se asigura accese pietonale, potrivit importantei si destinatiei constructiei. Accesele pietonale vor fi conformate astfel incat sa permita circulatia persoanelor cu handicap si care folosesc mijloace specifice de deplasare.(conform anexei nr. 7, HOTARAREA GUVERNULUI Nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism: accese, spatii plantate, amplasare in oras) Pentru toate categoriile de cladiri financiar-bancare vor fi prevazute accese carosabile directe din strazi de categoria I si a II-a, dupa caz. Se vor asigura accese carosabile separate pentru: accesul oficial, accesul personalului, accesul publicului, acces la tezaur, acces de serviciu. Pentru constructiile comerciale se vor asigura accese carosabile separate pentru consumatori, personal si aprovizionare. În functie de destinatia si capacitatea constructiei vor fi prevazute: • alei carosabile si parcaje în interiorul amplasamentului; • platforme de depozitare si accese masini si utilaje speciale separate de aleile

carosabile destinate consumatorilor. Pentru toate categoriile de constructii de învatamant se vor asigura accese carosabile de legatura cu reteaua de circulatie majora si cu mijloacele de transport în comun. Se vor asigura doua accese carosabile separate pentru evacuari în caz de urgenta (cutremure, inundatii, incendii). Pentru toate categoriile de constructii de sanatate se va asigura legatura cu reteaua de circulatie majora prin doua accese carosabile separate. Accesele carosabile ce vor face legatura cu reteaua de circulatie majora de categoria I si a II-a vor fi realizate prin: • strazi de categoria a IV-a de deservire locala; • strazi de categoria a III-a, colectoare, care asigura accesul vehiculelor si alpersoanelor actionand

în domeniul sanatatii, salubritatii si P.S.I.

Aleile carosabile din interiorul amplasamentului vor fi conformate dupa cum urmeaza: • cu o banda de circulatie de 3,5 m latime pentru cele cu o lungime maxima de 10,00m; • cu doua benzi de circulatie de 7 m latime pentru cele cu o lungime mai mare de10,00 m.

Accesul carosabil rezervat salvarii sau interventiilor de urgenta nu va intersecta aleile de acces carosabil pentru personal si pacienti.


Pentru constructiile de turism vor fi prevazute accese carosabile separate pentru utilizatori, personal si acces tehnic de întretinere. Aleile semicarosabile din interiorul amplasamentelor, cu o lungime de maximum 25 m, vor avea o latime minima de 3,5 m, iar cele cu lungimi mai mari de 25m vor fi prevazute cu supralargiri de depasire si suprafete pentru manevre de întoarcere. Numarul acceselor si conformarea lor se vor face în functie de categoria si capacitatea obiectivului turistic. Pentru toate categoriile de constructii si amenajari se vor asigura accese pentru interventii în caz de incendiu, dimensionate conform normelor pentru trafic greu. În cazul constructiilor ce formeaza curti interioare, asigurarea accesului vehiculelor de pompieri se va face prin ganguri cu o latime minima de 3 m si o înaltime de 3,5 m. Accesele si pasajele carosabile nu trebuie sa fie obstructionate prin mobilier urban si trebuie sa fie pastrate libere în permanenta. Asigurarea accesului si a circulatiei autospecialelor de interventie în incintele operatorilor economici si ale institutiilor, în zonele locuite, precum si între localitati este obligatorie, conform reglementarilor tehnice specifice

ARTICOLUL 9 STATIONAREA AUTOVEHICULELOR

M Stationarea autovehiculelor necesare functionarii diferitelor activitati se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circulatiilor publice; In cazul în care nu se pot asigura în limitele parcelei locurile de parcare normate, se va demonstra (prin prezentarea formelor legale) realizarea unui parcaj în cooperare ori concesionarea locurilor necesare într-un parcaj colectiv; aceste parcaje vor fi situate în cadrul centrului de cartier sau în zona adiacenta la o distanta de maxim 250 metri; Se recomanda ca gruparea prin cooperare a parcajelor la sol sa se faca în suprafete dimensionate si dispuse astfel încat sa permita ulterior, odata cu cresterea gradului de motorizare, construirea unor parcaje supraetajate. ARTICOLUL 10 INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR.

M In toate cazurile în care constructiile au acoperis cu pante de peste 45 grade se admite mansardare



Numar niveluri conventionale

(3.0 metri)


Sub 9 metri 7 - 10 P+1+M, P+2 (A) - 1 nivel; (B) - 1 nivel 9,01 – 11,00 Carosabil 6- 7 m+ trotuare 2x1,5 m =9-10m (cat. III)


11,01 – 13,00 Carosabil 7 m. + trotuare 2x 3 m =13 m (cat. III)


13,01 – 16,00 16 P+4 (A) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel ARTICOLUL 11 ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR

M Aspectul cladirilor va fi subordonat cerintelor specifice unei diversitati de functiuni si exprimarii prestigiului investitorilor, dar cu conditia realizarii unor ansambluri compozitionale care sa tina seama de


rolul social al strazilor comerciale, de particularitatile sitului, de caracterul general al zonei si de arhitectura cladirilor din vecinatate cu care se afla în relatii de co-vizibilitate; Aspectul cladirilor va exprima caracterul si reprezentativitatea functiunii si va raspunde exigentelor actuale ale arhitecturii europene de “coerenta” si “eleganta”; Pentru firme, afisaj si mobilier urban se va asigura coerenta pe arterele principale pe baza unor studii si avize suplimentare


M • toate cladirile vor fi racordate la retelele tehnico-edilitare publice; • în cazul alimentarii cu apa în sistem propriu se va obtine avizul autoritatii competente care

administreaza resursele de apa; • se va asigura posibilitatea racordarii la sistemele moderne de telecomunicatii; • data fiind intensitatea circulatiei pietonale, racordarea burlanelor la canalizarea pluviala este

obligatoriu sa fie facuta pe sub trotuare pentru a se evita producerea ghetii; • se va asigura în mod special evacuarea rapida si captarea apelor meteorice din spatiile rezervate

pietonilor, din spatiile mineralizate si din spatiile plantate cu gazon; • se interzice dispunerea pe fatade a antenelor TV-satelit si a antenelor pentru telefonia mobila si

dispunerea vizibila a cablurilor TV; • cu exceptia telecomunicatiilor speciale, se interzice dispunerea de piloneti zabreliti (tripozi uniti cu

grinzi cu zabrele) pe terasele cladirilor care nu sunt tehnice sau industriale.


M • se vor identifica, proteja si pastra în timpul executarii constructiilor arborii importanti existenti avand

peste 4.00 metri înaltime si diametrul tulpinii peste 15.00 cm; în cazul taierii unui arbore se vor planta în schimb alti 10 arbori în perimetrul unor spatii plantate publice din apropiere;

• în gradinile de fatada ale echipamentelor publice minim 40% din suprafata va fi prevazuta cu plantatii înalte;

• terenul care nu este acoperit cu constructii, platforme si circulatii va fi acoperit cu gazon si plantat cu un arbore la fiecare 100 mp;

• se recomanda ca minim 75% din terasele neutilizabile si 10% din terasele utilizabile ale constructiilor sa fie amenajate ca spatii verzi pentru ameliorarea microclimatului si a imaginii oferite catre cladirile învecinate;

• parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare si vor fi înconjurate cu un gard viu de 1,20 metri înaltime;

• în zona cu terenuri contractile se vor evita speciile care prin tipul de radacina pot mari sensibilitatea la umiditate a terenului de fundare.

• Pentru constructiile de sanatate vor fi prevazute spatii verzi si plantate în interiorul incintei, dupa cum urmeaza:

o aliniamente simple sau duble, cu rol de protectie; o parc organizat cu o suprafata de 10-15 m2/bolnav. o pentru crese vor fi prevazute spatii verzi si plantate de 10-15 m2/copil.

• Pentru constructiile comerciale vor fi prevazute spatii verzi si plantate, cu rol decorativ si de agrement, în exteriorul cladirii sau în curti interioare - 2 - 5% din suprafata totala a terenului.

• Constructii administrative si financiar-bancare vor fi prevazute spatii verzi cu rol decorativ, minimum 10-15% din suprafata terenului.

• Conformarea si dimensionarea spatiilor verzi, a plantatiilor si a mobilierului urban vor fi aprobate prin planuri urbanistice.



M Se va respecta tipul existent de împrejmuiri cu conditia ca acestea sa fie transparente si sa aiba un soclu opac de maxim 0,60 metri catre strada; în cazul unificarii functiunilor interioare a mai multor cladiri se va mentine prin tratarea terenului amprenta parcelarului traditional SECTIUNEA III: POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI .


M POT maxim 70%, cu posibilitatea acoperirii restului terenului în proportie de 75% cu cladiri cu maxim 2 niveluri (8 metri); Pentru functiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului; ARTICOLUL 16 COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)

M CUT maxim = 2.5 mp. ADC / mp. teren coeficientul de utilizare a terenului poate fi majorat prin cumulare, dupa cum urmeaza: - cu 0,5 pentru parcelele cu suprafata mai mare de 1000 mp. - cu 0,5 pentru parcelele situate la intersectia a doua strazi (parcelele de colt, sau in cazul intersectiei in T parcela situata in dreptul strazii care nu se mai continua) - cu 0,5 prin PUD pentru terenuri care-si modifica situatia juridica (asociere sau comasare parcele rezultand o parcela cu o suprafata de min. 700 m) Posibilitati de depasire a CUT Proprietarii parcelelor din care prin PUZ sun propuse fragmente spre transfer catre domeniul public beneficiaza de un spor al suprafetei desfasurate admise egal cu de 3 ori suprafata de teren transferata spre domeniul public atunci cand acest transfer este facut pe baza de act notarial si fara despagubiri din partea Primariei Municipiului Moinesti


IS INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII DE INTERES GENERAL

GENERALITATI

Subzone de institutii si servicii publice si de interes public constituite in cladiri dedicate situate in afara zonei centrale

Zona este constituita din institutii, servicii si echipamente publice, servicii de interes general (administratie, învatamant si educatie, sanatate, cultura, culte, comerciale, financiar bancare, asistenta sociala, prestari servicii).

Zona se compune din urmatoarele subzone: ISa administrative, financiar -bancare si birouri exclusiv (sedii de firme,companii) ISco comerciale ISps prestari servicii ISc cultura ISî învatamant si educatie ISs sanatate ISs-pm sanatate in interiorul zonei de protectie monumente ISt - turism ISct cult ISct-pm cult in interiorul zonei de protectie monumente



ISa, ISco, ISps, ISc, ISî, ISs, ISt, ISs-pm

• institutii, servicii si echipamente publice de nivel, municipal si de cartier; • sedii ale unor companii si firme, servicii pentru întreprinderi, proiectare, cercetare, expertizare,

consultanta în diferite domenii si alte servicii profesionale; • sediu de partid; • sedii de sindicate, culte, fundatii, organizatii neguvernamentale, asociatii, agentii, regii autonome,

fonduri etc; • sediu de birouri; • sediu de firma sau companie. • sediu bancar, filiala; • sedii de societati de asigurari (de bunuri, de persoane), burse de valori si marfuri; • servicii sociale, colective si personale; • sedii ale unor organizatii politice, profesionale etc.; • filiala a administratiei locale; • cabinete individuale de contabilitate, birouri si ateliere de proiectare si design, birouri individuale de

consultanta, ateliere • croitorie, tapiterie, rame si tablouri, oglinzi, tamplarie sau alte activitati manufacturiere negeratoare

de zgomot sau emisii • saloane de întretinere corporala: frizerie, coafor, cosmetica, masaj, fitness, sauna, solar; • servicii de deservire a locuirii: curatatorie de haine, atelier individual de reparatii încaltaminte. • spatiu de întrunire pentru comunitatea locatarilor; • sediu al asociatiilor de proprietari; • centru de asistenta sociala; • sectie de politie, sediu al poilitiei comunitare; • incubator de afaceri; • centru de cercetare si formare profesionala; • • comert cu amanuntul;


• activitati manufacturiere; • depozitare mic-gros; • hoteluri, pensiuni, agentii de turism; • restaurante, baruri, cofetarii, cafenele etc.; • comert alimentar avand suprafata construita desfasurata sub 600 mp; • comert nealimentar avand suprafata construita desfasurata sub 600 mp; • piata agroalimentara; • magazin general amplasat în zona centrala, zona rezidentiala sau într-un centru de cartier; • alimentatie publica: restaurant, bistro, fast-food, cantina, cofetarie, cafenea, bar, club; • profesionala, asistenta tehnica si reparatii obiecte de uz casnic, comunicatii, servicii postale,

curierat, agentii de turism, • servicii cu acces public: finante, banci, consultanta, proiectare, design, tiparire si multiplicare,

formare • • biblioteca, mediateca, centru cultural; • galeriide arta, studiouri fortografice, detectivi particulari, laboratoare individuale de tehnica dentara,

ateliere individuale de orice fel si fara depozitari; • muzeu; • centru sau complex cultural, centru de congrese, centru de conferinte; • • sport si recreere în spatii acoperite; • parcaje la sol si multietajate; • spatii libere pietonale, pasaje pietonale acoperite; • spatii plantate - scuaruri; • teren de sport , parc de cartier, loc de joaca. • parcaj colectiv multietajat destinat locuitorilor; • • locuinte cu partiu obisnuit; • locuinte cu partiu special care includ spatii pentru profesiuni liberale. • • agentii imobiliare, întretinere corporala, manufactura fina, croitorie, marochinarie etc. • supermagazin (supermarket, hipermarket); • piata de vechituri, obor; • depozitare, distributie si desfacere produse comerciale; • hotel apartament * - *****, motel * - **, vila ** - *****, pensiune, hostel, youth hostel; • • învatamant prescolar; • scoala primara; • scoala gimnaziala; • liceu; • scoala postliceala; • scoala profesionala; • spatii de cazare pentru elevi. • • spital general ( municipal, cuplat sau nu cu dispensar policlinic); • spital de specialitate (maternitate, pediatrie, contagiosi, oncologie, urgenta, reumatologie, clinici

particulare); • asistenta de specialitate (boli cronice, handicapati, recuperari functionale, centre psihiatrice); • dispensar policlinic; • dispensar urban (cu 2-4 circumscriptii independente sau cuplate cu stationar, casa de nasteri,

farmacie); • alte unitati de sanatate (centre de recoltare sange, medicina preventiva, statii de salvare, farmacii); • cresa sau cresa speciala; • leagan de copii, orfelinat, centru de zi; • azil de batrani; • centru de asistenta sociala.


• loc de joaca acoperit pentru copii; • cabinete medicale individuale, cabinete de medicina veterinara, cabinete individuale de avocatura si

asistenta juridica, • cresa, cresa speciala, gradinita, locuri de joaca acoperite; • leagan de copii, orfelinat, centru de zi; • azil de batrani, centru de asistenta pentru varstnici; • dispensar, centru de medicina de familie; •

ISct ,ISct-pm • lacasuri de cult; • servicii pentru culte; • activitati sociale ale asociatiilor religioase; • activitati complementare pentru bisericile parohiale din ansamblurile rezidentiale formate din • locuinte colective necesare pentru ritualuri religioase care nu pot avea loc în apartamentele • blocurilor (de exemplu capele pentru priveghi la ritul ortodox); • manastiri.

ISct-pm ,ISs-pm, ISct-pm Pentru toate cladirile din Zona Protejata unde se schimba destinatia functionala, trebuie solicitat avizul D.J.C.P.N. Bacau ARTICOLUL 2 UTILIZARI ADMISE CU CONDITIONARI

ISa, ISco, ISps, ISc, ISî, ISs, ISt, ISs-pm • se admit la parterul cladirilor functiuni care nu permit accesul liber al publicului numai cu conditia ca

acestea sa nu reprezinte mai mult de 30% din frontul strazilor si sa nu se grupeze mai mult de doua astfel de cladiri;

• se admite conversia in alte functiuni a locuintelor situate în cladiri existente cu conditia mentinerii a unei ponderi a locuintelor de minim 30 % din ADC;

• Pot fi luate in considerare conversii functionale, cu conditia ca noile folosinte sa faca parte de asemenea din categoria institutiilor si serviciilor publice sau de interes public si sa fie compatibile cu cladirile existente.

ISct ,ISct-pm • pentru lacasurile de cult ortodoxe se va asigura spatiul necesar înconjurarii bisericii de catre

procesiunile de credinciosi; • la celelalte culte se vor respecta cerintele specifice acestora

ISct-pm ,ISs-pm Pentru toate cladirile din Zona Protejata unde se schimba destinatia functionala, trebuie solicitat avizul D.J.C.P.N. Bacau



ISa, ISco, ISps, ISc, ISî, ISs, ISt, ISs-pm • activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat; • constructii provizorii de orice natura; • dispunerea de panouri de afisaj pe plinurile fatadelor, desfigurand arhitectura si • deteriorand finisajul acestora; • depozitare en-gros; • statii de întretinere auto cu capacitate de peste 5 masini; • curatatorii chimice; • depozitari de materiale refolosibile; • platforme de precolectare a deseurilor urbane; • depozitarea pentru vanzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice; • activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile publice sau din

institutiile publice; • lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si constructiile de pe


împiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice

ISct ,ISct-pm • orice tipuri de activitati care nu sunt legate de culte

ISct-pm ,ISs-pm Pentru toate cladirile din Zona Protejata unde se schimba destinatia functionala, trebuie solicitat avizul D.J.C.P.N. Bacau SECTIUNEA II CONDITII DE AMPLASARE. ECHIPARE SI CONFORMARE A . CLADIRILOR .

ARTICOLUL 4 CARACTERISTICI ALE PARCELELOR ( SUPRAFETE,FORME, DIMENSIUNI) ISa, ISco, ISps, ISc, ISî, ISs, ISt, ISs-pm Este in principiu admisibila comasarea cu parcele invecinate pentru extinderea institutiilor si seviciilor existente, caz in care acestea vor fi incluse in prezentul UTR / subzona. In zonele constituite, parcelele sunt considerate construibile direct daca respecta urmatoarele conditii: • cladiri sub P+4 niveluri pentru functiunea de birouri

o S minima teren= 200 metri patrati; o front minim la strada = 12,0 metri; o raportul între laturile parcelei nu depaseste raportul 1/3;

• cladiri peste P+4 niveluri pentru functiunea de birouri o S minima teren= 350 metri patrati; o front minim la strada = 12,0 metri; o raportul între laturile parcelei nu depaseste raportul 1/3;

Pentru reconstruirea zonelor destructurate, pentru terenuri libere sau cu statut juridic mixt se vor întocmi documentatii P.U.Z., cu recomandarea unei lotizari cu parcele de minim 800 mp. si un front la strada de minim 18.0 metri în cazul fronturilor continue si de minim 24.0 metri în cazul fronturilor discontinue. ISct ,ISct-pm • parcela este construibila numai daca are acces direct dintr-o strada publica;


o suprafata minima construibila este de 400 mp. cu exceptia manastirilor a caror suprafata minima va fi de 5000 mp.

o frontul minim la strada este de 15 metri. ARTICOLUL 5 AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIAMENT

ISa, ISco, ISps, ISc, ISî, ISs, ISt, ISs-pm • serviciile publice vor fi retrase de la aliniament cu minim 10,0 metri sau vor fi dispuse pe

aliniament în functie de caracterul strazii, de profilul activitatii si de normele existente; • cladirile care alcatuiesc fronturi continue vor avea o adancime fata de aliniament care nu va depasi

20,0 metri; • serviciile publice vor fi amplasate pe aliniament în cazul în care înaltimea maxima la cornise nu

depaseste distanta dintre aliniamente ; • daca înaltimea cladirii în planul aliniamentului depaseste distanta dintre aliniamente, cladirea se va

retrage de la aliniament cu o distanta minima egala cu plusul de înaltime al cladirii fata de distanta dintre aliniamentele strazii, dar nu cu mai putin de 4.0 metri, cu conditia sa nu fie lasate vizibile calcane de pe parcelele alaturate; fac exceptie de la aceasta regula numai situatiile de marcare prin plus de înaltime a intersectiilor si racordarile de înaltime a cladirilor între strazi cu latimi diferite.

• în zonele constituite retragerea de la aliniament va fi de minim 6.0 metri de la aliniament; • pentru zonele destructurate în reconstructie, pentru operatiuni pe terenuri libere sau cu statut juridic

mixt, retragerea cladirilor publice va fi de 10.0 metri. • cladirile care alcatuiesc fronturi continue vor avea o adancime maxima fata de aliniament care nu

va depasi 20.0 metri.

ISct ,ISct-pm • pentru bisericile ortodoxe se va asigura o retragere de minim 6.0 metri de la aliniament; • lacasurile pentru celelalte culte sau activitatile complementare vor respecta regulamentul de pe • unitatile de referinta adiacente


ISa, ISco, ISps, ISc, ISî, ISs, ISt, ISs-pm Conformarea cladirilor pe parcela va fi determinata de contextul generat de cadrul construit adiacent. Principiul consta in acoperirea calcanelor existente si respectiv contrapunerea de retrageri in dreptul celor de pe parcelele vecine. Regula se aplica atat pe limitele laterale cat si pe cele posterioare de proprietate. Nu vor fi luate in considerare corpurile de cladire parazitare / provizorii existente. în cazul fronturilor discontinue, în care parcela se învecineaza numai pe una dintre limitele laterale cu o cladire avand calcan pe limita de proprietate, iar pe cealalta latura se învecineaza cu o cladire retrasa de la limita laterala a parcelei si avand pe fatada laterala ferestre ale unor încaperi principale, noua cladire se va alipi de calcanul existent, iar fata de limita opusa se va retrage obligatoriu la o distanta egala cu 1/3 din înaltime, dar nu mai putin de 5,0 metri; Cladirile se vor retrage fata de limita posterioara a parcelei la o distanta de cel putin jumatate din înaltimea cladirii masurata la cornisa, dar nu mai putin de 5.0 metri Cladirile se vor retrage in mod obligatoriu de la limitele laterale in situatiile in care pe acestea nu exista calcane, cu o distanta minim egala cu jumatate din inaltimea cladirii, masurata la cornişa superioara sau la atic in punctul cel mai inalt, dar cu nu mai putin decat 3 m. Se interzice construirea pe limita laterala a parcelei daca aceasta este si linia de separatie fata de o cladire publica dispusa izolat sau fata de o biserica ortodoxa ; în acest caz se admite o retragere fata de limitele parcelei egala cu jumatate din înaltimea la cornise, dar nu mai putin de 4.0 m; ISct ,ISct-pm


• Distanta dintre cladirea unei biserici ortodoxe si limitele laterale si cea posterioara ale parcelei este de minim 10.0 metri;

• celelalte lacasuri de cult ca si oricare dintre activitatile complementare pot fi dispuse în regim de construire continuu sau discontinuu, respectând o retragere de la limita laterala a proprietatii egala cu cel putin jumatate din înaltimea la cornise a volumului dominant dar nu mai putin de 5.0 metri în cazul învecinarii cu o cladire retrasa de la limita parcelei;

• este obligatoriu ca noua cladire sa se alipeasca de calcanele cladirilor dispuse pe una sau pe ambele limite laterale ale parcelei;

• cladirile se vor retrage fata de limita posterioara la o distanta egala cu cel putin jumatate din înaltimea volumului principal dar nu cu mai putin de 5.0 metri.


ISa, ISco, ISps, ISc, ISî, ISs, ISt, ISs-pm Distanta minima dintre doua cladiri aflate pe aceeaşi parcela va fi egala cu jumatate din inaltimea cladirii mai inalte, masurata la cornişa sau atic in punctul cel mai inalt, dar nu mai putin decat 3 m. In cazul in care incaperi principale sunt orientate spre spatiul dintre cele doua cladiri, distanta minima va fi de 6 m.

ISct ,ISct-pm Distanta minima dintre doua cladiri aflate pe aceeaşi parcela va fi egala cu jumatate din inaltimea cladirii mai inalte, masurata la cornişa sau atic in punctul cel mai inalt, dar nu mai putin decat 6 m. ARTICOLUL 8 CIRCULATII SI ACCESE

ISa, ISco, ISps, ISc, ISî, ISs, ISs-pm, ISt, , ISct ,ISct-pm Pentru caile pietonale şi carosabile din interiorul parcelelor se recomanda utilizarea invelitorilor permeabile. • parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil direct dintr-o circulatie publica; • în cazul fronturilor continue la strada se va asigura un acces carosabil în curtea posterioara printr-

un pasaj dimensionat astfel încat sa permita accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor; distanta dintre aceste pasaje, masurata pe aliniament, nu va depasi 30.0 metri.


• Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista posibilitati de acces la drumurile publice, direct sau prin servitute, conform destinatiei constructiei. Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie sa permita interventia mijloacelor de stingere a incendiilor.

• In mod exceptional se poate autoriza executarea constructiilor fara indeplinirea conditiilor anterioare, cu avizul unitatii teritoriale de pompieri.

• Autorizarea executarii constructiilor si a amenajarilor de orice fel este permisa numai daca se asigura accese pietonale, potrivit importantei si destinatiei constructiei.

• Accesele pietonale vor fi conformate astfel incat sa permita circulatia persoanelor cu handicap si care folosesc mijloace specifice de deplasare.

• (conform anexei nr. 7, HOTARAREA GUVERNULUI Nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism: accese, spatii plantate, amplasare in oras)

• Constructiile administrative vor fi prevazute cu: • - accese carosabile directe din strazi de categoria I si a II-a, dupa caz; • - accese carosabile separate: acces oficial, acces pentru personal, acces pentru • public,acces de serviciu, dupa cum urmeaza: • • accesul carosabil oficial va fi prevazut pana la intrarea principala a cladirii; • • accesele carosabile pentru personal si cel pentru public vor fi prevazute cu locurile de parcare

aferente; • • aleile carosabile de serviciu vor fi rezolvate fara a intersecta accesul oficial. • Constructiile administrative vor fi prevazute cu accese carosabile, conform destinatiei si capacitatii

acestora,avandu-se în vedere separarea de circulatia publica.


• Pentru toate categoriile de cladiri financiar-bancare vor fi prevazute accese • carosabile directe din strazi de categoria I si a II-a, dupa caz. • Se vor asigura accese carosabile separate pentru: accesul oficial, accesul • personalului, accesul publicului, acces la tezaur, acces de serviciu. • Pentru constructiile comerciale se vor asigura accese carosabile separate pentru • consumatori, personal si aprovizionare. • În functie de destinatia si capacitatea constructiei vor fi prevazute: • - alei carosabile si parcaje în interiorul amplasamentului; • - platforme de depozitare si accese masini si utilaje speciale separate de aleile • carosabile destinate consumatorilor. • Pentru toate categoriile de constructii de cultura se vor asigura accese carosabile separate pentru

vizitatori sau spectatori, pentru personal si aprovizionare. • În functie de destinatia constructiei sau a amenajarii vor fi prevazute: • - alei carosabile în interiorul amplasamentului si parcajele aferente, în cazul în care accesul se face

din strazi de categoria I sau a II-a; • - parcaje necesare în interiorul amplasamentului, în cazul în care accesul se realizeaza din strazi de

categoria a III-a. • Pentru toate categoriile de constructii de învatamant se vor asigura accese • carosabile de legatura cu reteaua de circulatie majora si cu mijloacele de transport în comun. • Se vor asigura doua accese carosabile separate pentru evacuari în caz de urgenta (cutremure,

inundatii, incendii). • Pentru toate categoriile de constructii de sanatate se va asigura legatura cu • reteaua de circulatie majora prin doua accese carosabile separate. • Accesele carosabile ce vor face legatura cu reteaua de circulatie majora de • categoria I si a II-a vor fi realizate prin: • • strazi de categoria a IV-a de deservire locala; • • strazi de categoria a III-a, colectoare, care asigura accesul vehiculelor si al • persoanelor actionand în domeniul sanatatii, salubritatii si P.S.I. • Aleile carosabile din interiorul amplasamentului vor fi conformate dupa cum • urmeaza: • • cu o banda de circulatie de 3,5 m latime pentru cele cu o lungime maxima de 10,00m; • • cu doua benzi de circulatie de 7 m latime pentru cele cu o lungime mai mare de10,00 m. • Accesul carosabil rezervat salvarii sau interventiilor de urgenta nu va intersecta • aleile de acces carosabil pentru personal si pacienti. • Pentru constructiile de turism vor fi prevazute accese carosabile separate • pentru utilizatori, personal si acces tehnic de întretinere. • Aleile semicarosabile din interiorul amplasamentelor, cu o lungime de • maximum 25 m, vor avea o latime minima de 3,5 m, iar cele cu lungimi mai mari de 25m vor fi

prevazute cu supralargiri de depasire si suprafete pentru manevre de întoarcere. • Numarul acceselor si conformarea lor se vor face în functie de categoria si • capacitatea obiectivului turistic. • Pentru toate categoriile de constructii si amenajari se vor asigura accese pentru • interventii în caz de incendiu, dimensionate conform normelor pentru trafic greu. • În cazul constructiilor ce formeaza curti interioare, asigurarea accesului vehiculelor de pompieri se

va face prin ganguri cu latime minima de 3m si înaltime de3,5m. • Accesele si pasajele carosabile nu trebuie sa fie obstructionate prin mobilier urban si trebuie sa fie

pastrate libere în permanenta. • Asigurarea accesului si a circulatiei autospecialelor de interventie în incintele operatorilor

economici si ale institutiilor, în zonele locuite, precum si între localitati este obligatorie, conform reglementarilor tehnice specifice


ISa, ISco, ISps, ISc, ISî, ISs, ISt, ISs-pm Se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circulatiilor publice;


Locurile de parcare se dimensioneaza conform normelor specifice si se dispun în constructii supra / subterane sau în parcaje amenajate la sol care vor fi plantate cu minim un arbore la 4 masini si vor fi înconjurate cu gard viu de 1,20 m. înaltime; In cazul în care nu se pot asigura în limitele parcelei locurile de parcare normate, se va demonstra (prin prezentarea formelor legale) amenajarea pe un alt amplasament a unui parcaj propriu sau în cooperare, ori concesionarea locurilor necesare într-un parcaj comun, multietajat; aceste parcaje vor fi situate la distanta de maxim 150 metri. Inaltimea maxima admisibila în planul fatadei nu va depasi distanta dintre aliniamente; pot fi adaugate suplimentar unul sau doua niveluri în functie de volumetria caracteristica strazii, cu conditia retragerii acestora în limitele unui arc de cerc cu raza de 4.0 metri continuat cu tangenta sa la 45 grade; ISct ,ISct-pm Vor fi asigurate parcajele necesare în afara circulatiilor publice. Numarul spatiilor de parcare va fi stabilit în functie de obiectiv, avându-se în vedere un minim de 5 locuri de parcare



ISa, ISco, ISps, ISc, ISî, ISs, ISt, ISs-pm In toate cazurile în care constructiile au acoperis cu pante de peste 45 grade se admite mansardare. Inaltimea maxima admisibila în planul fatadei nu va depasi distanta dintre aliniamente; pot fi adaugate suplimentar unul sau doua niveluri în functie de volumetria caracteristica strazii, cu conditia retragerii acestora în limitele unui arc de cerc cu raza de 4.0 metri continuat cu tangenta sa la 45 grade



Numar niveluri conventionale

(3.0 metri)


Sub 9 metri 7 - 10 P+1+M, P+2 (A) - 1 nivel; (B) - 1 nivel 9,01 – 11,00 Carosabil 6- 7 m+ trotuare 2x1,5 m =9-10m (cat. III)


11,01 – 13,00 Carosabil 7 m. + trotuare 2x 3 m =13 m (cat. III)


13,01 – 16,00 16 P+4 (A) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel ISct ,ISct-pm • înaltimea cladirilor complementare situate în regim de construire continuu dispuse pe aliniament va

respecta înaltimea fronturilor în care acestea se înscriu si regula ca înaltimea cladirii sa nu depaseasca distanta dintre aliniamente;

înaltimea cladirilor de cult nu este limitata


ISa, ISco, ISps, ISc, ISî, ISs, ISt, ISs-pm Aspectul exterior al cladirilor va exprima caracterul si reprezentativitatea functiunii si va tine seama de caracterul general al zonei si de arhitectura cladirilor din vecinatate cu care se afla în relatii de co-vizibilitate. ISct Aspectul cladirilor va exprima functiunea, se va înscrie în caracterul zonei si va tine seama de vecinatati ISct-pm ,ISs-pm Aspectul cladirilor din zonele protejate se va aviza conform legii si pe baza unor justificari suplimentare privind modul de înscriere în limitele de 100 metri fata de monumentele de arhitectura existente si propuse cu care se afla în relatii de covizibilitate.

Pentru toate cladirile din Zona Protejata unde se schimba destinatia functionala, trebuie solicitat avizul D.J.C.P.N. Bacau


ISa, ISco, ISps, ISc, ISî, ISs, ISt, ISs-pm, ISct ,ISct-pm • Toate cladirile vor fi racordate la retelele tehnico-edilitare publice si la sistemele moderne de

telecomunicatii bazate pe cabluri din fire optice; • în cazul alimentarii cu apa în sistem propriu se va obtine avizul autoritatii competente care

administreaza resursele de apa; • se interzice dispunerea antenelor TV-satelit în locuri vizibile din circulatiile publice si dispunerea

vizibila a cablurilor TV; • cu exceptia telecomunicatiilor speciale, se interzice dispunerea de piloneti zabreliti (tripozi uniti cu

grinzi cu zabrele) pe terasele cladirilor care nu sunt tehnice sau industriale;


• data fiind intensitatea circulatiei pietonale, racordarea burlanelor la canalizarea pluviala este obligatoriu sa fie facuta pe sub trotuare pentru a se evita producerea ghetii.


ISa, ISco, ISps, ISc, ISî, ISs, ISt, ISs-pm • spatiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda vor fi înierbate si plantate cu un

arbore la fiecare 100 mp. • se vor identifica, pastra si proteja în timpul executarii constructiilor arborii importanti existenti avand

peste 4.0 metri înaltime si diametrul tulpinii peste 15.0 cm.; în cazul taierii unui arbore se vor planta în schimb alti 10 arbori în perimetrul propriu sau în spatiile plantate publice din proximitate;

• pentru îmbunatatirea microclimatului si pentru protectia constructiilor se va evita impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese, circulatii pietonale, terase;

• parcajele amenajate la sol vor fi plantate cu minim un arbore la 4 masini si vor fi înconjurate cu un gard viu de minim 1.20 metri înaltime.

Pentru constructii de turism si agrement vor fi prevazute spatii verzi si plantate, în functie de destinatie si de gradul de confort, dar nu mai putin de 25% din suprafata totala a terenului. -conform anexei nr. 7, HOTARAREA GUVERNULUI Nr. 525/1996*) pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism. Pentru constructiile de sanatate vor fi prevazute spatii verzi si plantate în interiorul incintei, dupa cum urmeaza: • aliniamente simple sau duble, cu rol de protectie; • parc organizat cu o suprafata de 10-15 m2/bolnav. • pentru crese vor fi prevazute spatii verzi si plantate de 10-15 m2/copil. Pentru constructiile comerciale vor fi prevazute spatii verzi si plantate, cu rol decorativ si de agrement, în exteriorul cladirii sau în curti interioare - 2 - 5% din suprafata totala a terenului. . Constructii administrative si financiar-bancare vor fi prevazute spatii verzi cu rol decorativ, minimum 10-15% din suprafata terenului. Conformarea si dimensionarea spatiilor verzi, a plantatiilor si a mobilieruluiurban vor fi aprobate prin planuri urbanistice. . Pentru toate categoriile de constructii culturale vor fi prevazute spatii verzi si plantate, spatii de joc si de odihna, în functie de capacitatea constructiei - 10 - 20% din suprafata totala a terenului .

ISct ,ISct-pm • spatiul liber dintre cladire si aliniament va fi tratat peisagistic si plantat în proportie de minim 40% cu

arbori; • terenul neocupat cu cladiri, trotuare de garda si accese va fi înierbat si plantat cu un arbore la

fiecare 100 mp.



ISa, ISco, ISps, ISc, ISî, ISs, ISt, ISs-pm Gardurile spre strada vor fi transparente, vor avea înaltimea de 2,00 metri, vor avea un soclu opac de circa 0,40 m., partea superioara fiind realizata din fier forjat sau plasa metalica si vor fi dublate de gard viu; pe limitele laterale si posterioare gardurile vor fi opace cu înaltimi de maxim 2,50 metri. Spre trotuare si circulatii pietonale nu sunt obligatorii garduri, dar se va putea prevedea marcarea apartenentei spatiului prin diferente de pavaje, borduri, garduri vii, terase etc. ISct ,ISct-pm • cladirile vor fi înconjurate spre strada cu un gard transparent, decorativ, cu un soclu opac de 0.40

metri având înaltimea totala de maxim 2.20 m si minim 1.80 m dublat de un gard viu; • pe limitele laterale si posterioare ale parcelei gardurile vor avea înaltimea de minim 2.20 si vor fi

transparente sau semi - opace în cazul învecinarii cu spatii plantate, locuinte colective medii si mari sau circulatii pietonale si vor fi opace în cazul învecinarii cu locuinte individuale si colective mici sau cu activitati cu care se pot stânjeni reciproc.

SECTIUNEA III: POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI .


ISa, ISco, ISps, ISc, ISî, ISs, ISt, ISs-pm Pentru functiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului cu recomandarea de a se opta pentru POT maxim = 60% ISct, POT maxim 100% respectând în acelasi timp caracterul zonei functionale adiacente


ISa, ISco, ISps, ISc, ISî, ISs, ISt, ISs-pm CUT maxim =2,2 pentru cladiri cu 3-4 niveluri ISct ,ISct-pm Conform caracteristicilor specifice fiecarui cult, dar fara a depasi CUT 4,0 ADC/ mp teren


L ZONA DE LOCUINTE

Zona de locuit se compune din diferite tipuri de tesut urban (subzone), datorate dezvoltarii in

timp a localitatii Diferentieri ale zonelor de locuit 1- zone rezidentiale aflate in interiorul perimetrului de protectie a monumentelor - zone rezidentiale aflate in afara perimetrului de protectie a monumentelor 2. Diferentieri din punct de vedere al tipologiei fondului construit existent: a) zone rezidentiale cuprinzând locuinte individuale cu înaltime mica, cu parcela individuala : - parcelari traditionale, spontane rezultat al divizarii în timp a unor parcele de mai mari dimensiuni ; - parcelari planificate, rezultat al unei interventii pe baza de regulament corect pus în aplicare ; b) zone rezidentiale cu locuinte colective în blocuri blocuri cu pana la P+4 niveluri 3.Diferentieri din punct de vedere al parcelarului - existent si propus prin viitoare operatiuni urbanistice - zone rezidentiale cu locuinte individuale si colective mici pe parcelari traditionale, spontane - zone rezidentiale cu locuinte individuale si colective mici situate în noile extinderi sau enclave neconstruite – în care se aplica un sistem de parcelare propus prin prezentul regulament - zone rezidentiale cu locuinte individuale pe loturi rurale, fara retele edilitare – în care regulamentul cuprinde prevederi speciale pentru ameliorarea parcelarii si a infrastructurii Li1 locuinte cu regim redus de inaltime dispuse pe parcelar urban Li2 locuinte cu regim redus de inaltime dispuse pe parcelar rural cu infrastructura completa Li3 locuinte cu regim redus de inaltime dispuse in noile extinderi sau in enclave neconstruite L-pm locuinte cu regim redus de inaltime situate in zona de protectie a monumentelor Lc P+2-4 locuinte colective Lc-pg subzona parcaje si garaje


Li LOCUINTE INDIVIDUALE

GENERALITATI

Li1 locuinte cu regim redus de inaltime dispuse pe parcelar urban Li2 locuinte cu regim redus de inaltime dispuse pe parcelar rural fara infrastructura completa Li3 locuinte cu regim redus de inaltime dispuse in noile extinderi sau in enclave neconstruite


ARTICOLUL 1. UTILIZARI ADMISE

Li1, Li2, Li3, L-pm • locuinte individuale si colective mici cu maxim P+2 niveluri în regim de construire • continuu (însiruit) sau discontinuu (cuplat sau izolat): • echipamente publice specifice zonei rezidentiale; • scuaruri publice. •

ARTICOLUL 2 UTILIZARI ADMISE CU CONDITIONARI Li3, L-pm • se admite mansardarea cladirilor existente cu conditia ca aceasta sa nu fie o falsa mansardare ci sa

se înscrie în volumul unui acoperis cu panta de 45 grade; • suprafata nivelului mansardei va fi de maxim 60% din aria unui nivel curent; • se admit functiuni comerciale, servicii profesionale si mici activitati manufacturiere, cu conditia ca

suprafata acestora sa nu depaseasca 250 mp ADC, sa nu genereze transporturi grele, sa nu atraga mai mult de 5 autoturisme, sa nu fie poluante, sa nu aiba program prelungit peste orele 22,00 si sa nu utilizeze terenul liber al parcelei pentru depozitare si productie;

• functiunile comerciale, serviciile complementare locuirii si activitatile manufacturiere cu suprafata desfasurata peste 250 mp. se pot admite cu conditia elaborarii si aprobarii unor documentatii PUD;

• este admisa amplasarea urmatoarelor functiuni complementare locuirii: dispensare, crese, învatamant, culte, sport-întretinere - în baza PUD aprobat;

• în zonele de lotizari constituite ce cuprind parcele care în majoritatea lor îndeplinesc conditiile de construibilitate si sunt dotate cu retele edilitare, autorizarea constructiilor se poate face direct în baza prezentului regulament

Li1, Li2, Li3, L-pm Autorizarea construirii ansamblurilor de locuinte colective mici si semicolective situate pe parcele de peste 1500 mp este admisa în baza unui P.U.D. aprobat, iar cele situate pe parcele de peste 3000 mp în baza unui PUZ aprobat Li3 Operatiunile de parcelare sunt supuse prevederilor Dreptului de parcelare - conform prezentului regulament L-pm Pentru toate cladirile din Zona Protejata unde se schimba destinatia functionala, trebuie solicitat avizul D.J.C.P.N. Bacau



Li1, Li2, Li3, L-pm • functiuni comerciale si servicii profesionale care depasesc suprafata de 250 mp ADC, genereaza

un trafic important de persoane si marfuri, au program prelungit dupa orele 22.00, produc poluare; • activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau care sunt incomode prin traficul generat

(vehicule de transport greu sau peste 5 autovehicule mici pe zi), prin utilizarea incintei pentru depozitare si productie, prin deseurile produse ori prin programul de activitate prelungit dupa orele 22.00;

• realizarea unor false mansarde; • anexe pentru cresterea animalelor pentru productie si subzistenta; • constructii provizorii; • instalarea în curti a panourilor pentru reclame; • dispunerea de panouri de afisaj pe plinurile fatadelor, desfigurând arhitectura si deteriorând

finisajul acestora; • depozitare en-gros; • depozitari de materiale refolosibile; • platforme de precolectare a deseurilor urbane; • depozitarea pentru vânzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice; • activitati productive care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile

publice; • statii de betoane; • autobaze; • statii de întretinere auto cu capacitatea peste 3 masini; • spalatorii chimice; • lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si constructiile de pe


împiedica evacuarea si colectarea rapida a apelor meteorice. SECTIUNEA II CONDITII DE AMPLASARE. ECHIPARE SI CONFORMARE A . CLADIRILOR .

ARTICOLUL 4 CARACTERISTICI ALE PARCELELOR ( SUPRAFETE,FORME, DIMENSIUNI) Li1 • Se mentin dimensiunile si forma parcelarului initial care variaza între 300 si 500 mp si au în general

frontul la strada cuprins între 12 - 14 metri pentru constructiile cuplate si 15 - 18 metri pentru constructiile izolate;

• daca o parcela neconstruita dintr-o lotizare are o suprafata si un front de dimensiuni mai mici decât celelalte parcele (de exemplu parcelele de colt), aceasta se poate considera construibila numai daca terenul nu provine din subîmpartirea anterioara a unei parcele de dimensiuni normale pentru lotizarea respectiva, are o suprafata mai mica cu cel mult 50.0 mp si un front la strada (sau ambele fronturi în situatia de parcele de colt) mai redus cu cel mult 25%;

Li1, Li2, Li3, L-pm Se considera construibile direct, în baza prezentului regulament, parcelele care indeplinesc urmatoarele conditii cumulate: 1) - dimensiuni minime:

Regimul de construire

Dimensiune minima în cazul concesionarii

terenului

Dimensiune minima în subzonele

L-pm

Dimensiune minima în celelalte subzone Li1, Li2, Li3

Suprafata mp

Front m.

Suprafata mp

Front m.

Suprafata mp

Front m.


Insiruit 150 8 150 8 150 8 Cuplat 200 12 350 10 250 10 Izolat 200 12 350 12 350 12 Parcela de colt - - Reducere cu 50

mp. Reducere front cu 25% pentru fiecare fatada

Reducere cu 50 mp.

Reducere front cu 25% pentru fiecare fatada

2)adâncimea parcelei sa nu fie mai mica decât latimea acesteia, dar nu mai mare decât latimea x3. - o parcela poate fi adusa în conditii de construibilitate prin asociere cu una din parcelele vecine sau prin alipire cu aceasta - pe parcelele neconstruibile, sub 150mp, conform prevederilor prezentului articol Consiliul Local poate decide autorizarea unor constructii cu conditia elaborarii unui Plan Urbanistic de Detaliu insotit de ilustrare de arhitectura care sa demonstreze posibilitatea construirii cu respectarea celorlalte prevederi ale regulamentului ARTICOLUL 5 AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIAMENT

Li1, Li2, Li3, L-pm Aliniamentul este definit în sensul prezentului regulament ca fiind linia de demarcatie între domeniul public si proprietatea privata ; Racordarea aliniamentelor la intersectatiile strazilor se va face printr-o linie perpendiculara pe bisectoarea dintre aliniamente având lugimea de 12,00 m. pe strazile de categoria I-a si a II-a si de 6,0 m. pe cele de categoria a III-a ; Li1 cladirile se dispun pe aliniament sau cu retragere conform tipologiei predominante existente pe strada pe care se amplaseaza. În cazul în care sunt retrase de la aliniament acest lucru este posibil cu conditia sa nu lase aparente calcane ale cladirilor învecinate aflate în stare buna sau cu valoare arhitectural urbanistica ; în cazul regimului de construire continuu (însiruit) cladirile se dispun fata de aliniament: - pe aliniament sau cu respectarea retragerii caracteristice strazii respective, cu conditia sa nu se lase calcane vizibile; - retras fata de aliniament cu minim 3,0 metri în cazul lotizarilor existente cu parcele care îndeplinesc în majoritate conditiile de construibilitate si echipare edilitare, iar strazile au profile minime de 6,0 metri carosabil cu trotuare de 1,5 metri; - distantele se pot majora în cazul protejarii unor arbori sau în cazul alipirii la o cladire existenta situata mai retras, pentru a nu se crea noi calcane; - se recomanda retrageri fata de aliniament de minim 4,0 metri pe strazi de categoria III si 5,0 metri pe strazi de categoria II si I; - banda de construibilitate a cladirilor cu regim de construire continuu nu va depasi adâncimea de 15.0 metri de la alinierea cladirilor. - în fâsia non aedificandi dintre aliniament si linia de retragere a alinierii cladirilor nu se permite nici o constructie cu exceptia împrejmuirilor, aleilor de acces si platformelor de maxim 0,40 metri înaltime fata de cota terenului anterioara lucrarilor de terasament. în cazul regimului de construire discontinuu (cuplat, izolat) cladirile se dispun fata de aliniament: - e aliniament sau cu respectarea retragerii caracteristice strazii respective; - retras fata de aliniament cu minim 4,0 metri pe strazi de categoria III si 5.0 metri pe strazi de categoria II si I; - retras fata de aliniament cu minim 3,0 metri în cazul lotizarilor existente cu parcele care îndeplinesc în majoritate conditiile de construibilitate si echipare edilitare, iar strazile au profile minime de 6,0 metri carosabil cu trotuare de 1,5 metri; - distantele se pot majora în cazul protejarii unor arbori sau în cazul alipirii la o cladire existenta situata mai retras, pentru a nu se crea noi calcane; - se recomanda retrageri fata de aliniament de minim 4,0 metri pe strazi de categoria III si 5,0 metri pe strazi de categoria II si I; - în fâsia non aedificandi dintre aliniament si linia de retragere a alinierii cladirilor nu se permite nici o constructie cu exceptia împrejmuirilor, aleilor de acces si platformelor de maxim 0,40 metri înaltime fata de cota terenului anterioara lucrarilor de terasament.


- iesirile în consola la nivelele de deasupra parterului în afara alinierii pot fi autorizate cu conditia sa se înscrie în tipologia si gabaritele constructiilor existente pe strada respectiva, în conditiile pastrarii unei distante verticale de minim 4,50 m fata de nivelul terenului amenajat si avizarii documentatiei de catre Departamentul de Urbanism si Amenajarea Teritoriului ; - balcoanele sau bow-windowurile pot depasi cu max. 0,90 m. alinierea spre strada - cornisele pot iesi din alinierea strazii cu max 1/10 din largimea strazii si fara a depasi 1,20 m ; - amplasarea de functiuni tehnice în subteran este permisa pe întreaga suprafata a parcelei pâna la limita propusa pentru domeniul public cu conditia asigurarii unei suprafete de min. 25% din suprafata parcelei cu un strat de pamânt vegetal cu o grosime de min. 2,00 m ; - balcoanele sau bow-windowurile de fatada, deasupra strazii, trebuiesc retrase cu 1,0 m. de la limita laterala de proprietate. Ele pot fi prelungite pâna la limita cu acordul notarial al vecinilor, atunci însa balcoanele trebuie sa fie în aceeasi linie orizontala ; Li3 • retragerile fata de aliniament se stabilesc prin P.U.Z. aprobat conform legii, cu urmatoarele

conditionari: • cladirile, indiferent de regimul de construire, se vor retrage fata de aliniament la o distanta de minim

5.0 metri pentru a permite în viitor parcarea celei de a doua masini în fata garajului si pentru a se permite plantarea corecta a unor arbori în gradina de fatada fara riscul deteriorarii gardurilor si a trotuarelor de protectie ale cladirilor;

• în cazul cladirilor însiruite, nu se admit pe parcelele de colt decât cladiri cu fatade pe ambele strazi (semi-cuplate sau izolate);

• în fâsia non aedificandi dintre aliniament si linia de retragere a alinierii cladirilor nu se permite nici o constructie, cu exceptia împrejmuirilor, aleilor de acces si platformelor de maxim 0,40 metri înaltime fata de cota terenului anterior lucrarilor de terasament.

Li2 • cladirile vor respecta retragerea de la aliniament care este caracteristica strazii respective; în cazul

zonelor destructurate unde autorizarea construirii se va face în baza unui P.U.Z. aprobat retragerea noilor constructii fata de aliniament va fi de minim 4,0 metri



Li1, Li2, Li3 • cladirile construite în regim însiruit se vor alipi pe limitele laterale de calcanele de pe parcelele

învecinate pe o adâncime de max. 15,0 m. dupa care se vor retrage cel putin fata de una din limitele de proprietate ;

• se interzice construirea pe limita laterala a parcelei daca aceasta este si linia de separatie fata de o cladire cu acces public dispusa izolat ;

• în cazul segmentarii însiruirii, spre interspatiu se vor întoarce fatade care vor fi retrase de la limita proprietatii la o distanta de cel putin jumatate din înaltimea la cornisa în punctul cel mai înalt fata de teren, dar nu cu mai putin de 3.0 metri; cladirile construite în regim cuplat: cladirile se vor amplasa pe limita de proprietate atunci când se cupleaza cu o cladire posibil de realizat pe parcela alaturata sau se alipesc de calcanul unei cladiri alaturate protejate sau în stare buna si sunt îndeplinite urmatoarele conditii:

• parcela alaturata este libera de constructii o peretele realizat pe limita de proprietate atunci când ramâne vizibil din domeniul public va

fi tratat cu aceeasi atentie si aceleasi materiale de finisaj ca si celelalte fatade - cladirile semi-cuplate se vor alipi de calcanul cladirii de pe parcela alaturata si se vor retrage fata de cealalta limita la o distanta de cel putin jumatate din înaltimea la cornisa în punctul cel mai înalt fata de teren, dar nu cu mai putin de 3.0 metri; în cazul în care parcela se învecineaza pe ambele limite laterale cu cladiri retrase fata de limita proprietatii având fatade cu ferestre, cladirea se va realiza în regim izolat;

o cladirile izolate se vor retrage fata de limitele laterale ale parcelei cu cel putin jumatate din înaltimea la cornisa, dar nu cu mai putin de 3.0 metri;

• retragerea fata de limita posterioara a parcelei va fi egala cu jumatate din înaltimea la cornisa,

masurata în punctul cel mai înalt fata de teren, dar nu mai putin de 5.0 metri • în cazul loturilor putin adânci se accepta construirea cladirilor pe latura posterioara a parcelei

numai în cazul în care pe aceasta limita exista deja calcanul unei cladiri principale de locuit, iar dosarea respecta înaltimea si latimea calcanului acesteia, prevederea nefiind valabila în cazul unor anexe si garaje;

Li2 • în cazul loturilor putin adânci se accepta cuplarea cladirlor pe latura posterioara a parcelei numai în

cazul în care pe aceasta limita exista deja calcanul unei cladiri principale de locuit, iar adosarea respecta înaltimea si latimea acestui calcan, prevederea nefiind valabila în cazul unor anexe si garaje. De asemenea este admisa asezarea constructiilor pe limita de fund de proprietate pe parcelele care la data intrarii în vigoare a prezentului regulament au mai putin de 12,0 m. adâncime.

• garajele si alte anexe se pot amplasa pe limita de proprietate cu conditia sa nu depaseasca înaltimea gardului catre parcelele învecinate (2,20 m.)

L-pm • Pentru toate cladirile din Zona Protejata unde se schimba destinatia functionala, trebuie solicitat

avizul D.J.C.P.N. Bacau



Li1, Li2, Li3 Distanta minima dintre cladirile de pe aceeasi parcela va fi egala cu înaltimea la cornisa a cladirii celei mai înalte pentru fatadele cu camere locuibile; distanta se poate reduce la jumatate, dar nu la mai putin de 4.0 metri, daca fronturile opuse nu au camere locuibile; L-pm In cazul adaugarii unui corp nou la o cladire existenta, noua constructie nu va ascunde elemente de arhitectura veche, de interes arheologic sau estetic, înscrise în lista LMI sau descoperite în timpul lucrarilor. Se va urmari dimpotriva, punerea lor în valoare. ARTICOLUL 8 CIRCULATII SI ACCESE

Li1, Li2, Li3, L-pm • Parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minim 3,50 m. latime dintr-

o circulatie publica în mod direct sau prin drept de trecere legal obtinut prin una din proprietatile învecinate. Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie sa permita interventia mijloacelor de stingere a incendiilor. Când latimea accesului este mai mica de 3,5 m. este obligatorie obtinerea avizului I.S.U.

• în cazul fronturilor continue la strada, se va asigura un acces carosabil în curtea posterioara printrun pasaj dimensionat astfel încât sa permita accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor, distanta dintre aceste pasaje masurata pe aliniament nu va depasi 30,00 m.

• Numarul si cofiguratia acceselor se vor încadra în prevederile Anexei nr.4 a Regulamentului General de Urbanism;

• Se pot realiza pasaje si curti comune private accesibile publicului permanent sau numai în timpul programului de functionare precum si pentru accese de serviciu;

• In toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spatiile publice a persoanelor handicapate sau cu dificultati de deplasare;


Stationarea autovehiculelor se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circulatiilor publice. ARTICOLUL 10 INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR.

Li1, Li2, Li3 Inaltimea maxima a cladirilor va fi P+2 (10 metri); se admite un nivel mansardat înscris în volumul acoperisului, în suprafata de maxim 60% din aria construita; Se admite un nivel suplimentar la constructiile de colt în cazul intersectiilor în care cel putin una dintre strazi este de categoria a II-a (14 metri);

L-pm Se admit depasiri de 1-2 metri numai pentru alinierea la cornisa cladirilor învecinate în cazul regimului de construire însiruit sau cuplat.

Li1, Li2, Inaltimea maxima a cladirilor va fi P+1 (7 metri); se admite un nivel mansardat înscris în volumul acoperisului, în suprafata de maxim 60% din aria construita; ARTICOLUL 11 ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR

Li1, Li2, Li3, L-pm


• cladirile noi sau modificarile/reconstructiile de cladiri existente se vor integra în caracterul general al zonei si se vor armoniza cu cladirile învecinate ca arhitectura si finisaje;

• se interzice realizarea unor mansarde false; • garajele si anexele vizibile din circulatiile publice se vor armoniza ca finisaje si arhitectura cu

cladirea principala; • se interzice folosirea azbocimentului si a tablei stralucitoare de aluminiu pentru acoperirea cladirilor,

garajelor si anexelor; • se interzice tratarea fatadelor cu culori stridente


Li1, Li2, Li3, L-pm • toate cladirile noi vor fi racordate la retelele tehnico-edilitare publice; • la cladirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluviala va fi facuta pe sub

trotuare pentru a se evita producerea ghetii; • se va asigura în mod special evacuarea rapida si captarea apelor meteorice în reteaua de

canalizare; • toate noile bransamente pentru electricitate si telefonie vor fi realizate îngropat; • se interzice dispunerea antenelor TV-satelit în locuri vizibile din circulatiile publice si se recomanda

evitarea dispunerii vizibile a cablurilor CATV; ARTICOLUL 13 SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE

Li1, Li2, Li3, L-pm • spatiile libere vizibile din circulatiile publice vor fi tratate ca gradini de fatada; • spatiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda vor fi plantate cu gazon si cu un

arbore la fiecare 100 mp; • se recomanda ca pentru îmbunatatirea microclimatului si pentru protectia constructiei sa se evite

impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese. • minimum 25% din suprafata parcelei va fi amenajata ca spatiu verde;


Li1, Li2, Li3, L-pm • împrejmuirile spre strada vor avea înaltimea de maxim 2.00 metri din care un soclu opac de 0.60 si

o parte transparenta dublata cu gard viu; • gardurile spre limitele separative ale parcelelor vor fi opace cu înaltimi de maxim 2.50 metri.



L-pm POT maxim = 45% Li1, Li2, Li3 maxim = 50% ARTICOLUL 16 COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)

Li3 CUT maxim pentru înaltimi P+2 = 1,3 ADC/mp teren

Posibilitati de depasire a CUT Coeficientul de utilizare a terenului poate fi majorat prin cumulare dar fara a depasi 3 si în urmatoarele situatii:


• cu 0,5 pentru parcelele situate la intersectia a doua strazi (parcelele de colt, sau în cazul intersectiei în T parcela situata în dreptul strazii care nu se mai continua)

• cu 0,5 pentru parcelele care-si modifica situatia juridica (asociere sau comasare parcele rezultând o parcela cu o suprafata de min.700 mp.) sau functionala (reconversie functionala pentru functiuni existente incompatibile cu zona)

• cu 0,5 pentru terenuri amplasate la arterele cu mai mult de 4 fire de circulatie, spre piete importante sau situate la o distanta mai mica de 500 m. de un spatiu public plantat cu o suprafata de min. 1,0 ha.

• proprietarii parcelelor din care prin PUZ sunt propuse fragmente spre transfer catre domeniul public beneficiaza de un spor al suprafetei desfasurate admise egal cu de 3 ori suprafata de teren transferata spre domeniul public atunci cand acest transfer este facut pe baza de act notarial si fara despagubiri din partea Primariei

• pentru a permite modernizarea patrimoniului construit existent pentru parcelele pe care este permisa si recomandata demolarea constructiilor existente având un CUT superior celui permis prin prezentul regulament, noile constructii vor putea mentine CUT-ul existent cu încadrarea în celelalte prevederi ale regulamentului

• autorizarea constructiilor pentru situatii în care este permisa depasirea CUT cu 2,0 vor fi însotite în mod obligatoriu de ilustrare de arhitectura


Lc LOCUINTE COLECTIVE

GENERALITATI

Zona se compune din urmatoarele subzone si unitati de referinta: Lc - subzona locuintelor colective medii cu P+3 – P+4 niveluri formând ansambluri preponderent rezidentiale; Lc-pg Subzona destinata construciilor pentru parcaje colective de cartiert – cladiri pentru parcaje/garaje colective supraterane. Prin reglementari se urmareste pastrarea utilizarii actuale in vederea transformarii bateriilor de garaje individuale in constructii de garaje colective subterane si supraterane pe mai multe niveluri cu servicii aferente Pentru noile ansambluri rezidentiale ( a caror suprafata depaseste 3000 mp) se vor realiza operatiuni urbanistice pe baza unor Planuri Urbanistice de Detaliu când ansamblul se refera la o incinta si pe baza unor Planuri Urbanistice Zonale când se creeaza drumuri publice noi, cu urmatoarele recomandari: (1) operatiunile sa se realizeze în parteneriat public-privat, sectorului public revenindu-i responsabilitati privind operatiunile funciare prealabile, lucrarile principale de infrastructura, echipamentele publice, locuintele sociale si amenajarile plantate publice precum si garantarea calitatii generale a operatiunii în care intra bani publici; (2) marimea unei operatiuni sa nu depaseasca un numar de maxim 1000 locuinte; (3) locuintele sociale sa fie integrate într-o pondere de maxim 20% în orice operatiune de construire a locuintelor. SECTIUNEA I UTILIZARE FUNCTIONALA .


Lc • locuinte în proprietate privata; • constructii aferente echiparii tehnico-edilitare; • amenajari aferente locuintelor: cai de acces carosabile si pietonale private, parcaje, garaje, spatii

plantate, locuri de joaca pentru copii, amenajari de sport pentru tineret, împrejmuiri; • sunt admise constructii aferente echiparii tehnico-edilitare si amenajarii aferente locuintelor: • cai de acces carosabile si pietonale, parcaje, garaje colective, spatii plantate, locuri de joaca pentru

copii, amenajari de sport pentru tineret, împrejmuiri.

Lc-pg Subzona destinata construciilor pentru parcaje colective de cartiert – cladiri pentru parcaje/garaje colective sub i supraterane, pe unul sau mai multe niveluri, cu serviciile aferente Se conserva utilizarea actuala, numai în spatiile/construciile existente. Sunt admise lucrari de întreinere curenta a construciilor si amenajarilor ARTICOLUL 2 UTILIZARI ADMISE CU CONDITIONARI

Lc • locuintele din cladiri colective medii pot fi de standard mediu sau ridicat; • locuintele sociale nu vor depasi 20%-30% din numarul total al locuintelor dintr-o operatiune • urbanistica si nu vor distona în nici o privinta în raport cu locuintele în proprietate privata; • în cazul existentei unor echipamente publice la parterul blocurilor de locuit se recomanda:

o dispensarele de la parterul blocurilor sa aiba un acces separat de cel al o locatarilor; o cresele si gradinitele sa aiba un acces separat de cel al locatarilor si sa dispuna în

utilizare exclusiva de o suprafata minima de teren de 100 mp. pentru jocul copiilor; • sunt admise echipamente si dotari • se admit functiuni comerciale, servicii profesionale si mici activitati manufacturiere, cu conditia ca

suprafata acestora sa nu depaseasca 250 mp ADC si sa nu afecteze linistea, securitatea si salubritatea zonei;


• functiunile comerciale, serviciile complementare locuirii si activitatile manufacturiere cu suprafata desfasurata peste 250 mp. se pot admite cu conditia elaborarii si aprobarii unor documentatii PUD;

• este admisa amplasarea urmatoarelor functiuni complementare locuirii: dispensare, crese, gradinite, învatamant, culte, sport-întretinere

• se permite schimbarea destinatiei apartamentelor, indiferent de amplasare, numai pentru categoriile de functiuni cuprinzând activitati pentru servicii specializate si practica profesionala private cu grad redus de perturbare a locuirii si program de activitate de 12 ore pe zi (între 8 si 20), de exemplu: cabinete medicale, birouri de avocatura, notariale, consultanta, asigurari, proiectare, reprezentante, agentii imobiliare etc.;

• se permite schimbarea destinatiei apartamentelor de la parterul blocurilor de locuinte pentru categoriile descrise mai sus, precum si pentru cele cu caracter comercial, cum ar fi comert cu produse alimentare si nealimentare, farmacii, librarii, frizerii, studiouri foto, case de schimb valutar etc.;

• lucrari ample de remodelare a fatadelor, acceselor sau spatiilor publice pot fi aprobate numai în conditiile promovarii unor proiecte vizând transformarea functionala a parterului unui întreg tronson de cladire, respectiv apartamentele deservite de cel putin o scara comuna;

• se admit spatii pentru administrarea grupurilor de peste 50 - 70 apartamente proprietate privata, eventual cu locuinta administratorului / portarului angajat permanent.


Lc • se interzice schimbarea destinatiei apartamentelor pentru activitati generatoare de disconfort pentru

locatari cum ar fi functiuni de productie, alimentatie publica, jocuri electronice sau de noroc, depozite de marfa, ateliere de reparatii etc.;

• se interzice schimbarea destinatiei spatiilor comune ale imobilelor având functiunea de circulatie, holuri, accese, culoare, ganguri, curti interioare, casele scarilor etc.;

• se interzice conversia locuintelor existente din cladirile colective în alte functiuni sau construirea unor locuinte colective mixtate cu alte functiuni cu exceptia celor specificate la Articolul 2

• se interzice utilizarea spatiilor care deja au facut obiectul conversiei pentru: depozite, alimentatie publica si alte activitati de natura sa incomodeze locuintele

• Se interzic la nivelul ansamblului urmatoarele activitati si lucrari: o curatatorii chimice; o constructii provizorii de orice natura; o depozitare en-gros sau mic-gros; o depozitari de materiale refolosibile; o platforme de precolectare a deseurilor urbane; o depozitarea pentru vânzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice; o autobaze; o statii de întretinere auto peste 5 masini; o statii de betoane; o lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si

constructiile învecinate; • orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea necontrolata a apelor meteorice sau

care împiedica evacuarea si colectarea acestora SECTIUNEA II CONDITII DE AMPLASARE. ECHIPARE SI CONFORMARE A . CLADIRILOR .

ARTICOLUL 4 CARACTERISTICI ALE PARCELELOR ( SUPRAFETE,FORME, DIMENSIUNI) Lc • parcela minima construibila este de minim 1500 mp; • cladirile colective de locuit pot fi dispuse fiecare pe un lot propriu având acces direct dintr-o

circulatie publica sau pot fi grupate pe un teren utilizat în comun cu accesele asigurate din circulatia publica prin intermediul unor circulatii private



Lc • cladirile se vor retrage de la aliniament cu minim 4.0 metri pe strazi de categoria III si 6.0 metri pe

strazi de categoria II si I, dar nu cu mai putin decât diferenta dintre înaltimea constructiilor si distanta dintre aliniamente;

• în cazul situarii la intersectia unor strazi având situari diferite ale cladirilor fata de aliniament, noile cladiri vor asigura racordarea prin întoarecerea retragerii de aliniament si pe strada având cladirile dispuse pe aliniament pe o distanta egala cu cea dintre aliniamentele fronturilor opuse, cu conditia sa nu ramâna calcane vizibile.

ARTICOLUL 6 AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI POSTERIOARE ALE PARCELELOR Lc • cladirile izolate vor avea fatade laterale si se vor retrage de la limitele parcelei la o distanta cel putin

egala cu jumatate din înaltimea la cornisa a cladirii masurata în punctul cel mai înalt fata de teren; • cladirile se pot cupla pe una dintre laturile laterale ale parcelei pe o adâncime de maxim 15.0 metri

de la aliniament, fiind retrase fata de cealalta limita laterala cu o distanta cel putin egala cu jumatate din înaltimea la cornisa a cladirii masurata în punctul cel mai înalt fata de teren;

• cladirile care se înscriu în regim de construire continuu se alipesc pe o adâncime de maxim 15.0 metri de calcanele situate pe limitele laterale ale parcelelor cu exceptia parcelelor de colt unde se va întoarce fatada în conditiile de aliniere ale strazii laterale;

• retragerea fata de limita posterioara a parcelei va fi cel putin egala cu înaltimea cladirii; • retragerea fata de limita posterioara a parcelei va fi cel putin egala cu jumatate din înaltimea la

cornisa cladirii masurata în punctul cel mai înalt fata de teren, dar nu mai putin de 5.0 metri.


ARTICOLUL 7 AMPLASAREA CLADIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE

ACEEASI PARCELA. Lc • între fatadele înspre care sunt orientate camere de locuit distanta va fi egala cu înaltimea cladirii

celei mai înalte; distanta se poate reduce la jumatate în cazul în care pe fatadele opuse sunt numai ferestre ale dependintelor si ale casei scarii.


Lc • cladirile vor avea asigurat în mod obligatoriu accesul dintr-o circulatie publica fie direct, fie, în cazul

utilizarii terenului în comun de catre mai multe cladiri, prin intermediul unei strazi private. • Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista posibilitati de acces la

drumurile publice, direct sau prin servitute, conform destinatiei constructiei. Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie sa permita interventia mijloacelor de stingere a incendiilor.



• (conform anexei nr. 7, HOTARAREA GUVERNULUI Nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism: accese, spatii plantate, amplasare in oras)

• Locuintele colective cu acces si lot folosit în comun vor fi prevazute cu: o accese carosabile pentru locatari; o accese de serviciu pentru colectarea deseurilor menajere si pentru accesul o mijloacelor de stingere a incendiilor; o accese la parcaje si garaje

Pentru locuinte semicolective cu acces propriu si lot folosit în comun se vor o asigura: o accese carosabile pentru locatari; o accese de serviciu pentru colectarea deseurilor menajere si pentru accesul

• mijloacelor de stingere a incendiilor; o în cazul unei parcelari pe doua randuri, accesele la parcelele din spate se vor

realizanprin alei de deservire locala (fundaturi): o cele cu o lungime de maximum 30 m - o singura banda de 3,5 m latime; o cele cu o lungime de 30 m pana la maximum 100 m - minimum 2 benzi (total 7 m),cu

trotuar cel putin pe o latura; supralargiri pentru manevre de întoarcere la capat. • Pentru toate categoriile de constructii si amenajari se vor asigura accese pentru • interventii în caz de incendiu, dimensionate conform normelor pentru trafic greu. • În cazul constructiilor ce formeaza curti interioare, asigurarea accesului vehiculelor de pompieri se

va face prin ganguri cu latime minima de 3 m si înaltime de 3,5m. • Accesele si pasajele carosabile nu trebuie sa fie obstructionate prin mobilier urban si trebuie sa fie





Lc • conform P.U.Z. si normelor în vigoare; • stationarea autovehiculelor va fi asigurata în afara spatiilor publice • Staionarea autovehiculelor se va organiza în cadrul PUZ de regenerare urbana:

o în pachete de parcaje amplasate la sol o în cladiri pentru parcaje/garaje colective sub i supraterane, pe unul sau mai multe niveluri o la subsolul/demisolul cladirilor noi cu alta destinatie o în lungul arterelor secundare de circulaie pentru staionari de durata limitata vizitatori

• Parcajele/garajele se vor amplasa la distane de maximum 150 m fata de cea mai îndepartatatt

locuina deservita. In cazul amplasarii pachetelor de parcaje la sol distana de la acestea pâna la cea mait apropiata fereastra a unui spatiu de locuit va fi de minimum 10 m.

• Se interzice parcarea la sol a autoturismelor în interiorul cvartalelor, în spatele cladirilor de locuit. • Necesarul de parcaje:

o Locuinte: se va determina prin ancheta directa sau alte mijloace în cadrul PUZ de regenerare urbana. Alternativ, un loc de parcare pentru fiecare apartament

o Alte activitati: - conform Anexei 2


Lc • pentru cladiri noi conform P.U.Z. cu urmatoarele conditionari:

o înaltimea maxima admisibila este egala cu distanta dintre aliniamente; în cazul în care înaltimea depaseste distanta dintre aliniamente, cladirea se va retrage de la aliniament la o distanta egala cu diferenta dintre acestea, dar nu mai putin de 4.00 metri;

o se admite depasirea cu maxim doua niveluri numai cu conditia ca acestea sa fie retrase în interiorul unui arc de cerc si a tangentei la acesta, la 45 grade.

o în cazul enclavelor de lotizari existente mentinute, înaltimea cladirilor va fi de maxim P+2 niveluri (H = 10 m.)


Lc Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca aspectul lor exterior nu contravine functiunii acestora, caracterului zonei (HG 525/1996, Art. 32) aa cum a fost el descris în preambul iss peisajului urban. Autorizarea executarii constructiilor care, prin conformare, volumetrie si aspect exterior, intra în contradictie cu aspectul general al zonei si depreciaza valorile general acceptate ale urbanismului si arhitecturii, este interzisa. (HG 525/1996, Art. 32). Cladiri noi Arhitectura cladirilor noi va fi de factura moderna si va exprima caracterul programului. Se interzice realizarea de pastise arhitecturale sau imitarea stilurilor istorice. Volumetria va fi echilibrata, specifica programului arhitectural. Acoperirile vor fi cu sarpanta sau terasa. Raportul plin-gol va fi cel specific programului. Culorile vor fi pastelate, deschise, apropiate de cele naturale. Se interzice folosirea culorilor saturate, stridente, închise la toate elementele construciei. Intervenii asupra cladirilor existentet Reabilitarea termica a fatadelor, implicând anveloparea termoizolanta, înlocuirea tâmplariei etc, set va face în mod obligatoriu unitar pe toata cladirea, numai pe baza de proiecte tehnice de specialitate, cu conservarea stricta a expresiei arhitecturale acolo unde aceasta este considerata valoroasa. In cazul


schimbarii expresiei arhitecturale a cladirilor, aceasta se va face unitar pe tot ansamblul, devenind un element de specificitate a acestuia. Orice intervenii privind restructurarea, extinderea, modificarea etc. patiala a unei cladiri se vor integra si subordona imaginii arhitecturale de ansamblu a acestuia. Pe cladirile de locuit existente, în zona intrarilor, serviciile profesionale ale ocupantilor vor putea fi marcate prin placi metalice gravate cu dimensiunea max. de 30x50 cm. ARTICOLUL 12 CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA

Lc • toate constructiile vor fi racordate la retelele edilitare publice; • se interzice dispunerea antenelor TV-satelit în locurile vizibile din circulatiile publice si dispunerea

vizibila a cablurilor CATV. • Se interzice conducerea apelor meteorice spre caile de circulaie carosabila sau pietonala. • Firidele de bransament i contorizare vor fi integrate în cladiri. • Pentru cladirile noi se va dispune de un spatiu integrat în construcie destinat colectarii deseurilor.

Punctele de colectare a deeurilor comune pentru mai multe cladiri, se vor organiza/reorganiza în edicule independente, astfel încât distana de la acestea pâna la cea mai îndepartata cladire deservita va fit de maximum 75 m. Distana pâna la cea mai apropiata fereastra va fi de minimum 15 m.


Lc Pentru constructii noi conform P.U.Z. cu urmatoarele conditionari:

• terenul liber ramas în afara circulatiilor, parcajelor si trotuarelor, va fi plantat cu un arbore la fiecare 100 mp;

• terenul amenajat ca spatii de joc, de odihna si gradini de fatada decorative va reprezenta cel putin 50% din suprafata totala a terenului liber;

• în orice operatiune efectuata pe un teren mai mare de 5000 mp, se va prevedea ca din aceste spatii minim 10% sa fie destinate folosintei în comun.

• Pentru constructiile de locuinte vor fi prevazute spatii verzi si plantate, în functie de • tipul de locuire, dar nu mai putin de 2 m2/locuitor.


Lc In cazul cladirilor izolate sau cuplate retrase de la strada, gardurile spre strada vor fi transparente, vor avea înaltimea de maxim 2,20m si minim 1.50m, din care soclu opac de 0.40m, partea superioara fiind realizata din fier sau plasa metalica si dublate de un gard viu; împrejmuirile de pe limitele laterale si posterioare ale parcelelor vor fi opace din zidarie sau lemn, vor avea înaltimea de 2.20m, iar panta de scurgere va fi orientata spre parcela proprietarului împrejmuirii. SECTIUNEA III: POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI .


Lc POT maxim P+3-4 = 30%

POT maxim pentru enclave de lotizari existente mentinute = 45%



Lc CUT maxim P+3-4 = 1,0

CUT maxim pentru enclave de lotizari existente mentinute = 1,3


A ZONA UNITATILOR DE PRODUCTIE, SERVICII SI DEPOZITARE

GENERALITATI

Zona de activitati productive si servicii se compune din „terenurile ocupate de activitati productive de bunuri (productie “concreta” incluzand toate categoriile de activitati industriale conform CAEN) si servicii (productie “abstracta” cuprinzand activitati manageriale, comerciale si tehnice pentru industrie, cercetare, servicii pentru distributie, expunere si comercializare, la care se adauga diverse alte servicii pentru salariati si clienti, etc.). Din aceasta zona fac parte atat unitatile existente care se mentin, se afla în proces de restructurare presupunand conversie în profile industriale diferite sau în profile de servicii pentru industrie, distributie si comercializare, cat si terenurile rezervate pentru viitoare activitati productive si servicii. Zona cuprinsa în perimetrul municipiului Moinesti se compune din urmatoarele subzone / unitati teritoriale de referinta: A1 - subzona unitatilor productive, de servicii si depozitare A2 – subzona restructurata ptr. unitati productive de servicii si depozitare A3 – subzona unitatilor agro-industriale SECTIUNEA I UTILIZARE FUNCTIONALA .


Pentru toate subzonele de activitati sunt admise utilizari compatibile cu caracteristicile de functionare pentru diferitele tipuri de unitati; în cazul în care aceste caracteristici nu permit dezvoltarea activitatilor si/ sau este necesara extinderea unei cladiri existente sau ocuparea unor terenuri libere se va elabora PUZ de reparcelare/conformare. A1 Activitati productive desfasurate în constructii industriale mici si mijlocii, destinate distributiei si depozitarii bunurilor si materialelor, cercetarii industriale si anumitor activitati comerciale (dar nu de vanzare cu amanuntul) care necesita suprafete mari de teren. Cuprind suprafete de parcare pentru angajati, accese auto sigure si suficient spatiu pentru camioane – încarcat, descarcat si manevre. În mod obisnuit activitatile permise sunt cele care creeaza în mod redus disconfort/incomodare, activitati care se desfasoara în întregime în cladiri (mai putin parcare, încarcat, descarcat si manevra), nu necesita spatii mari în jurul cladirilor pentru depozitarea materiei prime si a produselor obtinute si care nu genereaza emisii poluante. A2 Activitati tertiare pentru zona industriala, transporturi, depozitare comerciala, servicii comerciale, servicii comerciale legate de transporturi si depozitare - în S max de 3000 mp ADC (1500 mp S vanzare), per amplasament individual, care necesita suprafete mari de teren. Cuprind suprafete de parcare pentru angajati, accese auto sigure si suficient spatiu pentru camioane – încarcat, descarcat si manevre. În mod obisnuit activitatile permise sunt cele care creeaza în mod redus disconfort/incomodare, activitati care se desfasoara în întregime în cladiri (mai putin parcare, încarcat, descarcat si manevra), nu necesita spatii mari în jurul cladirilor pentru depozitarea materiei prime si a produselor obtinute si care nu genereaza emisii poluante. Zona propusa pentru aceste activitati este rezervata in extinderea intravilanului spre Comanesti, in jurul noii statii de epurare si necesita PUZ pentru reparcelare. A3 se admit sere pentru cercetare sau pentru productie, cu serviciile specifice aferente. A1 +A2 + A3 • parcaje la sol si multietajate; • statii de întretinere si reparatii auto; • statii de benzina; • comert, alimentatie publica si servicii personale; • locuinte de serviciu pentru personalul care asigura permanenta sau securitatea unitatilor.



A1, A2 Activitatile actuale vor fi permise în continuare cu conditia diminuarii cu cel putin 50% a poluarii actuale în termen de 5 ani extinderea sau conversia activitatilor actuale va fi permisa cu conditia sa nu agraveze situatia poluarii. • se pot localiza cu aceleasi conditii de diminuare a poluarii urmatoarele functiuni: • Conform PUZ:

1. Implantari complexe de birouri incluzand oricare din urmatoarele utilizari: a. birouri profesionale sau de afaceri; b. servicii pentru afaceri; c. institutii financiare sau bancare; d. restaurant (conventional).

2. Implantari complexe industriale incluzand oricare din urmatoarele utilizari: a. productie manufacturiera; b. birouri profesionale sau de afaceri fie ca utilizare principala, fie ca utilizare secundara; c. constructii destinate cercetarii si dezvoltarii cu exceptia celor care utilizeaza substante explozive sau toxice conform prevederilor legale; d. depozite si complexe vanzari en-gros cu exceptia celor care utilizeaza substante explozive sau toxice conform prevederilor legale; e. depozite si complexe vanzari en-detail numai pentru produse care nu pot fi transportate la domiciliu cu autoturismul propriu sau cu taxi; f. restaurant (conventional).

• se admite depozitare comerciala si comert în S max de 3000 mp ADC (1500 mp suprafata de vanzare) per unitate si/sau amplasament;

• în cazul abandonarii sau conversiei partiale a profilului actual pot fi realizate, în loc, garaje si parcaje publice supraetajate.

• în cazul conversiei functionale se recomanda reabilitarea si adaptarea cladirilor industriale abandonate;

• în cazul conversiei functionale se recomanda identificarea si eliminarea surselor remanente de poluare sau contaminare a solului.


În toate unitatile teritoriale de referinta ale zonei A se interzice amplasarea unitatilor de învatamant si orice alte servicii de interes general în interiorul limitelor în care poluarea depaseste cantitatea maxima admisa A1, A2 Se interzice amplasarea locuintelor; Cazuri speciale – exceptii În toate unitatile teritoriale de referinta ale zonei A sunt permise în mod exceptional urmatoarele:

1. Cabinete medicale; 2. Heliporturi; 3. Oricare din serviciile pentru activitatile admise.


ARTICOLUL 4 CARACTERISTICI ALE PARCELELOR ( SUPRAFETE,FORME, DIMENSIUNI) A1, A3 Pentru a fi construibile parcelele vor avea un front minim la strada de 50,00 metri în toate UTR din zona A si o suprafata minima de 2000 mp. Parcelele cu dimensiuni si suprafete mai mici decat cele anterior specificate nu sunt construibile pentru activitati productive. Dimensiunile se pastreaza si în cazul


parcelelor noi aparute prin diviziunea unor parcele anterioare (prin schimb, înstrainare, etc.). În cazul în care în momentul aprobarii prezentului regulament parcelele au dimensiuni mai mici decat cele specificate anterior, este necesara relocarea unitatilor productive respective în termen de 5 ani de la data aprobarii prezentului regulament. A2 conform PUZ ARTICOLUL 5 AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIAMENT

A1, A3 • retragerile de la aliniamente spre strazile perimetrale si interioare vor fi obligatoriu mai mari de :

o 10,00 metri pe strazile de categoria I-a si a II-a; o 6,00 metri pe strazile de categoria a III-a. o la intersectia dintre strazi aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendiculara pe

bisectoarea unghiului dintre strazi, avand o lungime de minim 12.0 metri pe strazi de categoria I, a II-a si de 6.0 metri pe strazi de categoria a III-a.

o în cazul unor interventii în cadrul incintelor industriale care îsi pastreaza functiunea dominanta existenta, retragerile de la aliniamente se vor stabili prin documentatii PUZ aprobate conform legislatiei în vigoare

A2 conform PUZ ARTICOLUL 6 AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI POSTERIOARE ALE PARCELELOR A1, A3 • cladirile pot fi alipite de constructiile de pe parcelele alaturate cu functiuni similare, situate pe limita

de proprietate, în cazul în care acestea nu prezinta incompatibilitati (trepidatii, risc tehnologic); • în toate celelalte cazuri, cladirile se dispun izolat de limitele laterale ale parcelei la o distanta egala

cu jumatate din înaltime, dar nu mai putin de 6.00 metri; • în toate cazurile retragerea fata de limita posterioara a parcelei va fi de min.6.00m; • în cazul cladirilor amplasate pe parcele situate catre alte unitati teritoriale de referinta decat A, se

interzice amplasarea cladirilor pe limita parcelei catre aceste alte zone; • se vor respecta distantele minime egale cu jumatate din înaltimea cladirii, dar nu mai putin de 6.00

metri fata de limitele laterale si posterioare ale parcelelor. Nu se admite amplasarea, pe fatadele laterale orientate spre alte unitati teritoriale de referinta (în special servicii publice si locuinte) aferestrelor cu parapetul sub 1,90 metri de la nivelul solului.

• în cazul unor interventii în cadrul incintelor industriale care îsi pastreaza functiunea dominanta

existenta, retragerile de la limitele parcelelor se vor stabili prin documentatii PUD aprobate conform legislatiei în vigoare.

A2 conform PUZ ARTICOLUL 7 AMPLASAREA CLADIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE ACEEASI PARCELA. A1, A3 • distanta între cladiri va fi egala cu jumatate din înaltimea cladirii celei mai înalte, dar nu mai putin de

6,00 metri; • distanta de mai sus se poate reduce la jumatate daca pe fatadele opuse nu sunt accese în cladire

si/sau daca nu sunt ferestre care sa lumineze încaperi în care se desfasoara activitati permanente; • în toate cazurile se va tine seama de conditiile de protectie fata de incendii si de alte norme tehnice

specifice. PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI MOINESTI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM 71

A2 conform PUZ ARTICOLUL 8 CIRCULATII SI ACCESE

A1, A2, A3 • pentru a fi construibile, toate parcelele trebuie sa aiba acces dintr-o cale publica sau privata de

circulatie sau sa beneficieze de servitute de trecere, legal instituita, printr-o proprietate adiacenta avand o latime de minim 4.00 metri pentru a permite accesul mijloacelor de stingere a incendiilor si a mijloacelor de transport grele;

• accesele în parcele, din strazile de categoria I si II se vor asigura dintr-o dublura a cailor principale de circulatie (locale) ;

• se vor asigura trasee pentru transporturi agabaritice si grele. ARTICOLUL 9 STATIONAREA AUTOVEHICULELOR

A1, A2, A3 • stationarea vehiculelor atat în timpul lucrarilor de constructii-reparatii, cat si în timpul • functionarii cladirilor se va face în afara drumurilor publice, fiecare unitate avand prevazute în

interiorul parcelei spatii de circulatie, încarcare si întoarcere; • în spatiul de retragere fata de aliniament, maxim 40% din teren poate fi rezervat parcajelor cu

conditia înconjurarii acestora cu un gard viu avand înaltimea de minimum 1,20 m. • Calculul capacitatii de parcare în functie de obiectiv, modul de amplasare si detaliile de proiectare

se vor asigura în conformitate cu „Normativul departamental pentru proiectarea parcajelor de autoturisme în localitati urbane” (indicativ P 132-93) si cu prevederile TITLULUI II



A1, A2, A3 • se vor respecta înaltimi maxime ale cladirilor de 12,0 metri; • înaltimea pe strazile interioare ale zonei nu va depasi distanta între cladirile de vizavi


A1, A2, A3 • volumele construite vor fi simple si se vor armoniza cu caracterul zonei si cu vecinatatile imediate; • fatadele posterioare si laterale vor fi tratate arhitectural la acelasi nivel cu fatada principala; • tratarea acoperirii cladirilor va tine seama de faptul ca acestea se percep din cladirile mai înalte

înconjuratoare, în special din cele cu functiuni publice; ARTICOLUL 12 CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA

A1, A2, A3 • toate cladirile vor fi racordate la retelele publice de apa si canalizare si se va asigura preepurarea

apelor uzate, inclusiv a apelor meteorice care provin din întretinerea si functionarea instalatiilor, din parcaje, circulatii si platforme exterioare;

• în cazul alimentarii cu apa din surse proprii se va obtine acordul autoritatii competente ARTICOLUL 13 SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE

A1, A2, A3 • orice parte a terenului incintei vizibila dintr-o circulatie publica, inclusiv de pe calea ferata, va fi

astfel amenajata încat sa nu altereze aspectul general al localitatii. • suprafetele libere din spatiul de retragere fata de aliniament vor fi plantate cu arbori în proportie de

minim 40% formand de preferinta o perdea vegetala pe tot frontul incintei, cu latimea de min.15m • se impune ca în interiorul zonelor industriale mari organizarea spatiala sa permita creerea unui

spatiu verde compact de tip scuar cu suprafata minima de 15% din suprafata zonei respective • suprafetele libere neocupate cu circulatii, parcaje si platforme functionale vor fi plantate cu un

arbore la fiecare 200 mp; • se vor prevedea plantatii înalte în lungul limitelor incintelor care reprezinta totodata linii de separatie

fata de alte subzone si unitati teritoriale de referinta. ARTICOLUL 14 IMPREJMUIRI

A1, A2, A3 • împrejmuirile spre strada vor fi transparente cu înattimi de minim 2.00 metri din care un soclu de

0.60 m., vor fi dublate cu un gard viu. În cazul necesitatii unei protectii suplimentare se recomanda dublarea spre interior la 2.50 metri distanta, cu un al doilea gard transparent de 2.50 m înaltime, între cele doua garduri fiind plantati arbori si arbusti;

• portile de intrare vor fi retrase fata de aliniament pentru a permite stationarea vehicolelor tehnice înainte de admiterea lor în incinta, pentru a nu incomoda circulatia pe drumurile publice de categoria I si a II-a si cele care au transport în comun;



POT maxim 40% ARTICOLUL 16 COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)

CUT maxim 4.5 %


V ZONA SPATIILOR VERZI

GENERALITATI

Zona cuprinde spatii verzi publice cu acces nelimitat sau specializate de interes supramunicipal si municipal, spatii pentru sport si agrement cu acces limitat de apartenenta la cluburi sau contra cost, spatii plantate de protectie si paduri de diferite tipuri.

Va scuaruri, gradini, parcuri publice, aferente arterelor de circulatie Va-pm scusruri - in interiorul zonei de protectie monumente Vs cu rol de complex sportiv Ve protectie a apelor- raul Tazlaul sarat si toate paraiele se propun pentru regularizare Vpr perdele de protectie fata de invrastructura majora, plantatii cu rol de stabilizare a versantilor, de protectie sanitara Vpa-p paduri de agrement protejate Aria naturala protejata, aflata pe teritoriul administrativ al municipiului Moinesti, la data aprobarii prezentului regulament, conform ANEXA Nr. I L5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate este delimitata pe plansele U.3.Reglementari Urbanistice si U.6.Unitati Teritoriale de Referinta” aferenta PUG.

2.0. Rezervatii şi monumente ale naturii Judetul Bacau 2.130. Padurea de pini Oraşul Moineşti 15,00 ha



Va • sunt admise numai functiunile de spatiu plantat public constand în : • spatii plantate; • circulatii pietonale din care unele ocazional carosabile pentru întretinerea spatiilor plantate si

accesul la activitatile permise; • drumuri de halaj din care se asigura - prin dimensionare corespunzatoare - accesul direct din

drumuri publice la lac pentru aprovizionarea cu apa a masinilor de pompieri de tonaj ridicat • mobilier urban, amenajari pentru sport, joc si odihna; • constructii pentru expozitii, activitati culturale (spatii pentru spectacole si biblioteci în aer liber,

pavilioane cu utilizare flexibila sau cu diferite tematici), activitati sportive, alimentatie publica si comert;

• adaposturi, grupuri sanitare, spatii pentru administrare si întretinere; • parcaje.

Vs • Sala polivalenta; • Functiuni sportive • strand în aer liber; • Stadion; • Terenuri de sport în aer liber; • Spatii anexe de deservire a dotarilor sportive; • Patinoar artificial; • Poligon pentru tir; • Popicarie; • Teren de golf, teren de minigolf; • Partie de schi; • Baza hipica; • Sala de antrenament pentru diferite sporturi sau sala de fitness si întretinere corporala;


• Bazin acoperit, baie publica; • Sala de competitii sportive (specializata sau polivalenta); • Servicii de întretinere corporala; • Administratie, servicii si dotari de deservire a functiunii de baza; • Functiuni de loisir public • Loc de joaca acoperit pentru copii; • Dotari destinate activitatilor cultural-educative: muzeu, biblioteca, centru cultural, mediateca,

filarmonica, teatru, • circ, spatii si amenajari pentru spectacole în aer liber; • Terenuri si instalatii de sport cu acces public nelimitat si fara cladiri anexe; • Alimentatie publica avand ADC mai mic decat 200 mp; • Grupuri sanitare publice. • Functiuni de loisir public cu caracter tematic • Gradina zoologica; • Gradina botanica; • Parc tematic, parc de distractii; • Loc de joaca acoperit sau în aer liber; • Servicii si dotari de deservire a functiunii de baza. • Functiuni de loisir privat • Parcelari pt. gradini de loisir privat • Functiuni de turism cu caracter intraurban • Motel * - **; • Vila ** - *****; • Pensiune turistica categoria urban * - ****; • Hostel, Youth Hostel. • Alimentatie publica. • Functiuni de turism cu caracter extraurban • Bungalouri * - ***; • Cabana categoria * - ***; • Camping * - ****; • Sat de vacanta ** - ***; • Pensiune agro-turistica * - ***; • Tabara de vacanta pentru elevi. • Alimentatie publica.


Ve Pe fasia de protectie de -a lungul paraului Tazlaul Sarat cu functiune publica, ecologica si peisagistica, se admit urmatoarele: drum de halaj, alei, piste de biciclisti, elemente de mobilier urban si spatii publice de agrement, amenajari de mici dimensiuni pentru odihna, agrement, joc si sport, debarcadere, anexe sanitare, mici puncte de alimentatie publica specifice programului de parc.

Se va elabora PUZ pentru lucrarile de regularizare a raului Tazlaul Sarat

Vpa-p alei, piste de biciclisti, elemente de mobilier urban, amenajari de mici dimensiuni pentru odihna

Vpr se mentin functiunile specifice în zonele verzi protejate


Va • constructii pentru expozitii, activitati culturale (spatii pentru spectacole si biblioteci în aer liber,

pavilioane cu utilizare flexibila sau cu diferite tematici), activitati sportive, alimentatie publica si comert, limitate la arealele deja existente conform proiectului initial si care functioneaza în acest scop;

• se admit noi cladiri pentru cultura, sport, recreere si anexe, cu conditia ca suprafata acestora însumata la suprafata construita existenta si mentinuta, la cea a circulatiilor de toate categoriile si a platformelor mineralizate, sa nu depaseasca 15% din suprafata totala a parcului.

• cladirile si amenajarile pentru diferite activitati din parcurile si gradinile publice se admit cu conditia de a nu avea separari fizice care sa impuna interdictia liberei circulatii

Ve Se va elabora PUZ pentru lucrarile de regularizare a raului Tazlaul Sarat


Va, Vs, Ve, Vpr, Vpa-p • se interzic orice schimbari ale functiunilor spatiilor verzi publice si specializate • se interzice taierea arborilor fara autorizatia autoritatii locale abilitate • o se interzice localizarea tonetelor si tarabelor prin decuparea spatiilor plantate

adiacente trotuarelor. SECTIUNEA II CONDITII DE AMPLASARE. ECHIPARE SI CONFORMARE A . CLADIRILOR .

ARTICOLUL 4 CARACTERISTICI ALE PARCELELOR ( SUPRAFETE,FORME, DIMENSIUNI) Va, Vs, Ve, Vpr, Vpa-p conform studiilor de specialitate avizate conform legii. ARTICOLUL 5 AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIAMENT

Va, Vs, Ve, Vpr, Vpa-p conform studiilor de specialitate avizate conform legii. ARTICOLUL 6 AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI POSTERIOARE ALE PARCELELOR Va, Vs, Ve, Vpr, Vpa-p conform studiilor de specialitate avizate conform legii. PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI MOINESTI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM 76

ARTICOLUL 7 AMPLASAREA CLADIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE ACEEASI PARCELA. Va, Vs, Ve, Vpr, Vpa-p conform studiilor de specialitate avizate conform legii.


Va, Vs, Vpr, Vpa-p • conform studiilor de specialitate avizate conform legii; • se va asigura accesul din circulatiile publice ale aleilor ocazional carosabile (pentru întretinere,

aprovizionare, drum de halaj) care vor fi tratate ca alei principale. • se va asigura din drumul de halaj accesul direct la lac al masinilor de pompieri. • Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista posibilitati de acces la

drumurile publice, direct sau prin servitute, conform destinatiei constructiei. Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie sa permita interventia mijloacelor de stingere a incendiilor.



• Accesele pietonale vor fi conformate astfel incat sa permita circulatia persoanelor cu handicap si care folosesc mijloace specifice de deplasare.(conform anexei nr. 7, HOTARAREA GUVERNULUI Nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism: accese, spatii plantate, amplasare in oras)

• Pentru constructiile comerciale se vor asigura accese carosabile separate pentru consumatori, personal si aprovizionare.

o În functie de destinatia si capacitatea constructiei vor fi prevazute: o alei carosabile si parcaje în interiorul amplasamentului; o platforme de depozitare si accese masini si utilaje speciale separate de aleile carosabile

destinate consumatorilor. Ve • Pentru toate categoriile de constructii si amenajari sportive se vor asigura • accese carosabile separate pentru public, sportivi si personalul tehnic de întretinere. • În interiorul amplasamentului vor fi asigurate:

o circulatia carosabila separata de cea pietonala; o alei carosabile de descongestionare care se vor dimensiona în functie de capacitatea o salii sau a stadionului, dar nu mai putin de 7 m latime; o alei carosabile de circulatie curenta de minimum 3,5 m latime; o alei carosabile de serviciu si întretinere de minimum 6 m latime.

• Pentru toate categoriile de constructii si amenajari de agrement se va asigura accesul carosabil separat pentru public de accesul se serviciu si de întretinere.

• Pentru constructiile de turism vor fi prevazute accese carosabile separate pentru utilizatori, personal si acces tehnic de întretinere.

• Aleile semicarosabile din interiorul amplasamentelor, cu o lungime de maximum 25 m, vor avea o latime minima de 3,5 m, iar cele cu lungimi mai mari de 25m vor fi prevazute cu supralargiri de depasire si suprafete pentru manevre de întoarcere.

• Numarul acceselor si conformarea lor se vor face în functie de categoria si capacitatea obiectivului turistic.

• Pentru toate categoriile de constructii si amenajari se vor asigura accese pentru interventii în caz de incendiu, dimensionate conform normelor pentru trafic greu.

• În cazul constructiilor ce formeaza curti interioare, asigurarea accesului vehiculelor de pompieri se va face prin ganguri cu o latime min. de 3m si o înaltime de 3,5 m.

• Accesele si pasajele carosabile nu trebuie sa fie obstructionate prin mobilier urban si trebuie sa fie pastrate libere în permanenta.


• Asigurarea accesului si a circulatiei autospecialelor de interventie în incintele operatorilor economici si ale institutiilor, în zonele locuite, precum si între localitati este obligatorie, conform reglementarilor tehnice specifice


Va, Vs, Ve, Vpr, Vpa-p parcajele se vor dimensiona si dispune în afara circulatiilor publice conform normelor specifice si proiectelor de specialitate legal aprobate. ARTICOLUL 10 INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR.

Va, Vs, Ve, Vpr, Vpa-p cu exceptia instalatiilor, înaltimea maxima a cladirilor nu va depasi P + 1 niveluri ARTICOLUL 11 ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR

Va, Vs, Ve, Vpr, Vpa-p conform studiilor de specialitate avizate conform legii. Se vor asigura: alimentarea cu apa, colectarea apelor uzate, telefonie fixa si iluminat public conform cerintelor functionale ale fiecarei categorii de spatiu plantat în care este admis accesul publicului ARTICOLUL 12 CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA

• plantatiile înalte se vor dispune conform normelor specifice pentru fiecare categorie de spatii plantate;

• toate parcajele vor fi obligatoriu plantate cu cel putin un arbore la patru locuri de parcare si vor fi înconjurate de un gard viu de 1,20 metri înaltime.

• se recomanda, din considerente ecologice si de economisire a cheltuielilor de întretinere de la buget, utilizarea speciilor locale adaptate conditiilor climatice si favorabile faunei antropofile specifice, cu exceptia segmentelor decorative cu caracter special din zonele Va, Vs.

Vs • Pentru constructii de turism si agrement vor fi prevazute spatii verzi si plantate, în

functie de destinatie si de gradul de confort, dar nu mai putin de 25% din suprafata totala a terenului.

• Pentru constructii si amenajari sportive vor fi prevazute spatii verzi si plantate, • minimum 30% din suprafata totala a terenului.



Va, Vs, Ve, Vpr, Vpa-p conform normelor specifice existente; se recomanda în intravilan împrejmuiri transparente de 2,00 metri înaltime din care un soclu opac de 0,60 metri dublate de gard viu.

Va spre deosebire de parcuri si gradini, scuarurile si fasiile plantate nu vor fi îngradite dar vor fi separate de trotuare fie prin parapet de 0.60 cm. înaltime, fie prin borduri în lungul carora, pe o distanta de minim 0,5 metri terenul va fi coborat cu minim 0,10 metri sub nivelul partii superioare a bordurii pentru a împiedica poluarea cu praf provocata de scurgerea pamantului pe trotuare ARTICOLUL 14 IMPREJMUIRI



Va, Vs, Ve, Vpr POT nax=10% cu exceptia spatiilor verzi protejate Vpa-p ARTICOLUL 16 COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)

Va, Vs, Ve, Vpr CUT nax=0.2% cu exceptia spatiilor verzi protejate Vpa-p

Va, Vs, Ve, Vpr, Vpa-p


G ZONA DE GOSPODARIE COMUNALA

GENERALITATI

Zona este alcatuita din urmatoarele subzone:

GCe statii de epurare GCs amenajari salubritate GCc cimitire



GCe, GCs constructii, instalatii si amenajari pentru gospodaria comunala: • birouri autonome; • incinte tehnice cu cladiri si instalatii pentru sistemul de alimentare cu apa, canalizare, alimentare cu

energie electrica si termica, transportul public urban, salubritate, întretinerea spatiilor plantate ( tratate în R.L.U. la capitolul V – Spatii verzi).

GCc cimitire si cladiri anexa: • cimitire; • capela mortuara; • mausoleu - osuar; • circulatii carosabile; • parcaje; • circulatii pietonale; • plantatii; • pavilion pentru administratie, depozitare si anexe sanitare.


GCe, GCs se vor asigura zonele de protectie prevazute prin normele sanitare GCc • se va asigura conform normelor o zona de protectie de 50.0 metri; • se va asigura pentru noile cimitire o densitate mai redusa a locurilor de veci (minim 7.5 mp); • 8.0 mp.teren pentru un loc de veci, circulatii carosabile si pietonale civilizate si o pondere mai

ridicata a vegetatiei potrivit rolului de reculegere si respectului cuvenit. ARTICOLUL 3 UTILIZARI INTERZISE

GCe, GCs pentru incintele situate în zone rezidentiale se interzic orice activitati care prezinta risc tehnologic si produc poluare prin natura activitatii sau prin transporturile pe care le genereaza GCc se interzice densificarea cimitirelor existente prin ocuparea aleilor si distrugerea vegetatiei din lungul acestora sau din aria perimetrala



ARTICOLUL 4 CARACTERISTICI ALE PARCELELOR ( SUPRAFETE,FORME, DIMENSIUNI) GCe, GCs • pentru diferite servicii si birouri suprafata minima a parcelei este de 400 mp si un front la strada de

minim 15 metri. • pentru incintele tehnice, în functie de complexitatea impactului functiunii în teritoriul înconjurator, se

va elabora un Plan Urbanistic Zonal sau de Detaliu si un studiu de impact asupra mediului. GCc conform normelor în vigoare ARTICOLUL 5 AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIAMENT

GCe, GCs • distanta cladirilor fata de limitele parcelei va fi de minim jumatate din înaltimea cladirii dar nu mai

putin de 6.0 metri; • se interzice alipirea cladirilor cu functiuni tehnice de calcanele cladirilor cu functiuni publice si de

locuit în cazul producerii unor zgomote si vibratii sau în care au loc procese de productie non-stop (3 schimburi).

• în cazul în care activitatile constituie o sursa de zgomote si vibratii, în cazul în care au loc procese de productie non-stop (3 schimburi) sau în caz de risc tehnologic se vor respecta normele specifice în vigoare

GCc conform normelor în vigoare ARTICOLUL 6 AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI POSTERIOARE ALE PARCELELOR GCe, GCs • distanta cladirilor fata de limitele parcelei va fi de minim jumatate din înaltimea cladirii dar nu mai

putin de 6.0 metri; • se interzice alipirea cladirilor cu functiuni tehnice de calcanele cladirilor cu functiuni publice si de

locuit în cazul producerii unor zgomote si vibratii sau în care au loc procese de productie non-stop (3 schimburi).

• în cazul în care activitatile constituie o sursa de zgomote si vibratii, în cazul în care au loc procese de productie non-stop (3 schimburi) sau în caz de risc tehnologic se vor respecta normele specifice în vigoare

GCc conform normelor în vigoare ARTICOLUL 7 AMPLASAREA CLADIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE ACEEASI PARCELA. GCe, GCs • distanta minima între cladiri va fi egala cu media înaltimilor fronturilor opuse dar nu mai putin de 6.0

metri sau conform normelor tehnice specifice; • distanta de mai sus dintre cladiri se poate reduce la jumatate daca nu sunt accese în cladire si nu

sunt ferestre care lumineaza încaperi în care se desfasoara activitati permanente; • în toate cazurile se vor respecta normele tehnice specifice

GCc conform normelor în vigoare ARTICOLUL 8 CIRCULATII SI ACCESE


GCe, GCs se va asigura accesul în incinte numai direct dintr-o circulatie publica; GCc se vor asigura circulatiile carosabile si pietonale în pondere de circa 15 % din suprafata totala a cimitirului; ARTICOLUL 9 STATIONAREA AUTOVEHICULELOR

GCe, GCs • stationarea pentru admiterea în incinta se va asigura în afara spatiului circulatiei publice; • locurile de parcare vor fi asigurate în afara circulatiilor publice; • în spatiul de retragere de la aliniament se poate rezerva maxim 40% din teren pentru parcaje ale

salariatilor si vizitatorilor GCc parcajele se vor asigura în afara circulatiei publice si vor fi plantate cu un arbore la 4 locuri de parcare ARTICOLUL 10 INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR.

GCe, GCs înaltimea cladirilor nu va depasi 12.0 metri cu exceptia instalatiilor si a cosurilor; GCc conform normelor în vigoare ARTICOLUL 11 ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR

GCe, GCs • volumele construite vor fi simple si se vor armoniza cu caracterul zonei si cu vecinatatile imediate; • fatadele posterioare si laterale vor fi tratate arhitectural la acelasi nivel cu fatada principala; • tratarea acoperirii cladirilor va tine seama de faptul ca acestea se percep din cladirile

înconjuratoare; GCc confrom normelor în vigoare si studiilor de specialitate


GCe, GCs • toate cladirile vor fi racordate la retelele publice de apa si canalizare si se va asigura preepurarea

apelor uzate, inclusiv a apelor meteorice care provin din întretinerea si functionarea instalatiilor, din parcaje, circulatii si platforme exterioare;

• în cazul alimentarii cu apa din surse proprii se va obtine acordul autoritatii competente GCc • se vor asigura puncte de apa din retea publica; • se va asigura un punct sanitar; • se va asigura un spatiu de depozitare a florilor ofilite si a altor deseuri; • se va sigura colectarea si evacuarea rapida la reteaua publica de canalizare a apelor meteorice.


GCe, GCs • orice parte a terenului incintei vizibila dintr-o circulatie publica, inclusiv de pe calea ferata, vor fi

amenajate astfel încat sa nu altereze aspectul general al localitatii; • suprafetele libere din spatiul de retragere fata de aliniament vor fi plantate cu arbori în proportie de

minim 40% formand de preferinta o perdea vegetala pe tot frontul incintei; • parcajele din dreptul fatadei vor fi înconjurate de un gard viu de 1.20 metri si vor fi plantate cu un

arbore la fiecare 4 locuri de parcare;


• suprafetele libere neocupate cu circulatii, parcaje si platforme functionale vor fi plantate cu un arbore la fiecare 200 mp.;

GCc - se vor asigura plantatii înalte pe aleile principale si la limita exterioara a incintei în proportie de minim 5 % din suprafata totala a cimitirului. ARTICOLUL 14 IMPREJMUIRI

GCe, GCs • împrejmuirile spre strada vor fi transparente cu înaltimi de minim 2.00 metri din care un soclu de

0.60 m., vor fi dublate cu gard viu; în cazul necesitatii unei protectii suplimentare se recomanda dublarea spre interior la 2.50 metri distanta cu un al doilea gard transparent de 2.50 m înaltime, între cele doua garduri fiind plantati arbori si arbusti;

• portile de intrare vor fi retrase fata de aliniament pentru a permite stationarea vehicolelor tehnice înainte de admiterea lor în incinta pentru a nu incomoda circulatia pe drumurile publice;

GCc • împrejmuirile spre strada vor fi semi - opace sau opace, vor fi tratate arhitectural în mod discret

potrivit functiunii, avand înaltimi de maxim 2,00 metri; • se va acorda atentie modului de tratare arhitecturala a accesului.



GCe, GCs POT maxim = 50% GCc suprafata totala pentru un loc de veci va fi de 7.5 - 10 mp. din care 15 % circulatii carosabile si pietonale, 5 % plantatii si 1 % constructii ARTICOLUL 16 COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)

GCe, GCs CUT = 1,8 mp ADC / mp.teren GCc CUT = 0,15 mp ADC / mp.teren


T CAI DE COMUNICATIE

GENERALITATI

Zona transporturilor se compune din urmatoarele subzone

Tr circulatie rutiera si amenajari aferente Tf circulatie feroviara si amenajari aferente

Conform Ordonanta de urgenta nr. 12/1998 s-a instituit zona de siguranta si zona de protectie a infrastructurii feroviare publice.

Zona de siguranta a infrastructurii feroviare publice cuprinde fasiile de teren, în limita de 20 m fiecare, situate de o parte si de alta a axei caii ferate, necesare pentru amplasarea instalatiilor de semnalizare si de siguranta circulatiei si a celorlalte instalatii de conducere operativa a circulatiei trenurilor, precum si a instalatiilor si lucrarilor de protectie a mediului.

În cazurile în care limitele astfel stabilite cuprind terenuri aflate în proprietate privata, se poate proceda la expropriere pentru cauza de utilitate publica, în conditiile legii.

Zona de protectie a infrastructurii feroviare publice cuprinde terenurile limitrofe, situate de o parte si de alta a axei caii ferate, indiferent de proprietar, în limita a maximum 100 m de la axa caii ferate, precum si terenurile destinate sau care servesc, sub orice forma, la asigurarea functionarii acesteia. Limitele concrete ale zonelor de protectie se stabilesc pe baza normativelor emise de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, cu informarea scrisa a proprietarilor terenurilor în termen de 30 de zile.

Traversarea caii ferate de catre alte cai de comunicatii se realizeaza si se mentine în conformitate cu reglementarile emise de catre Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Ministerul Administratiei si Internelor si de catre organele administratiei publice locale, dupa caz, cu suportarea de catre beneficiarul caii de comunicatie respective a oricaror daune produse la infrastructura feroviara.

Traversarea liniilor ferate de catre pietoni, vehicule sau animale se face numai prin locuri special amenajate si numai cu respectarea normelor si a prescriptiilor în vigoare.



• Autogara; • Statie intermodala; • Statie a trenului urban; • Parcaje publice multietajate subterane si/sau supraterane; • Parcaje publice de tip park&ride; • Depou pentru vehiculele tranportului public; • Servicii aferente infrastructurii de transport public: alimentatie publica, comert, informare si eliberare

tichete,spatii de asteptare etc. Tr • cai publice de circulatie • statii, mini-autogari si alte constructii si amenajari pentru gararea si întretinerea mijloacelor de

transport rutiere cu tonaj si gabarit admis pentru transportul de calatori si marfa, precum si serviciile anexe aferente; parcaje si garaje.

• constructii si amenajari pentru gararea si întretinerea mijloacelor de transport rutier si pentru transferul marfurilor transportate în mijloace de transport cu tonaj si gabarit care nu sunt admise in localitate, instalatii tehnice de transfer, precum si serviciile anexe aferente, parcaje, garaje;


• constructii si amenajari pentru depozitarea, reambalarea si expedierea produselor transportate, spatii si constructii de expunere si comercializare a produselor pentru comertul en-gros si numai pentru comertul en-detail cu marfuri care nu pot fi transportate la domiciliu cu automobilul personal (elemente de constructie si finisaj, mobilier, ambarcatiuni si diverse alte produse pentru întretinerea gradinilor, camping, etc.)

• servicii pentru transportatorii in tranzit: birouri, telecomunicatii, moteluri, restaurante, destindere; Tf • gari, instalatii, constructii si depozite necesare functionarii serviciilor feroviare; • Parcaje publice multietajate subterane si/sau supraterane; • Parcaje publice de tip park&ride; • Depou pentru vehiculele tranportului public; • Servicii aferente infrastructurii de transport public: alimentatie publica, comert, informare si eliberare

tichete, • spatii de asteptare etc. • servicii publice si de interes general compatibile cu functionarea serviciilor feroviare; • lucrari de terasamente si spatii aferente necesare functional si pentru siguranta transportului

feroviar; • lucrari de terasamente si plantatii necesare ameliorarii aspectului peisagistic;

IN ZONA DE PROTECTIE A INFRASTRUCTURII FEROVIARE

• executarea lucrarilor de orice fel , in baza reglementarilor emise de Ministerul Transporturilor si Infrastructurii

• executarea amenajarilor si instalatiilor de manipulare, de transversare sau de depozitare a materialelor, substantelor sau deseurilor care contravin normelor de protectie a mediului sau care ar putea provoca degradarea infrastructurii feroviare a zonei de protectie a acesteia, numai pe baza de studii privind implicatiile asupra activitatii feroviare si de mediu executate de unitati de proiectare autorizate, pe baza avizului Companiei Nationale de Cai Ferate "C.F.R." S.A. si cu autorizatia Ministerului Transporturilor si Infrastructurii

• cedarea, transferul, ocuparea temporara sau definitiva a terenului din patrimoniul Companiei Nationale de Cai Ferate "C.F.R." S.A. pentru lucrari de interes public, atat in intravilan cat si in extravilan, numai cu avizul Companiei Nationale de Cai Ferate "C.F.R." S.A. si al Ministerului Transporturilor si Infrastructurii


Tr ,Tf conform studiilor de specialitate IN ZONA DE PROTECTIE A INFRASTRUCTURII FEROVIARE

• se pot amplasa temporar materiale si utilaje necesare intretinerii infrastructurii feroviare in scopul eliminarii consecintelor evenimentelor de cale ferata sau al prevenirii oricarui pericol pentru siguranta circulatiei feroviare. În cazul producerii de pagube, se va acorda proprietarilor bunurilor afectate o justa despagubire, stabilita pe baza de negocieri, în termen de maximum 30 de zile de la terminarea lucrarii. În caz de neîntelegere, acordarea de despagubiri si cuantumul acestora se stabilesc prin hotarare judecatoreasca. Dreptul de ocupare temporara a terenului nu este conditionat de plata prealabila a despagubirii

• se pot amplasa temporar pe traseul liniilor ferate apartinand infrastructurii feroviare, supus inzapezirilor, instalarea de parazapezi.

• pot fi executate lucrari, potrivit reglementarilor emise de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului.



Tr, Tf se interzic orice utilizari care afecteaza buna functionare si diminueaza posibilitatile ulterioare de modernizare sau extindere Tr se interzice comercializarea en-detail a produselor care pot fi transportate la domiciliu cu automobilul propriu sau cu taxi Tf

IN ZONA DE SIGURANTA A INFRASTRUCTURII FEROVIARE

• indiferent de proprietarul terenului este interzisa amplasarea oricarei constructii , retele edilitare, cale de comunicatie sau instalatii in afara celor apartinand infrastructurii feroviare. In cazurile in care in limita zonei de siguranta sunt cuprinse terenuri aflate in proprietate privata se poate proceda la expropriere pentru cauza de utilitate publica in conditiilr legii.

IN ZONA DE PROTECTIE A INFRASTRUCTURII FEROVIARE

• amplasarea oricaror constructii , fie si cu caracter temporar , depozitarea de materiale sau infiintarea de plantatii care impiedica vizibilitatea liniei si a semnalelor feroviare

• utilizarea indicatoarelor si a luminilor de culoare rosie , galbena, verde sau albastra , care ar putea crea confuzie cu semnalizarea feroviara

• efectuarea oricaror lucrari care prin natura lor ar putea provoca alunecari de teren, surpari sau afectarea stabilitatii solului, inclusiv prin taierea copacilor, arbustrilor, extragerea de materiale de constructii sau prin modificarea echilibrului freatic

• depozitarea necorespunzatoare de materiale, substante sau deseuri care contravin normelor de protectie a mediului sau care ar putea provoca degradarea infrastructurii feroviare a zonei de protectie a acesteia, precum si a conditiilor de desfasurare normala a traficului feroviar


SECTIUNEA II CONDITII DE AMPLASARE. ECHIPARE SI CONFORMARE A CLADIRILOR

ARTICOLUL 4 CARACTERISTICI ALE PARCELELOR ( SUPRAFETE,FORME, DIMENSIUNI) Tr ,Tf • pentru constructiile de birouri parcela minima construibila este de 400.00 mp, cu un front la strada

de minim 15.0 m. • pentru noi incinte si pentru extinderi ale incintelor tehnice se vor elabora Planuri Urbanistice Zonale

sau de Detaliu conform normelor specifice Tr conform studiilor de specialitate ARTICOLUL 5 AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIAMENT

Tr ,Tf • T2 - cladirile noi sau reconstruite pentru birouri se vor se vor dispune pe aliniament în cazul în care

pe strada respectiva majoritatea cladirilor mai noi se afla în aceasta situatie sau se vor retrage la o distanta de minim 6.0 m în cazul în care fronturilor dominant noi sunt retrase de la strada.

• în cazul incintelor tehnice se impun retrageri ale cladirilor de la aliniament la o distanta de (minimum) 5.0 m pe strazile de 10.5-12m si de (minimum) 3.0 metri pe strazile de 5m.

Tr conform studiilor de specialitate ARTICOLUL 6 AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI POSTERIOARE ALE PARCELELOR Tr ,Tf distanta fata de limitele parcelei va fi de minim jumatate din înaltimea cladirii dar nu mai putin de 3.0 m;

Tr conform studiilor de specialitate ARTICOLUL 7 AMPLASAREA CLADIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE ACEEASI PARCELA. Tr ,Tf • în toate cazurile se vor respecta normele tehnice specifice; • pentru cladiri de birouri sau pentru incinte pentru care nu sunt norme specifice, distanta minima

dintre cladiri va fi egala cu jumatate din înaltimea la cornise a cladirii celei mai înalte dar nu mai putin de 6.0 m; distanta de mai sus dintre cladiri se poate reduce la jumatate daca nu sunt accese în cladire si nu sunt ferestre care lumineaza încaperi în care se desfasoara activitati permanente

Tr conform studiilor de specialitate


Tr ,Tf • se va asigura accesul in incinte numai direct dintr-o circulatie publica;


• Pentru toate categoriile de constructii si amenajari se vor asigura accese pentru • interventii în caz de incendiu, dimensionate conform normelor pentru trafic greu. • În cazul constructiilor ce formeaza curti interioare, asigurarea accesului vehiculelor de pompieri se

va face prin ganguri cu o latime minima de 3 m si o înaltime de 3,5m. • Accesele si pasajele carosabile nu trebuie sa fie obstructionate prin mobilier urban si trebuie sa fie




Tr ,Tf • stationarea autovehicolelor se va asigura în afara circulatiilor publice; • în cazul strazilor cu transport în comun si a arterelor de penetrare (si traversare) în Comuna

stationarea autovehicolelor pentru admiterea in incinta se va asigura in afara spatiului circulatiei publice;

• în spatiul de retragere de la aliniament se poate rezerva maxim 40% din teren pentru parcaje ale salariatilor si clientilor;


Tr ,Tf înaltimea cladirilor în planul fatadei nu va depasi distanta dintre aliniamente si nici înaltimea maxima admisa în unitatile de referinta adiacente, cu exceptia instalatiilor tehnice. Tr conform studiilor de specialitate


Tr ,Tf • volumele construite vor simple si se vor armoniza cu caracterul zonei si cu vecinatatile imediate; • fatadele posterioare si laterale vor fi tratate arhitectural la acelasi nivel cu fatada principala; • tratarea acoperirii cladirilor va tine seama de faptul ca acestea se percep de-alungul traseelor

DJ/DC si de pe zonele mai înalte din împrejurimi; Tr în cazul statiiilr si miniautogarilor noi din proximitatea locuintelor, zonelor comerciale si a zonelor centrale ale localitatilor se recomanda solutionari care sa permita „acoperirea si închiderea” spatiilor de parcare si „îmbarcare” cu spatii verzi în pentru reducerea discomfortului utilizatorilor cladirilor învecinate


Tr ,Tf toate cladirile vor fi racordate la retelele publice de apa si canalizare si se va asigura pre epurarea apelor uzate, inclusiv a apelor meteorice care provin din parcaje, circulatii si platforme exterioare ARTICOLUL 13 SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE

Tr ,Tf • în limitele standardelor tehnice de siguranta a circulatiei, utilizarea spatiilor libere si amenajarea

peisagistica a plantatiilor din aceste subzone, atat în intravilan cat si în extravilan (pana la limita teritoriului administrativ), se subordoneaza exigentelor de calitate a imaginii zonei;


• orice parte a terenului incintelor sau culoarelor vizibile din circulatiile • publice, inclusiv de pe calea ferata, vor fi astfel amenajate încat sa nu altereze aspectul general al

localitatii; se interzic depozitari de materiale, piese sau utilaje degradate, resturi de amenajari de santier abandonate, platforme cu suprafete deteriorate, mentinerea constructiilor abandonate nerecuperabile, terenuri degradate si lipsite de vegetatie, gropi de acumulare a apelor meteorice, depozite de deseuri etc.

• suprafetele libere din spatiul de retragere fata de aliniament vor fi plantate cu arbori în proportie de minim 40% formand de preferinta o perdea vegetala pe tot frontul incintei;

• suprafetele libere neocupate cu circulatii, parcaje si platforme functionale vor fi plantate cu un arbore la fiecare 200.00 mp

Tr conform studiilor de specialitate


Tr ,Tf • împrejmuirile spre strada vor fi transparente cu înaltimi de maxim 1.8 m din care un soclu opac de

0.40 m, vor fi dublate cu gard viu; in cazul necesitatii unei protectii suplimentare se recomanda dublarea spre interior la 2.5 m distanta cu un al doilea gard transparent sau de opacitatea necesara de 2.2 m înaltime, intre cele doua garduri fiind plantati dens arbori si arbusti;

• portile de intrare în incinte vor fi retrase fata se aliniament pentru a permite stationarea vehicolelor înainte de admiterea lor în incinta pentru a nu incomoda circulatia pe drumurile publice de penetrare în Municipiu sau a celor care au transport în comun.

Tr • terenul aferent cailor ferate va fi îngradit pe ambele laturi ale culoarelor în limitele intravilanului pe

baza unor modele standard; • oriunde distanta dintre calea ferata si locuinte este mai mica de 10.0 m se vor realiza în loc de

garduri, plantatii de protectie antifonica de minim 4.0 m înaltime.



Tr ,Tf Zona construibila Nr. niveluri POT maxim % Tf incinte principale ale transporturilor pe cale ferata (gari)

conform studiilor de specialitate

Tr ,Tf Incinte tehnice dispersate, cu sau fara cladiri de birouri

1, 2 si 3 70 4 si 5 50

Tr ,Tf Birouri 1, 2 si 3 70 ARTICOLUL 16 COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)


Tr ,Tf Zona construibila Nr. niveluri CUT maxim Tf incinte principale ale transporturilor pe cale ferata (gari)

conform studiilor de specialitate

Tr ,Tf Incinte tehnice dispersate, cu sau fara cladiri de birouri

1, 2 si 3 2 4 si 5 2.5

Tr ,Tf Birouri 1, 2 si 3 2


ANEXA NR. 1 CLASIFICAREA UTILIZARILOR ADMISE DUPA CATEGORII DE FUNCTIUNI Functiuni administrative Sediu primariei municipiului Moinesti Sediu de partid; Sediu de institutie, sindicat, cult, fundatie, organizatie neguvernamentala, asociatie, agentie, regie autonoma, fond etc; Sediu de birouri. Functiuni financiar-bancare Sediul Bancii Nationale a Romaniei; Sediu bancar, filiala bancara; Sediu de societate de asigurari (de bunuri, de persoane), sediu de bursa de valori si marfuri; Functiuni tertiare cu caracter intraurban Comert alimentar avand suprafata construita desfasurata sub 600 mp; Comert nealimentar avand suprafata construita desfasurata sub 600 mp; Magazin general amplasat in zona centrala sau integrat la parterul unei cladiri de locuit; Piata agroalimentara; Alimentatie publica: restaurant, bistro, cantina, cofetarie, cafenea, bar, club, catering; Servicii cu acces public: servicii CATV (ghisee), tiparire si multiplicare, servicii de educatie si formare profesionala, centru after-school, servicii postale si de curierat (ghisee), agentie de turism, agentie imobiliara, agentie matrimoniala, birouri de traducere, birou notarial, salon de estetica si intretinere corporala (fitness, masaj, cosmetica, frizerie, coafor, baie publica, sauna etc), curatatorie de haine, studiou foto/video, filiala de biblioteca/mediateca, inchiriere CD/DVD etc; Servicii profesionale: cabinet medical de sprecialitate, cabinet de medicina veterinara, birou de avocatura, atelier/birou de proiectare/expertiza/design, birou de topografie/cadastru/cartografie, birou de programare IT, agentie de publicitate, atelier de arta, servicii de consultanta juridica sau economica, laborator individual de tehnica dentara, cabinet individual de contabilitate etc; Servicii manufacturiere: reparatii obiecte de uz casnic, depanare electrocasnice, asistenta IT, reparatii incaltaminte, manufactura fina, croitorie, marochinarie, tapiterie, rame si tablouri, oglinzi, tamplarie sau alte activitati manufacturiere negeratoare de zgomot sau emisii de orice fel si fara depozitari etc. Functiuni tertiare cu caracter extraurban, de mari dimensiuni Supermagazin (supermarket, hipermarket, cash/carry, unitati apartinand lanturilor de retail); Mall, Centru comercial; Showroom auto, moto, alte produse;


Functiuni de cult Lacas de cult; Manastire, schit. Functiuni de cultura Filarmonica, sala de concerte; Teatru dramatic, de comedie, de revista, opera, opereta, de papusi; Muzeu, galerie de arta, ateliere de arta; Biblioteca, mediateca; Casa de cultura; Centru sau complex cultural, centru de conferinte; Cinematograf, Sala polivalenta, sala de spectacole; Clubul copiilor; Circ; Club, discoteca, cazinou. Functiuni de invatamint Invatamint prescolar; Scoala primara; Scoala gimnaziala; Liceu; Scoala postliceala; Scoala profesionala; Centru educational; Spatii de cazare pentru elevi . Functiuni de sanatate Spital general ( municipal, cuplat sau nu cu policlinica); Clinica de specialitate (maternitate, pediatrie, contagiosi, oncologie, urgenta, reumatologie etc); Asistenta de specialitate (boli cronice, handicapati, recuperari functionale, centre psihiatrice); Policlinica; Cabinete de medicina de specialitate, cabinete de medicina de familie, cabinete stomatologice; Alte unitati de sanatate (centre de recoltare sange, medicina preventiva, statii de salvare, farmacii); Cresa sau cresa speciala; Leagan de copii, orfelinat, centru de zi; Azil de batrani; Centru de asistenta sociala.


Functiuni sportive Stadion; Piscina; Sala de sport specializata sau polivalenta; Popicarie; Pationoar; Velodrom; Strand; Terenuri de sport in aer liber, teren de golf, minigolf; Intretinere corporala; Functiuni de turism Hotel * - *****; Hotel apartament * - *****; Motel * - **; Vila ** - *****; Pensiune turistica categoria urban * - ****; Hostel, Youth Hostel. Camping * - ****; Sat de vacanta ** - ***; Tabara de vacanta pentru elevi. Unitate de alimentatie publica. Functiuni de servicii industriale si cvasi-industriale Comert en-gros, comert cu materiale de constructii; Mica productie, depozitare, logistica, distributie si desfacere; Parc de activitati; Service auto, spalatorie auto, statie de carburanti. Functiuni industriale Hala de productie; Sediu administrativ, spatii si anexe destinate personalului (exclus locuinte); Depozit, centru de distributie si desfacere; Centru de cercetare si formare profesionala; Incubator de afaceri; Parc de activitati; Infrastructura si spatii destinate IMMuri-lor; Baza logistica, autobaza, garaj si atelier de intretinere tehnica a mijloacelor de transport rutier, terminal de marfuri; Instalatie de transfer intermodal de marfuri; Centru de colectare si depozitare fier vechi; Centru de colectare, depozitare si valorificare deseuri si materiale reciclabile; Autoservice, spalatorie auto; Sediu al serviciilor comunitare de utilitati publice; Statie de combustibili cu servicii aferente.


Functiuni aferente infrastructurii de transport public Aeroport; Gara de persoane; Autogara; Parcaj public multietajat subteran si/sau suprateran; Parcaj public de tip park&ride; Depou pentru vehiculele tranportului public; Servicii aferente infrastructurii de transport public: alimentatie publica, comert, informare si eliberare tichete, spatii de asteptare etc. Functiuni de gospodarire comunala Sediu al serviciilor publice de gospodarire comunala; Piata agro-alimentara, piata de vechituri, obor; Cimitir, capela, sediu administrativ si anexe ale cimitirului; Crematoriu uman; Rampa de deseuri; Centru de selectare deseuri; Pepiniera, sera; Depou pentru vehiculele tranportului public; Depou pentru vehiculele serviciilor de salubritate; Adapost pentru animale de casa; Cimitir si crematoriu pentru animale de casa. Functiuni aferente echiparii tehnico-edilitare Constructii si instalatii aferente echiparii tehnico-edilitare; Sediu administrativ al regiei, spatii si anexe destinate personalului, exclus locuinte. Unitati cu destinatie speciala Unitate militara; Unitate de protectie civila; Unitate de politie; Unitate de jandarmerie; Unitate de pompieri; Unitate ale serviciilor de informatii; Functiuni agricole Exploatarea terenurilor in scopul productiei agricole: cultivarea produselor agricole, livezit, cultivarea vitei de vie, pasuni, fanete, solarii, rasadnite; Pepiniera viticola, pepiniera pomicola; Plantatie de hamei si duzi; Cultivarea plantelor cu folosinta industriala sau farmaceutica; Statie de cercetare agricola; Depozitarea produselor agricole; Lucrari si amenajari de imbunatatiri funciare; Drumuri de exploatare agricola; Unitate de sortare, prelucrare si depozitare a produselor agricole; Anexe destinate personalului, exclus locuinte.

Locuinte Locuinte individuale (unifamiliale); Locuinte colective (multifamiliale); Garaje si parcaje aferente locuintelor.


Servicii aferente zonelor de locuinte (servicii de proximitate) Comert alimentar; Comert nealimentar; Cabinete medicale individuale, cabinete de medicina veterinara, cabinete individuale de avocatura si asistenta juridica, cabinete individuale de contabilitate, birouri si ateliere de proiectare si design, birouri individuale de consultanta, ateliere de arta, studiouri fortografice, detectivi particulari, laboratoare individuale de tehnica dentara, ateliere individuale de croitorie, tapiterie, rame si tablouri, oglinzi, tamplarie sau alte activitati manufacturiere negeratoare de zgomot sau emisii de orice fel si fara depozitari; Saloane de întretinere corporala: frizerie, coafor, cosmetica, masaj, fitness, sauna,solar; Servicii de deservire a locuirii: curatatorie de haine, atelier individual de reparatii încaltaminte. Echipamente publice aferente zonelor de locuinte Filiala a administratiei locale (primarie de cartier); Spatiu de întrunire pentru comunitatea locatarilor; Sediu al asociatiilor de proprietari; Scoala primara si/sau gimnaziala; Cresa, cresa speciala, gradinita, locuri de joaca acoperite; Dispensar, centru de medicina de familie; Biblioteca, mediateca, centru cultural; Leagan de copii, orfelinat, centru de zi; Azil de batrani, centru de asistenta pentru varstnici; Sectie de politie, sediu al poilitiei comunitare; Centru de asistenta sociala; Parcaj colectiv multietajat destinat locuitorilor; Judecatorie; Teren de sport, parc de cartier, loc de joaca.


ANEXA NR. 2 NECESARUL DE PARCAJE Functiuni administrative Functiuni financiar-bancare Se va asigura a) 1 loc de parcare la 80 mp din ADC*, pentru functiuni care nu produc trafic public; b) 1 loc de parcare la 40 mp din ADC*, pentru functiuni care produc trafic public (acces public la

ghisee, birouri, alte spatii); c) Se vor asigura locuri de parcare rezervate persoanelor cu handicap. d) Se vor asigura în zona accesului public principal spatii destinate parcarii bicicletelor, de preferinta

acoperite, cu o capacitate minima de 1 loc la 120 mp din ADC e) suplimentarea cu minim 20% a totalului locurilor de parcare/garare stabilite, pentru

salariati/vizitatori/aprovizionare Locuinte Locuinte individuale locuintelor unifamiliale cu acces si lot propriu Subzonele locuintelor semicolective/colective cu acces si lot folosit în comun : a) 1 (un) loc de parcare la o locuinta a carei suprafata construita desfasurata este de maxim 100mp; b) doua locuri de parcare, dintre care cel putin unul încorporat în volumul cladirii principale sau într-un

garaj la o locuinta a carei suprafata construita desfasurata este mai mare de 100mp; c) Pentru gradinite: se va asigura 1 loc de parcare la 5 angajati, dar nu mai putin decît doua. Locuinte colective (multifamiliale-blocuri): a) 1 (un) loc de parcare pentru fiecare apartament; b) fata de prevederile aliniatului precedent este necesara, pentru vizitatori, suplimentarea cu minim

20% a totalului locurilor de parcare/garare stabilite. c) pentru cladiri cu mai mult decat 6 apartamente se va asigura un spatiu închis si acoperit si usor

accesibil destinat depozitarii bicicletelor, integrat cladirii principale sau într-o constructie anexa, cu capacitate minima de 3 biciclete pentru fiecare apartament - Suprafata care revine fiecarei biciclete, inclusiv suprafata de miscare, este de 60 x 250 cm

Functiuni comerciale Functiuni comerciale (tertiare) cu caracter intraurban (magazine integrate parterului cladirilor de locuit, complexe, centre si galerii comerciale urbane amplasate în zona centrala sau în catierele constituite), dar minimum 2 locuri de parcare; d) 1(un) loc de parcare pentru fiecare 35mp suprafata de vanzare e) suplimentarea cu minim 10% a totalului de parcare/garare stabilite, pentru salariati si

aprovizionare Functiuni comerciale cu numar redus de clienti (comert specializat, produse care nu sunt de larg consum: anticariate, galerii de arta,desfacere de produse manufacturiere, desfacerea unor produse dedicate exclusiv unor anumite categorii profesionale sau de utilizatori etc)

a) 1(un) loc de parcare pentru fiecare 50mp suprafata de vanzare Functiuni comerciale (tertiare) cu caracter extraurban si servicii tehnice (supermarket, hipermarket, mall, cash&carry, comert en-gros, unitati apartinatoare unor lanturi de retail etc)

a) 1(un) loc de parcare pentru fiecare 15mp suprafata de vanzare b) suplimentarea cu minim 10% a totalului de parcare/garare stabilite, pentru salariati si aprovizionare

Functiuni de cult PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI MOINESTI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM 96

Biserici: se va asigura cate 1 loc de parcare la 20-30 de locuri pentru biserici fara arondare parohiala. Pentru bisericile parohiale nu sunt necesare locuri de parcare. Alte functiuni de cult: numarul spatiilor de parcare va fi stabilit în functie de obiectiv, avandu-se în vedere un minim de 5 locuri de parcare. Functiuni de cultura Galerii, muzee: se va asigura 1 loc de parcare la 50 mp suprafata de expunere. Celelalte functiuni (sali de spectacol, spatii pentru întruniri, conferinte, sali polivalente etc) : se va asigura 1 loc de parcare la 10 locuri în sala. Se vor asigura în zona accesului public principal spatii destinate parcarii bicicletelor, de preferinta acoperite, cu o capacitate minima de 1 loc la 15 locuri în sala. Functiuni de învatamînt Se va asigura 1 loc de parcare la trei cadre didactice. Functiuni de sanatate Spitale si asistenta de specialitate (bolicronice, centre de recuperare, centre psihiatrice): se va asigura cate 1 loc de parcare pentru fiecare 5 paturi. Policlinici, clinici de specialitate: se va asigura 1 loc de parcare la 25 mp ADC*. Cresa, cresa speciala: se va asigura 1 loc de parcare la 5 angajati, dar nu mai putin decît doua. Leagan de copii, orfelinat: se va asigura 1 loc de parcare la 3 paturi, dar nu mai putin decat 3 Azil de batrani: se va asigura 1 loc de parcare la 5 paturi, dar nu mai putin decat 3 Celelalte functiuni: se va asigura cate 1 loc de parcare pentru fiecare 5 persoane angajate, cu un spor de 10%. În toate cazurile se vor asigura în zona accesului public principal spatii destinate parcarii bicicletelor, de preferinta acoperite, cu o capacitate minima de stocare: Spitale si asistenta de specialitate: 1 loc la 30 de paturi; Policlinici, clinici de specialitate: 1 loc la 60 mp ADC*; Cresa, cresa speciala: 1 loc la 25 de copii; Leagan de copii, orfelinat, centru de zi: 1 loc la 3 paturi; Azil de batrani: 1 loc la 10 paturi. In toate cazurile se asigura suplimentar minim 10% a totalului de parcare/garare stabilite, pentru personal/salariati Functiuni sportive Terenuri de sport fArA tribune: 1 loc de parcare la 250 mp de teren de sport; Terenuri de sport cu tribune, stadioane: 1 loc de parcare la 250 mp de teren de sport plus 1 loc de parcare la 15 locuri în tribune; Sali de sport fara tribune: 1 loc de parcare la 50 mp de teren de sport; Sali de sport cu tribune: 1 loc de parcare la 250 mp de teren de sport plus 1 loc de parcare la 15 locuri în tribune; Stranduri: 1 loc de parcare la 200 mp de parcelA; Piscine acoperite fara tribune: 1 loc de parcare la 5 locuri/ dulapuri individuale de vestiar; Piscine acoperite cu tribune: 1 loc de parcare la 5 locuri/ dulapuri individuale de vestiar plus 1 loc de parcare la 15 locuri în tribune; Terenuri de tenis fara tribune: 2 locuri de parcare pentru fiecare teren de tenis; Terenuri de tenis cu tribune: 2 locuri de parcare pentru fiecare teren de tenis plus 1 loc de parcare la 15 locuri în tribune; Popicarii: 4 locuri de parcare pentru fiecare pista de popice. Se vor asigura în zona accesului public principal spatii destinate parcarii bicicletelor, de preferinta acoperite, cu o capacitate de stocare de: Terenuri de sport fara tribune: 1 loc la 250 mp de teren de sport; Terenuri de sport cu tribune, stadioane: 1 loc la 30 de locuri în tribune; Sali de sport fara tribune: 1 loc 50 mp de teren de sport; PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI MOINESTI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM 97

Sali de sport cu tribune: 1 loc la 250 mp de teren de sport plus 1 loc 15 locuri în tribune; Stranduri: 1 loc la 200 mp de parcela; Piscine acoperite fara tribune: 1 loc la 5 locuri/ dulapuri individuale de vestiar Piscine acoperite cu tribune: 1 loc la 10 locuri/ dulapuri individuale de vestiar plus 1 loc la 10 locuri în tribune; Terenuri de tenis fara tribune: 1 loc la fiecare teren; Terenuri de tenis cu tribune: 1 loc la fiecare teren plus 1 loc la 10 locuri în tribune; Popicarii: 2 locuri la fiecare pista de popice; Functiuni de turism Hotel, hotel apartament, vila, pensiune turistica categoria urban: se va asigura cate 1 loc de parcare la 4 paturi. Suplimentar, se vor asigura pentru personal cate 1 loc de parcare la 14 paturi. La untatile care dispun de mai mult de 20 de camere se vor asigura 1-2 locuri de parcare pentru autocare. Hostel, youth hostel: se va sigura cate 1 loc de parcare la 10 paturi. Motel: se va asigura cate 1 loc de parcare la fiecare camera de cazare. Suplimentar, se vor asigura pentru personal cate 1 loc de parcare la 7 camere de cazare. Se vor asigura în zona accesului public principal spatii destinate parcarii bicicletelor, de preferinta acoperite, cu o capacitate de stocare de: Hotel, hotel apartament, vila, pensiune turistica categoria urban: 1 loc la 25 de paturi; Hostel, youth hostel: 1 loc la 10 paturi; Motel: 1 loc la 10 paturi; Functiuni industriale Se va sigura cate 1 loc de parcare la 80 mp din ADC*. Se vor asigura suplimentar locuri de parcare pentru vehiculele de deservire a activitatii, în functie de cerintele tehnice specifice. Se vor asigura în zona accesului public principal spatii destinate parcarii bicicletelor, de preferinta acoperite, cu o capacitate de stocare de 1 loc la 80 mp din ADC**. Functiuni aferente infrastructurii de transport public Functiuni de gospodarire comunala Functiuni aferente echiparii tehnico-edilitare Se vor asigura pentru salariati cate 1 loc de parcare la fiecare 160 mp din ADC*. Se vor asigura suplimentar locuri de parcare pentru vehiculele de deservire a activitatii, în functie de cerintele tehnice specifice. * - Din calculul ADC se exclude suprafata parcajului subteran. ** - Suprafata care revine fiecArei biciclete, inclusiv suprafata de miscare, este de 60 x 250 cm.


ANEXA NR. 3 GLOSAR DE TERMENI Accesul direct – posibilitatea de intrare- iesire fara afectarea altor functiuni sau proprietati (G.M – 007 – 2000). Accesul la drumurile publice – accesul carosabil direct sau prin servitute, din drumurile publice la parcela(G.M –007 – 2000) . Aerodromurile – terenuri afectate, chiar pe timp limitat, decolarilor si aterizarilor unor aeronave civile, fiind dotate cu constructiile si instalatiile necesare circulatiei aeriene (infrastructura aeronautica)(G.M – 007 – 2000). Aeroporturile – aerodromuri cu constructii si instalatii pentru deservirea transportului public de calatori si încarcatura (trafic aerian public)(G.M – 007 – 2000). Albia minora – suprafata de teren ocupata permanent sau temporar de apa, care asigura curgerea nestingherita, din mal în mal, a apelor la niveluri obisnuite, inclusiv insulele create prin curgerea naturala a apelor (G.M – 007 – 2000) . Albia majora – portiunea de teren inundabila din valea naturala a unui curs de apa(G.M – 007 – 2000). Ampriza drumului – suprafata de teren ocupata de elementele constructive ale drumului: parte carosabila, trotuare, piste pentru ciclisti, acostamente, santuri, rigole, taluzuri, santuri de garda, ziduri de sprijin si alte lucrari de arta (G.M – 007 – 2000) . Aria desfasurat construita (ADC) – suma suprafetelor desfasurate a tuturor planseelor. Nu se iau în calculul suprafetei construite desfasurate: suprafata subsolurilor cu înaltimea libera de pâna la 1,80 m, suprafata subsolurilor cu destinatie stricta pentru gararea autovehiculelor, spatiile tehnice sau spatiile destinate protectiei civile, suprafata balcoanelor, logiilor, teraselor deschise si neacoperite, teraselor si copertinelor necirculabile, precum si a podurilor neamenajabile, aleile de acces pietonal/carosabil din incinta, scarile exterioare, trotuarele de protectie (Legea 350/2001). Arie naturala protejata – zona terestra, acvatica si/sau subterana, cu perimetru legal stabilit si având un regim special de ocrotire si conservare, în care exista specii de plante si animale salbatice, elemente si formatiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura, cu valoare ecologica, stiintifica sau culturala deosebita (Legea 350/2001). Aspectul general al zonelor urbane si rurale – determinat de conformarea constructiilor, volumetrie si compozitia urbana etc (G.M – 007 – 2000). Atic - Parte a unei constructii situata deasupra cornisei si menita sa mascheze acoperisul (DEX 1998). În cazul cladirilor cu acoperis terasa, se considera atic elementul superior al fatadei, care depaseste cota ultimului planseu si având rol constructiv, de rebord, pentru straturile componente ale învelitorii si rol în ghidarea apelor meteorice. Bransamentul de apa – conducta de legatura de la reteaua publica de distributie la consumatori, cuprinzând vana de concesie, apometrul si constructiile aferente (camin, vana de golire etc.)(G.M – 007 – 2000). Bransamentul de gaze – conducta de legatura, conducând gaz nemasurat de la o conducta apartinând sistemului de distributie pâna la iesirea din robinetul de bransament, statia sau postul de reglare (G.M – 007 – 2000). Bransamentul electric – partea din instalatia de distributie a energiei electrice cuprinsa între linia electrica (aeriana sau subterana) si instalatia interioara (a abonatului) (G.M – 007 – 2000). Categoria strazii – se stabileste în functie de rolul si caracteristicile functionale sau tehnice, pe baza studiilor de circulatie. Definirea si stabilirea elementelor caracteristice fiecarei categorii de strazi se face în conformitate cu actele normative specifice domeniului (G.M – 007 – 2000). Cheltuieli de echipare edilitara – cheltuielile pentru realizarea infrastructurii de gospodarie comunala si pentru exploatarea, modernizarea si dezvoltarea acesteia (alimentare cu apa, canalizare, strazi, transport în comun, salubritate etc.), care se asigura de regula prin bugetele locale (G.M – 007 – 2000). Constructii anexe – constructii distincte, de regula având dimensiuni reduse si un singur nivel suprateran, care deservesc functiunea de locuire. Din categoria constructiilor anexe fac parte: garaje individuale, depozite pentru unelte de gradinarit, soproane, terase acoperite, foisoare, pergole, bucatarii de vara. Realizarea constructiilor anexe se autorizeaza în aceleasi conditii în care se autorizeaza corpurile principale de cladire.


Constructii cu caracter provizoriu – constructiile autorizate ca atare, indiferent de natura materialelor utilizate, care, prin specificul functiunii adapostite ori datorita cerintelor urbanistice impuse de autoritatea publica, au o durata de existenta limitata, precizata si prin Autorizatia de construire. De regula, constructiile cu caracter provizoriu se realizeaza din materiale si alcatuiri care permit demontarea rapida în vederea aducerii terenului la starea initiala (confectii metalice, piese de cherestea, materiale plastice ori altele asemenea) si sunt de dimensiuni reduse. Din categoria constructiilor cu caracter provizoriu fac parte: chioscuri, tonete, cabine, locuri de expunere situate pe caile si în spatiile publice, corpuri si panouri de afisaj, firme si reclame, copertine, pergole ori altele asemenea. În sensul prezentei legi (Legea 50/1991) realizarea constructiilor provizorii se autorizeaza în aceleasi conditii în care se autorizeaza constructiile definitive (Legea 50/1991). Constructie existenta - în sensul prezentului regulament se întelege acea constructie care exista fizic la data adoptarii prezentului act si este evidentiata ca atare în documentatiile cadastrale, fiind înscrisa în cartea funciara. Construibilitatea – calitatea unui teren de a primi o constructie, a carei destinatie si caracteristici sunt compatibile cu atributele de fapt (legate de natura terenului si de caracteristicile sale) si de drept (vizând servitutile care îl greveaza) ale acestuia (G.M – 007 – 2000). Coridor ecologic – zona naturala sau amenajata care asigura cerintele de deplasare, reproducere si refugiu pentru speciile salbatice terestre si acvatice (OUG 57/2007). Cornisa - Partea superioara, iesita în afara si ornamentata, a zidului unei constructii, având rolul de a sprijini acoperisul si de a împiedica scurgerea apei de ploaie pe fata cladirilor (DEX 1998). În cazul inexistentei acestui element în arhitectura cladirii, în prezentul regulament se va considera streasina acoperisului. Cvartal – în sensul prezentului regulament: teritoriu urban delimitat pe toate laturile de strazi publice sau drumuri publice si care nu contine în interiorul sau strazi publice sau drumuri publice. Insula urbana. Demisol (prescurtat: D) – nivel construit al cladirii având pardoseala situata sub nivelul terenului (carosabilului) înconjurator cu maximum jumatate din înaltimea libera a acestuia si prevazut cu ferestre în peretii de închidere perimetrala. Demisolul se considera nivel suprateran al constructiei. Atunci când pardoseala este situata sub nivelul terenului (carosabilului) înconjurator cu mai mult de jumatate din înaltimea libera, se considera subsol si se include în numarul de niveluri subterane ale constructiei (P118-99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor). Destinatia terenurilor – în sensul prezentului Regulament, modul de utilizare a acestora, conform functiunii prevazute în reglementarile cuprinse în planurile de urbanism si amenajarea teritoriului, aprobate conform legii (G.M – 007 – 2000). Distantele minime de protectie între zonele construite si o serie de unitati industriale, zootehnice, unitati de salubrizare care produc disconfort si comporta unele riscuri pentru sanatatea publica se stabilesc prin norme sanitare, astfel încât sa se asigure conditiile de protectie a populatiei împotriva zgomotului, vibratiilor, mirosului si poluarii apelor, aerului si solului (G.M – 007 – 2000). Domeniul public – totalitatea bunurilor care fac obiectul dreptului de proprietate publica, ce apartin statului sau unitatilor administrativ-teritoriale. Domeniul public poate fi de interes national, caz în care proprietatea asupra sa, în regim de drept public, apartine statului, sau de interes local, caz în care proprietatea, de asemenea în regim de drept public, apartine comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor (G.M – 007 – 2000). Dotari publice – terenuri, cladiri, constructii, amenajari si instalatii, altele decât sistemul de utilitati publice, apartinând domeniului public sau privat al unitatilor teritorial-administrative sau al statului si destinate deservirii populatiei unei anumite zone. Realizarea acestora reprezinta obiectiv de utiliate publica. Dotarile publice cuprind: • obiective de învatamânt; • obiective de sanatate; • obiective de cultura; • obiective de sport si recreere; • obiective de protectie si asistenta sociala; • obiective de administratie publica; • obiective pentru autoritatile judecatoresti. Drumurile publice – drumurile destinate transportului rutier public de toate categoriile, gestionate de autoritatile administratiei publice centrale sau locale, si clasificate tehnic, conform legislatiei si terminologiei tehnice, în autostrazi, drumuri expres, nationale,judetene si comunale în extravilan si strazi în intravilan(G.M–007-2000).


Echiparea edilitara – ansamblul format din constructii, instalatii si amenajari, care asigura în teritoriul localitatilor functionarea permanenta a tuturor constructiilor si amenajarilor, indiferent de pozitia acestora fata de sursele de apa, energie, trasee majore de transport rutier, feroviar, aerian sau naval, cu respectarea protectiei mediului ambiant (G.M – 007 – 2000). Echiparea edilitara în sistem individual – asigurarea utilitatilor si serviciilor edilitare prin constructii si instalatii realizate si exploatate pentru un imobil sau un grup de imobile. Drum public este drumul destinat satisfacerii tuturor cerintelor de transport rutier, fiind gestionat de organele centrale sau locale ale administratiei publice (G.M – 007 – 2000). Edificabil (suprafata edificabila) – suprafata componenta a unei parcele, în interiorul careia pot fi amplasate constructii, în conditiile Regulamentului Local de Urbanism. Fondul forestier national este constituit din paduri, terenuri destinate împaduririi, cele care servesc nevoilor de cultura, productie ori administratie silvica, iazurile, albiile pâraielor si terenuri neproductive incluse în amenajamente silvice, indiferent de natura dreptului de proprietate. Sunt considerate paduri terenurile acoperite cu vegetatie forestiera, cu o suprafata mai mare de 0.25 ha. (Legea nr. 46/2008 - Codul silvic). Functiunile urbane – activitati umane specifice care se desfasoara într-o localitate, într-o anumita perioada de timp, localizate teritorial si definite de indicatori spatiali si indicatori de functionare (G.M – 007 – 2000). Garajele –constructii cu unul sau mai multe niveluri pentru stationarea, adapostirea, întretinerea si eventual reparatia autovehiculelor (G.M – 007 – 2000). Indici urbanistici – instrumente urbanistice specifice de lucru pentru controlul proiectarii si al dezvoltarii durabile a zonelor urbane, care se definesc si se calculeaza dupa cum urmeaza: Coeficient de utilizare a terenului (CUT) - raportul dintre suprafata construita desfasurata (suprafata desfasurata a tuturor planseelor) si suprafata parcelei. Nu se iau în calculul suprafetei construite desfasurate: suprafata subsolurilor cu înaltimea libera de pâna la 1,80 m, suprafata subsolurilor cu destinatie stricta pentru gararea autovehiculelor, spatiile tehnice sau spatiile destinate protectiei civile, suprafata balcoanelor, logiilor, teraselor deschise si neacoperite, teraselor si copertinelor necirculabile, precum si a podurilor neamenajabile, aleile de acces pietonal/carosabil din incinta, scarile exterioare, trotuarele de protectie; (Legea 350/2001) Procent de ocupare a terenului (POT) - raportul dintre suprafata construita (amprenta la sol a cladirii) si suprafata parcelei. Suprafata construita este suprafata construita la nivelul solului, cu exceptia teraselor descoperite ale parterului care depasesc planul fatadei, a platformelor, scarilor de acces. Proiectia la sol a balcoanelor a caror cota de nivel este sub 3,00 m de la nivelul solului amenajat si a logiilor închise ale etajelor se include în suprafata construita. (Legea 350/2001) Exceptii de calcul ale indicatorilor urbanistici POT si CUT: • daca o constructie noua este edificata pe un teren care contine o cladire care nu este destinata

demolarii, indicatorii urbanistici (POT si CUT) se calculeaza adaugându-se suprafata planseelor existente la cele ale constructiilor noi;

• daca o constructie este edificata pe o parte de teren dezmembrata dintr-un teren deja construit, indicii urbanistici se calculeaza în raport cu ansamblul terenului initial, adaugându-se suprafata planseelor existente la cele ale noii constructii (Legea 350/2001).

Infrastructura feroviara – ansamblul elementelor necesare circulatiei si manevrei materialului rulant, cladirilor statiilor de cale ferata cu facilitatile aferente, precum si celelalte cladiri si facilitati destinate desfasurarii transportului feroviar (G.M – 007 – 2000). Interdictie de construire (non aedificandi) – regula urbanistica urmare careia, într-o zona strict delimitata, din ratiuni de dezvoltare urbanistica durabila, este interzisa emiterea de autorizatiei de construire, în mod definitiv sau temporar, indiferent de regimul de proprietate sau de functiunea propusa (Legea 350/2001). Intravilanul localitatii – teritoriul care constituie o localitate se determina prin Planul urbanistic general (PUG) si cuprinde ansamblul terenurilor de orice fel, cu/fara constructii, organizate si delimitate ca trupuri independente, plantate, aflate permanent sub ape, aflate în circuitul agricol sau având o alta destinatie, înauntrul caruia este permisa realizarea de constructii, în conditiile legii. Intravilanul se poate dezvolta prin extinderea în extravilan numai pe baza de planuri urbanistice zonale (PUZ), legal aprobate, integrându-se ulterior în Planul urbanistic general (PUG) al localitatii (Legea 50/1991). Îmrejmuirile – constructiile sau amenajarile (plantatii, garduri vii), cu caracter definitiv sau temporar, amplasate la aliniament sau pe celelalte laturi ale parcelei, pentru a o delimita de domeniul public sau de proprietatile învecinate (G.M – 007 – 2000). Habitat natural – zona terestra, acvatica sau subterana, în stare naturala sau seminaturala, care se diferentiaza prin caracteristici geografice, abiotice si biotice (OUG 57/2007); PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI MOINESTI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM 101

Limita intravilanului este stabilita pe baza planurilor urbanistice generale aprobate si cuprinde, alaturi de teritoriul existent în intravilan, suprafetele pe care se preconizeaza extinderea acestuia, justificata de necesitati reale si pentru care autoritatile publice îsi asuma raspunderea echiparii tehnico-edilitare. Noua limita cadastrala va fi marcata cu borne de catre comisia stabilita în acest scopprin ordinul prefectului, atât pentru vatra localitatilor cât si pentru trupurile ce cuprind constructiile care prin natura lor nu pot fi amplasate în trupul principal conform legii, dar au incinte delimitate topografic (G.M – 007 – 2000). Locuinta individuala – (în sensul prezentului regulament) unitate functionala, formata din una sau mai multe camere de locuit, situate la acelasi nivel al cladirii sau la niveluri diferite, cu dependintele, dotarile si utilitatile necesare, având acces direct si intrare separata, destinate exclusiv ei, si care a fost construita sau transformata în scopul de a fi folosita de o singura gospodarie, pentru satisfacerea cerintelor de locuit. De regula, locuinta individuala dispune de o parcela proprie. Locuinte colective – (în sensul prezentului regulament) grup de locuinte, amplasat pe o singura parcela si situat în una sau mai multe constructii, având de regula acces comun si und exista atât proprietati comune cât si proprietati individuale. Lucarna - (în sensul prezentului regulament) lucarnele aferente mansardei nu vor avea o latime mai mare de 2 m la o lungime a streasinei de 8 m. Realizarea unor lucarne cu o latime mai mare de 2 m este interzisa. În cazul în care constructia va avea o streasina mai lunga de 8 m, nu este admisa cuplarea unor lucarne. În dreptul lor nu este admisa întreruperea streasinei cladirii iar retragerea peretelui frontal al lucarnei fata de peretele cladirii va fi de minimum 0,80 m. Mansarda (prescurtat: M) – spatiu functional amenajat integral în volumul podului constructiei. Se include în numarul de niveluri supraterane. (P118-99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor). În sensul prezentului regulament, se considera mansarde acele spatii care respecta urmatoarele conditii suplimentare: • podul constructiei va forma un unghi maxim de 60 grade cu planul orizontal; • podul constructiei nu va depasi, în proiectie orizontala, conturul exterior al ultimului nivel plin

(inclusiv balcoane sau cursive) cu mai mult de 1 m. La calculul coeficientului de utilizare a terenului, mansarda va contribui cu cel mult 60% din suprafata desfasurata a ultimului nivel plin. Sub termenul de mansarda se întelege, în contextul prezentului PUG, un spatiu încadrat integral în volumul acoperisului. Streasina cladirii se va gasii la nivelul planseului ultimului etaj. Lucarnele aferente mansardei nu vor avea o latime mai mare de 2 m pentru o lungime a streasinei de 8 m. Realizarea unor lucarne cu o latime mai mare de 2 m este interzisa. În cazul în care constructia va avea o streasina mai lunga de 8 m, nu este admisa cuplarea unor lucarne. În dreptul lor nu este admisa întreruperea streasii cladirii, iar retragerea peretelui frontal al lucarnei fata de peretele cladirii, va fi de minimum 0,80 m. Mobilier urban – elementele functionale si/sau decorative amplasate în spatiile publice care, prin alcatuire, aspect, amplasare, confera personalitate aparte zonei sau localitatii. Prin natura lor piesele de mobilier urban sunt asimilate constructiilor daca amplasarea lor se face prin legare constructiva la sol (fundatii platforme de beton, racorduri la utilitati urbane, cu exceptia energiei electrice), necesitând emiterea autorizatiei de construire. Fac parte din categoria mobilier urban: jardiniere, lampadare, banci, bazine, pavaje decorative, pergole, cabine telefonice si altele asemenea (Legea 50/1991). "Natura 2000" - reteaua ecologica europeana de arii naturale protejate si care cuprinde arii de protectie speciala avifaunistica, stabilite în conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea pasarilor salbatice si arii speciale de conservare desemnate de Comisia Europeana si ale Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei si florei salbatice; (OUG 57/2007) Nivel – spatiu construit suprateran sau subteran al constructiilor închise sau deschise, delimitat de plansee. Constituie nivel supanta a carei arie este mai mare decât 40% din cea a încaperii/spatiului în care se afla (P118-99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor). Nivel retras (prescurtat: R)– nivel ale carui limite exterioare, în proiectia orizontala, sunt retrase fata de cele ale nivelului inferior. În sensul prezentului regulament, un nivel retras se va retrage de la toate fatadele cladirii care sunt vizibile din spatiul public, în asa fel încât planul care uneste cornisa superioara sau aticul ultimului nivel plin cu cea a nivelului retras sa nu formeze un unghi mai mare de 60 grade cu planul orizontal. Suprafata construita desfasurata a nivelului retras nu va depasi 60 % din cea a ultimului nivel plin (neretras). Obiectiv de utilitate publica – se considera obiective de utilitate publica: prospectiunile si explorarile geologice; extractia si prelucrarea substantelor minerale utile; instalatii pentru producerea energiei electrice; caile de comunicatie; deschiderea, alinierea si largirea strazilor; sistemele de alimentare cu energie electrica, PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI MOINESTI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM 102

telecomunicatii, gaze, termoficare, apa, canalizare; instalatii pentru protectia mediului; îndiguiri si regularizari de râuri; lacuri de acumulare pentru surse de apa si atenuarea viiturilor; derivatii de debite pentru alimentari cu apa si pentru atenuarea viiturilor; statii hidrometeorologice, seismice si sisteme de avertizare si prevenire a fenomenelor naturale periculoase si de combatere a eroziunii de adâncime; cladirile si terenurile constructiilor de locuinte sociale si altor obiective sociale de învatamânt, sanatate, cultura, sport, protectie si asistenta sociala, precum si de administratie publica si pentru autoritatile judecatoresti; salvarea, protejarea si punerea în valoare a monumentelor, ansamblurilor si siturilor istorice, precum si a parcurilor nationale, rezervatiilor naturale si a monumentelor naturii; prevenirea si înlaturarea urmarilor dezastrelor naturale – cutremure, inundatii, alunecari de terenuri; apararea tarii, ordinea publica si siguranta nationala. (Legea 33/1994, O. MLPAT nr. 21/N/2000) Parcajele – spatii amenajate la sol sau în constructii pentru stationarea, respectiv pentru adapostirea autovehiculelor pe diferite perioade de timp (G.M – 007 – 2000). Parcela – suprafata de teren ale carei limite sunt sau nu materializate pe teren, proprietatea unuia sau mai multor proprietari, apartinând domeniului public sau privat, si care are un numar cadastral ce se înscrie în registrul de publicitate funciara. Împreuna cu constructiile sau amenajarile executate pe suprafata sa, parcela reprezinta un bun imobil (G.M – 007 – 2000). Parcelare – actiunea urbana prin care o suprafata de teren este divizata în loturi mai mici, destinate construirii sau altor tipuri de utilizare. De regula este legata de realizarea unor locuinte individuale, de mica înaltime (Legea 350/2001). Parcuri de activitati – categorie noua de zona de activitati purtatoare de dezvoltare, legata de tehnologii avansate, continând, cercetare – dezvoltare (servicii pentru facilitarea aplicarii inovatiilor, pepiniere de intreprinderi), învatamânt superior si formare profesionala, activitati productive din domenii de vârf cu servicii conexe, expozitii, facilitati pentru angajati si clienti. Parcurile de activitati sunt situate pe autostrazi sau pe arterele principale de circulatie spre centrul orasului si sunt localizate într-un cadru arhitectural-urbanistic si peisagistic de înalta calitate, urmarindu-se asigurarea unui aspect atractiv si reprezentativ pentru prestigiul lor international. Exista o anumita profilare tematica a parcurilor de activitati pe urmatoarele categorii principale: parcuri stiintifice /tehnologice /de cercetare, parcuri de servicii /afaceri, parcuri de cultura /recreere, parc industrial, parc artizanal /manufacturier, parc de distributie, comert, servicii (UIAUIM, INCD-UP, IG, UD - Definirea Zonelor Urbane Purtatoare de Dezvoltare în Teritoriu ca factor de anticipare si stimulare a ridicarii calitatii vietii urbane prin restructurarea economica sectoriala - Studiu în cadrul programului AMTRANS 2002). Pastisa - lucrare literara, muzicala sau plastica, de obicei lipsita de originalitate si de valoare, în care autorul preia servil temele sau mijloacele de expresie ale unui mare creator; imitatie, copie. (DEX, ed. 1998) Pateu urban (insula urbana) - Cea mai mica portiune a unei localitati, incluzînd parcele si constructii, delimitata de drumuri publice si/sau de cai ferate, ape, paduri, forme de relief neconstruibile. De regula, pateul urban nu contine drumuri publice, exceptie putînd face accesele de tip fundatura sau aleile de acces pentru un numar restrâns de cladiri. Profil stradal – în sensul prezentului regulament, profilul stradal este forma de organizare, dimensionare si amenajare a amprizei stradale, în sectiune transversala. PUZCP - plan urbanistic pentru zone construite protejate. Se elaboreaza în conformitate cu reglementarea tehnica „Metodologie de elaborare si continutul-cadru al documentatiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ)”, aprobata prin Ordinul MTCT nr. 562/2003. Racordul de canalizare – canalul de legatura situat între ultimul camin de vizitare de pe terenul abonatului si primul camin de primire din canalizarea publica (G.M – 007 – 2000). Realiniere – operatiune tehnica si juridica avînd ca scop largirea amprizelor stradale si care consta în retrasarea aliniamentului si trecerea în domeniul public a suprafetelor necesare. Realinierile constituie obiectiv de utilitate publica. Regimul juridic al terenurilor – totalitatea prevederilor legale prin care se definesc drepturile si obligatiile legate de detinerea sau exploatarea terenurilor (Legea 350/2001). Reparcelare – în sensul prezentului regulament reprezinta operatiunile care au ca rezultat o alta împartire a mai multor loturi de teren învecinat, loturile rezultante având destinatii si/sau forme diferite decât erau acestea la momentul initial. Reparcelarea se realizeaza prin alipirea si dezlipirea mai multor parcele de teren învecinate, indiferent daca acestea sunt construite sau nu. Ea are drept scop realizarea unei mai bune împartiri a terenului în loturi construibile si asigurarea suprafetelor necesare echipamentelor de folosinta comuna si/sau obiectivelor de utilitate publica.


Reteaua publica de alimentare cu apa – ansamblul de lucrari ingineresti, care asigura aprovizionarea cu apa potabila si industriala a localitatilor, apartine domeniului public si este exploatata de institutii publice specializate (G.M – 007 – 2000). Reteaua publica de alimentare cu energie electrica – ansamblul de lucrari ingineresti, care asigura aprovizionarea cu energie electrica din sistemul national a localitatilor, apartine domeniului public si este exploatata de institutii publice specializate (G.M – 007 – 2000). Reteaua publica de canalizare – ansamblul de lucrari ingineresti, care asigura evacuarea apelor uzate si meteorice de pe teritoriul localitatii, apartine domeniului public si este exploatata de institutii publice specializate (G.M – 007 –2000). Riscurile naturale considerate în prezentul regulament sunt cele de natura hidrologica, hidrogeologica, geologica si geofizica (G.M – 007 – 2000). Riscurile tehnologice industriale – fenomenele care pot interveni în activitatile tehnologice din industrie la utilaje, echipamente si instalatii industriale care prezinta un potential ridicat privind declansarea de incendii, explozii mari de suprafata si în subteran, radiatii, surpari de teren, accidente chimice, avarierea grava a conductelor magistrale si urbane si alte dezastre care conduc la pierderea de vieti omenesti, mari pagube materiale, precum si la poluarea aerului, apei sau solului (G.M – 007 – 2000). Riscurile tehnologice – factori generatori de accidente majore datorate activitatilor umane (G.M – 007 – 2000). Servitute de utilitate publica – sarcina impusa asupra unui imobil pentru uzul si utilitatea unui imobil având un alt proprietar. Masura de protectie a bunurilor imobile publice nu poate fi opusa cererilor de autorizare decât daca este continua în documentatiile de urbanism aprobate (având drept consecinta o limitare administrativa a dreptului de proprietate) (Legea 350/2001). Sistem de utilitati publice – ansamblul bunurilor mobile si imobile, dobândite potrivit legii, constând din terenuri, cladiri, constructii si instalatii tehnologice, echipamente si dotari functionale, specific unui serviciu de utilitati publice, prin ale carui exploatare si functionare se asigura furnizarea/prestarea serviciului (Legea51/2006). Sistem urbanistic deschis – set de caracteristici urbanistice, cuprinzâînd regimul de construire, modul de ocupare a terenului, configuratia volumetrica a cladirilor, forma si deminsiunile spatiilor libere, organizarea acceselor etc, care defineste un ansamblu unitar. Se refera la ansamblurile de locuinte colective proiectate si realizate înainte de 1990. Particularitatile ansamblurilor realizate în sistem deschis (specific perioadei 1960 – 1975) sunt date de procentul moderat de ocupare al terenului si de dimensiunile relativ mari ale retragerilor fata de caile de circulatie si ale distantelor dintre cladiri. În comparatie cu sistemul închis, ansamblurile prezinta un procent semnificativ mai mare de suprafete destinate initial zonelor verzi si un sistem de organizare caracterizat prin continuitatea spatiilor libere la nivel de ansamblu sau cartier. Sistem urbanistic închis – set de caracteristici urbanistice, cuprinzând regimul de construire, modul de ocupare a terenului, configuratia volumetrica a cladirilor, forma si deminsiunile spatiilor libere, organizarea acceselor etc, care defineste un ansamblu unitar. Se refera la ansamblurile de locuinte colective proiectate si realizate înainte de 1990. Particularitatile morfologice ale ansamblurilor realizate în sistem urbanistic închis (specific perioadei 1975 – 1989) sunt date de procentul ridicat de ocupare a terenului, de distantele mai mici între cladiri si de retragerile reduse sau chiar inexistente fata de caile de comunicatie. În comparatie cu sistemul urbanistic deschis, ansamblurile prezinta un procent semnificativ mai redus de spatii verzi si de un sistem spatial de organizare caracterizat prin formarea incintelor sau semincintelor si prin bordarea de catre cladiri a spatiului stradal. Spatii verzi de folosinta comuna/ spatii libere de folosinta comuna – ansamblu de spatii neocupate de constructii, plantate si amenajate, destinate odihnei, recreerii si socializarii, care deserveste în primul rând locuitorii zonei sau parcelei. Spatiile libere de folosinta comuna pot include suprafete verzi, plantatii, locuri de joaca, terenuri de sport, oglinzi si cursuri de apa, alei, scuaruri si piatete pietonale, gradini publice, parcuri. Spatiile verzi de folosinta comuna nu pot include gradinile de folosinta privata aferente apartamentelor, accesele carosabile, parcajele la sol sau platformele de depozitare a deseurilor gospodaresti. Spatiile verzi de folosinta comuna se pot afla în proprietate publica sau privata. Strategie de dezvoltare – directionarea globala sau pe domenii de activitate, pe termen scurt, mediu si lung, a actiunilor menite sa determine dezvoltarea urbana (Legea 350/2001). Strazile – drumuri publice din interiorul localitatilor indiferent de denumire (strada, cale, chei, splai, sosea, alee, fundatura, ulita) (G.M – 007 – 2000). Strazile si artere pietonale – strazi rezervate exclusiv circulatiei pietonilor si ocazional accesului vehiculelor în scop utilitar - servicii si interventie pentru parcelele din zona (G.M – 007 – 2000).


Structura urbana – modul de alcatuire, de grupare sau de organizare a unei localitati ori a unei zone din aceasta, constituita istoric, functional si fizic (Legea 350/2001). Subsol (prescurtat: S) – nivel construit al cladirii având pardoseala situata sub nivelul terenului (carosabilului) înconjurator cu mai mult de jumatate din înaltimea libera. Subsolul se considera nivel subteran al constructiei (dupa: P118-99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor). Supanta – planseu intermediar plin, deschis pe una sau mai multe laturi fata de încaperea în care este dispus.(dupa: P118-99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor) Suprafata construita (SC) – suprafata construita la nivelul solului, cu exceptia teraselor descoperite ale parterului care depasesc planul fatadei, a platformelor, scarilor de acces. Proiectia la sol a balcoanelor a caror cota de nivel este sub 3,00 m de la nivelul solului amenajat si a logiilor închise ale etajelor se include în suprafata construita (Legea 350/2001). Suprafata nivelului (SN) – (Aria nivelului) aria sectiunii orizontale a cladirii la nivelul respectiv delimitata de conturul ei exterior. Suprafata nivelului se masoara la 1 m deasupra pardoselii finite. În suprafata nivelului se cuprind si ariile nivelurilor intermediare sau anexe interioare sau exterioare cum sunt: • ariile teraselor teraselor circulabile pentru diferite functiuni; • ariile balcoanelor interioare (în cazul teatrelor, cinematografelor, aulelor sau altor sali similare); • ariile subpantelor; • ariile balcoanelor si logiilor; • ariile porticelor de circulatie si gangurilor de trecere daca acestea nu au înaltimea mai mare decât a

unui etaj, se considera aferente numai primului nivel deservit; • aria încaperilor cu înaltime libera mai mare de 1,80 m (de ex. Subsol, încaîerile motoarelor de

ascensor,pompe etc. Parti iesite si închise pentru iluminatul subsolurilor, încaperi la mansarde etc; • aria rampelor exterioare si a scarilor de acces de la magazii, depozite etc; • aria aferenta lucarnelor în cazul mansardelor, daca h>1,8 m;

În aria nivelului nu se cuprind: • copertinele cu suprafete mai mici de 4 mpsi adâncimea mai mica de 2 m, profilele ornamentale si

cornisele; • învelitoarele, terasele necirculabile (rezultate din retragere) de peste nivelul imediat inferior; • golurile mai mari de 4 mp, fiecare în parte, numai la curti de lumina si curti englezesti; • rezalidurile cu aria mai mica de 0,4 mp si nisele cu aria mai mare de 0,4 mp; • treptele exterioare si terasele neacoperite; La cladirile, cu exceptia locuintelor, care au portiuni cu numar diferit de niveluri denivelate de înaltimi egale sau diferite, deservite de o aceeasi scara, numarul de niveluri al casei scarii se determina conform STAS 4908-85. Teritoriu administrativ – suprafata delimitata de lege, pe trepte de organizare administrativa a teritoriului: national, judetean si al unitatilor administrativ-teritoriale (municipiu, oras, comuna) (Legea 350/2001). Teritoriu intravilan – totalitatea suprafetelor construite si amenajate ale localitatilor ce compun unitatea administrativ-teritoriala de baza, delimitate prin planul urbanistic general aprobat si în cadrul carora se poate autoriza executia de constructii si amenajari. De regula intravilanul se compune din mai multe trupuri (sate sau localitati suburbane componente)(Legea 350/2001). Teritoriu extravilan – suprafata cuprinsa între limita administrativ-teritoriala a unitatii de baza (municipiu, oras, comuna) si limita teritoriului intravilan (Legea 350/2001). Zona functionala – parte din teritoriul unei localitati în care, prin documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, se determina functiunea dominanta existenta si viitoare. Zona functionala poate rezulta din mai multe parti cu aceeasi functiune dominanta (zona de locuit, zona activitatilor industriale, zona spatiilor verzi etc.). Zonificarea functionala este actiunea împartirii teritoriului în zone functionale (Legea 350/2001). Zona de protectie – suprafete în jurul sau în preajma unor surse de nocivitate, care impun protectia zonelor învecinate (statii de epurare, platforme pentru depozitarea controlata a deseurilor, puturi seci, cimitire, noxe industriale, circulatie intensa etc.)(Legea 350/2001). Zona de protectie a infrastructurii feroviare cuprinde terenurile limtrofe, situate de o parte si de alta a axei caii ferate, indiferent de proprietar, în limita a maximum 100 m de la axa caii ferate, precum si terenurile destinate sau care servesc sub orice forma functionarii acesteia (G.M – 007 – 2000). Zona de siguranta a infrastructurii feroviare cuprinde fâsiile de teren în limita de 20 m fiecare, situate de o parte si de alta a axei caii ferate, necesare pentru amplasarea instalatiilor de semnalizare si de


siguranta a circulatiei si a celorlalte instalatii de conducere operativa a circulatiei trenurilor, precum si a instalatiilor si lucrarilor de protectie a mediului (G.M – 007 – 2000). Zona de protectie a monumentelor istorice – zona delimitata si instituita pentru fiecare monument istoric prin care se asigura conservarea integrata a monumentelor istorice si a cadrului sau construit sau natural. (Legea 422 /2001). Zona de protectie a monumentului istoric se stabileste, pâna la elaborarea studiilor de specialitate, “[...] de 100 metri în municipii si orase, de 200 metri în comune si de 500 metri în afara localitatilor. (2) Distantele sunt masurate de la limita exterioara a terenurilor aferente monumentelor istorice [...]” (Legea 5/2000) Zona de risc natural – areal delimitat geografic, în interiorul caruia exista un potential de producere a unor fenomene naturale distructive care pot afecta populatia, activitatile umane, mediul natural si cel construit si pot produce pagube si victime umane (Legea 350/2001). Zonele de protectie sanitara cu regim sever ale captarilor de apa din surse de suprafata si subterane, se instituie în functie de conditiile locale, astfel încât sa fie redusa la minimum posibilitatea de înrautatire a calitatii apei la locul de priza. Pentru captarile din râuri, zona de protectie cu regim sever se determina în functie de caracteristicile locale ale albiei. Dimensiunea maxima a acesteia va fi de 100 m pentru directia amonte, 25 m pe directia aval de priza si 25 m lateral de o parte si de alta a prizei (H.G.R. nr. 101/1997). Zonele de siguranta ale terenurilor de aeronautica – zonele de pe terenurile de aeronautica civila si din jurul acestora, pentru realizarea securitatii decolarilor si aterizrii aeronavelor si pentru asigurarea bunei folosiri a amenajarilor, constructiilor si instalatiilor aferente de pe teritoriu. Zonele de siguranta cuprind: • zona benzii de zbor, care include pista de decolare - aterizare si zonele laterale ale acesteia, în

cazul heliporturilor, aria de decolare - aterizare; • zonele culoarelor aeriene de acces; • zonele de tranzitie; • zona de limitare orizontala; • zona conica; • zona conica exterioara (G.M – 007 – 2000). Zonele de siguranta – suprafete de teren situate de o parte si de alta a amprizei drumului, destinate exclusiv pentru semnalizarea rutiera, pentru plantatie rutiera sau alte scopuri legate de întretinerea si exploatarea drumului ori pentru protectia proprietatilor situate în vecinatatea drumului (G.M – 007 – 2000). Zona de urbanizare – zona de terenuri agricole destinata extinderii orasului prin viabilizare si ocupare cu functiuni urbane. Unitate teritoriala de referinta (UTR) – subdiviziune urbanistica a teritoriului unitatii administrativ-teritoriale de baza, constituita pe criterii urbanistice similare sau omogene, având drept scop pastrarea, refacerea sau dezvoltarea teritoriului în concordanta cu traditiile, valorile sau aspiratiile comunitatii la un moment dat si necesara pentru: agregarea pe suprafete mici a indicatorilor de populatie si de construire, determinarea caracteristicilor urbanistice, stabilirea indicatorilor urbanistici, reglementarea urbanistica omogena. UTR, având de regula suprafata de 1-20 ha si în mod exceptional pâna la 100 ha, se delimiteaza pe limitele de proprietate, în functie de unele dintre urmatoarele caracteristici, dupa caz: • relief si peisaj cu caracteristici similare; • evolutie istorica unitara într-o anumita perioada; • populatie cu structura omogena; • sistem parcelar si mod de construire omogene; • folosinte de aceeasi natura ale terenurilor si constructiilor; • regim juridic al imobilelor similar; reglementari urbanistice omogene referitoare la destinatia

terenurilor si la indicii urbanistici (Legea 350/2001). Utilitati publice (Sistem de utilitati publice) – ansamblul bunurilor mobile si imobile, dobândite potrivit legii, constând din terenuri, cladiri, constructii si instalatii tehnologice, echipamente si dotari functionale, specific unui serviciu de utilitati publice, prin ale carui exploatare si functionare se asigura furnizarea/prestarea serviciului. Utilitatile publice cuprind: • alimentarea cu apa; • canalizarea si epurarea apelor uzate; • colectarea, canalizarea si evacuarea apelor pluviale; • productia, transportul, distributia si furnizarea de energie termica în sistem centralizat;


• salubrizarea localitatilor; • iluminatul public; • administrarea domeniului public si privat al unitatilor administrativ-teritoriale, precum si altele

asemenea; • transportul public local • sedinta publica - sedinta desfasurata în cadrul autoritatilor administratiei publice si la care are acces

orice persoana interesata. (Legea51/2006).


CONSULTANȚĂ ÎN DOMENIUL PROTECȚIEI MEDIULUI ȘI GOSPODĂRIRII APELORRegistrul national al elaboratorilor de studii in domeniul protectiei mediului poz 390

V. Alecsandri 39/D/1, Bacău Tel: 0334.427.858 Fax: 0334.427.859 Mobil: 0742.781.521, www.ecoproject.ro

1

RAPORT DE MEDIU LAPLANUL DE URBANISM GENERAL

Municipiul MOINEŞTIJudetul Bacău

ELABORATOR: SC ECOPROJECT CONSULTING SRLStr. Vasile Alecsandri, nr.39, Bacau

BENEFICIAR: MUNICIPIUL MOINEŞTI– JUDETUL BACĂU

NOIEMBRIE 2013



2

A. EXPUNERE CONTINUT.......................................................................................................................................... 5

A.1. DENUMIRE PROIECT ............................................................................................................................................ 5

A.2. TITULAR PROIECT................................................................................................................................................. 5

A.3. PROIECTANT .......................................................................................................................................................... 5

A.4. AUTOR ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU ................................................................................................. 5

A.5. INFORMATII DESPRE DOCUMENTE/REGLEMENTARI EXISTENTE ............................................................... 6

A.6. FUNDAMENTAREA PROIECTULUI – OPORTUNITATE..................................................................................... 8

A.7. RELATIA PUG CU ALTE PLANURI SI PROGRAME............................................................................................ 9

A.8. AMENAJAREA TERITORIALA A MUNICIPIULUI MOINESTI ........................................................................... 10

A.9. PRINCIPALELE PROIECTE DE DEZVOLTARE ALE MUNICIPIULUI MOINESTI .......................................... 18

A.10. DISFUNCTIONALITATI ........................................................................................................................................ 20

A.11. ZONE CU RISCURI NATURALE........................................................................................................................... 27

A.12. PRIORITATI SI REGLEMENTARI PRIVIND ZONELE DE PROTECTIE ........................................................... 28

B. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI .................................................................. 32

B.1. LOCALIZAREA GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA ........................................................................................ 32

B.1.1. Cai de comunicatie ................................................................................................................................................. 32

B.1.2. Organizarea administrativa ................................................................................................................................... 34

B.2. RELIEFUL SI CARACTERISITICILE GEOTEHNICE ALE MUNICIPIULUI MOINESTI ................................... 34

B.3. CONDITII CLIMATICE SI TOPOCLIMATICE..................................................................................................... 37

B.4. RETEAUA HIDROGRAFICA................................................................................................................................. 37

B.5. VEGETATIA ........................................................................................................................................................... 38

B.6. FAUNA ................................................................................................................................................................... 39

B.7. ZONE CU RISCURI NATURALE........................................................................................................................... 39

B.7.1. Inundaţii ................................................................................................................................................................. 40

B.7.2. Alunecări de teren .................................................................................................................................................. 40

B.7.3. Situatia si stadiul siturilor contaminate cu produse petroliere .............................................................................. 41

B.8. ARII NATURALE PROTEJATE............................................................................................................................. 42

B.9. MONUMENTE ISTORICE SI DE ARHITECTURA ............................................................................................... 42

B.10. SPATII VERZI ........................................................................................................................................................ 43

B.11. POPULATIA........................................................................................................................................................... 44

B.12. ECONOMIA ........................................................................................................................................................... 45

B.13. ECHIPARE EDILITARA ........................................................................................................................................ 46

B.13.1. Alimentarea cu apa ................................................................................................................................................ 46

B.13.2. Evacuarea apelor uzate .......................................................................................................................................... 47

B.13.3. Alimentarea cu energie electrica............................................................................................................................ 47

B.13.4. Alimentarea cu energie termica ............................................................................................................................. 48

B.13.5. Telefonie ................................................................................................................................................................. 48

B.13.6. Gospodarie comunala ............................................................................................................................................ 48

C. EVOLUTIA PROBABILA A CALITATII MEDIULUI IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG-ULUI 49



3

C.1. ZONE DE RISC DE ALUNECARI DE TEREN SI INUNDATII ............................................................................. 49

C.1.1. Alunecari de teren .................................................................................................................................................. 49

C.1.2. Zone de risc la inundatii......................................................................................................................................... 50

C.2. FACTORUL DE MEDIU AER ............................................................................................................................... 53

C.3. RESURSELE DE APA ............................................................................................................................................ 53

C.4. SOLUL.................................................................................................................................................................... 56

C.5. SPATII VERZI ........................................................................................................................................................ 57

C.6. GESTIUNEA DESEURILOR.................................................................................................................................. 59

C.7. RISCUL NEIMPLEMENTARII PUG MUNICIPIULUI MOINESTI ...................................................................... 60

D. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL AFECTATE – IMPACTUL ACTIVITATILOR DINPUG ASUPRA MEDIULUI ................................................................................................................................................ 60

D.1. CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU APA.................................................................................... 61

D.1.1. Apele subterane si de suprafata si utilizarea resurselor de apa............................................................................. 61

D.1.1.1. Apele de suprafata.................................................................................................................................................. 61

D.1.1.2. Apele de adancime.................................................................................................................................................. 61

D.1.2. Managementul apelor uzate ................................................................................................................................... 61

D.1.3. Prognozarea impactului asupra apelor................................................................................................................. 61

D.2. CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU AER.................................................................................... 62

D.2.1. Date privind clima si topoclima ............................................................................................................................. 62

D.2.2. Surse si poluanti generati asupra factorul de mediu aer........................................................................................ 62

D.2.3. Prognozarea poluarii aerului................................................................................................................................. 62

D.3. CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU SOL.................................................................................... 63

D.3.1. Conditii pedogeografice locale .............................................................................................................................. 63

D.3.2. Surse de poluare a solurilor ................................................................................................................................... 64

D.3.3. Prognozarea poluarii solului ............................................................................................................................... 65

D.3.4. Flora, fauna si rezervatiile naturale....................................................................................................................... 65

D.3.4.1. Masuri pentru conservarea florei si faunei ............................................................................................................ 65

D.3.5. Patrimoniul cultural ............................................................................................................................................... 66

E. PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PUG ................................................................................... 67

E.1. CONSERVAREA PATRIMONIULUI NATURAL ................................................................................................... 67

E.2. ZONE SPECIFICE CU RISC NATURAL ............................................................................................................... 67

E.3. GESTIUNEA DESEURILOR.................................................................................................................................. 68

E.4. ECHIPARE EDILITARA ........................................................................................................................................ 69

E.5. GOSPODARIRE COMUNALA .............................................................................................................................. 70

E.6. ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICA............................................................................................................ 70

E.7. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA........................................................................................................ 71

E.8. TELECOMUNICATII ............................................................................................................................................. 71

F. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI RELEVANTE SI CONSIDERATII DE MEDIU ............. 72

G. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI .......................................................... 78

G.1. PROTECTIA PADURILOR SI A ALTOR FORME DE VEGETATIE..................................................................... 82

G.2. PROTECTIA POPULATIEI SI SANATATEA UMANA .......................................................................................... 82



4

G.3. PROTECTIA SOLULUI.......................................................................................................................................... 82

G.4. PROTECTIA APELOR ........................................................................................................................................... 83

G.5. PROTECTIA VALORILOR MATERIALE, A PATRIMONIULUI CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTURAL,ARHEOLOGIC SI PEISAGISTIC .......................................................................................................................................... 84

G.6. GESTIONAREA DESEURILOR............................................................................................................................. 84

G.7. PROTECTIA CALITATII AERULUI ...................................................................................................................... 86

G.8. PROTECTIA ASEZARILOR UMANE .................................................................................................................... 86

G.9. EVALUAREA DE MEDIU PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI MOINESTI ....... 87

H. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXT TRANSFRONTIER .......... 94

I. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA EFECTELE ADVERSE ASUPRAMEDIULUI ............................................................................................................................................................................ 94

I.1. FACTORUL DE MEDIU AER ............................................................................................................................... 95

I.2. FACTORUL DE MEDIU APA ............................................................................................................................... 95

I.3. FACTORUL DE MEDIU SOL................................................................................................................................ 96

I.4. PROTECTIA POPULATIEI ................................................................................................................................... 97

I.5. PROTECTIA FLOREI SI FAUNEI......................................................................................................................... 98

I.6. MASURI DE PROTECTIE IMPOTRIVA RISCURILOR NATURALE ................................................................... 98

I.7. MASURI DE PROTECTIE IMPOTRIVA RISCURILOR ANTROPICE................................................................ 100

J. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTEI OPTIME ............... 100

K. MASURI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUG103

L. REZUMAT CU CARACTER NETEHNIC ......................................................................................................... 106

L.1. METODOLOGII UTILIZATE IN EVALUAREA IMPACTULUI .......................................................................... 107

L.2. DISFUNCTIONALITATI ...................................................................................................................................... 109

L.3. ZONE CU RISCURI NATURALE......................................................................................................................... 115

L.4. CAI DE COMUNICATIE ..................................................................................................................................... 116

L.5. ECHIPARE TEHNICO - EDILITARA.................................................................................................................. 116

L.6. PROBLEME DE MEDIU ACTUALE PENTRU ZONA COMUNEI ZEMEŞ ....................................................... 119

L.7. PRINCIPALELE DISFUNCTIONALITATI ACTUALE........................................................................................ 119

L.8. CONCLUZII SI RECOMANDARI ........................................................................................................................ 122 BIBLIOGRAFIE



5

A. EXPUNERE CONTINUT

A.1. DENUMIRE PROIECT

PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI MOINEŞTI, JUDETULBACAU – RAPORT DE MEDIU

A.2. TITULAR PROIECT

MUNICIPIUL MOINEŞTI, JUDETUL BACAU

A.3. PROIECTANT

LILIANA BARGU BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURAS.C. VANEL EXIM S.R.L. BACAU

A.4. AUTOR ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU

SC ECOPROJECT CONSULTING SRL inregistrata in Registrul National al

elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 390.



6

A.5. INFORMATII DESPRE DOCUMENTE/REGLEMENTARI EXISTENTE

A.6. PRIVIND PLANUL URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI MOINEŞTI

Dezvoltarea durabila constituie un obiectiv global. Uniunea Europeana joaca un rolcheie in promovarea dezvoltarii durabile in Europa. Pentru a raspunde acesteiresponsabilitati, UE a pregatit Strategia Dezvoltarii Durabile in cadrul careia serecunoaste ca pe termen lung cresterea economica, coeziunea sociala si protectiamediului trebuie sa fie intr-un echilibru dinamic.

Dezvoltarea durabila ofera, pe termen lung, imaginea unei societati mai prospere simai echitabile, care promite un mediu mai curat, mai sigur si mai sanatos – osocietate care asigura o calitate mai buna a vietii pentru noi si pentru generatiileviitoare.

Transpunerea in practica a acestui obiectiv, presupune ca:

dezvoltarea economica sa sprijine progresul social si sa tina seama delimitele resurselor naturale;

politicile sociale sa sprijine performanta economica; politicile de mediu sa fie eficiente din punct de vedere al costurilor.

Este necesar ca in realizarea investitiilor publice si private sa se utilizeze tehnologiiprietenoase fata de mediu, pentru ca dezvoltarea economica si sociala sa nu fieasociate cu degradarea mediului si consumul excesiv de resurse.

Crearea conditiilor pentru dezvoltarea durabila este conditionata de evaluarearealista si fundamentata a totalitatii efectelor politicilor propuse, politici care trebuiesa contina estimarea impactelor economice, sociale si de mediu. Toate politiciletrebuie sa se fundamenteze pe principiile dezvoltarii durabile.

Dupa cum rezulta din Strategia UE privind dezvoltarea durabila, un obiectiv major ilconstituie promovarea unei dezvoltari regionale mai echilibrate, prin reducereadisparitatilor economice si mentinerea viabilitatii comunitatilor rurale si urbane. Inacest sens se prevede incurajarea initiativelor locale destinate abordarii problemelorcu care se confrunta zonele urbane si rurale, si elaborarea de recomandari privindstrategii integrate pentru zonele urbane si rurale sensibile din punct de vedere almediului.

Activitatea de elaborare a studiilor de evaluare a impactului de mediu pentruproiectele de amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel de localitati rurale sauurbane, are ca scop principal, identificarea, descrierea si evaluarea problemelor demediu, ameliorarea si conservarea mediului inconjurator, precum si analiza moduluiin care s-a reusit la nivelul proiectului de amenajare a teritoriului, implementareastrategiilor europene si nationale de protectie a mediului, acestea fiind prioritare siconditionand prevederile de dezvoltare economica si sociala.

La elaborarea Raportului de mediu s-au luat in considerare actele normative invigoare cu referire la protectia mediului: legi, hotarari de guvern, ordine ministeriale.

In conformitate cu Directiva Parlamentului European si a Consiliului 2001/42/CE din2001, privind evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului, laintocmirea Raportului s-a tinut cont de prevederile urmatoarelor acte normative:

OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului;



7

OUG nr. 114/17.10.2007 (M.Of. nr. 713/22.10.2007) pentru modificarea sicompletarea OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului;

O.UG. nr. 164/2008 pentru modificarea si completarea O.UG. nr. 195/2005privind protectia mediului;

O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservareahabitatelor naturale, a florei si faunei salbatice;

O.UG. nr. 154/2008 pentru modificarea si completarea O.U.G. nr. 57/2007privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, aflorei si faunei salbatice si a Legii vanatorii si protectiei fondului cinegetic nr.407/2006;

H.G. nr. 1076/08.07.2004 (M.Of. nr. 707/05.08.2004) privind stabilireaprocedurii evaluarii de mediu pentru planuri si programe;

Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 995/21.09.2006 (M.Of.nr. 812/03.10.2006) pentru aprobarea listei planurilor si programelor careintra sub incidenta HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii derealizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe;

Ordinul MMGA nr. 117/02.02.2006 (M.Of. nr. 186/27.02.2006) pentruaprobarea manualului privind aplicarea procedurii de realizare a evaluariide mediu pentru planuri si programe.

Conform H. G. nr. 1076/ 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii demediu pentru planuri si programe, se supun obligatoriu procedurii de realizare aevaluarii de mediu, planurile de urbanism general, prin realizarea unui Raport deMediu.

Potrivit art. 2, pct. e), raportul de mediu identifica, descrie si evalueaza efecteleposibile semnificative asupra mediului, obiectivele si aria geografica aferenta, deasemenea analizeaza problemele semnificative de mediu, starea mediului si evolutiaacestuia in absenta implementarii planului si determina obiectivele de mediurelevante in raport cu obiectivele specifice ale planului.

Obiectul Planului Urbanistic General il constituie studiul privind amenajareateritoriilor localitatilor care intra in componenta municipiului Moineşti.

La elaborarea prezentei documentatii s-au avut in vedere urmatoarele surse si actenormative:

Metodologie privind continutul – cadru al documentatiilor de urbanism – inconcordanta cu Legea privind Amenajarea Teritoriului si Urbanismul nr.350/2001 – elaborata de Institutul National URBANPROIECT Bucuresti;“Continutul documentatiilor de urbanism si amenajarea teritoriului” aprobatcu Ordinul nr. 91/25.10.1991 emis pentru aplicarea prevederilor Legii nr.50/1991 de catre Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului;

Materiale puse la dispozitie de catre Directia Judeteana de Statistica,Camera de Comert si Industrie, Directia pentru Probleme de Munca,Directia Judeteana pentru Ocrotirea Copilului;

Planul Urbanistic General al unitatii teritorial - administrative: P.U.G. - ulmunicipiului Moineşti elaborat de LILIANA BARGU BIROU INDIVIDUAL DEARHITECTURA - S.C. VANEL EXIM S.R.L. BACAU;

Alte informatii puse la dispozitie de Primaria municipiului Moineşti.



8

Prezentul raport vizeaza analiza efectelor semnificative ale PUG asupra mediului,urmarindu-se problemele semnificative de mediu, inclusiv starea actuala a mediuluisi evolutia acestuia in absenta precum si in cazul implementarii PUG.S-au stabilit masurile de reducere si monitorizare a efectelor semnificative aleimpactului asupra mediului pentru fiecare alternativa a PUG si s-au facutrecomandari in acest sens.

Prin Raportul de Mediu s-au identificat, descris si evaluat, potentialele efectesemnificative asupra mediului ca urmare a implementarii PUG, precum sialternativele rezonabile ale acestuia, luand in considerare obiectivele si ariageografica de amplasare.

A.7. FUNDAMENTAREA PROIECTULUI – OPORTUNITATE

Scopul PUG-ului este de a raspunde, intr-o prima etapa, solicitarilor din domeniulinvestitional, prin:

stabilirea directiilor, prioritatilor si reglementarilor de amenajare a teritoriuluisi dezvoltare urbanistica a localitatilor;

utilizarea rationala si echilibrata a terenurilor necesare functiunilorurbanistice;

precizarea zonelor cu riscuri naturale (alunecari de teren, inundatii,neomogenitati geologice);

evidentierea tuturor resurselor, inclusiv a celor naturale, si a modului devalorificare a acestora in folosul comunitatii;

cresterea calitatii vietii, cu precadere in domeniile locuirii, dotarilor aferentelocuirii si serviciilor;

fundamentarea realizarii unor investitii de utilitate publica (modernizareacailor de comunicatie, alimentarea centralizata cu apa, alimentarea cu gazenaturale, realizarea retelei de canalizare, a statiei de epurare, amplasareasi amenajarea corespunzatoare a spatiilor pentru colectarea diferitelorcategorii de deseuri, pentru toate localitatile componente);

asigurarea suportului privind reglementarea (operational) pentru eliberareacertificatelor de urbanism si autorizatiilor de construire;

corelarea intereselor colective cu cele individuale in ocuparea spatiului.Dintre principalele obiective ale Planului Urbanistic General, mentionam:

stabilirea si delimitarea teritoriilor din intravilan; delimitarea zonelor de interdictie definitiva sau temporara pentru constructii,

pana la aprobarea PUD sau PUZ; stabilirea si delimitarea zonelor protejate si a zonelor de protectie a

acestora; optimizarea relatiilor localitatilor cu teritoriile adiacente si cu tendintele de

dezvoltare ale regiunii; valorificarea potentialului uman, economic si natural; stabilirea si delimitarea zonelor functionale; stabilirea conditiilor de construibilitate si delimitarea zonelor cu restrictii; modernizarea si dezvoltarea infrastructurii edilitare;



9

evidentierea regimului proprietatii imobiliare si a circulatiei juridice aterenurilor;

delimitarea terenurilor propuse pentru obiectivele de utilitate publica; delimitarea zonelor valoroase din punct de vedere arhitectural, istoric si

arheologic; relatia intravilan – extravilan – dezvoltare regionala; potentialul de relansare economica si mutatiile ce pot interveni in categoriile

de folosinta a terenurilor.

Domeniul de aplicare:

eliberarea certificatelor de urbanism si emiterea autorizatiilor de construirepentru obiective ce nu necesita studii aprofundate;

fundamentarea solicitarilor unor fonduri de la bugetul statului pentrurealizarea obiectivelor de utilitate publica;

declansarea procedurii de declarare a utilitatii publice pentru realizareaunor obiective ce implica exproprieri;

respingerea unor solicitari de construire neconforme cu prevederile PUG-ului aprobat;

proiectarea unor PUZ–uri sau PUD-uri necesare detalierii unor zone,respectiv unor amplasamente.

Studii de fundamentare:

Planul Urbanistic General al municipiului Moineşti, elaborat de catreLILIANA BARGU BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA - S.C. VANELEXIM S.R.L. BACAU;

ortofotoplanuri: echivalentul scarii 1:5.000 realizate de A.N.C.P.I. in anul2005;

harti topografice de la Directia Topografica Militara la nivelul teritoriuluiadministrativ al municipiului Moineşti, scara 1:25.000;

planuri topografice la nivelul municipiului Moineşti: scara 1:5.000.

A.8. RELATIA PUG CU ALTE PLANURI SI PROGRAME

Planul Urbanistic General al municipiului Moineşti, judetul Bacau se va subordona:

Planului de Amenajare a Teritoriului National (PATN); P.AT.Z.R Regiunea Nord – Est; Strategia Nationala de dezvoltare durabila a Romaniei (2013-2020-2030); Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) – reprezinta instrumentul

de accesare a Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurala(FEADR), constituind un sprijin important pentru dezvoltarea mediului rural;

Strategia nationala pentru accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare,utilitati publice;

Strategia nationala impotriva inundatiilor; Documentul complementar de pozitie pentru negocierea Capitolului 22

Mediu si Planurile de implementare sectoriale aferente acestuia; Planului de Amenajare a Teritoriului Judetean Bacau (PATJ);



10

Planului National privind Gestionarea Deseurilor; Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor, judetul Bacau; Planului Regional de Gestionare a Deseurilor, Regiunea Nord-Est; Strategiei Judetene de Gestionare a Deseurilor; Strategia si Programul Judetean de Protectia Mediului pe termen scurt si

mediu, conform cu Planul Local de Actiune pentru Mediu (PLAPM) petermen lung al judetului Bacau.

A.9. AMENAJAREA TERITORIALA A MUNICIPIULUI MOINEŞTI

Municipiul Moinesti este asezat in partea central-vestica a Moldovei, facand partedin orasele de "sub munte", este un oras de contact si se incadreaza in centuraexterioara a oraselor dintre Carpati si zonele extracarpatice. Este situat la limitadintre Carpatii Rasariteni si Depresiunea Subcarpatica a Tazlaului, in partea de N.V.a judetului Bacau, in bazinul mijlociu a sistemului de rauri Trotus-Tazlau.Moinesti este situat pe drumul national 2G, pe o lungime de aproape 9 km de laintrarea in Gazarie dinspre Bacau pana la iesirea din Vasiesti spre Comanesti si areurmatorii vecini:

la Nord comuna Zemes, la Nord - Est comuna Magiresti, la Est comuna Poduri, la Sud - Vest orasul Comanesti la Vest comuna Asau.

Suprafata intravilanului localitatilor componente ale municipiulMoineşti

Suprafaţa teritoriului administrativ al municipiului Moineşti este de 4597 ha,suprafaţa agricolă este de 2151 ha, iar cea a terenului neogricol este de 2446 ha. În prezent, municipiul Moineşti este alcătuit din:

centru administrativ Moineşti; cartierele Hângani, Vasâieşti, Lunca-Dealu Mare, Lucăceşti, Micleasca,

Alboteşti si Găzărie.

Zone funcţionaleZona de locuireStarea constructiilor P+2-4 este buna, ele corespunzand din punct de vedere adurabilitatii materialelor folosite: b.a., b.c.a., caramida, dar nu mai corespund intotalitate din punct de vedere a asigurarii functionalitatii si confortului modern actual.Datorita faptului ca orasul Moinesti, cu exceptia zonei centrale are un pronuntatcaracter rural, pe cea. 72% din suprafata, cat si specificul procesului de formare caasezare urbana, ce s-a facut fizic prin includerea intr-un singur intravilan a catevalocalitati rurale, suprafata rezultata a intravilanului, mosteneste mari suprafete deteren ce sunt deocamdata cu caracter agricol. Libere (fondui de locuit mostenit estedispersat in teritoriu). In situatia existenta, pe cap de locuitor, revine din totalulsuprafetei zonei de locuit din intravilan, o suprafata de teren de 40,58 mp.



11

Zona activităţilor economiceEste reprezentata prin trei zone de profil si de agenti economici dispersati in teritoriu.1. Zona industriala de la intrarea in orasul Momesti dinspre Bacau, inlocalitatea componenta Gazarie. Aceasta cuprinde cateva unitati dispersate si ofasie dispusa pe partea dreapta in aval, de-a lungul paraului TazlauI Sarat, pana iastatia de epurare.2. Zona dispusa pe partea stanga a DN2G, ia intrarea in localitate.3. Zona de vest a localitatii reprezentata de Schela Petrol Moinesti.in aceste zone functionale se evidentiaza existenta, unui amestec eterogen deagenti economici neconcentrati insa pe profile de activitate.Se remarca ca o gravadisfuntionalitate ca agentii economici cu profil alimentar sunt amplasati alaturi deagentii industriali, de constructii, transport sau depozite.Acest fapt se prezinta ca oconsecinta a acceptarii ocuparii unor amplasamente fara studii prealabile dezonificare a teritoriului localitatii.

Zona de institutii publice si serviciiIn raport cu funcţia care o îndeplinesc, dotările au fost grupate în următoarelecategorii: administraţie publică, învăţământ, sănătate, cultură, financiar – bancar,comerciale şi alimentaţie publică, prestări servicii, turism, speciale (poliţie).Administraţie publică locală : primăria- municipiului MoineştiInvăţământ :- Liceul teoretic “Spiru Haret”;- Colegiul TEHNIC “Grigore Cobalcescu”’- 6 scoli generale;- Scoala de arte si meserii;- 9 gradinite;

Sanatate: spitalul municipal de urgenta, cabinete de medicina de familie, cabinetestomatologice, farmacii.

Cultură :Obiectivele de utilitate publica cu profil cultural sunt slab reprezentate in orasulMoinesti, si anume: un club cu capacitatea de 550 locuri si o biblioteca oraseneascade 52000 volume.

CulteÎn municipiul Moineşti există urmatoarele biserici:

7 Biserici ortodoxe; 1 Biserica catolica; 1 Biserica penticostala; Sinagoga evreiasca; 1 casa de rugaciuni „Philadelphia”.

Comerţ şi alimentaţie publicăAcestea sunt bine reprezentate in Moinesti prin supermarketuri, spatii comerciale dealimentatie publica, baruri, restaurante, etc.In Moinesti mai sunt doua piete agroalimentare, una centrala S- 0,25 ha si una incartierul Lucacesti langa complexul comercial S= 0,15 ha. Orasul mai beneficiaza deun bazar pentru desfacerea produselor si un obor de vite.Suprafata de teren estimata a fi ocupata de unitatile cu caracter comercialtotalizeaza 4,40 ha.



12

SpecialeDotarile speciale ale Ministerului de Interne sunt reprezentate prin Politia orasuluiMoinesti, ce ocupa o cladire noua pe str Mihail Sadoveanu si sediul Pompierilor depe str. Capitan Zaganescu

Prestări serviciiSectorul prestari servicii , in procesul de restructurare si privatizare s-a remarcat princresterea numarului de servicii infiintate legal,in special cu capital privat a!intreprinzatorilor particulari.TurismulLocalitatea dispune de dotari turistice-pensiuni, hotelul este in constructie si ocupao suprafata de 0,35 ha.De mentionat este existenta zonei de ape naturale minerale neexploatate sineamenajate corespunzator si la reala valoare a lor, ca obiectiv de turism sitratament suprafata de teren ocupata cea 0,1 ha.

Zona ariilor naturale protejate In municipiul Moineşti se afla Rezervatia naturala Padurea de pini - 15,00 ha.

Zona spaţiilor verzi, agrement, sportPotrivit Registrului spatiilor verzi, suprafata spatiilor verzi din municipiul Moinestieste de 50,822 ha.Insuficienta locurilor de parcare face ca spatiile verzi si locurile de joaca pentru copiisa fie ocupate de masinile ce nu pot fi lasate in alta parte.Principalele spatii verzi amenajate sunt urmatoarele:- parcul Central (in zona Primariei);- parcul Orasenesc (langa Posta);- parcul Bai, cu izvoarele de apa minerala;- parcul Tei de pe strada Zorilor;- parcul Lucacesti de pe strada Luminii;- Padurea cu Pini - arie protejata;- zona C. Negri;- zona strand Lucacesti - o zona de agrement care poate fi amenajata.

Zona gospodărie comunalăActivităţile desfăşurate în acest sector sunt: alimenatarea cu apă, canalizarea şiepurarea apelor uzate şi pluviale, salubrizarea localităţii, alimentarea cu gazenaturale, alimentarea cu energie electrică, administrarea fondului locativ public,administrarea domeniului public.Serviciile de salubritate sunt realizate de catre SC SOMA S.A. care asiguracuratenia orasului si gestionarea deseurilor. In municipiul Moineşti exista un sistemde colectare si sortare a deseurilor. Deseurile reciclabile sunt predate unitatilorspecializate iar deseurile menajere sunt transportate la depozitul de deseuri Bacau.Municipiul are contract cu firma PROTAN pentru ridicarea cadavrelor animaliere.

Municipiul Moinesti are 9 cimitire insumand o suprafata de 7,65 ha, distribuite in totteritoriul:



13

1. Micleasca -1cimitir S = 1,52 ha;2 . Vasiesti -1cimitir S = 0,30ha;3. Hangani - 1cimitir s = 1,06ha;4. Str. Zorilor -1 cimitir s = 1,41 ha;5. - 6. Lucacesti sat - 1 cimitir s = 0,79 ha;7. Str, G. Cosbuc -1 cimitir s = 0,97 ha;8. Str. General Sova -1 cimitir mozaic s = 0,70 ha;9. intersectie str. T.VIadimirescu

cu str. Capitan – Zaganescu-1 cimitir catolic - s = 0,50 ha;

10 Intrare oras Moinesti (Gazarie ) -1 cimitir S = 0,40 ha;



14

Bilant teritorial categorii de folosinta – existent municipiul Moineşti

TERITORIUL CATEGORII DE FOLOSINTA [HA]

ADMINISTRATIVAGRICOL NEAGRICOL

MUNICIPIUL CURTI TOTAL

MOINESTI ARABIL PASUNI FANETEVII

LIVEZI PADURIAPE

BALTI DRUMURICAI

FERATE NEPRODUCTIV CONSTRUCTII555.00 771.00 818.00 7.00 1056.00 21.00 219.39 25.61 297.00 827.00

TOTAL 2151 2446 4597 % DIN TOTAL 47 53 100



15

Suprafata intravilanului propus pentru localitatile componente ale municipiuluiMoineşti

Ca urmare a necesitatilor de dezvoltare, zonele functionale existente au suferitmodificari in structura si marimea lor prin marirea suprafetei intravilanului.Limita intravilanului municipiului Moineşti s-a modificat, noua limita incluzand toatesuprafetele de teren ocupate de constructii sau amenajari, precum si suprafetele deteren necesare dezvoltarii in urmatorii 5 -10 ani.Zonificarea existenta s-a mentinut, au aparut modificari ale unor zone functionale,modificari justificate de inlaturarea disfunctionalitatilor semnalate.Se propune extinderea intravilanului cu 161,86 ha, ajungand la 1116,46 ha.

Zonificare funcţionalăZona de locuitZona de locuit se mareste ca urmare a introducerii in intravilan a unor suprafete deteren deja construite si a unor terenuri necesare pe viitor construirii de locuinte.Avand in vedere procentul de ocupare al terenului (POT) de 30% stabilit de catreRegulamentul General de Urbanism pentru localitatile rurale, circa 30% din terenulagricol introdus in intravilan se va putea ocupa cu constructii de locuinte, restulramanand cu destinatia de terenuri agricole, gradini de fatada, spatii verzi.

Zona de unitati agricole si industriale ramane de aceeasi dimensiune, pe aceeasisuprafata. Chiar daca in momentul de fata o serie de obiective industriale suntinchise, suprafetele ocupate de acestea se pastreaza pentru realizarea unorobiective agricole si industriale si de dezvoltare economica care se preconizeaza ase realiza in viitor.Deoarece ponderea suprafetelor ocupate cu activitati productive nu este ridicata, s-aconsiderat necesara rezervarea unor suprafete pentru noile unitati.

Căi de comunicaţie se mareste ca urmare a introducerii unor portiuni din drumuri inintravilan si a propunerii unor drumuri pe trasee noi precum si prin modificareaprofilelor celor existente.

Zona pentru echipare tehnico-edilitara se majoreaza prin propunerile de infiintarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale si extinderea celor de alimentare cu apasi canalizare.Zona turisticaZona turistica se va dezvolta prin rezervarea terenurilor necesare spatiilor decazare, luandu-se in considerare dorinta de transformare a Moinestiului in statiunebalneara.

Spaţii verzi - amenajări sportive, agrementSe mareste ca urmare a schimbarii unor categorii de terenuri, prin plantarea deperdele de protectie sau spatii verzi si propunerea unor zone de agrement si turism.Ca urmare a maririi suprafetei spatiilor verzi, se va ajunge la 41 mp/cap.loc.

Zona cu terenuri libere se mareste ca urmare a redarii in agricultura a unor terenurineproductive si introducerii unor suprafete de teren in intravilan, adiacente curtilorconstructii.



16

Gospodărie comunalăSe majoreaza cu suprafetele destinate platformelor de colectare a deseurilormenajere introduse in intravilan, precum si cu zonele de protectie a pentrualimentarea cu apa si statia de epurare. Aceste functiuni vor fi preluate de serviciicentralizate specializate la nivel judetean.



17

Bilant teritorial categorii de folosinta – propus municipiul Moineşti

TERITORIUL CATEGORII DE FOLOSINTA [HA]

ADMINISTRATIV

AGRICOL NEAGRICOL

MUNICIPIUL CURTITOTA

L

MOINESTIARABI

LPASU

NIFANET

E

VIILIVE

ZIPADU

RI

APEBALTI

DRUMURI

CAIFERAT

ENEPRODUCT

IVCONSTRUC

TII555.00 771.00 818.00 7.00 1056.0

021.0

0219.39 25.61 297.00 827.00

TOTAL 2151 2446 4597 % DIN TOTAL 47 53 100



18

Bilant teritorial municipiul Moineşti

SUPRAFATA [HA]ZONE FUNCTIONALE

EXISTENT PROPUS

% din TOTALINTRAVILAN

PROPUSINSTITUTII SI SERVICII 35 38.82 3.48LOCUINTE DE TOATE TIPURILE 422.6 655.43 58.71UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITE 74.55 102.15 9.15UNITATI AGRO-ZOOTEHNICE 5.01 1.13 0.10CAI DE COMUNICATIE -drumuri 90.22 120.20 10.77

- piste biciclesti 43.50 3.90- cai ferate 12.3 12.30 1.10

SPATII VERZIAMENAJATE/NEAMENAJATE, SPORT,AGREMENT, PROTECTIE 74 102.60 9.19CONSTRUCTII TEHNICO EDILITARE 2.16 8.60 0.77GOSPODARIRE COMUNALA, CIMITIRE 17 10.72 0.96DESTINATIE SPECIALA 2.01 2.01 0.18APE 10.85 4.00 0.36PADURI 15 15.00 1.34TERENURI LIBERE, agricole 155.14 0 0TERENURI NEPRODUCTIVE 38.76 0 0TOTAL INTRAVILAN 954.6 1116.46 100

A.10. PRINCIPALELE PROIECTE DE DEZVOLTARE ALE MUNICIPIULUI MOINEŞTI

Proiecte realizate: amenajarea unor alveole pentru statiile de oprire a mijloacelor de transport care

tranziteaza orasul; amenajare statii calatori in vederea asigurarii conditiilor optime de asteptare,

informare, imbarcare si debarcare; reamenajare intersectii cai rutiere cu cele feroviare; amenajare intersectie str. Atelierelor – str. T. Vladimirescu (DN2G) – zona spital

contagioase; amenajare intersectie str. Atelierelor – str. T. Vladimirescu (DN2G) – zona

monument DADA; Amenajare alei si parcari zona C.D.Gherea – Zorilor – T. Vladimirescu; Reabilitare str. Plopilor; Reabilitare si reamenajare esplanada str. T. Vladimirescu; reabilitarea str. Plopilor ; reabilitare și reamenajare esplanada str. Tudor Vladimirescu; amenajare și extindere gradinița in cartierul Vasiiesti ; reabilitarea cladirii liceului Spiru Haret;



19

,,Inființarea Parc Municipal Moinesti judetul Bacau’’ finantat de administratiaFondului pentru Mediu in cadrul Programului national de inbunatatirii a calitatiimediului prin realizarea de spatii verzi in localitati;

Modernizare Compartiment Primire Urgențe la SMU Moinesti Modenizarea si amenajarea Parcului Bai in municipiul Moinesti finantat prin

Programul Operational Regional 2007 – 2013, Axa 1, DMI 1.1 – Centre urbane; repararea si modernizarea spatiilor din gradinitele existente: reconditionarea

peretilor, parchetare, tamplarie noua, achizitionarea de material didactic si jucarii,aparatura electronica;

realizarea de spatii de joaca pentru gradinite, dotate cu leagane, topogane, etc;realizarea de lucrari de reabilitare;

Proiecte in derulare: reabilitarea si modernizarea a 32 km de strazi in municipiul Moinesti - Planul

Operational Regional – lucrari de asfaltare; realizarea de parcari; realizarea de marcaje rutiere longitudinale si transversale pe strazile

orasenesti; realizarea de trotuare pentru circulatia pietonala de-a lungul drumului national

DN 2G;. realizarea de lucrari de intretinere si reparatii pe strazile nemodernizate –

balastare si asfaltare; - pt cate strazi? amplasarea de indicatoare si harti turistice ale zonei pe principalele artere de

circulatie, precum si de indicatoare si panouri turistice in vederea directionariituristilor catre atractiile turistice din zona;

modernizarea sistemului de semnalizare rutiera la standarde europene adrumurilor nationale, a drumului judetean, a strazilor orasenesti, a podurilor, atrecerilor de nivel cale ferata;

Amenajare trotuare, parcari si alei str. T. Vladimirescu; Modenizare str. M. Eminescu (lucrari de drumuri si canalizare pluviala); ‚,Reabilitare infrastructura de strazi in municipiul Moinesti’’ finantat prin

Programul Operational Regional 2007 – 2013, Axa 1, DM 1.1 – Centre urbane achizitionarea de utilaje de deszapezire si descarcerare; Reabilitarea si extindere retea de canalizare in municipiul Moinesti; Reabilitarea si extinderea sistemului energetic stradal in toate cartierele

municipiului Moinesti; - 70% realizat;- Extindere retea de gaz metan in municipiu Moinesti; - 80% realizat- reabilitare cladire locuințe sociale din str. Vasile Alecsandri, nr. 50;- in lucru- reabilitarea terenurilor de sport existente la unitatile scolare; -in lucru

Proiecte propuse: construirea unui drum cu rol de sosea ocolitoare/sosea de centura care sa

preia traficul greu in tranzit; reamenajarea / amenajarea de noi spatii de joaca pentru copii in zonele

orasului: imprejmuire, dotarea cu mobilier nou, iluminat, montarea de jucariide exterior, pavare cu materiale anti-soc, etc;

Amenajarea unui parc tematic in Parcul ,,Padurea cu Pini’’ infiintarea unei gradinite cu program prelungit;



20

extinderea unitatilor scolare existente/construirea de noi corpuri in cadrulunitatilor scolare existente ca urmare a faptului ca numarul de elevi/sala declasa este destul de ridicat (35,44 elevi / sala de clasa in 2008);

construirea de baze sportive pentru scolile generale cu clasele I – VIII dinoras, constand in: sala de sport scolara cu dotarile corespunzatoare (vestiare,dusuri, materiale sportive) si terenuri de sport;

realizarea unei sali de sport; amenajarea de noi zone verzi pentru sport si agrement pe valea riurilor

Trotus si a raului Tazlau; realizarea unei baze de agrement dotata cu terenuri de sport (tenis, basket,

handbal, etc.), piscine, amenajarea unor spatii pentru iesirile in aer liber,amenajarea unor spatii pentru camparea cu cortul, amenajarea unor locuri dejoaca pentru copii, etc; - faza proiect;

valorificarea spatiilor publice inactive, cu vegetatie in stare proasta, prinamenajarea unor scuaruri (vegetatie, bazine, fantani arteziene banci), carepot fi folosite ca locuri de joaca, locuri de intalnire, locuri de asteptare, etc.;

Parc fotovoltaic in municipiul Moinesti – extravilan mun. Moinesti – pct.Schela, finantat prin Programul Operational Sectorial ,,CrestereaCompetitivitatii Economice’’, Axa prioritara 4, DMI 4.2. – faza proiect

transformarea Clubului Lira in Casa de Cultura - faza proiect reabilitarea statiei de epurare ;- faza proiect; introducerea unor benzi de circulatie pentru biciclisti; reabilitarea Garii, a utilitatilor aferente, dotarea cu echipamente IT si instalatii

moderne de afisaj, modernizarea spatiilor de asteptare destinate calatorilor; implementarea in gara a sistemului de semnalizare/orientare catre mijloacele

de transport de legatura si atractii turistice ale zonei inconjuratoare; reamenajarea podurilor pietonale; Identificare si analize tehnice amenajare parcari subterane si supraterane,

realizare sisteme de parcare; amenajarea unor culoare de circulatie pentru biciclisti;

A.11. DISFUNCTIONALITATI

Din analizele efectuate, precum si din cele semnalate de catre autoritatilemunicipiului Moineşti, au rezultat un numar de disfunctionalitati cu impact major încontextul socio-economic actual.Corelând fenomenele de natura economica cu aspectele vietii sociale, se constatapracticarea unei agriculturi cu productivitate scazuta, care angreneaza cea mai mareparte a populatiei comunei, în timp ce numarul locurilor de munca în alte sectoare deactivitate este redus. Veniturile locuitorilor nu depasesc nivelul mediu actual dinRegiunea de Nord - Est, infrastructura si dotarile fiind necorespunzatoare unuistandard de viata actual.

Disfunctionalitati ale municipiului Moineşti:

terenuri arabile din extravilanul municipiului, afectate local de eroziune insuprafata si de exces de umiditate;

pasuni si fanete naturale aflate in extravilan, afectate de alunecari de teren sieroziuni pe versanti, de exces de umiditate in ses;



21

zone cu terenuri neproductive neamenajate si nerecuperate pentru altefolosinte (foste terenuri utilizate pentru viticultura si pomicultura care nu aumai fost intretinute si de pe care plantatiile au disparut);

lucrari de imbunatatiri funciare neintretinute; exploatarea nerationala a padurilor si terenurilor agricole; nivel redus de dezvoltare a retelei tehnico-edilitare (apa, canalizare) - este

necesara extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apa și canalizare; lipsa unor oferte concrete de teren care sa constituie punct de interes pentru

investitori privați; se impune reabilitarea si modernizarea unor sectoare de drumuri; emigrarea forței de munca tinere precum și a forței de munca calificata; exploatarea nerationala a pasunilor si fanetelor; municipiul detine un potential turistic atractiv, recomandându-se dezvoltarea

structurilor specifice turismului rural; lipsa unor programe pentru recalificare si reconversie profesionala pentru

populatie; lipsa actiunilor de promovare activa a imaginii si numelui municipiului;

În urma analizei acestor probleme, prezentam urmatoarele disfunctionalitati pedomenii:

Domenii Disfunctionalitati – Probleme Propuneri de masuri

Agricultura

Declinul productiei din cauza:- Practicarea agriculturii se realizeazaindividualist, pe suprafete mici –faramitarea terenurilor agricole;- Anumite suprafete din terenurileagricole sunt afectate de alunecari deteren;- Gradul redus de mecanizare allucrarilor agricole;- Predominanta agriculturii desubzistenta, caracterul “universal”al gospodariilor;- Forta de munca îmbatranita dinagricultura care utilizeaza tehnici sipractici agricole învechite;- Lipsa calificarii si instruiriiagriculturilor;

Diversificarea productiei agricole; Infiintarea si organizarea de forme

asociative ale crescatorilor de animale; Sprijinirea infiintarii grupurilor de

producatori agricoli; Exploatarea rationala a pasunilor si

fanetelor; Utilizarea terenurilor degradate si

neproductive pentru impadurire;

Industria

- Infrastructura edilitara deficitara nuatrage investitorii în sectorulproductiv;- Investitii reduse în domeniulprelucrarii productiei agricole locale;- Investiții reduse în sectorul privat în

ceea ce privește resursele umane șiformarea profesionala;- zone cu poluare istorica;

- Valorificarea productiei locale princapacitati proprii de prelucrare;

- Reconsiderarea meseriilor traditionale;- Modernizarea si asigurarea infrastructurii

destinate investitiilor industriale;- diminuarea volumului de cherestea, in

favoarea produselor caracterizate printr-ungrad superior de valorificare a maseilemnoase in vederea obtinerii unorproduse finite, cu o valoare adaugata catmai mare;

- Sustinerea dezvoltarii IMM-urilor si



22

stimularea implicarii intr-o mai maremasura a micului antreprenorat local;

- atragerea unor investitori in industria deprelucrare a lemnului, cu obtinerea unorproduse finite cu valoare adaugata mare;

- extinderea industriei de prelucrare aproduselor forestiere care folosesc lemn sialte produse nelemnoase forestiere;

- concentrarea unitatilor industriale in zoneleperiferice ale orasului in vederea diminuariipoluarii in zonele rezidentiale centrale;

- diminuarea productiei de cherestea, profilesi sporirea productiei de bunuri finite cu ovaloare adaugata mai mare – fabrica deproducere a mobilierului;

- atragerea capitalului investitional autohtonsi strain;

- pentru zonele cu poluare istorica se vaaplica strategia aprobata de autoritatiprivind solurile poluate istoric.

Resursenaturale

Fenomene de degradare afondului forestier ca urmare anerespectarii regimului silvic sidefrisarii necontrolate a unor paduri

- Interzicerea accesului populatiei in fondulforestier, cu exceptia zonelor strict delimitate sidestinate agrementului;- Reconstructia ecologica a suprafetelor depadure, afectate de uscare sau defrisarenecontrolata;- Conservarea si mentinerea integritatiifondului forestier;- Realizarea plantatiilor de protectie peversantii afectati de eroziune, alunecari deteren;- Organizarea modului de gospodarire apadurilor private.

Turismul Activitatile turistice sunt o ramuraprea putin dezvoltata

Realizarea structurilor turistice decazare si alimentatie;

Amenajarea unor spatii de campare sidotarea acestora cu utilitati specifice;

amenajarea de spatii pentru picnic,vetre pentru aprinderea focului,

amenajarea arealelor destinate campariicu pubele si cosuri pentru depozitareadeseurilor,

amenajarea unei baze de agrementdotata cu terenuri de sport (fotbal, volei,handbal, baschet, badminton), terenuride joaca;

atragerea unor investitori / realizareaunui parteneriat public-privat pentruamenajarea unor dotari de agrement;

amenajarea unui complex de cazare detip camping;

Modernizarea si reabilitarea drumurilor; Amenajarea unui punct de informare

turistica



23

organizarea de cursuri de formareprofesionala a adultilor in domeniulturismului si agroturismului.

Populatia

- Reducerea populatiei pe fondulsoldului natural negativ sia soldului migratoriu negativ;- Dificultați în menținerea forței demunca înalt calificate;- Cererea insuficienta de forta demunca;- Accesul redus la programe deconversie/reconversie profesionala;

Cresterea sperantei de viata; Imbunatatirea calitatii vietii; Crearea de noi locuri de munca; Reducerea riscului de imbolnavire; Imbunatatirea dotarii in unitatile

medicale; Realizarea de actiuni de educatie

pentru sanatate.

Locuirea

- Unele locuinte noi se realizeazafara a avea la baza un proiect siasistenta minima de specialitate înrealizarea lor;- Unele locuinte sunt amplasate în

apropierea zonelor cu riscurinaturale;

Cresterea gradului de confort, princrearea unui fond locativ modern,echipat la standardele moderne;

Stimularea construirii de locuinte dinmateriale durabile, cu finisajesuperioare.

Dotaripublice

- Existenta unor dotari comerciale side servire insuficiente

dezvoltarea serviciilor de transport sicomunicatii,

dezvoltarea serviciilor informationale sia activitatilor conexe,

dezvoltarea serviciilor de expertiza siconsultanta,

dezvoltarea serviciile pentru populatie(coafura, frizerie, cosmetica, intretinereasi repararea autovehiculelor, alimentatiepublica, etc.),

dezvoltarea serviciilor de formare siperfectionare a fortei de munca,

dezvoltarea serviciilor medicale publicesi private,

infiintarea de unitati de prestari serviciipentru repararea incaltamintei sicroitorie;

unitate de servicii de reparare articolepersonale si gospodaresti,

dezvoltarea serviciilor de alimentatiepublica din oras prin deschiderea derestaurante, cafenele, care raspundindeosebi turismului de tranzit;

dezvoltarea comertului prinmodernizarea spatiilor decomercializare a produselor – infiintareade magazine minimarket, supermarket;

dezvoltarea serviciilor pentruagricultura: servicii de aprovizionare cuseminte, ingrasaminte, substante pentrutratamente, furaje combinate pentruanimale, servicii de mecanizare,chimizare, etc.;

infiintarea de unitati pentru reparareautilajelor si instalatiilor agricole;



24

promovarea unei politici de asociere aintreprinzatorilor locali pentrudezvoltarea unor activitati economice indomeniul serviciilor;

dezvoltarea serviciilor de intermedierifinanciare si a serviciilor financiar -bancare – un mediu de afaceri activ vadetermina localizarea in oras a diversereprezentante ale bancilor, ale serviciilorde asigurari, de intermedieri financiare,etc., si viceversa, o gama diversificata ainstitutii si servicii bancare va fi un punctpozitiv pentru atragerea investitorilorprivati;

dezvoltarea serviciilor pentruconsultanta in afaceri si management –va incuraja infiintarea de unitatieconomice;

Cultura,sport,

recreere

-zona destinata pentru recreere,sport si agrement este slabdezvoltata- Insuficienta manifestarilor care sapuna in evidenta traditiile siobiceiurile specifice zonei- Insuficienta spatiilor pentru activitaticultural-sportive si degradarea celorexistente;- Lipsa preocuparilor pentru formareaprofesionala a adultilor;

- cresterea numarului de medici sicadre sanitare medii;

- infiintarea de micropolicliniciprivate

- infiintarea, in cadrul scolilor siliceului a unor cabinete de consilierepentru copiii ai caror parinti sunt plecati lamunca in strainatate;

- infiintarea unei crese pentrucopiii sub varsta prescolara;

- infiintarea unui centru de zispecializat pentru copii supradotati careprovin din familii cu risc social dinmunicipiul Moinesti si comuneleinvecinate;

- infiintarea unui adapost temporarpentru persoanele victime ale violenteidomestice (ex. adaposturi securizatepentru mama si copil victime ale violenteiin familie);

- dotarea cu aparatura despecialitate performanta a tuturorunitatilor sanitare din localitate;

- identificarea solutiilor tehnice,extinderea, reabilitarea si dotarea sediilorinstitutiilor de sanatate din localitate.

- reabilitarea Corpului I al Scolii cuclasele I – VIII nr. George Enescu;

- reabilitarea Corpului I al Scolii cuclasele I – VIII nr. 3;

- reabilitarea Corpului I al Scolii cuclasele I – VIII nr.1;

- infiintarea de gradinite cu programprelungit;

- construirea unei baze sportive;- extinderea unitatilor scolare

existente / construirea de noi corpuri incadrul unitatilor scolare existente ca



25

urmare a faptului ca numarul de elevi /sala de clasa este destul de ridicat (35,44elevi / sala de clasa in 2008);

- repararea si modernizarea spatiilordin gradinitele existente: reconditionareaperetilor, parchetare, tamplarie noua,achizitionarea de material didactic sijucarii, aparatura electronica;

- construirea de baze sportive pentruscolile generale cu clasele I – VIII dinoras, constand in: sala de sport scolaracu dotarile corespunzatoare (vestiare,dusuri, materiale sportive) si terenuri desport;

- realizarea de spatii de joaca pentrugradinite, dotate cu leagane, topogane,etc;

- modernizarea salilor de spectacole,a iluminatului, montarea de aparate audio– video, instalatii de sonorizare, etc.);

- construirea unei case de culturaorasenesti pentru desfasurareaactivitatilor cultural artistice de amploare;

- dotarea si modernizarea biblioteciiorasenesti cu mobilier nou, tehnicamoderna (baza de date in formatelectronic) si innoirea fondului de carte,infiintarea unei sali de lectura sidocumentare;

- infiintarea unor centre de petrecerea timpului liber, pentru persoanele devarsta a III-a (Centru de zi pentruvarstnici) si pentru elevi (Clubul copiilor).

- reabilitarea parcului de agrementexistent in municipiul Moinesti, prinintermediul Programului National deImbunatatire a Calitatii Mediului cufinantare din Fondul pentru Mediu;

- realizarea unei sali de sport;- amenajarea de noi zone verzi

pentru sport si agrement;- realizarea unei baze de agrement

dotata cu terenuri de sport (tenis, basket,handbal, etc.), piscine, amenajarea unorspatii pentru iesirile in aer liber,amenajarea unor spatii pentru campareacu cortul, amenajarea unor locuri de joacapentru copii, etc;

- valorificarea spatiilor publiceinactive, cu vegetatie in stare proasta,prin amenajarea unor scuaruri (vegetatie,bazine, fantani arteziene banci), care potfi folosite ca locuri de joaca, locuri deintalnire, locuri de asteptare, etc.;

reabilitarea terenurilor de sport existente launitatile scolare;



26

Echipare tehnica

Circulatia

- Starea necorespunzatoare a cailorrutiere;- Densitatea scazuta a infrastructuriirutiere modernizate;- Existenta unui numar mare de caide comunicatie care prezinta un profiltransversal necorespunzator dotarilormobile PSI;- Reteaua majora de cai decomunicatii este neadecvata lacerintele traficului conformstandardelor datorita urmatoarelorincoveniente: dimensionarea

necorespunzatoare a profilelortransversale si insuficientacapacitatii portante a cailor decomunicatie

intersectii neamenajatecorespunzator;

reabilitarea si modernizarea a 27 km destrazi in municipiul Moinesti - PlanulOperational Regional – lucrari deasfaltare;

realizarea de parcari; amenajarea intersectiilor de pe

principalele axe de circulatie si echiparealor cu semafoare care sa asiguredesfasurarea circulatiei in sistem “undaverde”;

realizarea de marcaje rutiere longitudinalesi transversale pe strazile orasenesti;

construirea unui drum cu rol de soseaocolitoare/sosea de centura care sa preiatraficul greu in tranzit;

realizarea de trotuare pentru circulatiapietonala de-a lungul drumului national2G;

realizarea de lucrari de intretinere sireparatii pe strazile nemodernizate –balastare si asfaltare;

amenajarea unor alveole pentru statiile deoprire a mijloacelor de transport caretranziteaza orasul;

amplasarea de indicatoare si harti turisticeale zonei pe principalele artere decirculatie, precum si de indicatoare sipanouri turistice in vederea directionariituristilor catre atractiile turistice din zona;

modernizarea sistemului de semnalizarerutiera la standarde europene a drumurilornationale, a drumului judetean, a strazilororasenesti, a podurilor, a trecerilor de nivelcale ferata;

introducerea unor benzi de circulatiepentru biciclisti;

reabilitarea Garii, a utilitatilor aferente,dotarea cu echipamente IT si instalatiimoderne de afisaj, modernizarea spatiilorde asteptare destinate calatorilor;

implementarea in gara a sistemului desemnalizare/orientare catre mijloacele detransport de legatura si atractii turistice alezonei inconjuratoare,

reamenajarea podurilor pietonale; Identificare si analize tehnice amenajare

parcari subterane si supraterane, realizaresisteme de parcare;

achizitionarea de utilaje de deszapezire sidescarcerare;

amenajare statii calatori in vedereaasigurarii conditiilor optime de asteptare,informare, imbarcare si debarcare;

reamenajare intersectii cai rutiere cu celeferoviare.



27

Gospodarirea apelor,energie

electrica sigaze

naturale

Existenta zonelor cu riscuri dealunecari si inundatii

sistemul centralizat dealimentare cu apa si canalizarese afla intr-o stare avansata dedegradare snu acopera întregmunicipiul;

regularizari si aparari de maluri peraurile Trotus si Tazlau, precum si peafluientii care prezinta riscuri deinundatii;

Modernizare si extindere retea dealimentare cu apa in sistemcentralizat;

Extinderi ale retelei de joasa tensiunepe suprafetele nou introduse inintravilan;

Modernizarea si electrificarea tuturorlocuintelor din intravilan

Modernizare sistem centralizat decanalizare si statie de epurare;

Modernizare si extindere retea gazenaturale;

Protectia siconservarea

mediuluinatural

Factori care determina deteriorareamediului inconjurator:- taierile abuzive din fondul forestier- terenurile arabile prezinta

fenomene de compactare a solului,deficit de elemente nutritive si secetaperiodica e specifica zonei;- versanti ce prezinta fenomene dealunecare activa si alunecaripotentiale;- solurile de pe versanți sunt, de celemai multe ori afectate de eroziune desuprafata si alunecari de teren;- insuficienta dezvoltare a sistemuluicentralizat de canalizare genereazaprobleme referitor la infiltratii sipoluare a stratului de apa freatica;- lipsa / insuficienta atentie acordataeducatiei de mediu în unitatilescolare, la institutiile publice;

- realizarea de plantatii pe pante si refacereapadurilor defrisate;- depozitarea deseurilor menajere si adejectiilor de la animale in conditii controlate sivalorificarea acestora;- valorificarea durabila a potentialului naturalal zonei- amenajarea zonelor ce prezinta riscurinaturale previzibile prin impaduriri, terasari saulucrari speciale de consolidare si drenare.

Protejareazonelor si

obiectivelorde

patrimoniuistoric si

arhitectural

- Procesul de degradare al unormonumente si ansambluri dearhitectura, prin absenta masurilor dereabilitare, conservare si protectie aacestora

- Studii de specialitate pentru realizarealucrarilor de reparare, protejare, restaurare,conservare a constructiilor vizate- Masuri concrete, etapizarea lor in functie degravitatea avariilor constatate, in vedereaprotejarii, restaurarii, conservarii.- Masuri de protectie – respectarea zonelor deprotectie in conformitate cu legilstatia invigoare

A.12. ZONE CU RISCURI NATURALE

Pe baza studiului preliminar "Studiu geotehnic si hidrogeologic"elaborat deGEOPREST si a "Hartii de risc"elaborata de IPTANA a municipiului Moinesti, zonelecu risc de producere a alunecarilor de teren si terenurile inundabile sunt delimitate

de-a lungul raului Tazlaul Sarat de-a lungul paraului Gazu



28

de-a lungul paraului Urmenis

În urma identificarii zonelor semnalate în municipiul Moinesti s-a constatat caalunecarile sunt determinate în principal de exploatarile petroliere si de depozitelede sare subterane în care au avut loc infiltratiide apa.

Paraul Urmenis si afluentii sai din cartierele Hangani si Vasiesti ridica uneleprobleme in ceea ce priveste tranzitarea debitelor mari de viitura. Versantii auexpuneri si pante foarte diferite si sunt puternic afectati de eroziunea torentiala,alunecari de teren prin faptul ca paraiele ce coboara vijelios incarcate din munte cumulte aluviuni le deverseaza in zona in zona Lucacesti, Hangani, Vasiesti. Astfel defenomene se produc adeseori la topirea brusca a zapezilor si a ploilor torentiale devara .

A.13. PRIORITATI SI REGLEMENTARI PRIVIND ZONELE DE PROTECTIE

In PUG sunt propuse urmatoarele prioritati pentru municipiul Moineşti:

regularizarea cursurilor de apa; amenajarea spatiilor verzi si a plantatiilor de protectie; gestionarea corespunzatoare a tuturor categoriilor de deseuri, de la

populatie si operatori economici si transportarea acestora in vedereaeliminarii pentru depozitare definitiva, la un depozit conform;

extinderea retelei de alimentare centralizata cu apa si canalizare la nivelulintregului municipiu;

redimensionarea intravilanului si a zonelor functionale; stabilirea si respectarea zonelor de protectie sanitara pentru: cimitire,

captari alimentare cu apa potabila, ape de suprafata; realizarea zonelor si perdelelor de protectie pentru sondele abandonate; instituirea zonelor de protectie pentru monumente istorice, culturale si situri

arheologice:o in intravilanul localitatii raza zonei de protectie trebuie sa fie de

200 m;o in extravilanul localitatii raza zonei de protectie trebuie sa fie de

500 m.La realizarea obiectivelor PUG trebuie sa se tina cont de legislatia in vigoare indomeniile protectia mediului, sanatate umana si veterinara, constructiilor, etc, princare se stabilesc norme care trebuiesc respectate pentru fiecare domeniu in parte.

REGLEMENTARI PRIVIND ZONE SANITARE PENTRU CAPTARI DE APA, CASURSE DE APA POTABILA

Pentru zonele din care se capteaza apa care va fi folosita ca sursa de apa potabilatrebuie prevazute "zone de protectie sanitara". Ele sunt reglementate prin H.G nr.930 din 11 august 2005, pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul simarimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica.

Delimitarea zonelor de protectie in cazul captarilor de ape subteraneIn practica se selectioneaza criteriile relevante fiecarei captari, astfel incat ariiledelimitate sa asigure protectia corespunzatoare gradului lor de risc.



29

Perimetrul de protectie hidrogeologica se va intinde pana la limita zonei deregenerare a acviferului respectiv, care poate fi uneori pana la cumpana apelor.Dimensiunile zonelor de protectie sanitara trebuie sa fie de minim 50 metri, inamonte si 20 metri in aval de captare.

Pentru acviferele de adancime la care depozitele acoperitoare confera o protectienaturala, buna antipoluare, zonele de protectie pot fi reduse numai la zona deprotectie sanitara.Zona de protectie trebuie imprejmuita, pentru oprirea accesului necontrolat alpopulatiei, animalelor si utilajelor de orice fel.Pentru captarile din rauri, zona de protectie sanitara va fi determinata dupacaracteristicile locale ale albiei. Dimensiunea minima a acesteia va fi:

pe directia amonte de priza, 100 m; pe directia aval de ultimele lucrari legate de priza, 25 m; lateral, de o parte si de alta a prizei, 25 m.

Cand dimensiunea laterala nu poate fi respectata, vor fi luate masuri constructivecompensatorii.Pentru captarile din lacuri, zona de protectie sanitara va avea urmatoareledimensiuni minime, masurate la nivelul minim de exploatare:

radial, pe mal, 100 m; radial, pe malul unde este situata priza, 25 m.

Dimensionarea zonei de protectie sanitara pentru statiile de pompare, instalatiile deimbunatatire a calitatii apei - deznisipatoare, decantoare, filtre, statii de dezinfectii,rezervoare, aductiunile si retelele de distributie, etc, se va face cu respectareaurmatoarelor limite minime:

statie de pompare, 10 m de la zidurile exterioare ale cladirilor; instalatii de tratare, 20 m de la zidurile exterioare ale instalatiei; rezervoare ingropate, 20 m de la zidurile exterioare ale cladirilor; conducte de aductiune, 30 m fata de orice sursa potentiala de

contaminare; retele de distributie, 3 m.

Se vor respecta prevederile Ordinului 227/2006 privind amplasarea si dimensiunilezonelor de protectie adiacente infrastructurii de imbunatatiri funciare (baraje si lacuride acumulare).

Zonele de protectie se masoara astfel:

la lacurile de acumulare, de la nivelul maxim de retentie; la celelalte lucrari, de la limita zonei de constructie sau a imprejmuirii; In latimea zonelor de protectie nu se includ drumurile de exploatare; in cazul in care de la piciorul taluzului digului spre apa distanta pana la mal

este mai mica decat zona de protectie, pentru latimea zonei de protectie seia distanta de la dig la mal;

inaltimea si adancimea medie se determina pe tronsoane caracteristice.Distantele minime de protectie sanitara, recomandate intre zonele protejate si oserie de unitati care produc disconfort si unele riscuri sanitare, sunt urmatoarele:

Ferme si ingrasatorii de taurine, pana la 500 capete - 200 m;



30

Ferme de pasari, pana la 5.000 capete - 500 m; Ferme de pasari cu peste 5.000 capete si complexe avicole industriale -

1.000 m; Ferme de ovine - 100 m; Ferme si ingrasatorii de taurine, peste 500 capete - 500 m; Ferme de porci, pana la 2.000 capete - 500 m; Ferme de porci intre 2.000 -10.000 capete - 1000 m; Complexe de porci cu peste 10.000 capete - 1500 m; Grajduri de izolare si carantina pentru animale - 100 m; Abatoare, targuri de vite si baze de receptie a animalelor - 500 m; Depozite pentru colectarea si pastrarea produselor de origine animala - 300

m; Platforme sau locuri pentru depozitarea gunoiului de grajd, in functie de

marimea unitatilor zootehnice deservite - 500 m; Platforme pentru depozitarea gunoiului porcin - 1.000 m; Statii de epurare a apelor uzate industriale - 200 m; Paturi de uscare a namolurilor - 300 m; Autobazele serviciilor de salubritate - 200 m; Bazele de utilaje ale intreprinderilor de transport - 50 m; Cimitire - 50 m.

Reguli de amplasare

Unitatile mai sus mentionate se vor amplasa in afara arterelor de mare circulatie,respectandu-se aceleasi conditii de distanta. Aceste distante pot fi modificate pebaza studiilor de impact avizate de institute specializate si reglementate prin planuriurbanistice zonale.

In interiorul zonei de protectie sanitara se interzice amplasarea oricaror obiective, cuexceptia celor destinate personalului de intretinere si interventie.

Toate constructiile si amenajarile amplasate in zonele de protectie ale drumurilor vorrespecta prescriptiile tehnice si reglementarile urbanistice privind functionalitatea,sistemul constructiv, conformarea volumetrica si estetica.

Prin amplasare si functionare, constructiile nu vor afecta buna desfasurare acirculatiei pe caile rutiere in conditii optime de capacitate, fluenta si siguranta.

Se recomanda amplasarea unitatilor de transporturi in zona unitatilor de productie.Se interzice a se realiza orice constructie care prin amplasare, configuratie sauexploatare impieteaza asupra bunei desfasurari, organizari si dirijari a traficului depe drumuri si vor prezenta riscuri de accidente. Acestea vor fi interzise in zona desiguranta si protectie a drumului cu exceptia celor care le deservesc.

Terenurile destinate amplasarii si dezvoltarii localitatilor trebuie sa asigure protectiapopulatiei impotriva surparilor si alunecarilor de teren, avalanselor si inundatiilor,emanatiilor sau infiltratiilor de substante toxice, inflamabile sau explozive, poluariimediului, sa dispuna de posibilitati de alimentare cu apa, posibilitati de indepartare sineutralizare a apelor meteorice, a apelor uzate si a reziduurilor, precum si dedezvoltare normala a zonelor verzi, de recreare si odihna, etc.



31

Consideram ca pentru orice constructie care se va amplasa in extravilan estenecesara realizarea studiului geotehnic pe amplasament. De asemenea serecomanda efectuarea studiului geotehnic pentru amplasamentele din zona de luncain care pot sa apara straturi de coeziune mica, cu aspect de mal, nerecomandatpentru fundare sau constructii mai deosebite cu 2, 3 nivele sau cu deschideri depeste 6,00 m.

Se instituie interdictie de construire:

50 m fata de cimitirele din localitati; in imediata apropiere a cursurilor de apa; in zonele cu diferenta de nivel mai mica de 1,00 m fata de albia majora a

paraielor care au deschiderea albiei de cel putin 3,00 m; in zonele cu alunecari de teren; in zonele inundabile; in zona de protectie sanitara a fermelor; in cazul descoperirii de monumente istorice si situri arheologice in intravilanul

localitatii raza zonei de protectie trebuie sa fie de 200 m, iar in extravilanullocalitatii raza zonei de protectie trebuie sa fie de 500 m.

Consiliul Local Moineşti trebuie sa stabileasca un program de intretinere si control aalbiilor din intravilanul localitatilor.

Pentru zonele inundabile sau cu pericol de alunecari de teren din extravilanullocalitatilor componente, este necesara interventia comunitatilor locale, prin nivelarisi plantari pentru zonele cu alunecari sau, prin drenaje si indiguiri de mica amploare,pentru zonele inundabile.

Deoarece in PUG-ul municipiului Moineşti, judetul Bacau sunt prevazute o serie deprioritati in ceea ce priveste modernizarea constructiilor existente cu asigurareautilitatilor necesare, construirea de noi locuinte va trebui sa se realizeze curespectarea principiului utilizarii rationale si echilibrate a terenurilor necesarefunctiunii urbanistice.

La stabilirea amplasamentelor cladirilor de locuit se vor preciza si amplasamenteleurmatoarelor dotari tehnico-edilitare:

platforme organizate pentru amplasarea recipientilor pentru colectareadeseurilor menajere, suprafata de depozitare a platformelor se vadimensiona pe baza indicelui maxim de producere a deseurilor si a ritmuluide evacuare a acestora. Nu se recomanda proiectarea si amenajarea deplatforme prea mari, care implica ocuparea unor suprafete de teren cu altedestinatii (spatii verzi, etc.) si care pot genera disconfort si insalubritate.Platformele se vor amenaja la distante de minimum 10 m fata de ferestrelelocuintei;

spatii amenajate pentru jocul copiilor, luandu-se in calcul cate 1,3 mpteren/locuitor;

spatii amenajate pentru gararea si parcarea autovehiculelor populatiei dinzona respectiva, situate la distante de minimum 10 m de ferestrelecamerelor de locuit; in aceste spatii sunt interzise activitatile de reparatii siintretinere auto;



32

zone verzi de folosinta generala, luandu-se in calcul minimum 2 – 2,2 mpteren/locuitor (in afara parcurilor publice) si 5% din suprafata intravilanuluiextins.

Referitor la gospodariile individuale adaposturile pentru cresterea animalelor (de celmult 5 capete porcine si 5 capete bovine) in curtile persoanelor particulare seamplaseaza la cel putin 10 m de cea mai apropiata locuinta invecinata si seexploateaza astfel incat sa nu produca poluarea mediului sau disconfort vecinilor.

Fantanile trebuie amplasate si construite astfel incat sa fie protejate de orice sursade poluare si sa asigure accesibilitatea. In situatia in care constructia fantanii nuasigura protectia apei, iar adancimea acviferului folosit este mai mica de 10 m,amplasarea fantanii trebuie sa se faca la cel putin 10 m de orice sursa posibila depoluare: latrina, grajd, depozit de gunoi sau deseuri de animale, cotete, etc.Adancimea stratului de apa folosit nu trebuie sa fie mai mica de 4 m.

Pentru obiectivele economice cu surse de zgomot si vibratii, dimensionarea zonelorde protectie sanitara se vor face in asa fel incat in teritoriile protejate nivelul acusticechivalent continuu (Leq), masurat la 3 m de peretele exterior al locuintei si la 1,5 minaltime de sol, sa nu depaseasca 50 dB (A) si curba de zgomot 45 dB (A). In timpulnoptii (orele 22,00 - 6,00), nivelul acustic echivalent continuu trebuie sa fie redus cu10 dB (A) fata de valorile din timpul zilei.

Unitatile care, prin specificul activitatii lor, necesita protectie speciala (spitale, centrede sanatate, crese, gradinite, scoli, biblioteci, muzee, etc.) se vor amplasa in asa felincat sa li se asigure o zona de protectie de minimum 50 m fata de locuinte si dearterele de circulatie.

B. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI

B.1. LOCALIZAREA GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA


la Nord comuna Zemes, la Nord - Est comuna Magiresti, la Est comuna Poduri, la Sud - Vest orasul Comanesti la Vest comuna Asau.

B.1.1. Cai de comunicatie

Orasul Moinesti are legaturile rutiere directe si de tranzit realizate de drumul nationalDN 2G, drumul judetean DJ 117 si de drumul comunal DC 181.

- DN 2G Bacau - Moinesti - Comanesti, este principala artera de comunicatii aorasului ce-l leaga de resedinta de judet si de celelalte centre urbane importante



33

(Comanesti, Tg.Ocna, Onesti) urmand traseul strazilor: M. Eminescu,T.VIadimirescu, Lunca, Livezilor.

- DJ 117 Balatau - Zemes - Moinesti - Poduri - Berzunti traverseaza localitatea de lanord la sud - est, suprapunandu-se cu strazile Capitan Zaganescu, Lucacesti, str.Stadionului. Drumul judetean traverseaza DN2G, iar strada Atelierelor accede inel.Drumul judetean are o importanta deosebita pentru Moinesti in relatia culocalitatile limitrofe ce ofera forta de munca si aprovizioneaza pietele agro -alimentare.

- DC 181 drum de importanta locala ce leaga cartierul Gazarie de localitatea Prajesti.Lungimea arterelor de circulatie din perimetrul localitatii este de 63 km, acesteainsumand o suprafata de 492.000 mp, din care:- imbracaminti permanente ( beton asfaltat) - 33,0 km = 257.730 mp- Imbracaminti semipermanente (balast) - 30,0 km = 234.300 mp. Trama stradalamajora alcatuita din urmatoarele strazi principale:

- Strada M.Eminescu cu o lungime de 2400m , iatimea de 7,O0rn, modernizata intotalitate si in stare buna de exploatare.Pe o lungime de 800m se suprapune cu DN2G deservind traficul rutier al cartierului Gazarie si asigurand legatura cu cartierulLucacesti.

- Strada T.VIadimirescu este artera principala a orasului si are o lungime de2150m,iatimea partii carosabile de 8,00m,si trotuarele cu latimi variabile de 1,50m -5,00 m. Aceasta urmeaza traseul strazii M.Eminescu si a unui tronson din DN2G.

- Strazile Lunca si Livezilor urmeaza pana la iesirea din localitatea Moinesti traseuldrumului national DN2G, pe o lungime de 6100m.Latimea partii carosabile este de8,00 m, lipsind in totalitate trotuarele.

- Strada 1 Mai leaga prin intermediul portiunii de 100m din strada AL.I.Cuza cartierulHangani , de principala artera de comunicatie a localitatii.Aceasta are o lungime de3050 m Iatimea partii carosabile de 7,00 m si este modernizata.

- Strada Cpt. Zaganescu are lungimea de 1175 m , Iatimea partii carosabile variabilade 8,00m - 10,00m si este modernizata in totalitate. Aceasta asigura legaturacartierului Lucacesti cu DN2G spre cele 2 directii ale acestuia ( zona centrala sizona industriala ).

- Strada Atelierelor are lungimea de 2000 m, Iatimea partii carosabile de 12,00m estemodernizata in totalitate.Aceasta constituie artera de tranzit pentru traficul greu sidesrveste una din zonele industriale mari ale orasului constituind si ocolirea orasului.

- Strada Zorilor are o lungime de 1100 m , Iatimea partii carosabile de 7,00m ,trotuarele variabile intre 1,50m - 2,00m si modernizata in totalitate .Aceasta are rolulde strada colectoare a traficului auto din zona centrala, ansamblurile de locuinte si adotarilor social culturale.In zona centrala sunt strazi cu deservire locala care asigura accesul la blocurile delocuinte, spatiile comerciale, curti interioare, etc. De exemplu strazile: Libertatii,Costache Negri, V.AIecsandri, Viorelelor, modernizate in totalitate.

In mod diferentiat pe categorii de vehicole, traficul auto se desfasoara astfel:- Pe strada Atelierelor - artera de tranzit a orasului care deserveste traficul greu prin

interzicerea acestuia spre zona centrala;- Pe strada T.VIadimirescu - aceasta constituie artera principala a zonei centrale, care

preia fluxurile majore a orasului si-l dirijeaza spre directiile centrelor urbane:Bacau,Comanesti, Tg Ocna;

- Pe strazile Zorilor, Libertatii, G.Enescu, M.Eminescu etc. - acestea sunt strazicolectoare, care preiau fluxurile de circulatie de pe arterele secundare si le dirijeazape strazile de legatura principale:



34

- Pe strazile 1 Mai, Cpt. Zaganescu - acestea sunt strazi cu functiuni multiple pentrutraficul rutier.

In orasul Moinesti dirijarea circulatiei se face prin intermediul indicatoarelor rutiere,insuficiente pentru pastrarea unui regim strict in circulatie.Circulatia pietonilor se face in cea mai mare parte( in specilal in zona centrala) petrotuare,iar traversarea strazilor prin locuri marcate si semnalizate.in zonele periferice, circulatia pietonilor se desfasoara pe acostamente si pe uneleportiuni din partea carosabila.Ceea ce se remarca negativ este faptul ca localitatea si in special zona centrala estelipsita de spatii necesare de parcare, atat a autoturismelor particulare cat si a celorin tranzit.In etapa actuala stationarea autoturismelor se face pe partea carosabila in curtileinterioare ale blocurilor si pe platformele ce deservesc spatiile comerciale.Aceste inconveniente creeaza dificultati in circuatia rutiera. Concluzionand aspectelesituatiei existente privitoare la circulatia rutiera, se remarca urmatoarle:

- Din analiza efectuata pentru etapa existenta ( chiar daca trama stradala modernizatadin intravilan reprezinta 52,40% din suprafata totala) sunt dificultati in modui deasigurare a conditiilor de siguranta a circualtiei, de fluenta din cauza lipsei uneiviabilitati corespunzatoare a carosabilului.

- Lipsa de vizibilitate in unele intersectii, neantretinerea corespunzatoare a unorartere, lipsa trotuarelor, lipsa alveolelor in statiile de autobuze si a cabinelor deasteptare a calatorilor care folosesc transportul in comun , numarul mic de locuri deparcare si garaje sunt unele dificultati care genereaza cele mentionate anterior.Daca din punct de vedere functional autogara comuna cu gara se justifica, nuacelasi lucru se poate afirma de accesul care se face la acest obiectiv si spatiulnecorespunzator pentru numarul mare de autobuze care o deserveste.

B.1.2. Organizarea administrativa

Municipiul Moinesti este asezat in partea central-vestica a Moldovei, facand partedin orasele de "sub munte", este un oras de contact si se incadreaza in centuraexterioara a oraselor dintre Carpati si zonele extracarpatice.În prezent, municipiul Moineşti este alcătuit din:



B.2. RELIEFUL SI CARACTERISITICILE GEOTEHNICE ALE MUNICIPIULUIMOINEŞTI

Relieful zonei prezinta atat forme montane mai inalte ( versantul estic al MuntilorGosmanului cu varfurile Runcu Rau 1183m si Tazbuga 1151m si extremitateasudica a Muntilor Tazlaului cu varfurile Uture Mare 976m si Uture Mic , seauaMoinesti si extramitatea nordica a Muntilor Berzunti) cat si forme joase dedepresiune si lunca ( Lunca Tazlaului Sarat)Aceasta diferenta de nivel a reliefului a oferit conditii pentru aparitia multor nuclee deasezari ce au intrat in componenta orasului Moinesti. In zonele muntoase din vest(Tasbuga si Nogea) si sud-estul (Bezunti) culmile muntoase au altitudinea mare sisunt formate predominant din gresii mai dure. Vaile paraielor Lucacioara (in vest deLucacesti), afluentii Urmenisului ce coboara din Nogea (la vest de Hangni) sau



35

Paraul Iordana (la N.E. de culmea Berzunti) au vai adanci si versantii au pante mari,uneori abrupte cum sunt cele ale Cetatuiei (la vest de Lucacesti).In zona subcarpatica si pe formatiunile bazinului Comanesti (Lunca-Vasiesti) reliefulse prezinta mai estompat (cu pante domoale) in saua Moinesti, Dealul Osoiu sivalea paraului Lunca.

Dealul Osoiu si saua Moinesti sunt forme de relief sculpturale, datorita eroziunii si,in special a eroziunii exercitate de apele curgatoare. Saua Moinesti, zona centrala aorasului, domina cu circa 50 m sesul Tazlaului Sarat de la Gazarie si zona vaiiparaului Lunca, reprezinta zona dintre Dealul Magura Moinesti si Dealul Osoiu sieste zona de legatura intre Depresiunea subcarpatica Tazlau si Depresiuneaintracarpatica ComanestiIn aceasta zona se intra din subcarpati in munte sieste zona de legatura intre valeaTazlaului Sarat si valea Trotusului si invers. Aceasta pozitie geografica, un adevaratuluc de trecere dintr-o zona in alta a favorizat aparitia nucleului vechiului targMoinesti, la inceput in lungul drumului ce serpuia prin saua Moinesti cu aproximatieprin zona actualei strazi Tudor Vladimirescu.Sesul Tazlaului Sarat se largeste brusc la Lucacesti unde Tazlaul Sarat iese dinzona montana si intra in Depresiunea Subcarpatica Tazlau. Sesul ajunge in zonaGazarie-Albotesti la peste 1 km largime, unde a existat vechiului sat Albotesti, azidisparut dupa o existenta de circa 200. Pe partea stanga a Tazlaului Sarat in zonade racord intre sesul Tazlaului Sarat si fruntea terasei de 27-30 m altitudine relativaa aparut localitatea Gazarie ce a purtat si numele de Garlele sau chiar Garlele-Gazariei.Din Tazlaul Sarat, printr-un canal (garla) apa era dirijata catre morile de apa saufolosita si la gazariile (distileriile) de petrol din localitate. Numai astfel se explicanumele localitatii Garlele-Gazariei. si astazi se mai pot vedea, pe unele sectoare, inlocalitatea Gazarie, portiuni din vechile garle, astazi colmatate natural sau desfiintatede localnici. Tot in sesul Tazlaului Sarat, dupa al doilea razboi mondial, a aparutzona blocurilor Albotesti.

Caracteristici geotehniceToate terenurile din teritoriul admistrativ Moinesti se comporta diferit atunci candsant solicitate suplimentar de constructiile care se pot funda pe ele.1. Terenurile de origine aluvionara care insotesc terasa joasa de 5 m altitudinea raului Tazlaul Sarat, pe cele doua maluri ale sale, sant terenuri bune de fundare,cu capacitate portanta ridicata. Rocile necoezive grosiere sustin o cuvertura fin-coeziva de grosime variabila, care nu pune ansa probleme de fundare deosebite.Elesant prezente in cartierul Gazarie si in partea sud-estica a cartierului Lucacesti.

2. Sesul aluvial al paraului Lunca (Urmenis) din zona joasa a cartieruluiHangani (Lunca), acolo unde are deschideri suficiente pentru a permite amplasareaunor constructii, este format in subteran din roci aluviale fine, slab coezive sinecoezive, reprezentate de alternante de nisip mediu – mare, nisip argilos si pietrismic cu nisip, cu frecvente lentile maloase. Nivelul hidrostatic este la adancimi miciiar relieful de ses aluvial este putin ridicat peste cota talvegului vaii, permitindinundarea frecventa a sesului. Este deci un teren pe care nu se recomandaamplasarea constructiilor, decat an conditii speciale.

3. Sesul aluvial al paraului Gizu, fiind foarte angust si gazduit antre peretii uneivai adanci, nu permite amplasarea unor constructii. De altfel, an cursul superior, an



36

sesul paraului Gazu apar si izvoarele minerale care au zona de protectie extinsa petoata largimea vaii.

4. Sesul aluvial al paraului Urmenis ( cursul inferior al paraului Lunca ) pe careeste situat cartierul Vasiesti, este caracterizat printr-o deschidere mai larga, de panala 200 m si este constituit din terenuri bune de fundare.

5. La partea superioara a reliefului, sub depozite locale de umpluturi, se extindroci argilo-nisipoase si argilo-prafoase, putin umede, fara prorpietati de tasaresuplimentara prin umezire. Stratul de aluviuni grosiere apare la adancimi de peste 8m.

6. Terasa medie, de 40 m altitudine relativa din versantul drept al rauluiTazlaul Sarat, strabatuta si erodata de valea paraului Gazu si pe care esteconstruita zona centrala a municipiului Moinesti, este formata predominant din rociargiloase, cu lentile de nisip care pot fi saturate, cu pietrisuri nerulate an baza ( carepot lipsi, local ) si poate fi considerata un teren bun de fundare, acolo unde pantelereliefului nu sant foarte mari.

7. Pe terenurile cu pante pronuntate, construirea se poate face numai inconditii speciale.

8. Terasa superioara, de 60 m altitudine relativa, din vesantul drept al rauluiTazlaul Sarat, care este doar un rudiment vechi de terasa erodata, relief pe care s-aconstruit partea de vest a cartierului Lucacesti, este afectata, superficial defenomene morfogenetice ( cornise de desprindere cu analtimi de peste 20 m ) si sesuprapune litologic peste zona de aflorare a depozitelor aquitaniene – formatiuneacu sare – care contribuie la producerea unor manifestari de adancime dedezechilibru in versant, amplificate si de circulatia necontrolata a apelor subpresiune, pompate in sonde pentru recuperarea secundara a zacamintelor de titei.Zona nu se recomanda pentru construire decat an conditii speciale sau dupaexecutarea unor lucrari majore de stabilizare a versantului.

9. Zonele versantilor muntosi din partea de vest si sud est a teritoriuluiadministrativ al municipiului Moinesti, suprapuse peste zona depresiuniiintramontane Comanesti sant acoperite cu depozite deluviale de panta, uneoriavand grosimi mari, de peste 8 m. Litologia acestor depozite, predominant argiloasedar cu numeroase lentile de nisip, care se pot constitui in colectorul unor miciacvifere de versant, le confera un mare potential de instabilitate, ceea ce nu lerecomanda ca fiind terenuri bune de fundare decat an zonele de platou sau cu pantefoarte reduse. Construirea in aceste zone de versant, asa cum este versantul sud-estic al Dealului Caliman, pe care se situeaza si zona nordica a cartierului Hanganisau versantul nord-vestic al Dealului Magura, nu se face decat in conditii speciale,cu studiul stabilitatii in fiecare caz. Aceste perimetre sant, de altfel si zone deamplasament pentru numeroase sonde de petrol, legate antre ele prin drumuripetroliere execute an profil mixt, fara consolidare, ceea ce contribuie an modsubstantial la declansarea dezechilibrelor de versant, prin facilitarea accesuluiapelor pluviale an masa deluviului de panta.



37

Venirea unor ani cu precipitatii normale sau chiar peste media obisnuita, dupa oindelungata perioada de seceta, poate duce la activarea unor alunecari stabilizatesau la amorsarea unora noi. Din acest motiv, nu se vor executa locuinte peterenurile in panta, considerate stabile pana in prezent, dar pe care se observaaparitia unor fisuri transversale sau chiar a unor mici cornise de desprindere.

B.3. CONDITII CLIMATICE SI TOPOCLIMATICE

Clima este temperat-continentala, moderata cu influente montane, dar si deadapost.Climatul zonei depresionare Moinesti – Comanesti este temperat continental de tipsubmontan, moderat, cu o andulcire datorata asezarii favorabile fata de circulatiacurentilor de aer mai calzi dinspre nord-vest. Verile sant racoroase iar iernile blande.Temperatura medie anuala a aerului este de +7 °C, luna cea mai calduroasa fiindiulie, cu o temperatura medie de 16 °C, iar luna cea mai friguroasa este ianuarie cuo temperatura medie de – 4 °C.Directia predominanta a vanturilor este dinspre nord-vest si nord, mai rar dinspreest.Cantitatea medie anuala de precipitatii este de cca. 682l/ mp( postul pluviometricMoinesti), cu maxime an lunile mai – iulie si minime an februarie – martie. Repartitiain timp a precipitatiilor este neuniforma, cu precipitatii puternice in sezonul cald, ceduc la viituri de amploare deficitului de apa si a secetei, in special in lunile detoamna.Fenomene hidrometeorologice care caracterizeaza clima acestei zone siinfluenteaza negativ activitatea economic sunt: ceata, bruma, chiciura, poleiul,lapovita, grindina. Bruma este un fenomen specific sezonului rece; cand se producetoamna si primavara, are efecte negative asupra vegetatiei. In anotimpurile detranzitie, bruma are o frecventa lunara maxima in octombrie si noiembrie. Brumeletimpurii de toamna si cele tarzii de primavara aduc serioase pagube culturiloragricole. Chiciura si poleiul se formeaza deobicei in lunile de iarna, fiind daunatoarepomilor fructiferi.

B.4. RETEAUA HIDROGRAFICA



38

Reteaua hidrografica a municipiului Moinesti este reprezentata prin raul TazlaulSarat cu afluentii Lucacioaia si Gazului si raul Ormenis cu afluentii Hangani,Pacurilor, Lutaria, Iodan, Racii, Silistea, Leurda.Raul Tazlaul Sarat traverseazapartea de est si sud-est a municipiului - CartierulLucacesti si are la statia hidrometrica Lucacesti un debit mediu multianual de1,38mc/s.Raul Ormenis izvoraste din partea sudica a Muntilor Gosmani (Piciorul Fagului) sieste afluent al Trotusului .

Apele mineraleIn zona Municipiului Moinesti exista o serie de izvoare minerale care, prinexploatare, ar putea imbunatati potentialul turistic al zonei.La Lucacesti, Schela Moinesti si Lunca Sesului sunt izvoare clorosodice. In ParculBai si in Lucacesti (pe versantul nordic al Dealului Osoiu) exista izvoare sulfuroasesi feruginoase. O parte din izvoarele din Moinesti sunt captate, cu un debit cumulatde 52.128 litri/24 ore. Cele din Lucacesti nu sunt captate, debitul lor estimat fiind de6.200 litri/24 ore.Izvoarele minerale din Parcul Bai au apa sulfuroasa, bicarbonata, calcica,magneziana, hipotona, in numar de noua, iar unul este feruginos.Orasul Moinesti a figurat printre statiunile balneare din Romania in mod oficial. Inacest sens, in urma numeroaselor demersuri facute incepand din 1910, in anul 1934localitatea a primit statutul de statiune balneara prin Decizia nr. 21192 din 05 iunie1934 a Ministerului Sanatatii si Ocrotirii Sociale, publicata in Monitorul Oficial nr.146/1934, s-a acordat Moinestiului statutul de statiune balneoclimaterica.

B.5. VEGETATIA

Formatiunile vegetale ale zonei sunt formate din pasuni, fanete si paduri. Dinsuprafata totala a teritoriului administrativ de 4597 ha, pasunile padurile totalizeazao suprafata de 1056 ha (22,97%). La nivelul unitatii administrative teritoriul studiateste usor deficitar in vegetatie forestiera, avand in vedere faptul ca media pe taraeste de 26,7% din suprafata unei localitati.



39

Arealul padurilor s-a redus prin defrisari in favoarea pasunilor si a fanetelor inspecial in imediata apropiere a intravilanului. In cadrul vegetatiei de padure seobserva o etajare in functie de altitudinea si expunerea versantilor. Padurileamestecate de foioase (stejar, fag in asociatii cu specii de carpen, tei, ulm etc.)ocupa zonele cu altitudini mijlocii (550-700 m), pe versantii de N.V. a culmii Berzuntisi pe versantii de S.E. a culmilor muntoase a Muntilor Gosmanului (Tasbuga,Nogea). La marginea padurilor de foioase apar frecvent arbustii: alunul, cornul,maciesul, paducelul etc. In zonele mai inalte de 700 m, fagul apare in amestec cuconiferele (molidul, pinul, bradul), iar la inaltimi de peste 800 m coniferele alcatuiesclimita superioara a padurilor.Pe versantul de S.E. a Dealului Osoiu, a partii lui centrale, se gaseste o padure depini care reprezinta o plantatie facuta pentru a stabiliza alunecarile de teren din zonasi unde astazi este zona de agrement a orasului (Parcul Padurea cu Pini) curestaurant si casute din lemn, cu spatii de cazare pentru turisti.Pe versantii de S si S.V. ai Dealului Osoiu sunt plantatii mai tinere de pini, fata deversantii dinspre N.E. si N ai Dealului Osoiu, unde au fost facute in trecutdespaduriri, iar pasunile sunt de slaba calitate si sunt afectate puternic de eroziuneatorentiala.Pe treapta morfologica de 2-3 m altitudine relativa din lungul Tazlaului Sarat, in zonaGazarie, pe solurile aluviale, scheletice, creste o vegetatie saracacioasa formata dinierburi rare, pelin si catina alba. Catina alba are fructe foarte valoroase, bogate invitamine si saruri minerale. Fructele de catina alba sunt folosite pentru obtinerea desucuri (sirop) in mica masura si ar trebui mai bine valorificate

B.6. FAUNA

Lumea animala este diversificata si este reprezentata prin: artropode, mai alesinsecte (in unele zone din intravilan, tantarii fiind o adevarata pacoste pentrulocalnici in sezonul cald), moluste, amfibieni, reptile, pasari si mamifere (iepurele,caprioara, mistretul, lupul, vulpea, veverita, ursul brun etc.).Interes economic prezinta fauna cinegetica ce are hrana si adapost in special inpaduri. In ultimele decenii insa vanatul a scazut. Fauna piscicola este foarte putinprezenta. Candva bogat in peste, Tazlaul Sarat, puternic poluat in prezent, esteaproape lipsit de aceasta bogatie naturala.

B.7. ZONE CU RISCURI NATURALE

Pe baza studiului preliminar "Studiu geotehnic si hidrogeologic"elaborat deGEOPREST si a "Hartii de risc"elaborata de IPTANA a municipiului Moinesti, zonelecu risc de producere a alunecarilor de teren si terenurile inundabile sunt delimitate:

de-a lungul raului Tazlaul Sarat de-a lungul paraului Gazu de-a lungul paraului Urmenis

În urma identificarii zonelor semnalate în municipiul Moinesti s-a constatat caalunecarile sunt determinate în principal de exploatarile petroliere si de depozitelede sare subterane în care au avut loc infiltratiide apa.Paraul Urmenis si afluentii sai din cartierele Hangani si Vasiesti ridica uneleprobleme in ceea ce priveste tranzitarea debitelor mari de viitura. Versantii auexpuneri si pante foarte diferite si sunt puternic afectati de eroziunea torentiala,alunecari de teren prin faptul ca paraiele ce coboara vijelios incarcate din munte cumulte aluviuni le deverseaza in zona in zona Lucacesti, Hangani, Vasiesti. Astfel de



40

fenomene se produc adeseori la topirea brusca a zapezilor si a ploilor torentiale devara .

B.7.1. Inundaţii

O problemă serioasă o constituie degradarea solurilor ca urmare a defrişărilor,lucrărilor petroliere şi a poluării rezultate în urma acestora. Un exemplu este soluldegradat pe versantul de nord est al Dealului Osoiu, unde există o puternică eroziunetorenţială. Pe viitor se impune restabilirea echilibrului natural prin limitarea defrişărilor,regularizarea scurgerii torenţiale, raţionalizarea păşunatului şi eliminarea poluării.

În perioadele critice - topirea bruscă a zăpezilor combinate cu ploi în timpulprimăverilor sau în timpul ploilor torenţiale de vară - pâraiele din zonele Hangani şiLucăcesti au debite foarte mari, produc revărsări şi aduc numeroase pagube: ruppodeţele, drumurile, provoacă inundaţii, depun mari cantităţi de aluviuni, cu toate căîn fiecare an se iau măsuri pentru prevenirea acestor neplăceri.

B.7.2. Alunecări de teren

În urma identificării zonelor semnalate în municipiul Moineşti s-a constatat căalunecările sunt determinate în principal de exploatările petroliere şi de depozitelede sare subterane în care au avut loc infiltraţiide apă.

Astfel, în aceste zone a fost determinată vulnerabilitatea în termen de pagubemateriale având în vedere faptul că fenomenele de instabilitate puse în evidenţă peraza municipiului Moineşti sunt lente, făcând posibilă evacuarea fără pierderi de vieţiomeneşti.Conform Memoriului tehnic priviind Hartile de risc in municipiul Moinesti in zoneleamintite valorile coeficientului de risc la alunecări de teren sunt cuprinse între 0,5 şi0,78. Aceste valori arată faptul că în municipiul Moineşti există un risc mediu si marede producere a alunecarilor de teren, in special datorita factorului antropicreprezentat de exploatarile petroliere din zona si metodelor utilizate pentruextragerea titeiului.Apariţia pânzelor de apă freatică la adâncimi mici (de exemplu în Şaua Moineşti sub1 m adâncime) provoacă unele probleme de eroziune a fundaţiilor şi subsolurilorprecum şi probleme legate de salubritatea acestora.Pe întreaga suprafaţă a municipiului Moineşti, nivelul freaticului se găseşte laadâncimi mai mici de 5 m, această situaţie conducând la o probabilitate medie-marede producere a alunecărilor.Apele freatice ajung la suprafaţă prin numeroase izvoare. În zona de munte din vestullocalităţii şi în zonele Hangani, Văsăiesti, izvoarele sunt numeroase şi au apăpotabilă, dar debitele lor sunt scăzute.Exista două zone cu alunecări de teren datorate faptului că “lentila” de sare setopeste sub acţiunea apelor freatice. Este vorba de zonele Hangani si Lucăcesti undenu se dau autorizaţii de construire.În urma analizei factorului hidroclimatic Kd reiese ca municipiul Moinesti are oprobabilitate mare la alunecare datorită precipitaţiilor lente, de lungă durată, cuposibilităţi de infiltrare a apei în roci sau a ploilor rapide, cu transport de debitesolide, fapt ce conduce ulterior la apariţia proceselor de eroziune.Studiul geotehnic si hidrogeologic"elaborat de GEOPREST si a "Hartii derisc"elaborata de IPTANA a municipiului Moinesti recomanda:



41

- monitorizarea fenomenelor de instabilitate cunoscute cu mijloace fizice(inclinometrie, piezometrie etc.) şi topografice. În acest fel se poate gestionareabilitarea zonelor afectate de instabilitate.

- realizarea unui plan care să pună în evidenţă raportul cost/beneficiu în ceea cepriveşte tratarea fiecărei zone afectate de alunecări de teren. Acest plan trebuie săincludă analiza economică soluţii de remediere vs. evacuare, identificarea de rutealternative cailor de comunicaţii blocabile de către fenomenele de instabilitate.

- Prezenţa apei reprezintă cel mai important un factor declanşator al fenomenelorde instabilitate astfel încât acestea trebuie înlăturate prin următoarele tipuri demăsuri:

- având în vedere faptul că în unele zone există sisteme de alimentare cu apăpotabilă, dar nu există sisteme de canalizare pentru înlăturarea apelor uzate, sepoate trage concluzia că un volum apreciabil de apă se infiltrează în pământ dinpuţurile drenante ale utilizatorilor casnici sau din fosele septice impropriuimpermeabilizate. Este important ca după executarea lucrărilor de infrastructură săse instituie obligativitate racordării tuturor gospodăriilor din zonă la sistemul colector.

- se impune o verificare a sistemului de alimentare cu apă menajeră, iar în cazul încare se poate realiza modernizarea reţelei în această zonă se propune protejareaconductelor cu canivouri de beton. Astfel s-ar putea evita amplificarea fenomenelorde instabilitate ce au iniţial un caracter local, dar avariind conductele de alimentarecu apă devin mult mai însemnate prin saturarea materialului deluvial şi diminuarearezistenţei la forfecare la interfaţă acestuia cu roca de bază.

- dacă se ţine seama de condiţiile meteorologice specifice, se poate constatanecesitatea drenării apelor meteorice. Acest lucru se poate realiza pe două direcţiiparalele: execuţia unui sistem de canalizare pluvială cu guri de scurgere (gaigere)conectat la sistemul de evacuare a apelor menajere uzate precum şi prin realizareaunui sistem de drenuri a căror amplasare şi dimensionare va trebui să facă obiectulunui studiu separat. Sistemul de drenuri va trebui să asigure desecarea zoneloractuale de băltire a apelor de suprafaţă şi înlăturarea freaticului acolo unde nivelulacestuia poate induce instabilitate.

B.7.3. Situatia si stadiul siturilor contaminate cu produse petroliereCod sit Numele sitului Tipul de

propietateasupra

terenului

Naturapoluantilor

Suprafatapotential

contaminata(ha)

RO1APMBC00061

Parc 807Moinesti

Proprietateprivata

Hidrocarburipetroliere

0,05

RO1APMBC00063

Batal Moinesti(Sarmatian)

Proprietateprivata


0,99

RO1APMBC00065

Parc 795Lucacesti

Proprietateprivata


0,10

RO1APMBC00068

Parc 2Văsăieşti

Proprietateprivata

Hidrocarburipetroliere si

cloruri

0,03

RO1APMBC000 Parc 6 Proprietate Hidrocarburi 0,19



42

71 Sarmatian privata petroliereRO1APMBC000

77Parc 817Lucacesti

Proprietateprivata


0,05

RO1APMBC00078

BatalAlbotesti

Proprietateprivata

Hidrocarburipetroliere si

sulfati,benzofluoranten

1,59

RO1APMBC00079

DepozitAlbotesti

Proprietateprivata

benzofluoranten 0,90

RO1APMBC00083

Compresor795+804Lucacesti

Proprietateprivata

Halogeni,hidrocarburi,

metale

0,10

RO1APMBC00084

Parc 4Sarmatian

Proprietateprivata


0,06

RO1APMBC00092

Parc 1114Lucacesti

Proprietateprivata


0,02

RO1APMBC00093

Batal Gazarie Proprietateaprimariei

Depozitareaproduselor

chimicepericuloase

0,64

RO1APMBC00095

Parc 7Sarmatian

Proprietateprivata


0,14

RO1APMBC00100

Parc 1150Moinesti

Proprietateprivata


0,03

RO1APMBC00103

Rampa CFMoinesti

Proprietateprivata


2,00

RO1APMBC00104

Atelierreconditionare

materialtubular

Moinesti

Proprietateprivata

Hidrocarburi 1,00

RO1APMBC00110

SC Prest ServSA (Depozit

deseurimunicipale)

Domeniupublic alstatului

Amoniu, nitriti,cloruri, fier,

mangan

2,20

RO1APMBC00123

PrimariaMoinesti-depozitdeseuri

municipale

ProprietateprimariaMoinesti

Deseurimunicipale

2,00

B.8. ARII NATURALE PROTEJATE

In municipiul Moineşti se afla Rezervatia naturala Padurea de pini - 15,00 ha.

B.9. MONUMENTE ISTORICE SI DE ARHITECTURA

Zonele naturale protejate de interes national si monumentele naturii, precum sigruparea geografica si localizarea teritoriala a zonelor naturale protejate de interesnational sunt prevazute in anexa nr. I Legea 5/2000.



43

Extras ANEXA Nr. I L5/2000 :ZONE NATURALE PROTEJATE DE INTERES NATIONAL SI MONUMENTE ALENATURII (Elaborata in baza datelor existente la data de 1 octombrie 1998, inconformitate cu prevederile Legii nr. 137/1995 privind protectia mediuluiinconjurator)

2.0. Rezervatii si monumente ale naturiiPadurea de pini (cod 2130) – 15 ha

Extras din ANEXA Nr. III L5/2000:Unitati administrativ-teritoriale cu concentrare foarte mare a patrimoniului construitcu valoare culturala de interes national

Orase: Moinesti

Ministerul Culturii si CultelorInstitutul National al Monumentelor IstoriceLista monumentelor istorice 2004

Nr.Crt.

COD LMI 2004 Denumire Localitate Datare

1 69 BC-I-s-A-00732 Cetatuia dacica de la Moinesti –"Dealul Cetatuia"

Moinesti, cartier Lucacesti sec. I

2 261 BC-II-m-B-00858 Biserica "Cuvioasa Paraschiva” Moinesti, str. Avram Iancunr.14

1702

3 262 BC-II-m-B-00859 Scoala "Stefan Luchian” Moinesti, str. Zorilor nr.20 18944 361 BC-IV-m-B-

00937Monumentul eroilor din razboiul

pentru independentaMoinesti, Parcul Tei 1908

Descoperirile arheologice intamplatoare se vor anunta, in termen de cel mult 72 deore, primarului unitatii administrativ-teritoriale de catre persoana descoperitoare,proprietarul ori titularul dreptului de administrare a terenului in cauza.

B.10. SPATII VERZI

Potrivit Registrului spatiilor verzi, suprafata spatiilor verzi din municipiul Moinestieste de 50,822 ha.Insuficienta locurilor de parcare face ca spatiile verzi si locurile de joaca pentru copiisa fie ocupate de masinile ce nu pot fi lasate in alta parte.- parcul Central (in zona Primariei);- parcul Orasenesc (langa Posta);- parcul Bai, cu izvoarele de apa minerala;- parcul Tei de pe strada Zorilor;- parcul Lucacesti de pe strada Luminii;- Padurea cu Pini - arie protejata;- zona C. Negri;- zona strand Lucacesti.

Indicatorul mp spații verzi / locuitor este de 20,31 mp/loc.Legea nr. 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi dinintravilanul localitatilor, republicata 2009 la art. 3 prevede: ”Spatiile verzi secompun din urmatoarele tipuri de terenuri din intravilanul localitatilor:



44

a) spatii verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, gradini, scuaruri, fasii plantate;b) spatii verzi publice de folosinta specializata:

1. gradini botanice si zoologice, muzee in aer liber, parcuri expozitionale, zoneambientale si de agrement pentru animalele dresate in spectacolele de circ;

2. cele aferente dotarilor publice: crese, gradinite, scoli, unitati sanitare sau deprotectie sociala, institutii, edificii de cult, cimitire;

3. baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanta.c) spatii verzi pentru agrement: baze de agrement, poli de agrement, complexuri sibaze sportive;d) spatii verzi pentru protectia lacurilor si cursurilor de apa;e) culoare de protectie fata de infrastructura tehnica;f) paduri de agrement.”

Conform OG 195/2005 completata prin OG nr. 114/2007, conform cu DirectiveleEuropene tinta care trebuie atinsa pentru o localitate privind spatiile verzi este de 26mp/locuitor pana in anul 2013.Primaria municipiului Moinesti are intocmit Registrul local al spatiilor verzi.Ordinului nr.1549/04.12.2008 prevede la Art. 13. - Registrul local al spatiilor verzitrebuie corelat cu prevederile planurilor urbanistice generale si ale regulamentelorde urbanism intocmite conform Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului siurbanismului, cu modificarile si completarile ulterioare.

B.11. POPULATIA

La nivelul anului 2013, populatia municipiului Moinesti era de 25.024 locuitori.

Invăţământ :- Liceul teoretic “Spiru Haret”;- Colegiul TEHNIC “Grigore Cobalcescu”’- 6 scoli generale;- Scoala de arte si meserii;- 9 gradinite;

Sanatate: spitalul municipal de urgenta, cabinete de medicina de familie, cabinetestomatologice, farmacii.

Cultură :Obiectivele de utilitate publica cu profil cultural sunt slab reprezentate in orasulMoinesti, si anume: doua cluburi cu capacitate de 550 locuri si o bibliotecaoraseneasca de 52000 volume.

CulteÎn municipiul Moineşti există urmatoarele biserici:

7 Biserici ortodoxe; 1 Biserica catolica; 1 Biserica penticostala; Sinagoga evreiasca;

1 casa de rugaciuni „Philadelphia”.



45

B.12. ECONOMIA

Moinesti, in anul 2009Numarul deunitati locale

active

Cifra deafaceri (mii lei

RON)

Numarulmediu desalariati

Investitii brute(mii lei RON)

Investitii nete(mii lei RON)

476 304.699 6.250 494.110 371.558

Cifra de afaceri realizata in medie pe o unitate locala activacifra de afaceri realizata pe unitate activa (mii lei RON preturi curente)

2005 2006 2007 2008 2009Municipiul Moinesti 1.094,7 1.162,2 1.123,2 1.672,0 640.1

Cifra de afaceri realizata in medie pe un salariat din unitatile locale activecifra de afaceri medie pe un salariat (mii lei RON preturi curente)

2005 2006 2007 2008 2009Municipiul Moinesti 47,6 59,1 71,9 109,4 48,8

Investitii brute in bunuri corporale ce revin in medie la un salariat din unitatilelocale activeinvestitii brute pe un salariat (mii lei RON preturi curente

2005 2006 2007 2008 2009Municipiul Moinesti 6,1 9,2 24.5 123,7 79,1

Investitii brute in bunuri corporale ce revin in medie la 1.000 lei RON cifra deafaceri realizata de unitatile locale active

investitii brute la 1.000 lei RON cifra de afaceri (lei RON preturi curente)2005 2006 2007 2008 2009

Municipiul Moinesti 127,5 156,2 340,2 1.131,2 1.621,6

Investitii nete in bunuri corporale ce revin in medie la un salariat din unitatilelocale activeinvestitii nete pe un salariat (mii lei RON preturi curente)

2005 2006 2007 2008 2009Municipiul Moinesti 5,8 8,7 20,0 57,6 59,4

Investitii nete in bunuri corporale ce revin in medie la 1.000 lei RON cifra deafaceri realizata de unitatile locale active

investitii nete la 1.000 lei RON cifra de afaceri (lei RON preturi curente)2005 2006 2007 2008 2009

Municipiul Moinesti 122,0 147,6 278,5 527,0 1.219,4

Radiografia vietii economice locale pe sectoare si ramuri industriale are la bazaprelucrarea informaTiilor obTinute de pe site-ul MinisteruluiEconomiei si Finantelor pornind de la lista societatilor comerciale cu sediul inmunicipiul Moinesti existente la 31.12.2006.Astfel, la sfarsitul anului 2006, la nivelul municipiului Moinesti sunt active 541 defirme dintre care 42 au cifra de afaceri egala cu 0, 58 au fost



46

infiinTate pe parcursul anului 2006, iar 106 nu au informaTii pentru anul 2005, toateacestea fiind considerate fara activitate. Prin urmare analiza a fost facuta pe unesantion de 335 de agenti economici.Analizand principalele sectoare economice din municipiul Moinesti situatia esteurmatoarea:

172 de agenti economici isi desfasoara activitatea in comert; 23 de agenti economici opereaza in diverse ramuri industriale (extractiva,

textila, panificatie, mobila si prelucrarea lemnului); 11 agenti economici desfasoara activitati in unitati de alimentate publica; 14 agenti economici isi desfasoara activitatea in domeniul constructiilor; 33 de agenti economici opereaza in domeniul transporturilor de calatori si

transport marfa; 79 de agenTi economici desfasoara activitati in servicii; 3 agenti economici desfasoara activitatea in agricultura si silvicultura.

Majoritatea firmelor din municipiul Moinesti sunt firme tinere, infiintate incepand cuanul 2003. Anii 2003 si 2006 au reprezentat anii cu cele mai multe firme infiintatecare sunt active in prezent.Mediul economic local este dominat de firmele din comert si firmele mici de servicii.Peste jumatate dintre firme activeaza in domeniul comertului (51%) si aproximativ unsfert din economia locala revine sectorului serviciilor (24%).Ca marime, domina ca numar firmele cu o cifra de afaceri cuprinsa intre 100.001-1.000.000 RON (38,2%) si firmele cu o cifra de afaceri cuprinsa in intervalul 10.001-100.000 RON (39,1%). Analiza indicatorilor financiari pentru municipiul Moinestiindica un mediu de afaceri favorabil lansarii de firme pe piaTa prin profitabilitatearidicata a firmelor cu cifra de afaceri mica, urmata de firmele cu o cifra de afacerimedie caracterizate printr-un numar mai mare de angajati si o rata a profitului maimica.Majoritatea firmelor, 44% are un numar relativ mic de personal, cuprins intre 1-10angajati, acestea fiind si cele mai profitabile firme daca analizam raportul profittotal/cifra de afaceri totala.

B.13. ECHIPARE EDILITARA

B.13.1. Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apa in sistem centralizatMunicipiul Moinesti este alimentat cu apa din din ramura de nord OL Dn 800 mm aSistemul principal de alimentare cu apa al Companiei Regionale de Apa Bacau (CRAB).Sistemul principal al CRAB Bacau este alimentat de Lacul Poiana Uzului si Statiade tratare apa Darmanesti. Sistemul alimenteaza cu apa tratata toate orasele dinValea Trotusului cat si mun. Bacau.Conducta de aductiune a apei PEHD Dn 500 mm racordata la ramura de nord aSistemului de alimetare, alimenteaza prin intermediul unei noi statii de pompareamplasata in loc Vermesti – Comanesti, atat mun. Moinesti cat si comunele PoduriMagiresti si Ardeoani.Mun. Moinesti dispune de mai multe rezervoare de inmagazinare a apei amplasatein locatiile Micleasca, Brazi, Christea, Hangani, cu capacitate totala 8.540 mc.



47

Distributia apei se face prin conducte mai vechi din fonta de presiune, otel siazbociment sau mai noi din PEHD cu diametre de 50 300 mm.Lungimea totala a strazilor existente in mun. Moinesti este de 70037 ml.Lungimea retelelor de distributie este de cca. 44500 ml. Gradul de echipare astrazilor cu retele de apa de distributie este de cca 64 %.Populatie care beneficiaza de alimentarea cu apa: 20060 loc (84 %).Debitul mediu anual de apa consumat este de 2.068 mii mc din care 164 mii mcpentru uz casnic.Contorizarea apei consumate se face in prezent in proportie de 83%.

B.13.2. Evacuarea apelor uzate

Mun. Moinesti dispune de o canalizare in sistem divizor, cu colectoare separate ptr.ape uzate menajere si separate ptr. ape pluviale.Colectoarele sunt executate, cele mai vechi din tuburi din beton cu Dn 200 – 1000mm, iar cele mai noi din tuburi din PVC cu Dn 200 - 315 mm.Lungimea colectoarelor de ape uzate menajere este de cca.22700 ml (cca. 35 %din lungimea totala a strazilor), iar a colectoarelor de ape pluviale este de cca. 2000ml (cca. 3 % din lungimea totala a strazilor).In prezent sunt racordati la sistemul de canalizare cca. 14250 locuitori.Apele uzate menajere sunt deversate in Statia de epurare existenta, amplasata inparte de est a municipilui.Statia de epurare din Moinetti este proiectata pentru tratare mecanica si biologica.Apa uzata tratata este deversata in raul Tazlaul Sarat.Debitul de apa proiectat ptr.Statia de epurare este de Qmed = 120 l/s, din careexistent Qmed exist = 62 l/s.Colectoarele de ape pluviale deverseaza apele in paraul Urmenis prin 3 guri devarsare.

B.13.3. Alimentarea cu energie electrica

Energia electrica necesara consumatorilor din orasul Moinesti este asigurata dinsistemul energetic national si reteaua electrica a societatii Petrom.Deoarece orasul a fost intens industrializat mai ales in domeniul extractiei de petrolsi gaze orasul este transversat de retele electrice aeriene de medie tensiune 20kv siretele electrice de inalta tensiune de 110 kV pe mai multe directii, existand si ocentrala de transformare proprie.Toate posturile de transformare ce alimenteaza consumatorii din resedinta orasuluisi localitatile aferente sunt racordate la reteaua de medie tensiune de 20 kv.Puterea lor este functie de zona de consum si variaza intre 63 ÷ 630 KVA.Reteaua electrica de medie tensiune –20 kV este realizata pe stalpi din beton armatcentrifugat cu conductori din aluminiu, cupru si otel tip funie. Aceasta esteamplasata atat pe marginea drumurilor sau trecand prin gradini si terenuri agricolesau alte destinatii, cat si prin oras neavand o distributie uniforma legata dedezvoltarea orasului, depinzand in principal de vechea infrastructura industriala aorasului.Retelele de distributie de joasa tensiune sunt pozate pe marginea drumurilor si astrazilor din oras pozate aerian cai si ingropat. Acestea alimenteaza integral atatconsumatorii casnici, social-culturali, societatile comerciale, industriale si altele.Conform Ordinului 4 / 2007( Norma tehnica privind delimitarea zonelor de protectiesi de siguranta aferente capacitatilor energetice - Revizia I) pentru linii electriceaeriene cu tensiuni de peste 1 kV, zona de protectie si zona de siguranta coincid cu



48

culoarul de trecere al liniei si sunt simetrice fata de axul liniei. Distanta deprotectie/de siguranta reprezinta latimea culoarului de trecere al liniei.Dimensiunea (latimea) zonei de protectie si de siguranta a unei linii simplu saudublu circuit are valorile:

a) 24 m pentru LEA cu tensiuni intre 1 si 110 kV;b) 37 m pentru LEA cu tensiune de 110 kV;

Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV, cu conductoare izolate sau neizolate,se construiesc la marginea drumurilor, inclusiv a celor forestiere, in culoareamplasate in zonele de protectie a drumurilor publice, la limita zonei de siguranta aacestora, in conditiile precizate in NTE 003/04/00.

B.13.4. Alimentarea cu energie termica

In municipiul Moinesti, judetul Bacau, alimentarea cu gaze naturale aconsumatorilor casnici, o obiectivelor social-culturale si a agentilor economici, esterealizata prin:- retele de distributie gaze naturale presiune joasa;- retele de distributie gaze naturale presiune redusa.Retelele de distributie gaze naturale presiune joasa sunt in curs de inlocuire curetele de distributie gaze naturale presiune redusa.

Retelele de distributie gaze naturale existente , sunt : in montaj ingropat , pe traseul lor fiind rasuflatori carosabile si de spatiu verde; in montaj aerian.Traseul retelelor de gaze naturale existente este in teritoriul public.Incalzirea imobilelor din municipiu (locuinte individuale, locuinte colective , societaticomerciale si obiective social – culturale), se realizeaza cu:- sobe care utilizeaza combustibil solid (lemn de foc si carbune);- sobe care utilizeaza combustibil gaze naturale;- centrale termice proprii care utilizeaza combustibil solid (lemn de foc si carbune);- centrale termice proprii care utilizeaza combustibil gaze naturale.

B.13.5. Telefonie

Orasul este prevazut atat cu centrala telefonica automata ce deserveste faraprobleme abonatii de telefonie fixa cat si retele de telefonie mobile cu acoperire deaprox. 100%.Prin oras trec retele telefonice cu fibra optica si instalatii Tc montate ingropat laadancimea de 0,8÷1,5m si aerian pe stalpi Tc si Electrica.Racordurile telefonice la obiective sunt realizate cu cabluri de telecomunicatii avandinsotitor din OL funie si montate ingropat in tub de protectie pana la firidele detelefonie aferente obiectivelor.De asemeni orasul este prevazut cu retele de transmisii date si conectare la internetce folosesc si infrastructura retelelor de telefonie fixa.

B.13.6. Gospodarie comunala

Serviciile de salubritate sunt realizate de catre SC SOMA S.A. care asiguracuratenia orasului si gestionarea deseurilor. In municipiul Moineşti exista un sistemde colectare si sortare a deseurilor, fiind amenajate 92 de platforme pentrucolectarea selectiva a deseurilor. In municipiul Moinesti exista o statie de sortarecare deserveste zona 5 de arondare a judetului Bacau, investitie realizata prinprogramul ISPA. De la statia de sortare deseurile sunt transportate la statia detransfer de la Beresti Tazlau, ulterior fiind depozitate la depozitul de deseuri Bacau.



49

Municipiul are contract cu firma PROTAN pentru ridicarea cadavrelor animaliere.In urma solicitarii APM Bacau, Primaria municipiului Moinesti a declarat existentaunui depozit de deseuri menajere, care a fost inchis si salubrizat pana la16.07.2009. Inchiderea depozitului de deseuri s-a realizat conform H.G. 349/2005privind depozitarea deseurilor cu modificarile si completarile ulterioare, printr-unproiect al Consiliului Judetean Bacau in cadrul Sistemului Integrat de Managemental Deseurilor in judetul Bacau. Monitorizarea post inchidere a depozitului serealizeaza timp de 30 de ani, cu posibilitatea de prelungire daca depozitul nu estestabilizat, conform actelor de reglementare in vigoare detinute de Primaria Moinesti.Depozitul municipal a fost infiintat in anul 1976 cu o capacitate de depozitare de150.000 mc si o inaltime a stratului de depozitare de 7 m, la sfarsitul anului 2009avand o suprafata de 2,8 ha. Cantitatea totala de deseuri depozitate de la inceputuldepozitarii si pana in anul 2009 este de 118.447,51 tone. Distanta depozitului fata dezona locuita este de 50 m iar fata de apa de suprafata de 30 m.Municipiul Moinesti are 9 cimitire insumand o suprafata de 7,65 ha, distribuite in totteritoriul:

1. Micleasca -1cimitir S = 1,52 ha;2 . Vasiesti -1cimitir S = 0,30ha;3. Hangani - 1cimitir s = 1,06ha;4. Str. Zorilor -1 cimitir s = 1,41 ha;5. Lucacesti sat - 1 cimitir s = 0,79 ha;6. Str. G. Cosbuc -1 cimitir s = 0,97 ha;7. Str. General Sova -1 cimitir mozaic s = 0,70 ha;8. str.T.VIadimirescu -1 cimitir catolic s = 0,50 ha;9. Intrare oras Moinesti (Gazarie) -1 cimitir S = 0,40 ha;

Cimitirile respecta zona de protectie sanitara de 50 m.

C. EVOLUTIA PROBABILA A CALITATII MEDIULUI IN SITUATIANEIMPLEMENTARII PUG-ULUI

C.1. ZONE DE RISC DE ALUNECARI DE TEREN SI INUNDATII

C.1.1. Alunecari de teren

Aspecte identificate: pierderi materiale in gospodariile populatiei; marirea suprafetelor degradate.

Propuneri PUG.: inventarierea si delimitarea zonelor cu riscuri naturale, in principal suprafetele

supuse inundarii si suprafete cu alunecari de teren; recuperarea terenurilor degradate de alunecari si eroziuni torentiale prin

consolidari, plantatii si alte lucrari de combatere a eroziunii; stabilirea unei reţele de canale de drenaj pentru evacuarea dirijată a

surplusului de apă de pe versanţi şi prevenirea eroziunii în adâncime; înfiinţarea de perdele forestiere, înierbarea sau împădurirea versanţilor cu

înclinare mai mare de 20o; realizarea de lucrări de împădurire cu plantaţii silvice de protecţie (salcâmi)

sau împădurirea poate fi înlocuită de plantaţii de nuci, care, prin sistemulradicular puternic pivotant şi fasciculat, asigură fixarea şi drenarea biologică asolului;



50

recuperarea terenurilor ameninţate de alunecări de teren prinînfiinţarea/reînfiinţarea de plantaţii pomicole/viticole;

instituirea interdicţiei de construire în zonele ce prezintă risc de alunecare aterenului, situate fie în intravilan fie la limita cu intravilanul.

transformarea în fânete a terenurilor erodate şi cu risc de deplasare aterenului (strat ierbos protector);

utilizarea în culturile agricole de pe terenurile expuse eroziunii a planteloragricole cu grad ridicat de protecţie, în special leguminoase şi gramineeperene, urmate de cereale paioase şi culturi furajere anuale;

realizarea drumurilor de exploatare agricole în zig-zag, de-a lungul curbelorde nivel;

implementarea agrotehnicii antierozionale, efectuarea lucrărilor agrotehnicepe direcţia generală a curbelor de nivel (în lungul versanţilor şi nuperpendicular pe versant);

cultivarea culturilor agricole în fâsii alternative cu benzi înierbate - sistemul debenzi înierbate se aplică pe terenuri cu pante între 8-20%, realizându-sedintr-un amestec de leguminoase cu graminee perene. Scopul lor principaleste reţinerea materialului solid;

schimbarea modului de folosinţă a unor terenuri cu risc de alunecare prinrenunţarea la arabil în favoarea înfiinţării de păşuni, fâneţe şi plantaţii viticole– pomicole;

autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor in zonele expuse la riscurinaturale se supune prevederilor din Regulamentul Local de Urbanism, inaceste zone se pot autoriza doar constructiile care au drept scop limitareariscurilor naturale. Alte categorii de constructii pot fi autorizate doar dupaeliminarea factorilor naturali de risc si cu respectarea prevederilor Legii nr.10/1995 privind calitatea in constructii;

interdictie temporara de constructie pe terenurile susceptibile la risc dealunecare pana la intocmirea studiilor geotehnice locale si stabilizareaversantilor;

in subzonele cu locuinte amplasate pe terenuri cu riscuri naturale previzibile,care vor fi delimitate prin hotararea Consiliului Judetean, cu avizul organelorde specialitate ale administratiei publice locale nu se vor mai autorizaconstructii noi, ci numai reparatii la constructii existente (RLU);

pentru toate cele 5 U.T.R.– uri in RLU in sectiunea Recomandari Speciale s-aprevazut : «Se vor intocmi studii geotehnice si planuri topografice vizateONCGC pentru toate lucrarile de constructii».

Efecte in cazul neimplementarii propuneriiIn conditiile neimplementarii PUG zonele de risc prezentate raman in continuare cuaceleasi procese de instabilitate, care in contextul actual al modificarilor climaticeglobale si-au intensificat frecventa dar si caracterul tot mai distructiv a tuturorfactorilor de mediu. Aceste fenomene sunt amplificate de reducerea tot maiinsistenta a suprafetelor impadurite.

C.1.2. Zone de risc la inundatii

Aspecte identificate: pierderi materiale in gospodariile populatiei; marirea suprafetelor degradate.



51

Zonele cu exces de umiditate sunt evidentiate prin PUG la capitolul 2.8. (MemoriulGeneral) si marcate pe planse. In aceste zone se vor permite autorizatii deconstruire numai dupa elaborarea unui studiu geotehnic si obtinerea avizui degospodarirea apelor.Desi reprezinta un fenomen dificil de controlat, reversarea apei din cursul de apa,cat si aparitia zonelor cu exces de umiditate din precipitatii, poate fi prevenita dacase realizeaza gestionarea si monitorizarea corespunzatoare a cursurilor de apa si azonelor inundabile.Masuri pentru prevenirea producerii inundatiilor:

instituirea zonei de protecţie a cursurilor de apă de pe teritoriul municipiului,cu interdicţie de construire de o parte şi de alta a albiei în limita a 30 m -evitarea construiriii de locuinţe şi de obiective sociale, culturale şi/saueconomice în zonele potenţial inundabile;

instituirea și respectarea interdicției temporare de construire in zona limitrofacelor 30 de metri din zona de protecție a cursurilor de apa (albia majora, zonade lunca), pana la efectuarea de lucrari de regularizare și lucrari hidrotehnice;

instituirea interdicției temporare de construire pe versanții afectați descurgerea torenților pâna la realizarea canalizarii apelor pluviale, înconformitate cu volumul de apa de pe versanți;

reducerea scurgerii rapide pe teritoriul comunei prin realizarea de lucrări deîmpădurire, însămânţări pentru dezvoltarea vegetatiei ierboase, reînfiinţareaplantaţiilor pomicole şi viticole, etc.;

plantarea de arbori cu radacini adanci pentru protejarea malurilor apelor; amenajarea torentilor de pe versanti, executarea de rigole si drenarea

torentilor de viitura; decolmatarea podeţelor şi asigurarea secţiunii de scurgere a apelor; monitorizarea albiilor paraielor in perioadele cu precipitatii mai ales in zona

podurilor si podetelor de pe raza comunei care nu au capacitate mare depreluare a debitelor;

monitorizarea permanentă de catre C.L. Moinesti pentru Situaţii de Urgenţă afenomenului şi informarea de urgenţă a Centrului Operaţional Judetean încazul creerii unor situaţii de urgenăţă datorate evoluţiei necontrolate asituaţiei;

întreţinerea corespunzatoare a sanţurilor şi a rigolelor de scurgere, dinsecţiunile podurilor şi podeţelor din localitate;

implementarea sistemelor de prognoză, avertizare şi alarmare pentru cazuride inundaţii;

comunicarea cu populaţia şi educarea ei în ceea ce priveste comportamentulîn cazuri de inundaţii;

asigurarea de resurse (materiale, financiare, umane) la nivel local pentruintervenţia operativă;

în zonele cu risc de inundabilitate datorită apelor de versant sau a scurgerilortorenţiale se vor efectua studii pentru identificarea unor noi direcţii descurgere a apelor de şiroire, regularizarea cursurilor de apă existente,îndiguiri;

In zonele potential inundabile din cauza cresterii nivelului apei paraielor, construireadevine potential posibila numai in urma unor studii de specialitate (realizarea de hartide risc, proiect de indiguire aprobat in conditiile legii).



52

În cadrul Strategiei Nationale de Management al Riscului la Inundatii,Prevenirea, Protectia și Diminuarea Efectelor Inundatiilor”, principalele acțiuniale managementului inundațiilor constau în:a) Activitati preventive (de prevenire, de protectie si de pregatire)Aceste actiuni sunt concentrate spre prevenirea/diminuarea pagubelor potentialegenerate de inundatii prin:

evitarea constructiei de locuinte si de obiective sociale, culturale si/saueconomice în zonele potential inundabile, cu prezentarea în documentatiilede urbanism a datelor privind efectele inundatiilor anterioare;

adaptarea dezvoltarilor viitoare la conditiile de risc la inundatii; promovareaunor practici adecvate de utilizare a terenurilor si a terenurilor agricole sisilvice;

realizarea de masuri structurale de protectie, inclusiv în zona podurilor sipodetelor;

realizarea de masuri nestructurale (controlul utilizarii albiilor minore,elaborarea planurilor bazinale de reducere a riscului la inundatii si aprogramelor de masuri, introducerea sistemelor de asigurari, etc.);

identificarea de detaliu, delimitarea geografica a zonelor de risc natural lainundatii de pe teritoriul unitatii administrativ – teritoriale, înscrierea acestorzone în planurile de urbanism general si prevederea în regulamentele deurbanism a masurilor specifice privind prevenirea si atenuarea riscului lainundatii, realizarea constructiilor si utilizarea terenurilor;

implementarea sistemelor de prognoza, avertizare si alarmare pentru cazuride inundatii;

întretinerea infrastructurilor existente de protectie împotriva inundatiilor si aalbiilor cursurilor de apa;

executia lucrarilor de protectie împotriva revarsarilor albiilor râurilor în zonapodurilor si podetelor existente;

comunicarea cu populatia si educarea ei în privinta riscului la inundatii si amodului ei de a actiona în situatii de urgenta.

b) Activitati de management operativ (managementul situatiilor de urgenta) cese întreprind în timpul desfasurarii fenomenului de inundatii:

detectarea posibilitatii formarii viiturilor si a inundatiilor probabile; prognozarea evolutiei si propagarii viiturilor în lungul cursurilor de apa; avertizarea autoritatilor si a populatiei asupra întinderii, severitatii si a timpului

de aparitie al inundatiilor; organizarea si actiuni de raspuns ale autoritatilor si ale populatiei pentru

situatii de urgenta; asigurarea de resurse (materiale, financiare, umane) la nivel judetean pentru

interventia operativa; activarea institutiilor operationale, mobilizarea resurselor etc.

c) Activitati ce se întreprind dupa trecerea fenomenului de inundatii: ajutorarea pentru satisfacerea necesitatilor imediate ale populatiei afectate de

dezastru si revenirea la viata normala; reconstructia cladirilor avariate, a infrastructurilor si a celor din sistemul de

protectie împotriva inundatiilor; revizuirea activitatilor de management al inundatiilor în vederea îmbunatatirii

procesului de planificare a interventiei pentru a face fata unor evenimenteviitoare în zona afectata, precum si în alte zone.



53

Efecte in cazul neimplementarii propuneriiIn conditiile neimplementarii PUG zonele de risc la inundatii prezentate in prezentulRaport raman in continuare cu aceleasi procese de instabilitate, care in contextulactual al modificarilor climatice globale si-au intensificat frecventa dar si caracterultot mai distructiv a tuturor factorilor de mediu.

C.2. FACTORUL DE MEDIU AER

Aspecte identificate: Infrastructura rutiera necorespunzatoare calitativ; Incalzirea cu sobe cu combustibil solid, in principal lemne.

Propunere PUG.: reabilitarea si modernizarea retelei rutiere, , in vederea eliminarii poluarii

aerului cu particule de praf rezultate in urma circulatiei rutiere, vanturilorputernice;

masuri pentru diminuarea impactului/disconfortului generat de trafic: perdeleverzi de aliniament în lungul arterelor importante;

inlocuirea treptata a combustibililor traditionali (lemn, carbune, alte materialesolide) prin extinderea retelei de alimentare cu gaze naturale la nivelulintregului municipiu;

realizarea de spatii verzi de protectie în intravilan, între zonele de locuit siunitatile economice agro – zootehnice care sa absoarba si sa izolezemirosurile neplacute;

amenajarea de platforme pentru depozitarea controlata a deseurilorzootehnice, astfel încât mirosurile neplacute sa nu afecteze zona locuita;

amplasarea platformelor de colectare a deseurilor menajere la o distantaminima de 5 m fata de cele mai apropiate ferestre ale imobilelor de locuit,mascate fiind prin plantatii de arbori si arbusti (pentru a se evita poluareaolfactiva);

mentinerea zonelor verzi existente si înfiintarea unora noi, precum sirespectarea regimului silvic în situatia padurilor existente cu rol de protectie.

Referitor la calitatea aerului, trebuie precizat ca, autoritatile administratiei publice auobligatia de a asigura, din terenul intravilan, o suprafata de spatiu verde de minim 26mp/loc. pana la data de 31 decembrie 2013. Primaria municipiului Moinesti areintocmit Registrul de spatii verzi.

Efecte in cazul neimplementarii propuneriiIn situatia neimplementarii PUG prin intensificarea traficului se va constata ocrestere a emisiilor in atmosfera si a nivelului de zgomot cu posibile influientenegative asupra sanatatii populatiei si mediului. De asemenea in cazulneimplementarii PUG activitatile industriale se pot implanta haotic in cadrul unorzone de locuit determinand poluare la nivel local prin emisii de noxe in aer, apa,zgomote si vibratii etc., care pot afecta populatii din locuintele invecinate.

C.3. RESURSELE DE APA

Aspecte identificate Mun. Moinesti dispune de o canalizare in sistem divizor, cu colectoare

separate ptr. ape uzate menajere si separate ptr. ape pluviale. depozitarea deseurilor menajere in albiile majore ale cursurilor de apa;



54

amplasarea grajdurilor si a closetelor in apropierea resurselor de apa producepoluare cu nitriti si nitrati;

depozitarea gunoiului de grajd in spatii deschise si pe solul neprotejat.

Propunere PUG: extinderea sistemului de alimentare cu apa si racordarea tuturor gospodariilor

la sistemul centralizat de alimentare cu apa potabila în vedere eliminariiriscului de consumare a apelor nepotabile;

extinderea sistemului centralizat de canalizare în vederea colectarii apelorreziduale de la utilizatorii casnici si industriali si diminuarea numarului declosete uscate permeabile din gospodarii;

delimitarea si respectarea zonelor de protectie ale apelor de suprafata (30 m),interzicerea oricaror deversari necontrolate de ape uzate, reziduuri si depuneride deseuri în albiile minore ale cursurilor de apa si pe malurile acestora;

utilizarea rationala si depozitarea controlata a îngrasamintelor chimice si apesticidelor;

instituirea si delimitarea zonelor de protectie sanitara (cu regim sever, curegim de restrictie si perimetru de protectie hidrogeologica) pentru sursele dealimentare cu apa (izvoare, fântâni, cișmele);

realizarea de lucrari de captare, retele de transport, distributie si deînmagazinare a apei cu respectarea distantelor sanitare între acestea sieventualele surse de impurificare (gospodarii, ferme de animale, unitatiindustriale, etc.);

deversarea apelor uzate menajere în șanțurile laterale drumurilor esteinterzisa;

evacuarea apelor uzate menajere, provenite de la amenajarile colateraledrumului, neracordate la un sistem de canalizare, se va face prin instalatii depre - epurare sau fose septice vidanjabile, care trebuie sa fie proiectate siexecutate conform normativelor în vigoare si amplasate la cel putin 10 m fatade cea mai apropiata locuinta;

depozitarea deseurilor zootehnice pe platforme special amenajate în scopulprevenirii infiltrarii lichidelor rezultate în pânza freatica;

preluarea apelor pluviale se propune a se realiza în rigole deschise din dalede beton amplasate pe laturile carosabilului, cu deversare libera în emisar,considerându-se ca aceste ape sunt conventional curate. Acest lucru implicafaptul ca, la gospodariile individuale care au grajduri pentru crestereaanimalelor, panta de scurgere de la grajduri sa nu fie spre trama stradala;

controlul depozitarii deseurilor solide, astfel încât acestea sa nu fie antrenateîn sursele de apa de suprafata sau subterane;

identificarea si implementarea unor mijloace de prevenire, limitare sidiminuare a efectelor poluarii accidentale.

- Conform prevederilor Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificarile și completarileulterioare, se instituie zone de protecție în lungul cursurilor de apa pe lațimea de 5m masurata de la malurile albiei minore, în lungul digurilor de aparare împotrivainundațiilor pe o lațime de minimum 4 m, masurata de la piciorul taluzului diguluispre interiorul incintei îndiguite, precum și în zona de protecție în jurul lacurilor deacumulare cuprinsa între nivelul normal de retenție și cota coronamentului.



55

- Indiferent de deținatorul terenului, în zonele de protecție este interzisa realizareade construcții de orice fel fara avizul autoritații competente de gospodarire aapelor.

- În zona de protecție a cursurilor de apa și lacurilor de acumulare sunt interzise: realizarea de depozite de deșeuri, reziduuri, dejecții sau substanțe chimice; utilizarea de substanțe chimice pentru aplicarea de tratamente fito-sanitare; aplicarea de îngrașaminte de orice fel.

- Lucrarile aferente stațiilor de epurare, depozitelor de gunoi și reziduuri, puțuri seciși alte asemenea se vor realiza cu asigurarea condițiilor de protecție a resurselorde apa; în jurul lucrarilor respective se vor realiza perdele forestiere de protecție;

- Lucrarile de traversare a albiilor cursurilor de apa (cu lucrari de poduri, podețe,conducte, rețele, etc.) se vor realiza numai cu asigurarea condițiilor normale descurgere a apelor mari și în baza avizului de gospodarire a apelor.

Alimentarea cu apa - Romania este in plin proces de constructie si adaptare asistemelor publice de alimentare cu apa si de canalizare pentru a se conformadirectivelor europene privind calitatea apei potabile si epurarea apelor uzate.Obiectivul conformarii cu acquis-ul comunitar privind calitatea apei potabile este dea proteja sanatatea oamenilor de efecte adverse ale contaminarii apei destinateconsumului uman si de a asigura ca apa este potabila si curata.Revine autoritatilor locale sarcina de a realiza sisteme de alimentare cu apa,canalizare si epurare a apelor uzate si pentru asigurarea conditiilor ca serviciulpublic de alimentare cu apa si canalizare sa se conformeze la prevederile legii princare sunt transpuse directivele UE.Se urmareste imbunatatirea accesului populatiei din municipiul Moinesti pana in anul2013, la infrastructura de apa, prin asigurarea unor servicii de alimentare cu apa,canalizare si epurare a apelor uzate de calitate si cantitate, in conformitate cucerintele standardelor europene.Regulamentul Local de Urbanism prevede „Autorizarea executarii constructiilor inapropierea apelor de suprafata si subterane folosite ca surse de alimentare cu apapotabila pentru populatie, industrie si agricultura va tine cont de H.G. 101/1997 - art.8 - masuri pentru instituirea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica, in scopulprevenirii alterarii calitatii apelor. De asemenea, se vor avea in vedere prevederileH.G. 101/1997 cap. III-IX in care se precizeaza conditiile ce trebuie respectatepentru protectia surselor de alimentare cu apa de suprafata si subterana, precum siarticolele Ordinului MAPPM nr. 277/97, privind intocmirea documentatiilor tehnice”.

Canalizare – Ca urmare a aderarii la Uniunea Europeana, Romania trebuie sa sealinieze la Directiva Consiliului European nr. 91/271/EEC cu privire la tratarea apeloruzate urbane. Aceasta directiva a fost deja complet transpusa in legislatiaromaneasca prin Ordonanta de Guvern nr. 188/2002 pentru aprobarea anumitornorme referitoare la conditiile de deversare a apelor uzate in mediul acvatic simodificata si completata ulterior prin HG nr. 352/2005.Principalele cerinte ale Directivei privind epurarea apelor urbane care afecteazajudetul Bacau pot fi rezumate dupa cum urmeaza:

Aglomerari > 10.000 de locuitori echivalenti trebuie se respecte cerintele dezona sensibila (de exemplu: eliminarea azotului si fosforului) si trebuieimplementata pana pe 31 decembrie 2015;

Aglomerari > 2.000 de locuitori echivalenti trebuie sa aiba sisteme decanalizare si tratare biologica a apelor uzate. Colectarea si tratarea trebuieimplementate pana pe 31 decembrie 2018;



56

Aglomerari < 2.000 de locuitori echivalenti trebuie sa aiba o epurarecorespunzatoare. Sisteme individuale sau orice alte sisteme corespunzatoarepot fi folosite in cazurile in care nu se justifica un sistem de canalizare.

Trebuie mentionat ca termenul “aglomerari” reprezinta o zona in care populatiasi/sau activitatile economice sunt suficient de concentrate pentru a putea colectaapa uzata si a o transporta la o statie de epurare sau la un punct final de deversare.In prezent, mun. Moinesti dispune de o canalizare in sistem divizor, cu colectoareseparate ptr. ape uzate menajere si separate ptr. ape pluviale.Pentru eliminarea surselor de poluare este necesara și oportuna extindereasistemului centralizat de colectare și epurare a apelor uzate menajere la nivelulintregii comune, astfel incat sa se asigure cerințele de calitate la descarcarea inemisar a acestora.

Efecte in cazul neimplementarii propunerii- Se va deteriora calitatea apelor de suprafata si adancime.Gospodarirea durabila a apelor de pe teritoriul mun. Moinesti, in concordanta culegislatia actuala din domeniu, implica si asigurarea calitatii apelor prin protectiaimpotriva oricarei forme de poluare si modificare a caracteristicilor lor. Acest lucrupresupune, la nivelul comunei, pastrarea distantelor de protectie sanitara conformLegii nr. 310/2004 - Legea Apelor si Hotararea de nr. 930/2005 - "Normele specialeprivind zonele de protectie sanitara si hidrogeologica".Apele subterane pot fi afectate prin infiltratii de substante organice sau chimiceprovenite din depozitarile necorespunzatoare de deseuri menajere si dejectiizootehnice si de la populatie, din substantele fertilizante si de combatere adaunatorilor utilizate in agricultura, din closetele si fosele septice ale populatiei insate. La aceste cauze se mai adauga existenta unor surse de aprovizionare cu apa(izvoare, fantani) necorespunzatoare igienico-sanitar (fara perimetre de protectie,inadecvat construite). Apele uzate menajere incarcate cu substante organice sichimice, infiltratiile provenite de la closete si grajduri pot ajunge in stratul acvifer,ceea ce influenteaza negativ calitatea surselor cu apa potabila.Resursele de apa de suprafata si subterane isi vor mentine parametrii cantitativi sicalitativi actuali, iar procesele generatoare de disfunctionalitati se vor amplifica inetapa urmatoare, in conditiile neimplementarii PUG.

C.4. SOLUL

Aspecte identificate Apele uzate menajere sunt evacuate direct pe sol; Pe teritoriul municipiului Moinesti depozitarea gunoiului provenit din

activitatea zootehnica din gospodarii se realizeaza necontrolat; Nu exista surse majore de poluare, pe teritoriul municipiului este un spatiu de

depozitare deseuri menajere inchis pana la 16 iulie 2009 conform cu conformDirectivelor Europene de aderare a Romaniei la UE si H.G. nr. 349/2005;

Gestiunea deseurilor menajere de pe raza municipiului a fost delegata; Siturile contaminate cu produse petroliere de la SC OMV Petrom SA.

Propunere PUG: extinderea retelei de canalizare la nivelul intregului municipiu;



57

desfiintarea puturilor seci, colectarea cadavrelor de animale si depozitarea temporara încamere frigorifice, pana la predarea catre societatea cu care primaria a incheiatcontract;

respectarea tehnologiilor de utilizare si tratare a terenurilor cu îngrasaminte chimice; utilizarea practicilor agricole specifice agriculturii ecologice pentru a mentine si

imbunatati sanatatea solului; nu se vor introduce substante poluante în sol si nu se va modifica structura sau tipul

solului; se vor amenaja platforme de depozitare a dejectiilor animaliere; stabilirea zonelor de siguranta pentru conductele existente apartinand SC OMV

PETROM SA la aprobarile de noi constructii; stabilirea zonelor de siguranta in jurul viitoarelor sonde/parcuri de sonde; pentru zonele cu poluare istorica se va aplica strategia aprobata de autoritati privind

solurile poluate istoric; trebuie evitata administrarea dejectiilor zootehnice semilichide si lichide pe terenuri cu

panta accentuata, pe terenuri slab drenate, înghețate, pe terenuri situate în apropiereacursurilor de apa sau prin aplicarea unor cantitati excesive;

igienizarea maluri si albiilor de râuri, igienizarea șanțurilor, a locurilor publice (parcari lainstitutii, drumurile de pe teritoriul municipiului, etc.);

încurajarea activitatii si programelor de colectare, reciclare si valorificare a deseurilorindustriale, din comert si din constructii;

stimularea parteneriatelor dintre administratia locala si ONG-uri in scopul creariiinfrastructurii capabile sa asigure valorificarea deseurilor prin aplicarea de noitehnologii.

În prezent, serviciul de salubrizare la nivelul municipiului este delegat firmei S.C. SOMA S.A..

Efecte in cazul neimplementarii propunerii: Degradarea si poluarea solului si a panzei freatice din zona; Depozitarea necontrolata de deseuri in special pe cursuri de apa, terenuri in

intravilan sau extravilan, cu pericolul degradarii solului, afectarea calitatii apei dinpanza freatica sau de suprafata, aspect dezagreabil;

Taxe suplimentare propuse prin OUG 196/2001 privind Fondul de mediu pentruunitatile administrativ teritoriale care nu asigura colectarea selectiva a deseurilor;

Continuarea afectarii calitatii solului si a apei freatice prin nerealizarea perimetrelorde zone de protectie sanitara la cimitire, platforme de precolectare a deseurilor,sursele de apa (subterane) si statia de epurare ce urmeaza a fi realizata.In cazul neimplementarii PUG calitatea solului va cunoaste o continua degradare.Riscurile generate de alunecarile de teren vor creste considerabil cu graverepercusiuni asupra calitatii solului si in special asupra bunurilor populatiei. Deasemenea in cazul in care nu se vor aplica prevederile impuse in RLU cu privire lainterdictiile temporare si permanente de construire vor duce la afectarea fonduluiconstruit si a dezvoltarii municipiului.

C.5. SPATII VERZI

Aspecte identificate: Aceasta zona ocupa suprafata de 50,822 ha, astfel:.

Principalele spatii verzi amenajate sunt urmatoarele:- parcul Central (in zona Primariei);



58

- parcul Orasenesc (langa Posta);- parcul Bai, cu izvoarele de apa minerala;- parcul Tei de pe strada Zorilor;- parcul Lucacesti de pe strada Luminii;- Padurea cu Pini - arie protejata;- zona C. Negri;- zona strand Lucacesti - o zona de agrement care poate fi amenajata.

Indicatorul mp spații verzi / locuitor este de 20,31 mp/loc.Conform OG 195/2005 completata prin OG nr. 114/2007, conform cu DirectiveleEuropene tinta care trebuie atinsa pentru o localitate privind spatiile verzi este de 26mp/locuitor pentru anul 2013.Registrul Spatiilor Verzi de pe teritoriul municipiului Moinesti asa cum prevedeLegea 24/2007 cu actualizarile ulterioare si a Ordinului nr.1549/04.12.2008 privindaprobarea Normelor tehnice pentru elaborarea Registrului local al spatiilor verzi esteintocmit.

Propunere P.U.G.:Se propun:

conservarea și protejarea spațiilor verzi astfel încât sa se asigure suprafațaoptima stabilita în reglementarile în vigoare;

redimensionarea spatiilor verzi ale domeniului public conf. OUG114/17.10.2007 prin care se urmareste asigurarea unei suprafete 26 mpspațiu verde / loc. pâna la 31/12/2013;

crearea unei zone de agrement pentru potentialii turisti; realizarea unei baze sportive; zona strand Lucacesti - modernizarea si amenajarea parcului prin

amenajarea de terenuri de sport si reamenajarea unor noi bazine de inot. amenajarea spatiilor verzi private din municipiu prin:

- curatarea spatiilor verzi si a pomilor,- plantarea de pomi si arbusti ornamentali,- amenajarea de ronduri de flori, semanare ierbii,- instalarea de mobilier urban: banci, chioscuri, etc..

înființarea de perdele de protecț ie/aliniamente forestiere de-a lunguldrumurilor de acces, de-a lungul cursurilor de apa si a sondelor abandonate;

înființarea de aliniamente de spații verzi de arbuști / arbori în zonele deprotecție a cimitirelor, a stației de epurare, a rezervoarelor de apa, de-a lungulculoarelor LEA.

Prin aceste propuneri suprafața spațiilor verzi va crește la 102,6 ha, însemnând 41mp spațiu verde / cap de locuitor.

Prin Planul Urbanistic General, se propun corectii structurale, care vizeazaimbunatatirea ponderala a suprafetelor destinate spatiilor verzi, amenajarilorsportive si de agrement, dat fiind ca in prezent aceste functiuni sunt slabreprezentate in structura urbana a municipiului Moinesti.



59

C.6. GESTIUNEA DESEURILOR

Aspecte identificate: lipsa platformelor de depozitare a deseurilor animaliere.

În vederea colectării deşeurilor, municipiul Moinesti are incheiat un contract cu SCSOMA SA. Pentru colectarea selectiva a deseurilor sunt amenajate 92 de platforme.

Propunere PUG: amenajarea de platforme pentru depozitarea dejectiilor animaliere.

Deseurile spitalicesti considerate periculoase (infectioase si intepatoare) vor fitransportate in conditii de siguranta si incinerate intr-un incinerator spitalicescautorizat / neutralizate termic si depozitate la depozitul zonal in regim de deseurimenajere nepericuloase.Este necesara implementarea unor instrumente economice locale a caroraplicare sa stimuleze activitatea de reciclare si reutilizare a deseurilor precum sirealizarea unor campanii de informare si constientizare a populatiei privindimportanta colectarii selectiva a deseurilor.Colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public si predarea acestoraunitatilor de ecarisajPentru colectarea și depozitarea temporara a cadavrelor de animale in condițiisalubre, in municipiul Moinesti, se propune amenajarea unei camere frigorifice.Preluarea cadavrelor din municipiul Moinesti se realizeaza de catre societatea SCPROTAN ROMAN SA.Este necesar a se avea in vedere retinerea unor suprafete limitrofe in cazulextinderii cimitirelor, cu respectarea prevederile normativelor cu privire la zonele deprotectie sanitara (50 m fata de zonele locuite) a cimitirelor.

Efecte in cazul neimplementarii propunerii:Depozitarea deseurilor in mod necontrolat, afecteaza mediul si sanatatea populatieiprin urmatoarele aspecte de risc identificate si anume:

Levigatul provenit de la punctele de depozitare necontrolate a deseurilor,levigat ce patrunde atat in apele de suprafata, cat si in cele subterane;

Emisiile rezultate din arderea necontrolata, procesele de fermentatie adeseurilor ridica problema poluarii aerului;

Germenii patogeni existenti in zonele de depozitare necontrolata pot generadaca nu cresc riscul imbolnavirilor si epidemiilor in randul populatiei;

Mirosurile si impactul vizual puternic afecteaza calitatea vietii locuitorilor; Deseurile se vor arunca arbitrar pe cursuri de apa, terenuri in intravilan sau

extravilan cu pericolul degradarii solului, afectarea calitatii apei din panzafreatica sau de suprafata;

Depozitarea necontrolata a gunoiului de grajd.Municipiul Moinesti nu se afla pe lista localitatilor din zonele vulnerabile la poluareacu nitriti/nitrati.



60

C.7. RISCUL NEIMPLEMENTARII PUG MUNICIPIUL MOINESTI

Din analiza alternativei ”0” (situatia neimplementarii PUG) rezulta ca neaplicareamasurilor din Planul de Urbanism General al municipiului Moinesti nu creazapremise pentru dezvoltare urbana moderna. Se vor mentine si accentua presiuniasupra factorilor de mediu a caror calitate va fi in scadere, se va perpetua nivelulscazut al dezvoltarii economice si sociale al localitatii.Neimplementarea masurilor (alternativa “0”) poate avea consecinte negative asuprafactorilor de mediu, deci este necesara implementarea masurilor prevazute in PUG.

D. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL AFECTATE – IMPACTULACTIVITATILOR DIN PUG ASUPRA MEDIULUI

Conform cerintelor HG 1026/2004, efectele potentiale semnificative asuprafactorilor/aspectelor de mediu trebuie sa includa efectele secundare, cumulative,sinergice, pe termen scurt, mediu si lung: permanente si temporare; pozitive sinegative.In municipiul Moinesti mediul inconjurator este afectat de fenomene de poluare saudegradari care pot duce la modificari esentiale ale calitatii componentelor unorfactori de mediu.Astfel, insuficienta dezvoltare a sistemului de canalizare, depozitarile intamplatoarede deseuri menajere si gunoi de grajd, folosirea fertilizantilor in agricultura, surse deapa (fantani) incorect construite si amplasate, lipsite de protectie sanitara,determina, prin spalari, scurgeri si infiltratii de ape meteorice, impurificari ale apelorde suprafata si mai ales a celor subterane cu substante chimice si bacteriologicepeste limitele admise si pot afecta calitatea factorilor de mediu apa si sol.Fenomenele naturale de eroziune torentiala si de suprafata determina degradareasolurilor astfel afectate si reducerea posibilitatii de utilizare a terenurilor respective.Relieful reprezentat prin versantii care au fost treptat defrisati, sunt in prezent factorice contribuie la accentuarea si accelerarea proceselor de demedatie dar si laamplificarea fenomenelor de inundatie, alunecari si scurgeri pe versanti.Implementarea PUG prin programele de stabilizare a versantilor in zonele cu riscuride alunecare, evitarea poluarilor locale va conduce la o imbunatatire a factorilor demediu in perimetrul municipiului Moinesti.Din analiza obiectivelor prevazute in Planul Urbanistic General al mun. Moinesti sepoate aprecia ca toate propunerile sunt in corelare cu prevederile legislatieisectoriale (mediu, sanatate, transport, etc.) si cu prevederile legislatiei in domeniulprotectiei mediului si nu aduc atingere acestuia. Stabilirea functiunilor principale aterenurilor prin zonarea teritoriala creaza posibilitatea imbinarii activitatiloreconomice cu masuri de protectia mediului si a populatiei.Propunerile din PUG referitoare la extinderea retelelor de alimentare cu apa sicanalizare, amenajarea drumurilor, amenajarea de spatii verzi, amenajarea de locuride joaca pentru copii, pot afecta pe termen scurt (pe durata executiei) calitateaaerului. Planul Urbanistic General creaza numai cadrul organizatoric al zonariiteritoriale si nu se poate aprecia impactul asupra mediului al unor viitoare dezvoltaride activitati economice. De acest aspect se va tine seama la emiterea acordurilor demediu pentru noile investitii. Prin amplasarea noilor obiective economice in zoneleacceptate prin PUG ca avind aceasta destinatie se vor impune conditiile pe caretrebuie sa le respecte investitorul pentru a nu prejudicia starea de sanatate apopulatiei si confortul locuirii.Aplicarea masurilor prevazute in PUG limiteaza fenomenele de poluare si asigurabaza dezvoltarii durabile a municipiului.



61

D.1. CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU APA

D.1.1. Apele subterane si de suprafata si utilizarea resurselor de apa

D.1.1.1. Apele de suprafata

Apele de suprafata pot fi afectate prin evacuari necontrolate de ape menajererezultate din gospodariile individuale, evacuarea apelor neepurate sau insuficientepurate de la operatorii economici de pe teritoriul comunei, utilizarea substantelorchimice in agricultura (fertilizanti si substante fitosanitare) fara asistenta tehnica despecialitate, depozitarea necontrolata si necorespunzatoare a diferitelor categorii dedeseuri, spalarea diferitelor obiecte si bunuri in albia apelor de suprafata, etc.

D.1.1.2. Apele de adancimeApele subterane sunt strans legate de complexul depunerilor sarmatice, unde seopresc in urma infiltratiilor meteorice.In municipiul Moinesti, principala sursa de poluare este reprezentata de activitateadesfasurata de SC OMV PETROM SA.

Apele subterane pot fi afectate prin infiltratii de substante organice sau chimiceprovenite din depozitarile necorespunzatoare de deseuri menajere si zootehnice,substante fertilizante si pentru combaterea daunatorilor utilizate in agricultura, dinclosetele si puturile absorbante ale populatiei. La aceste cauze se mai adaugaexistenta unor surse de aprovizionare cu apa (izvoare, fantani) necorespunzatoared.p.d.v. igienico-sanitar (fara perimetre de protectie, neadecvat construite) care pot fiafectate de incarcarea apelor subterane cu substante organice, chimice sibacteriologice, ceea ce influenteaza negativ calitatea surselor de apa potabila.

D.1.2. Managementul apelor uzate

Mun. Moinesti dispune de o canalizare in sistem divizor, cu colectoare separate ptr.ape uzate menajere si separate ptr. ape pluviale.In prezent sunt racordati la sistemul de canalizare cca. 14250 locuitori.Apele uzate menajere sunt deversate in Statia de epurare existenta, amplasata inparte de est a municipilui.Statia de epurare din Moinetti este proiectata pentru tratare mecanica si biologica.Apa uzata tratata este deversata in raul Tazlaul Sarat.Colectoarele de ape pluviale deverseaza apele in paraul Urmenis prin 3 guri devarsare.Pentru eliminarea surselor de poluare este necesara și oportuna reabilitarea siextinderea sistemului centralizat de colectare si epurare a apelor uzate menajere,astfel incat sa se asigure cerințele de calitate la descarcarea in emisar a acestora.

D.1.3. Prognozarea impactului asupra apelor

In municipiul Moinesti exista in prezent surse de poluare a apelor din cauza: Insuficientei dezvoltari si starii precare a retelei de canalizare; depozitarea gunoiului de grajd in spatii deschise si pe solul neprotejat;

Zonele pentru unitati agricole pot avea un impact negativ asupra apei si asupraapelor din freatic prin specificul activitatii. Se recomanda respectarea Codului deBune Practici de Agricultura si Mediu.



62

Agricultura, alaturi de industrie poate deveni una dintre sursele importante de agentipoluanti cu impact negativ asupra calitatii mediului ambiental prin degradarea sauchiar distrugerea unor ecosisteme.Practicarea unei agriculturi intensive poate conduce la poluarea solului si apei prinutilizarea excesiva a ingrasamintelor, a pesticidelor, a apei de irigatienecorespunzatoare calitativ si cantitativ, in special pe terenurile arabile excesivafanate prin diferite lucrari. Daca ingrasamintele nu sunt folosite corespunzator,tinind cont de insusirile solului, gradul lui de aprovizionare cu elemente nutritive,necesarul de nutrienti al plantelor si recoltele prognozate, pot deveni surseimportante de poluare a mediului inconjurator si in special a mediului acvatic.

D.2. CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU AER

D.2.1. Date privind clima si topoclima

Climatul municipiului Moinesti este unul specific zonei montane, de nuanţăcontinentală, cu ierni lungi şi aspre, cu precipitaţii bogate sub formă de zăpadă şiploaie (peste 1000 mm), cu o lungă perioadă de acoperire a solului cu zăpadă, ceeace face ca temperatura medie a aerului să se menţină mult timp sub 0˚C .Amplitudinea medie anuală este de peste 20˚C (+16˚C în iulie şi -5˚C în ianuarie).Viteza vânturilor atinge valori mari îndeosebi iarna, când se deplasează masele deaer ale anticiclonului siberian. Direcţia dominantă a circulaţiei generale a aerului lanivelul culmilor montane înalte este din vest şi nord-vest.Nebulozitatea medie anuală este de 5,5 (maximul de nebulozitate fiind inregistrat îndecembrie şi minimul în august).

D.2.2. Surse si poluanti generati asupra factorul de mediu aer

Fumul rezultat din procesele de ardere folosit pentru incalzire si traficul nu afecteazadecat in mica masura mediul. Principala sursa de poluare a factorului de mediu aereste reprezentata de traficul auto de pe teritoriul municipiului.In privinta nivelului de poluare cu gaze si pulberi, desi nu se fac masuratori, se poateaprecia ca emisiile sunt reduse, iar prin procesele de dispersie si retinere mecanica(prin vegetatie, cladiri, relief) eventualele impuritati din atmosfera se diminueaza simai mult.Imbunatatirea si modernizarea infrastructurii rutiere pot afecta pe termen scurt (pedurata executiei) calitatea aerului, dar pe viitor va avea un impact pozitiv asupracalitatii aerului si asupra nivelurilor de zgomot si vibratii, cu efecte pozitivesemnificative asupra populatiei, sanatatii umane, prin diminuarea emisiilor.Extinderea intravilanului cu 161,86 ha prin construirea unor noi perimetre destinatelocuirii sau activitatilor economice determina cresterea nivelului actual de zgomot sivibratii, dar atat aceste niveluri cat si cele ale concentratiilor de poluanti din aer sevor situa sub valorile limita pentru protectia sanatatii populatiei.

D.2.3. Prognozarea poluarii aerului

Presupunem ca este posibil ca in viitor pe teritoriul municipiului Moinesti sa sedezvolte obiective si activitati noi care ar putea constitui surse de poluare pentru aer.Natura si gradul de dezvoltare a acestor obiective, precum si dinamica cresteriieconomice nu se cunosc, dar se impun masuri care sa diminueze poluarea aeruluiprin:



63

respectarea legislatiei de mediu, astfel incat viitoarele obiective sa nufunctioneze decat in baza acordului de mediu obtinut prin evaluareaimpactului asupra mediului;

obiectivele existente sa fie supuse reevaluarii din punct de vedere al emisiilorobtinandu-se de catre acestea autorizatia de mediu, eventual reautorizareapentru cele care dispun deja de acest document;

orientarea in viitor pentru implementarea tehnologiilor cu potential redus depoluare sau nepoluante;

la amplasarea unor noi obiective trebuie sa se tina cont si de conditiilemediului geografic, conditii care pot influenta procesele de autoepurare aaerului.

Fenomenele meteorologice care pot influenta nivelul de poluare sunt:

curentii de aer (vanturile) care au un caracter puternic depoluator la viteze > 3m/sec;

calmul atmosferic inregistreaza o frecventa medie anuala de aprox. 31% sifavorizeaza stagnarea noxelor atmosferice in jurul surselor de emisie;

inversiunile termice, insotite de stari de calm atmosferic, ceata si depunerilede chiciura sunt mai frecvente si au o intensitate mai mare iarna, in conditiilestratificarii aerului rece deasupra culoarului de vale. Aparitia unor astfel desituatii meteosinoptice pot favoriza stagnarea noxelor atmosferice in jurulsurselor de emisie.

D.3. CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU SOL

D.3.1. Conditii pedogeografice locale

Din punct de vedere geomorfologic, municipiul Moinesti se încadrează în Zonaexternă a flişului Carpaţilor Orientali (mai exact se înscrie în arealul munţilorTarcăului, ce includ în ei toată succesiunea pânzelor de şariaj ale flişului), cu unrelief specific a cărui energie exprimă influenţa tectonicii şi a faciesului petrograficdiferit. Marea majoritate a culmilor din aceşti munţi pot fi considerate în ansamblu,ca fiind forme structural-litologice, exprimate printr-o adaptare clară a reliefului lastructură, în strânsă corespondenţă cu axele unor anticlinale normale.Din punct de vedere geologic, structura geologică este caracterizată prin formaţiunide fliş grezo – marnoase Paleogene (Eocen – Oligocen) în care sunt cantonatezăcăminte de petrol, caracteristica fiind dată de gresia de Tarcău; sunt prezente şimarne, argile marnoase etc. - întregul complex sedimentar fiind puternic cutat (cutesolzi). Depozitele Cuaternare sunt puţin dezvoltate în zonă, prezenţa lor fiind legatădoar de acţiunea recentă, la scară geologică, a factorilor de eroziune şitransport.Din punct de vedere geotehnic, stratele naturale care vor constitui terenul defundare al construcţiilor sunt cele de vârstă Cuaternară, prezente în orizonturilesuperficiale, constituite din depozite deluviale, de grosimi mici (cuprinse între 1,50 şi2,50 m în zonele de pantă şi între 3,50 şi 6,00 m în zonele de platou sau de terasăinferioară). Uneori şi stratele semistâncoase sau stâncoase din fundament potdeveni strate de fundare, atunci când sunt interceptate mai aproape de suprafaţăsau când anumite construcţii necesită fundaţii mai adânci.



64

D.3.2. Surse de poluare a solurilor

Se pot considera ca surse de poluare a solului toate activitatile desfasurate peteritoriul municipiului, zona industriala, zona cailor de comunicatie si transport, zonaconstructiilor tehnico-edilitare, zona cimitirelor, care genereaza deseuri solide dediferite tipuri si natura diversa, deseuri lichide si namoluri.

Identificarea si caracterizarea surselor de poluanti ai solului:

colectarea si depozitarea deseurilor solide provenite din toate activitatile, inconditii necorespunzatoare sau spatii neamenajate pentru acest scop (ingospodariile individuale);

activitatile din agricultura prin aplicarea fara asigurarea asistentei tehnice despecialitate, posibil in exces a ingrasamintelor chimice pe baza de N, P2O5,K2O;

folosirea produselor fitosanitare: erbicide, fungicide, insecticide, acaricide;

deversarea pe sol a apelor uzate menajere din gospodarii individuale alepopulatiei;

depozitarea necorespunzatoare a dejectiilor animaliere.

Functie de natura substantei si de gradul sau de agresivitate asupra solului, decantitatea si timpul de stationare pe sol, de gradul de inclinare a terenului, deproprietatile fizice ale solului (permeabilitate, porozitate, granulometrie), efectulpoate fi mai mare sau mai mic.

Din activitatile desfasurate in municipiul Moinesti pot rezulta urmatoarele tipuri dedeseuri:

din zona gospodariilor individuale in care se cresc animale pot rezultadejectii solide, cadavre de animale, materialul folosit ca pat pentru animale(talas, rumegus, paie), deseuri metalice si nemetalice, de mase plastice,uleiuri uzate, resturi de plante, ambalaje diverse (hartie, metalice, materialplastic), pot rezulta de asemenea deseuri agrochimice cu continut desubstante periculoase;

din zona institutiilor si serviciilor de interes public pot rezulta in generaldeseuri solide (metalice, nemetalice, hartie, lemn, uleiuri uzate, anvelope,acumulatori, deseuri textile). Mai pot rezulta de asemenea deseuri dinactivitatile sanitare umane si veterinare, deseuri municipale, etc;

din zona cailor de comunicatie si de transport pot rezulta deseuri decuvertura asfaltica in urma deteriorarii si reparatiei drumurilor, pamantcontaminat, , pulberi, infiltrarea apelor meteorice in sol;

din zona constructiilor tehnico-edilitare pot rezulta deseuri de naturadiversa, insotite de emisii, etc;

din zona gospodariilor comunale si cimitire pot rezulta deseuri solide denatura diversa;

din zona agro-zootehnica pot rezulta dejectii animaliere;

din zona industriala pot rezulta deseuri de la extractia petrolului



65

D.3.3. Prognozarea poluarii solului

Calitatea solului se poate deteriora datorita unor cauze naturale si prin interventiiantropice.Principalele procese de degradare din municipiul Moinesti sunt:

- eroziunea hidrica in suprafata;- eroziunea in adancime (alunecarile de teren);- depozite de deseuri, reziduuri rezultate din activitatea zootehnica si

menajere.Principalele activitati si fenomene care influenteaza negativ solul sunt reprezentateprin:

- depuneri intamplatoare de deseuri menajere si dejectii de grajd de lapopulatie;

- administrarea incorecta a substantelor chimice fertilizante si pentrucombaterea daunatorilor, ceea ce a dus de-a lungul anilor la acumularea lorin sol;

- defrisari, desteleniri, pasunatul intensiv.

D.3.4. Flora, fauna si rezervatiile naturale

Flora este alcatuita din: coada vulpii, tremuratoarea, merisor, timoftica, tufa salbaticaiar bogata si variata flora montana se compune din:cimbrisorul de munte, curpenulde munte, cicoarea de munte, caldarusa, papadia, romanita, motoceii, sulfina sialtele.Pe teritoriul municipiului se gasesc pasuni bogate, alcatind un adevarat paradispentu animalele salbatice ierbivore. Flora acestor pasuni este alcatuita din: coadavulpii, tremuratoarea, merisor, timoftica, tufa salbatica iar bogata si variata floramontana se compune din: cimbrisorul de munte, curpenul de munte, cicoarea demunte, caldarusa, papadia, romanita, motoceii, sulfina si altele.În desisul impadurit cu vegetatia bogata a plaiurilor si-au gasit gasit adapost tot felulde animale salbatice ierbivore si carnivore. Cele mai raspandite sunt: cerbiicarpatini, mistretul, vidra, iepurele, jderul, ursul brun,lupul, veverita, iar cele mai raresunt: rasii, viezurii, pisici salbatice, bursucii. Vanatul este sub ocrotirea legilor. Dintrepasari observam: cocosul de munte, gaita, uliul, ciocanitoarea. Dintre reptilementionam: sarpele, soparla, salamandra, broasca. Pe langa acestea sunt omultime de insectec si fluturi multicolori.

D.3.4.1. Masuri pentru conservarea florei si fauneiPentru conservarea florei si faunei se propun urmatoarele masuri:

initierea unor programe de refacere a padurilor în scopul diminuarii proceselorde degradare a solului, în special în zonele deficitare în vegetatie forestiera;

atragerea ONG-urilor de mediu si a institutiilor locale de învatamânt învederea derularii în colaborare cu Primaria Moinesti a unor programe deeducare a populatiei locale, ecologizare si monitorizare a ecosistemelornaturale si a spatiilor verzi naturale de pe teritoriul municipiului;

reconstituirea padurilor prin sistemul perdelelor de protectie si prinîmpadurirea terenurilor degradate, improprii culturilor agricole, sau a celor cuproductivitate foarte scazuta;

elaborarea și punerea în practica a unor programe de reamenajare agro –silvo-pastorala prin care prioritatea sa o dețina lucrarile de creștere aproductivitații pașunilor și a celor de completare a vegetației forestiere înzonele în care a fost parțial sau total distrusa;



66

igienizarea padurilor prin taierea arborilor bolnavi, batrâni, si exploatarearationala a fondului silvic local;

aplicarea masurilor specifice de conservare pentru padurile cu functiespeciala de protectie, situate pe terenuri cu pante foarte mari, cu procese dealunecare si eroziune;

stimularea înfiintarii unei asociatii locale de proprietari de fond forestier pentruo mai buna gestiune a padurilor aflate în proprietatea populatiei;

conservarea de lunga durata a vegetației lemnoase (grupuri, pâlcuri, arboriizolati, etc.) pentru menținerea peisajului și a utilitaților economice pentru careau fost create;

evitarea degradarii ecosistemelor naturale de stepa si de lunca prinoptimizarea structurii suprafetelor utilizate, reglementarea impactului antropic,restabilirea comunitatilor ierboase, a vegetatiei de lunca;

regenerarea vegetatiei spontane a pasunilor prin evitarea pasunatului excesivsi organizarea de parcele alternative pentru pasunat;

organizarea unor acțiuni periodice pentru curațarea și îngrijirea pașunilor și aaltor zone;

extinderea suprafeței forestiere prin plantarea de puieți pe terenurileneproductive și degradate;

supraînsamânțarea sau reînsamânțarea pașunilor și fânețelor cu covor ierbosdegradat cu amestecuri de graminee și leguminoase de pajiști specificecondițiilor ecopedologice respective, pretabile la folosirea prin pașunat saucosit;

ameliorarea ecosistemelor acvatice, reglementarea folosirii ecosistemeloracvatice si a zonelor umede prin diminuarea impactului antropic si evitareaschimbarii conditiilor hidrologice;

asigurarea de debite corespunzatoare pe cursurile de apa care vor firegularizate în scopul protectiei ecosistemelor acvatice;

conservarea biodiversitatii pe terenuri agricole prin crearea de habitate sicoridoare de circulatie (benzi înierbate) - pastrarea de fâsii de vegetatienaturala în cadrul culturilor agricole;

evitarea fragmentarii habitatelor si restabilirea coridoarelor de migratie aanimalelor si de dispersie a plantelor;

protejarea speciilor autohtone prin prevenirea raspândirii speciilor invazive sia speciilor modificate genetic;

realizarea de materiale publicitare si de constientizare a publicului privindprotectia si importanta speciilor de plante si animale salbatice.

D.3.5. Patrimoniul cultural

Pe teritoriul municipiului Moinesti se regasesc: Zona naturala protejata de interes national este Padurea de pini (cod 2130) –

15 ha; Monumente istorice:

- Cetatuia dacica de la Moinesti –"Dealul Cetatuia- Biserica "Cuvioasa Paraschiva”- Scoala "Stefan Luchian”- Monumentul eroilor din razboiul pentru independenta



67

E. PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PUG

E.1. CONSERVAREA PATRIMONIULUI NATURAL

Sunt ocrotite si se conserva in regim de protectie, cu rol de coridoare ecologice,perdelele forestiere, tufarisurile naturale, vegetatia malurilor si a luncilor din lungulraurilor si de pe malurile lacurilor, zonele umede naturale, pajistile naturale,vegetatia de pe terenurile marginale ale culturilor agricole, vegetatia naturala dinlungul cailor de comunicatie rutiera si feroviara, fiind interzise orice lucrare si actiunecare ar putea afecta integritatea acestora, cu exceptia cazurilor temeinic justificate siaprobate de autoritatea competenta pentru protectia mediului.

E.2. ZONE SPECIFICE CU RISC NATURAL

Pe baza studiului preliminar "Studiu geotehnic si hidrogeologic"elaborat deGEOPREST si a "Hartii de risc"elaborata de IPTANA a municipiului Moinesti, zonelecu risc de producere a alunecarilor de teren si terenurile inundabile sunt delimitate

de-a lungul raului Tazlaul Sarat; de-a lungul paraului Gazu; de-a lungul paraului Urmenis.

În urma identificarii zonelor semnalate în municipiul Moinesti s-a constatat caalunecarile sunt determinate în principal de exploatarile petroliere si de depozitelede sare subterane în care au avut loc infiltratiide apa.Paraul Urmenis si afluentii sai din cartierele Hangani si Vasiesti ridica uneleprobleme in ceea ce priveste tranzitarea debitelor mari de viitura. Versantii auexpuneri si pante foarte diferite si sunt puternic afectati de eroziunea torentiala,alunecari de teren prin faptul ca paraiele ce coboara vijelios incarcate din munte cumulte aluviuni le deverseaza in zona in zona Lucacesti, Hangani, Vasiesti. Astfel defenomene se produc adeseori la topirea brusca a zapezilor si a ploilor torentiale devara .În urma identificării zonelor semnalate în municipiul Moineşti s-a constatat căalunecările sunt determinate în principal de exploatările petroliere şi de depozitelede sare subterane în care au avut loc infiltraţiide apă.Astfel, în aceste zone a fost determinată vulnerabilitatea în termen de pagubemateriale având în vedere faptul că fenomenele de instabilitate puse în evidenţă peraza municipiului Moineşti sunt lente, făcând posibilă evacuarea fără pierderi de vieţiomeneşti.Conform Memoriului tehnic priviind Hartile de risc in municipiul Moinesti in zoneleamintite valorile coeficientului de risc la alunecări de teren sunt cuprinse între 0,5 şi0,78. Aceste valori arată faptul că în municipiul Moineşti există un risc mediu si marede producere a alunecarilor de teren, in special datorita factorului antropicreprezentat de exploatarile petroliere din zona si metodelor utilizate pentruextragerea titeiului.Apariţia pânzelor de apă freatică la adâncimi mici (de exemplu în Şaua Moineşti sub1 m adâncime) provoacă unele probleme de eroziune a fundaţiilor şi subsolurilorprecum şi probleme legate de salubritatea acestora.Pe întreaga suprafaţă a municipiului Moineşti, nivelul freaticului se găseşte laadâncimi mai mici de 5 m, această situaţie conducând la o probabilitate medie-marede producere a alunecărilor.



68

Apele freatice ajung la suprafaţă prin numeroase izvoare. În zona de munte din vestullocalităţii şi în zonele Hangani, Văsăiesti, izvoarele sunt numeroase şi au apăpotabilă, dar debitele lor sunt scăzute.Exista două zone cu alunecări de teren datorate faptului că “lentila” de sare setopeste sub acţiunea apelor freatice. Este vorba de zonele Hangani si Lucăcesti undenu se dau autorizaţii de construire.În urma analizei factorului hidroclimatic Kd reiese ca municipiul Moinesti are oprobabilitate mare la alunecare datorită precipitaţiilor lente, de lungă durată, cuposibilităţi de infiltrare a apei în roci sau a ploilor rapide, cu transport de debitesolide, fapt ce conduce ulterior la apariţia proceselor de eroziune.Studiul geotehnic si hidrogeologic"elaborat de GEOPREST si a "Hartii derisc"elaborata de IPTANA a municipiului Moinesti recomanda:- monitorizarea fenomenelor de instabilitate cunoscute cu mijloace fizice(inclinometrie, piezometrie etc.) şi topografice. În acest fel se poate gestionareabilitarea zonelor afectate de instabilitate;- realizarea unui plan care să pună în evidenţă raportul cost/beneficiu în ceea cepriveşte tratarea fiecărei zone afectate de alunecări de teren. Acest plan trebuie săincludă analiza economică soluţii de remediere vs. evacuare, identificarea de rutealternative cailor de comunicaţii blocabile de către fenomenele de instabilitate;

Prezenţa apei reprezintă cel mai important un factor declanşator al fenomenelor deinstabilitate astfel încât acestea trebuie înlăturate prin următoarele tipuri de măsuri:

- având în vedere faptul că în unele zone există sisteme de alimentare cu apăpotabilă, dar nu există sisteme de canalizare pentru înlăturarea apelor uzate,se poate trage concluzia că un volum apreciabil de apă se infiltrează în pământdin puţurile drenante ale utilizatorilor casnici sau din fosele septice impropriuimpermeabilizate. Este important ca după executarea lucrărilor de infrastructurăsă se instituie obligativitate racordării tuturor gospodăriilor din zonă la sistemulcolector.

- se impune o verificare a sistemului de alimentare cu apă menajeră, iar în cazulîn care se poate realiza modernizarea reţelei în această zonă se propuneprotejarea conductelor cu canivouri de beton. Astfel s-ar putea evitaamplificarea fenomenelor de instabilitate ce au iniţial un caracter local, daravariind conductele de alimentare cu apă devin mult mai însemnate prinsaturarea materialului deluvial şi diminuarea rezistenţei la forfecare la interfaţăacestuia cu roca de bază.

- dacă se ţine seama de condiţiile meteorologice specifice, se poate constatanecesitatea drenării apelor meteorice. Acest lucru se poate realiza pe douădirecţii paralele: execuţia unui sistem de canalizare pluvială cu guri de scurgere(gaigere) conectat la sistemul de evacuare a apelor menajere uzate precum şiprin realizarea unui sistem de drenuri a căror amplasare şi dimensionare vatrebui să facă obiectul unui studiu separat. Sistemul de drenuri va trebui săasigure desecarea zonelor actuale de băltire a apelor de suprafaţă şiînlăturarea freaticului acolo unde nivelul acestuia poate induce instabilitate.

E.3. GESTIUNEA DESEURILOR

În municipiul Moinesti este implementat sistemul de colectare selectiva a deseurilor.Serviciul de salubrizare este delegat catre SC SOMA SA. Deseurile menajere sunttransportate la depozitul ecologic Bacau.In municipiul Moinesti funcționeaza 9 cimitire.Cimitirile respecta zona de protectie sanitara de 50 m.



69

E.4. ECHIPARE EDILITARA

Alimentarea cu apa - Romania este in plin proces de constructie si adaptare asistemelor publice de alimentare cu apa si de canalizare pentru a se conformadirectivelor europene privind calitatea apei potabile si epurarea apelor uzate.Obiectivul conformarii cu acquis-ul comunitar privind calitatea apei potabile este de aproteja sanatatea oamenilor de efecte adverse ale contaminarii apei destinateconsumului uman si de a asigura ca apa este potabila si curata.Revine autoritatilor locale sarcina de a realiza sisteme de alimentare cu apa,canalizare si epurare a apelor uzate si pentru asigurarea conditiilor ca serviciulpublic de alimentare cu apa si canalizare sa se conformeze la prevederile legii princare sunt transpuse directivele UE.Se urmareste imbunatatirea accesului populatiei din municipiul Moinesti pana in anul2013, la infrastructura de apa, prin asigurarea unor servicii de alimentare cu apa,canalizare si epurare a apelor uzate de calitate si cantitate, in conformitate cucerintele standardelor europene.Regulamentul Local de Urbanism Prevede „Autorizarea executarii constructiilor inapropierea apelor de suprafata si subterane folosite ca surse de alimentare cu apapotabila pentru populatie, industrie si agricultura va tine cont de H.G. 101/1997 - art.8 - masuri pentru instituirea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica, in scopulprevenirii alterarii calitatii apelor. De asemenea, se vor avea in vedere prevederileH.G. 101/1997 cap. III-IX in care se precizeaza conditiile ce trebuie respectatepentru protectia surselor de alimentare cu apa de suprafata si subterana, precum siarticolele Ordinului MAPPM nr. 277/97, privind intocmirea documentatiilor tehnice”.Mun. Moinesti este alimentat cu apa din din ramura de nord OL Dn 800 mm aSistemul principal de alimentare cu apa al Companiei Regionale de Apa Bacau (CRAB ).Sistemul principal al CRAB Bacau este alimentat de Lacul Poiana Uzului si Statiade tratare apa Darmanesti. Sistemul alimenteazacu apa tratata toate orasele dinValea Trotusului cat si mun. Bacau.Conducta de aductiune a apei PEHD Dn 500 mm racordata la ramura de nord aSistemului de alimetare, alimenteaza prin intermediul unei noi statii de pompareamplasata in loc Vermesti – Comanesti, atat mun. Moinesti cat si comunele PoduriMagiresti si Ardeoani.Mun. Moinesti dispune de mai multe rezervoare de inmagazinare a apei amplasatein locatiile Micleasca, Brazi, Christea, Hangani, cu capacitate totala 8.540 mc.Distributia apei se face prin conducte mai vechi din fonta de presiune, otel siazbociment sau mai noi din PEHD cu diametre de 50 ÷ 300 mm.Lungimea totala a strazilor existente in mun. Moinesti este de 70037 ml.Lungimea retelelor de distributie este de cca. 44500 ml. Gradul de echipare astrazilor cu retele de apa de distributie este de cca 64 %.Populatie care beneficiaza de alimentarea cu apa: 20060 loc (84 %).Debitul mediu anual de apa consumat este de 2.068 mii mc din care 164 mii mcpentru uz casnic.Contorizarea apei consumate se face in prezent in proportie de 83%.

Canalizare - Ca urmare a aderarii la Uniunea Europeana, Romania trebuie sa sealinieze la Directiva Consiliului European nr. 91/271/EEC cu privire la tratareaapelor uzate urbane. Aceasta directiva a fost deja complet transpusa in legislatiaromaneasca prin Ordonanta de Guvern nr. 188/2002 pentru aprobarea anumitornorme referitoare la conditiile de deversare a apelor uzate in mediul acvatic simodificata si completata ulterior prin HG nr. 352/2005.



70

Principalele cerinte ale Directivei privind epurarea apelor urbane care afecteazajudetul Bacau pot fi rezumate dupa cum urmeaza:

Aglomerari > 2.000 de locuitori echivalenti trebuie sa aiba sisteme decanalizare si tratare biologica a apelor uzate. Colectarea si tratarea trebuieimplementate pana pe 31 decembrie 2018;

Aglomerari < 2.000 de locuitori echivalenti trebuie sa aiba o epurarecorespunzatoare. Sisteme individuale sau orice alte sistemecorespunzatoare pot fi folosite in cazurile in care nu se justifica un sistem decanalizare.

Trebuie mentionat ca termenul “aglomerari” reprezinta o zona in care populatiasi/sau activitatile economice sunt suficient de concentrate pentru a putea colectaapa uzata si a o transporta la o statie de epurare sau la un punct final de deversare.Mun. Moinesti dispune de o canalizare in sistem divizor, cu colectoare separate ptr.ape uzate menajere si separate ptr. ape pluviale.Colectoarele sunt executate, cele mai vechi din tuburi din beton cu Dn 200 – 1000mm, iar cele mai noi din tuburi din PVC cu Dn 200 - 315 mm.Lungimea colectoarelor de ape uzate menajere este de cca.22700 ml ( cca. 35 %din lungimea totala a strazilor ), iar a colectoarelor de ape pluviale este de cca.2000 ml ( cca. 3 % din lungimea totala a strazilor ).In prezent sunt racordati la sistemul de canalizare cca. 14250 locuitori.Apele uzate menajere sunt deversate in Statia de epurare existenta, amplasata inparte de est a municipilui.Statia de epurare din Moinetti este proiectata pentru tratare mecanica si biologica.Apa uzata tratata este deversata in raul Tazlaul Sarat.Debitul de apa proiectat ptr.Statia de epurare este de Qmed = 120 l/s, din careexistent Qmed exist = 62 l/s.Colectoarele de ape pluviale deverseaza apele in paraul Urmenis prin 3 guri devarsare

E.5. GOSPODARIRE COMUNALA

Serviciul de salubritate al municipiului Moinesti este delegat catre SC SOMA SA.Se identifica probleme in ceea ce priveste activitati precum:

igienizare zone de protectie santuri; curatenie spatii verzi; decolmatare santuri si podete; dezapezirile se fac cu beneficiarii Legii 416/2001 si angajatii prin Legea

76/2002.

E.6. ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICA

In municipiul Moinesti, judetul Bacau, alimentarea cu gaze naturale aconsumatorilor casnici, o obiectivelor social-culturale si a agentilor economici, esterealizata prin:- retele de distributie gaze naturale presiune joasa;- retele de distributie gaze naturale presiune redusa.

Retelele de distributie gaze naturale presiune joasa sunt in curs de inlocuire curetele de distributie gaze naturale presiune redusa.

Retelele de distributie gaze naturale existente , sunt : in montaj ingropat , pe traseul lor fiind rasuflatori carosabile si de spatiu verde; in montaj aerian.



71

Traseul retelelor de gaze naturale existente este in teritoriul public.Incalzirea imobilelor din municipiu ( locuinte individuale, locuinte colective , societaticomerciale si obiective social – culturale), se realizeaza cu :- sobe care utilizeaza combustibil solid ( lemn de foc si carbune);- sobe care utilizeaza combustibil gaze naturale;- centrale termice proprii care utilizeaza combustibil solid ( lemn de foc si carbune);- centrale termice proprii care utilizeaza combustibil gaze naturale.

E.7. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA

Energia electrica necesara consumatorilor din orasul Moinesti este asigurata dinsistemul energetic national si reteaua electrica a societatii Petrom.Deoarece orasul a fost intens industrializat mai ales in domeniul extractiei de petrolsi gaze orasul este transversat de retele electrice aeriene de medie tensiune 20kv siretele electrice de inalta tensiune de 110kV pe mai multe directii, existand si ocentrala de transformare proprie.Toate posturile de transformare ce alimenteaza consumatorii din resedinta orasuluisi localitatile aferente sunt racordate la reteaua de medie tensiune de 20kv. Puterealor este functie de zona de consum si variaza intre 63 ÷ 630KVA.Reteaua electrica de medie tensiune –20kV este realizata pe stalpi din beton armatcentrifugat cu conductori din aluminiu, cupru si otel tip funie. Aceasta esteamplasata atat pe marginea drumurilor sau trecand prin gradini si terenuri agricolesau alte destinatii, cat si prin oras neavand o distributie uniforma legata dedezvoltarea orasului, depinzand in principal de vechea infrastructura industriala aorasului.Retelele de distributie de joasa tensiune sunt pozate pe marginea drumurilor si astrazilor din oras pozate aerian cai si ingropat. Acestea alimenteaza integral atatconsumatorii casnici, social-culturali, societatile comerciale, industriale si altele.

Conform Ordinului 4 / 2007( Norma tehnica privind delimitarea zonelor de protectiesi de siguranta aferente capacitatilor energetice - Revizia I) pentru linii electriceaeriene cu tensiuni de peste 1 kV, zona de protectie si zona de siguranta coincid cuculoarul de trecere al liniei si sunt simetrice fata de axul liniei. Distanta deprotectie/de siguranta reprezinta latimea culoarului de trecere al liniei.Dimensiunea (latimea) zonei de protectie si de siguranta a unei linii simplu saudublu circuit are valorile:

a) 24 m pentru LEA cu tensiuni intre 1 si 110 kV;b) 37 m pentru LEA cu tensiune de 110 kV;

Liniile aeriene cu tensiune de cel mult 20 kV, cu conductoare izolate sau neizolate,se construiesc la marginea drumurilor, inclusiv a celor forestiere, in culoareamplasate in zonele de protectie a drumurilor publice, la limita zonei de siguranta aacestora, in conditiile precizate in NTE 003/04/00.

E.8. TELECOMUNICATII

Orasul este prevazut atat cu centrala telefonica automata ce deserveste faraprobleme abonatii de telefonie fixa cat si retele de telefonie mobile cu acoperire deaprox. 100%.Prin oras trec retele telefonice cu fibra optica si instalatii Tc montate ingropat laadancimea de 0,8÷1,5m si aerian pe stalpi Tc si Electrica.Racordurile telefonice la obiective sunt realizate cu cabluri de telecomunicatii avandinsotitor din OL funie si montate ingropat in tub de protectie pana la firidele detelefonie aferente obiectivelor.



72

De asemeni orasul este prevazut cu retele de transmisii date si conectare la internetce folosesc si infrastructura retelelor de telefonie fixa.

F. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI RELEVANTE SI CONSIDERATIIDE MEDIU

Scopul evaluarii de mediu pentru planuri si programe consta in determinareaformelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat. Aceasta s-arealizat prin evaluarea propunerilor PUG al municipiului Moinesti, in raport cu un setde obiective pentru protectia mediului natural si construit.Obiectivul fiind un angajament cu caracter mai general a ceea ce se doreste a seobtine, tintele reprezinta obiective mai specifice, mai concrete. Pentru masurareaprogreselor in implementarea actiunilor, deci in realizarea tintelor, precum si, in final,in atingerea obiectivelor.Indicatorii sunt acele elemente care permit cuantificarea rezultatelor unui plan simonitorizarea acestuia.Amplasamentul aferent PUG-ului municipiului Moinesti este reprezentat de terenuriconstruite, terenuri agricole si cai de comunicatie. Planul urbanistic prin specificulsau se adreseaza mediului rural iar propunerile incluse vizeaza imbunatatirea stariisi calitatii acestuia, cu scopul adoptarii solutiilor de urbanizare si asigurarii unorconditii optime din punct de vedere urbanistic pentru viata si dezvoltarea comunitatii.Ca urmare, la stabilirea obiectivelor de mediu, a tintelor si a indicatorilor s-a luat inconsiderare faptul ca propunerile PUG nu tintesc mediul natural iar principalulreceptor pe care il are in vedere este populatia din localitatile respective. Deasemenea trebuie mentionat faptul ca prin natura sa, planul urbanistic general nupoate solutiona toate problemele de mediu existente in perimetrul aferent. Prin PUGpot fi solutionate sau pot fi create conditiile de solutionare a acelor probleme caresunt de competenta administratiei publice locale.Obiectivele de mediu iau in considerare si reflecta politicile si strategiile de protectiea mediului nationale, UE, la nivel regional si local. Obiectivele, impreuna cu tintele siindicatorii corespunzatori sunt focalizati pe factorii/aspectele de mediu asupra caroraPUG-ul municipiului Moinesti are un impact semnificativ, pozitiv sau negativ.

Obiective specificeCaile de comunicatii rutiere:

asigurarea unei calitați corespunzatoare a infrastructurii de transport prinreabilitarea și modernizarea drumurilor;

efectuarea lucrarilor de intretinere curenta si periodica pe toata reteaua dedrumuri;

Imbunatatirea calitatii lucrarilor prin stabilirea sistemului concurential deasigurare a lucrarilor, crearea organismului propriu de control al calitatii alConsiliului Local si stabilirea unor criterii foarte riguroase de verificare alucrarilor si receptiei acestora.

Alimentarea cu apa: extinderea si modernizarea sistemului centralizat de alimentare cu apa; asigurarea calitatii corespunzatoare a apei potabile.

Colectarea si tratarea apelor uzate: extinderea si modernizarea retelei de canalizare.

Gestionarea deseurilor:



73

Cresterea cantitatii de deseuri valorificate; Gestionarea corespunzatoare a dejectiilor provenite de la animalele din

gospodariile individuale, prin amenajarea de platforme de depozitare; Gestionarea corespunzatoare si valorificarea deseurilor provenite din

demolari; Gestionarea corespunzatoare a cadavrelor de animale.

In tabelul de mai jos se vor prezenta obiectivele, tintele si indicatorii pentru aspectelede mediu relevante pentru evaluarea de mediu.

Aspect demediu

Obiective de mediu Tinte Indicatori

Mediul urban,inclusiv

infrastructurarutiera

Imbunatatirea calitatiisi functionalitatiicomponentelormediului urban,crearea conditiilorurbanistice pentruatingerea obiectivelorstrategice dedezvoltare amunicipiului

- Delimitarea zonelorpentru extindereadezvoltarii municipiului;- Imbunatatireaconditiilor privind traficulrutier, prin modernizareadrumurilor;- Imbunatatirea calitatiilocuirii si a conditiilorsociale;- Dezvoltarea turismuluisi agrementului –punerea in valoare siprotectia peisajului,asigurarea rezervelor deteren pentru amplasareaobiectivelor propuse;- Reglementarea utilizariiterenurilor;- Reglementareamodului de construire.

- Numar de planuriurbanistice zonaleaprobate, obiectiveleacestora, modul derespectare a prevederilorPUG si a legislatiei deprotectie a mediului.- Numar de proiecte pentrudezvoltare, elaborate siimplementate, obiectiveleacestora, modul derespectare a prevederilorPUG si a legislatiei deprotectie a mediului.- Numar si tipuri deechipamente edilitare noisaumodernizate/reabilitate,anvergura acestora.- Lucrari de modernizare ainfrastructuri: numar dedrumuri, poduri si podete.- Plantatii de protectie sireabilitare peisagistica.- Modul de asigurare autilitatilor in perimetreconstruite.- Modul de respectare arestrictiilor de construire.- Numar de locuintereabilitate termic.

Populatia sisanatatea

umana

Imbunatatireaconditiilor de viata apopulatiei, protejareasanatatii umane

- Asigurarea apeipotabilecorespunzatoare dpdvcalitativ si cantitativ- Asigurarea colectarii sitratarii apelor uzatemenajere- Asigurareamanagementului instituitpentru colectareadeseurilor

- Procent de locuinteracordate la sistemulcentralizat de alimentare cuapa- Procent locuinteracordate la sistemulcentralizat de canalizare- Procent gospodarii dotatecu facilitati de colectareselectiva a deseurilormenajere si procent



74

- Mentinerea calitatiifactorilor de mediu inlimitele prevederilorlegale pentru protectiamediului si sanatatiipopulatiei

contracte individualeincheiate cu societatea desalubrizare- Indicatori specifici pentrucalitatea factorilor de mediu(apa ,aer, sol)- Imbunatatireacomportamentuluiresponsabil fata demediu prin implicareapublicului in rezolvareaproblemelor de mediu- Programe de colaboraresi parteneriat intre Primariesi ONG – uri, pe teme demediu.

Mediuleconomic si

social

Crearea conditiilorpentru dezvoltareaeconomica amunicipiului si pentrucrearea de locuri demunca

- Rezervarea unor zonepentru dezvoltareaactivitatilor industrial -agrare- Crearea unei zonemixte coerente care saofere conditii pentrudezvoltarea activitatilorcomerciale si de serviciipe diferite domenii

- Numar de proiecteimplementate pe domeniide activitate- Modul de respectare aprevederilor PUG si alelegislatiei pentru protectiamediului

Solul Limitarea impactuluinegativ asupra solului

- Extinderea simodernizarea retelei decanalizare- Managementulcorespunzator aldeseurilor- Respectareaprevederilor PUG cuprivire la zonificareateritoriului

- Procent de locuinteracordate la sistemulcentralizat de canalizare- Sistemul de managemental deseurilor, in raport cuprevederile legale- Modul de respectare aprevederilor PUG cu privirela zonificare si la aplicarearegulamentului local deurbanism

Flora si fauna Limitarea impactuluinegativ asupra floreisi faunei

- Respectarea legislatieiprivind fondul forestier siagricol- Respectarea restrictiilorde locuire

- Modul de respectare alegislatiei privind fondulforestier si agricol, numarde proiecte- Modul de respectarezonelor de protectie

Apa

Limitarea poluarii laniveluri care sa nuproduca un impactsemnificativ asupracalitatii apelor

- Extinderea simodernizarea retelei decanalizare si racordareaa cat mai multorgospodarii la aceasta.- Realizarea deperimetre de protectie aretelelor de alimentarecu apa si canalizare, lacimitir, etc.

- Procente locuinteracordate la sistemelecentralizate de alimentarecu apa si de canalizare- Indicatori de calitate aiapei potabile- Indicatori de calitate aiapelor evacuate de la statiade epurare care sa permitaevaluarea calitatii acestora,in raport cu prevederilelegale.



75

La elaborarea Raportului de Mediu s-au luat in considerare actele normative invigoare cu referire la protectia mediului: legi, hotarari de guvern, ordine ministeriale.

Actele normative principale care asigura cadrul legislativ pentru protectia simanagementul mediului si care au constituit elemente fundamentale in evaluareaproblemelor de mediu si in elaborarea Raportului de Mediu sunt:

OUG nr. 195 /2005 privind protectia mediului; Legea Apelor nr. 107/1996 modificata si completata; Legea Fondului funciar, nr.1/2000; Legea nr.171/1997, privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului

National – sectiunea a II-a, Apa;

Aer

Limitarea emisiilor depoluanti in aer laniveluri care sa nugenereze un impactsemnificativ asupracalitatii aerului

- Reducerea nivelurilorde poluare a aerului inperimetrele adiacentearterelor de trafic;- Solicitarea avizelor demediu la eliberareaautorizatiilor deconstruire ale unitatiloreconomice

- Numar proiecte demodernizare a drumurilor- Numar de acte dereglementare solicitate dela autoritatea de mediu

Zgomot sivibratii

Limitarea poluariifonice si a nivelurilorde vibratii in zonelecu receptori sensibilila acestea

Reducerea nivelurilor depoluare fonica si devibratii in perimetreleadiacente obiectivelorsensibile: unitati scolare,dispensare medicale,gradinite

- Niveluri de zgomot lareceptori- Niveluri de vibratii lareceptori

Factoriclimatici

Limitarea efectelorvanturilor puternice siploilor torentiale

- Respectareainterdictiilor de construirein zonele cu risc deinundatii si alunecari deterenuri- Salubrizarea vailorcursurilor de apa, asanturilor si rigolelorstradale pentruprevenirea inundatiilor

- Evidentierea suprafetelorcu risc de inundatii- Cursuri de aparegularizate si lucraripentru apararea malurilor- Numar de actiuni desalubrizare

Peisajul Crearea unui peisajadecvat

- Reglementarea zonelorsi a modului deconstruire, in raport cufunctiunile acestora, invederea asigurarii unuipeisaj cat mai estetic- Imbunatatireaaspectului sifunctionalitatii zoneicentrale- Realizarea de spatiipublice plantate cu rolpeisagistic, in raport cuzonele protejate dinintravilan si extravilan

- Modul de respectare aprevederilor PUG cu privirela asigurarea esteticiipeisajului, in cadrulviitoarelor planuriurbanistice zonale- Suprafete de zoneplantate, localizareaacestora.



76

Actele normative nationale pentru ratificarea conventiilor internationale la careRomania este parte;

Strategia Nationala pentru Protectia Mediului si Planul National de Actiunepentru Protectia Mediului;

Planul de transpunere si implementare in legislatia nationala a Directivelor UEin vederea respectarii standardelor UE;

Documentul de Pozitie al Romaniei de la Conferinta Interguvernamentalapentru Aderarea la Uniunea Europeana, Capitolul 22 - Protectia Mediului.

Managementul deseurilor Directiva Consiliului nr. 94/62/EC privind ambalajele si deseurile de ambalaje

reactualizata; Directiva Consiliului nr. 99/31/EC privind depozitarea deseurilor, pentru care

se solicita o perioada de tranzitie de 10 ani, pana in anul 2017; Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru judetul Bacau.

Calitatea apei

Directiva nr. 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate urbane, pentru carese solicita o perioada de tranzitie de 15 ani, pana in anul 2022;

Directiva nr. 98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului uman,pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 15 ani, pana in anul 2022;

Directiva nr. 76/464/EEC privind descarcarea substantelor periculoase,pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 8 ani, pana in anul 2015;

Ordinul nr. 1552 din 2008, pentru aprobarea listei localitatilor pe judete undeexista surse de nitrati din activitati agricole, emis de ministrul mediului sidezvoltarii durabile si ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale.

Controlul poluarii industriale si managementul riscului

Directiva Consiliului nr. 96/61/EC privind prevenirea si controlul integrat alpoluarii (IPPC), pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 8 ani, panain anul 2015;

Directiva Consiliului nr. 1999/13/EC privind limitarea emisiilor de compusiorganici volatili datorate utilizarii solventilor in anumite activitati si instalatii(COV), pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 8 ani, pana in anul2015;

Directiva Consiliului nr. 88/609/EEC privind limitarea emisiilor de poluantispecifici in atmosfera prin instalatii mari de ardere (LCP) reactualizata.

Elaborarea Strategiei de Protectie a Mediului s-a realizat in concordanta cuurmatoarele principii generale ale protectiei mediului:

conservarea si imbunatatirea conditiilor de sanatate a oamenilor; dezvoltarea durabila; evitarea poluarii prin masuri preventive; conservarea biodiversitatii; conservarea mostenirii valorilor culturale si istorice; principiul “poluatorul plateste“; stimularea activitatilor privind reconstructia ecologica a zonelor degradate.



77

Tinand seama de aceste principii generale ale protectiei mediului, de starea mediuluisi de conditiile specifice din tara noastra, la elaborarea strategiei au fost adoptate oserie de criterii pentru stabilirea prioritatilor privind actiunile care trebuie intreprinse:

mentinerea si imbunatatirea sanatatii populatiei si a calitatii vietii, ceea cecorespunde primului principiu enuntat in Strategia Nationala pentru ProtectiaMediului;

reducerea emisiilor de substante poluante care afecteaza grav starea desanatate a populatiei (substantele organice si anorganice toxice sipericuloase, metalele grele, dioxidul de sulf, oxizii de azot, vaporii deamoniac, vaporii de acizi, pulberile care provin in special din activitatiledesfasurate in industrie, constructii, transporturi si agricultura);

alti factori poluanti care afecteaza in mare masura starea de sanatate apopulatiei sunt radioactivitatea si zgomotul;

mentinerea si imbunatatirea potentialului existent al naturii, corespunzatorprincipiului dezvoltarii durabile. Sunt incluse aici actiuni pe termen scurt,mediu si lung, vizand resursele regenerabile ale naturii: apele, solul, padurea,flora si fauna, dar si consumul echilibrat al resurselor neregenerabile;

apararea impotriva calamitatilor naturale si accidentelor (seceta, inundatiile sicutremurele de pamant);

respectarea prevederilor conventiilor si programelor internationale privindprotectia mediului.

Tinand cont ca un mediu sanatos este esential pentru asigurarea calitatii vietii si derealitatea ca daunele si costurile produse de poluare si schimbari climatice suntconsiderabile, Guvernul Romaniei promoveaza conceptul de cuplare a impactului sidegradarii mediului cu cresterea economica, prin promovarea eco-eficientei si prininterpretarea standardelor ridicate de protectia mediului ca o provocare spreinovatie, crearea de noi piete si oportunitati de afaceri.

Avand ca obiective principale intarirea structurilor administrative, ca element debaza pentru construirea unui sistem eficient privind managementul mediului sicontributia la dezvoltarea durabila, activitatea Guvernului Romaniei in acest domeniuse va concentra pe urmatoarele prioritati:

Integrarea politicii de mediu in elaborarea si aplicarea politicilor sectoriale siregionale. In acest sens pentru toate proiectele din PUG care pot avea efectesemnificative asupra mediului este prevazuta realizarea evaluarii de mediu instadiu de proiect;

Evaluarea starii actuale a factorilor de mediu si fundamentarea unei strategiide dezvoltare pe termen lung in domeniul mediului, al resurselor regenerabilesi neregenerabile;

Ameliorarea calitatii factorilor de mediu..

Strategiile pentru implementarea proiectelor pot fi legate de urmatoarele cinciobiective majore ale dezvoltarii regionale durabile:

echilibrarea structurii spatiale urbane; imbunatatirea calitatii vietii; mentinerea identitatii regionale, renasterea mostenirii culturale;



78

administrarea integrarii, cooperarea dintre retelele de infrastructura regionala; noi parteneriate in planificare si implementare.

G. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

Cerintele H.G. nr. 1076/2004 prevad evidentierea efectelor semnificative asupramediului determinate de implementarea planului supus evaluarii de mediu. Scopulacestor cerinte consta in identificarea, predictia si evaluarea formelor de impactgenerate de implementarea planului.In cazul Planului de Urbanism General al municipiului trebuie precizat faptul cascopul acestuia este de a crea cadrul de reglementare din punct de vedereurbanistic pentru implementarea unei serii viitoare de proiecte pentru dezvoltarea simodernizarea localitatii.Propunerile planului evaluat in prezentul raport pot genera o multitudine de forme deimpact asupra factorilor/aspectelor de mediu, forme de impact care prezinta diferitedurate si intensitati.In vederea evaluarii sintetice a impactului asupra mediului in termeni cat mairelevanti, au fost stabilite categorii de impact care sa permita evidentierea efectelorpotential semnificative asupra mediului, generate de implementarea planului.Pentru a evalua impactul asupra factorilor de mediu relevanti s-au stabilit pentrufiecare din acestia cate o serie de criterii specifice care sa permita evidentierea inprincipal a impactului semnificativ. Categoriile de impact si criteriile pentru evaluareaimpactului au fost stabilite cu consultarea grupului de lucru.Evaluarea de mediu pentru planuri si programe necesita identificarea impactuluisemnificativ asupra factorilor/aspectelor de mediu ale planului avut in vedere.Impactul semnificativ este definit ca fiind „impactul care prin natura, magnitudinea,durata sau intensitatea sa, altereaza un factor sensibil”.Efectele potentiale semnificative trebuie sa includa efectele secundare, cumulative,sinergice, pe termen scurt, mediu si lung, permanente si temporare, pozitive sinegative.

Evaluarea impactului s-a efectuat pe baza metodelor expert.

Categoria de impact Descriere Simbol

Impact pozitiv semnificativEfecte pozitive de lunga durata saupermanente ale propunerilor planuluiasupra factorilor/aspectelor de mediu

++

Impact pozitivEfecte pozitive ale propunerilorplanului asupra factorilor/ aspectelorde mediu

+

Impact neutru Efecte pozitive si negative care seechilibreaza, nu au nici un efect 0

Impact negativnesemnificativ

Efecte negative minore asuprafactorilor/aspectelor de mediu -

Impact negativ Efecte negative de scurta durata saureversibile supra factorilor/aspectelor - -



79

de mediu

Impact negativ semnificativEfecte negative de lunga durata sauireversibile asupra factorilor/aspectelorde mediu

- - -

Criterii pentru determinarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului

Factor/aspect demediu Criterii de evaluare Comentarii Semnificatia

impactului


infrastructura rutiera

Formele de impactasupra calitatii sifunctionalitatii mediuluiurban, inclusiv inrelatie cu obiectivelestrategice dedezvoltare amunicipiului

Planul va determinaforme de impact pozitivasupra functiilorurbane, conducand lacresterea gradului decomplexitate, decoerenta si flexibilitatea zonificariifunctionale, cu efectebenefice asupradezvoltarii comunitatii

Semnificatiaimpactului a fostdeterminata pe bazarezultatelor evaluarilorexpert

Populatia sisanatatea umana

- Modul de asigurare autilitatilor (alimentarecu apa, canalizare,managementuldeseurilor)- Conditii de locuit- Calitatea factorilor demediu in raport cuvalorile limita specificepentru protectiasanatatii umane- Masurile de

minimizare aimpactului asuprafactorilor de mediu

Planul va determinaforme de impact pozitivasupra conditiilor deviata ale populatiei si asanatatii acesteia, prinprevederile cu privirela realizarea utilitatilorpublice, la conditiile delocuit si la reducereapoluarii


Mediul economic sisocial

Modul de asigurare side reglementare amijloacelor urbanisticepentru facilitareadezvoltarii economicesi respectiv sociale inconditii de protectie amediului

Planul va determinaforme de impact pozitivasupra dezvoltariieconomico – sociale,prin rezervarea unorzone pentrudezvoltarea serviciilor,activitatilor industrialesi comerciale, inconditii de protectie amediului


SolulFormele de impactdeterminate peprevederile PUG cuprivire la dezvoltareaurbana si la asigurarea

Planul va determinaforme de impact pozitivprin asigurareacolectarii si epurariiapelor uzate menajere,prin managementulcorespunzator al




80

echiparii urbane deseurilor, prinrestrangerea zoneifunctionale de industriesi recomandareadezvoltarii industriilornepoluante

Flora si faunaFormele de impactgenerate deprevederile PUGasupra florei si faunei

Planul va determinaforme diferite deimpact asupra florei sifaunei prin realizareaplantarilor in zonele deprotectie a obiectivelorprotejate si in alte zonenaturale sau urbane,usor impact negativasupra habitatelorfaunei mici dinactualele terenuricultivate destinateextinderii constructiilor


Apa

- Concentratii depoluanti in apele uzateepurate, evacuate inmediu, in raport cuvalorile limitaprevazute in legislatianationala- Calitatea apeipotabile- Sisteme si masuripentru reducereaemisiilor de poluanti inapa

- Planul va determinaforme de impact pozitivasupra calitatii apelorprin colectarea siepurarea apelor uzatemenajere- Se va avea in

vederea predareaexploatarii retelei dealimentare cu apapotabila catre unoperator regional


Aerul - Masuri pentrureducerea emisiilor depoluanti in aer

- Planul va determinaforme diferite deimpact asupra calitatiiaerului: impact pozitivprin modernizareasistemului rutier detransport si prin crearede zone verzi, impactnegativ prindezvoltarea inexteriorul perimetrelorlocuite de zoneindustriale


Zgomotul si vibratiile

- Masuri pentrureducerea nivelurilorde zgomot si de vibratiide la sursele de tipurban- Masuri pentruevitarea cresteriinivelurilor de zgomot side vibratii ca urmare aaparitiei activitatilor

Planul va determinaforme diferite deimpact asupranivelurilor de zgomot side vibratii, impactpozitiv prinmodernizareadrumurilor de accesprin rezervarea inexteriorul perimetrelor




81

industriale de locuinte de zonepentru activitatiindustriale, impactnegativ prin extindereaperimetrelor construite

Factorii climaticiMasuri pentrudiminuarea efectelorconditiilor climaticenefavorabile

Extinderea de retelede alimentare cu gazmetan sau inlocuireasistemelor clasice deincalzire, cu cele cusurse regenerabileceea ce va contribui lareducerea gazelor cuefect de sera.


PeisajulMasuri pentrucresterea valoriiestetice a municipiului

Planul va determinaforme de impact pozitivasupra peisajului caurmare a reglementariimodului de construire,imbunatatireaaspectului si afunctionalitatii zonelorcentrale, realizarea despatii publice plantate,cu rol peisagistic.


Efecte cumulative

Este necesar ca in evaluarea efectelor asupra mediului ale prevederilor planului, safie luate in considerare efectele cumulative si sinergice asupra mediului. Astfelefectele cumulative pot aparea in situatii in care mai multe activitati au efecteindividuale nesemnificative, dar impreuna pot genera un impact semnificativ, sauatunci cand mai multe efecte individuale ale planului genereaza un efect combinat.Un plan urbanistic general se adreseaza unui perimetru larg in cadrul caruia sedesfasoara o multitudine de activitati, acestea implicand existenta unor surse depoluanti diseminate pe intreaga suprafata a municipiului. Astfel, in perimetrulmunicipiului se vor emite simultan surse de tip urban, dintre care, cele maiimportante sunt: rezidentiale, institutionale, comerciale, traficul rutier, precum sisurse de tip agricol.Efectele acestor activitati asupra mediului se pot cumula sau combina generand unimpact semnificativ.Se precizeaza ca metodele expert utilizate pentru predictia impactului au luat inconsiderare cele mai defavorabile scenarii, considerand simultaneitatea functionariisurselor cu cea mai mare raspandire spatiala, chiar daca acest lucru este putinprobabil sa se intample in realitate. Evaluarea impactului a fost efectuata luand inconsiderare efectele cumulate si combinate ale poluantilor sau ale factorilor de stresasupra factorilor/aspectelor de mediu. Un exemplu al acestui mod de abordare aevaluarii in care efectele cumulative rezulta implicit ca urmare a modelelor/metodelorde predictie utilizate, poate fi prezentat pentru factorul de mediu aer. Astfelevaluarea impactului asupra mediului s-a efectuat luand in considerare emisiilesimultane de poluanti generate de incalzirea locuintelor si de traficul rutier de peintreg perimetrul localitatii, acestea reprezentand principalele surse de poluare dinzona.



82

Interactiuni

Pentru situatiile in care ar exista posibilitatea interactiunilor dintre doi sau mai multifactori de mediu, ca urmare a implementarii prevederilor planului, in evaluare au fostluate in consideratie aceste interactiuni potentiale.

Un exemplu in acest sens poate fi dat in cazul aspectului de mediu „ zgomot sivibratii” astfel nivelul de zgomot ar fi de interes numai pe zgomotul si vibratiile potafecta si alti receptori cum sunt fauna terestra sau constructiile.

Evaluarea de mediu pentru Planul Urbanistic General al municipiului Moinesti a fostefectuata luand in consideratie toate elementele metodologice descrise mai sus.

G.1. PROTECTIA PADURILOR SI A ALTOR FORME DE VEGETATIE

Protejarea padurilor se va realiza prin: administrarea si utilizarea durabila a padurilor; respectarea regimului silvic si a masurilor tehnice prevazute in

amenajamentele silvice; exploatarea resurselor padurii, fondul cinegetic si piscicol, potrivit prevederilor

legale in domeniu; turismul, recreerea si agrementul in fondul forestier se poate face numai cu

acceptul proprietarilor/administratorilor si numai cu respectareareglementarilor legale in domeniu;

suprafata totala a padurilor de pe teritoriul municipiului nu poate fi micsorata.In vederea asigurarii conditiilor de agrement, recreere si turism este necesararealizarea spatiilor verzi acolo unde acestea nu exista si extinderea suprafetelor despatii verzi existente, in interiorul si in jurul localitatilor, in conformitate cu nevoileconcrete locale si planurile de sistematizare a teritoriului.

G.2. PROTECTIA POPULATIEI SI SANATATEA UMANA

Adoptarea si implementarea Planului Urbanistic General si a Regulamentului Localal municipiului Moinesti, judetul Bacau va avea impact social si economic pozitiv siva duce la cresterea calitatii vietii populatiei datorita:

Extinderii si modernizarii retelelor de alimentare cu apa si canalizare; Modernizarii si reamenajarii cailor rutiere; Remodelarii zonelor de locuit, precum si rezervarea unor terenuri pentru

dotari noi sau extinderea celor vechi rezultate in urma calculului in functie depopulatia propusa;

Asigurarii unor structuri economice care sa genereze locuri de munca; Revitalizarii ramurilor economice care sa asigure venituri pentru un trai

decent; Extinderii spatiilor verzi in interiorul si in jurul localitatilor; Asigurarea serviciilor de salubritate in mod coordonat cu lucrarile de

constructie, pentru a se evita poluarea mediului.

G.3. PROTECTIA SOLULUI

Se vor lua masuri de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau functional, inspecial a celor situate de-a lungul cailor de comunicatii rutiere.



83

Detinatorii cu orice titlu ai fondului forestier, ai vegetatiei forestiere din afara fonduluiforestier si ai pajistilor, precum si orice persoana fizica sau juridica care desfasoarao activitate pe un astfel de teren, fara a avea un titlu juridic, au urmatoarele obligatii:

sa mentina suprafata impadurita a fondului forestier, a vegetatiei forestieredin afara fondului forestier, inclusiv a tufisurilor si pajistilor existente, fiindinterzisa reducerea acestora, cu exceptia cazurilor prevazute de lege;

sa exploateze masa lemnoasa in conditiile legii, precum si sa ia masuri dereimpadurire in situatiile in care aceaste masuri sunt impuse de situatiileconcrete din teren;

sa asigure respectarea regulilor silvice de exploatare si transport a maseilemnoase, stabilite conform legii, in scopul mentinerii biodiversitatii padurilorsi a echilibrului ecologic;

sa respecte regimul silvic in conformitate cu prevederile legislatiei in domeniulsilviculturii si protectiei mediului;

sa asigure aplicarea masurilor specifice de conservare pentru padurile cufunctii speciale de protectie, situate pe terenuri cu pante mari, afectate deprocese de alunecare si eroziune;

sa respecte regimul silvic stabilit pentru conservarea vegetatiei lemnoase depe pasunile impadurite care indeplinesc functii de protectie a solului si aresurselor de apa;

sa asigure exploatarea rationala, organizarea si amenajarea pajistilor, infunctie de capacitatea de refacere a acestora;

sa exploateze pajistile in limitele bonitatii acestora, tinand cont de specia deanimale, numarul acestora si perioada de timp, in baza studiilor despecialitate si a prevederilor legale specifice.

G.4. PROTECTIA APELOR

In municipiul Moinesti nu sunt surse majore de poluare a apelor. Apele subteranepot fi afectate prin infiltratii de substante organice sau chimice provenite dindepozitarile necorespunzatoare de deseuri menajere si zootehnice, din activitateadesfasurata de SC OMV PETROM SA, substantele fertilizante si pentru combatereadaunatorilor utilizate in agricultura, din closetele si puturile absorbante ale populatiei.La aceste cauze se mai adauga existenta unor surse de aprovizionare cu apa(izvoare, fantani) necorespunzatoare d.p.d.v. igienico-sanitar (fara perimetre deprotectie, neadecvat construite) care pot fi afectate de incarcarea apelor subteranecu substante organice, chimice si bacteriologice, ceea ce influenteaza negativcalitatea surselor de apa potabila.

Alte obiective de protectie a apelor de suprafata si subterane, prevazute in PUG:

extinderea si modernizarea retelei de canalizare, precum si eliminareaevacuarilor necontrolate de ape uzate rezultate din gospodarii (conformprevederilor din Tratatul de Aderare, cap 22 Mediu, pentru aglomerari umanecu peste 2000 de locuitori echivalenti – termen de realizare anul 2013);

respectarea zonelor de protectie a malurilor cursurilor de apa, cel putin 5 m; interzicerea depozitarii deseurilor menajere si a dejectiilor animaliere pe

malurile cursurilor de apa;



84

interzicerea construirii de locuinte si alte obiective in zonele de protectie aparaielor si in zonele inundabile, precum si demolarea constructiiloramplasate in aceste zone. In situatia in care demolarea nu este posibila,beneficiarii vor fi obligati sa declare pe propria raspundere ca isi asumariscurile in caz de inundatii;

se interzice spalarea in apele de suprafata a oricarei categorii de obiecte,bunuri;

se interzice deversarea in apele de suprafata si subterane a oricarei categoriide ape uzate necorespunzator tratate, produse petroliere, substantepericuloase;

se interzice introducerea in ape a substantelor explozive, tensiune electrica,narcotice.

G.5. PROTECTIA VALORILOR MATERIALE, A PATRIMONIULUI CULTURAL,INCLUSIV CEL ARHITECTURAL, ARHEOLOGIC SI PEISAGISTIC

In cazul in care se vor descoperi monumente istorice pe teritoriul municipiului, se vorlua urmatoarele masuri:

monumentele care se afla in intravilanul localitatii au zona de protectie curaza de 200 m;

monumentele care se afla in extravilanul localitatii au zona de protectie curaza de 500 m.

Bunurile de patrimoniu arheologic sunt parte integranta a patrimoniului culturalnational si pot fi clasate si protejate drept bunuri de patrimoniu cultural nationalmobil, drept situri arheologice sau ca monumente istorice, conform legii.

Descoperirile arheologice intamplatoare se vor anunta, in termen de cel mult 72 deore, primarului unitatii administrativ - teritoriale de catre persoana descoperitoare,proprietarul ori titularul dreptului de administrare a terenului in cauza.

Regimul de protectie al zonelor cu potential arheologic cunoscut si cercetat estereglementat de legislatia in vigoare referitoare la protejarea monumentelor istorice sia bunurilor mobile care fac parte din patrimoniul cultural national.

Cercetarile arheologice preventive si supravegherea arheologica sunt obligatorii incadrul proiectelor de restaurare, supravegherea arheologica este inclusa in devizulconstructorului, urmand ca decontarea sa se realizeze pe baza raportului decercetare intocmit de arheolog.

In cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidentiat intamplator, pana ladescarcarea de sarcina arheologica, autorizatia de construire se suspenda, sau,dupa caz, primarul unitatii administrativ - teritoriale dispune intreruperea oricarei alteactivitati, in conformitate cu avizul serviciilor publice deconcentrate ale MinisteruluiCulturii si Cultelor, si se instituie regimul de supraveghere.

G.6. GESTIONAREA DESEURILOR

In conformitate cu prevederile HG nr. 448 din 19 mai 2005 privind deseurile deechipamente electrice si electronice - autoritatile administratiei publice locale auobligatia de a colecta separat DEEE - le de la gospodariile particulare si de a pune ladispozitia producatorilor, spatiile necesare pentru infiintarea punctelor de colectareselectiva a acestora.



85

Municipiul Moinesti are obligativitatea de a avea cel putin un punct de colectare aDEEE - urilor si de incheia contract cu o societatea autorizata in valorificarea/eliminarea acestora.

In conformitate cu prevederile Ordinului nr. 344 din 16 august 2004 pentru aprobareaNormelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor, referitoare lautilizarea in agricultura a namolurilor de epurare, namolurile provenite de la statiile deepurare a apelor uzate din localitati si din alte statii de epurare a apelor uzate cu ocompozitie asemanatoare apelor uzate orasenesti, pot fi utilizate in agricultura numaidaca sunt in conformitate cu normele tehnice si standardele de calitate din domeniu.

Se interzice utilizarea namolurilor sau livrarea acestora in vederea utilizarii lor peurmatoarele categorii de terenuri:

terenurile folosite pentru pasunat;

terenurile destinate cultivarii arbustilor fructiferi;

terenurile destinate culturii legumelor;

terenurile destinate culturilor pomilor fructiferi, cu 10 luni inainte de recoltaresi in timpul recoltarii.

In conformitate cu prevederile H.G nr. 124/2003 privind prevenirea, reducerea sicontrolul poluarii mediului cu azbest (M.Of. 109 din 20 februarie 2003) – placile cuazbest care vor rezulta in urma demolarii cladirilor vechi, se vor colecta separat, intr-o zona speciala, prevazuta cu containere speciale pentru depozitare, si se vortransporta catre un depozit de deseuri periculoase.

In conformitate cu prevederile Ordinului MSF nr. 219/2002 pentru aprobareaNormelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale,modificat prin Ordinul 997/2004 (M.Of. nr. 386 din 6 iunie 2002) deseurile medicalerezultate de la activitatile medicale din localitati comunei (dispensare umane,dispensare veterinare) vor fi colectate in recipienti speciali etansi, si se vor transportasi elimina, in conditii de siguranta, pe baza de contract cu societati autorizate in acestsens.

In conformitate cu prevederile Legii nr. 101/2006 privind aprobarea Serviciului desalubrizare a localitatilor, modificata si completata cu (Ordonanta de Urgenta aGuvernului nr. 92/2007, si a Ordinului 110/2007 privind aprobarea Regulamentului -cadru al Serviciului de salubrizare a localitatilor, serviciul de salubrizare areobligatia:

Obligatoriu se va introduce sistemul selectiv de colectare a deseurilor.Colectarea selectiva a deseurilor reciclabile (hartie, carton, PET-uri, inclusivdeseuri de ambalaje) se poate realiza individual, prin puncte sau centre decolectare. Colectarea individuala se poate realiza fie in amestec, fie pe tip dematerial, cu exceptia hartiei si cartonului care vor fi colectate separat;

Obligatoriu se vor urmari conditiile de depozitare a deseurilor in punctele decolectare din satele apartinatoare comunei stabilite in Planul UrbanisticGeneral, si mai ales transportul acestora catre un depozit autorizat;

Se vor face actiuni de informare si constientizare pentru populatiei cu privirela colectarea selectiva a deseurilor si introducerea conceptului de obtinere acompostului in gospodarii;



86

Se va incheia contract cu o unitate tip Protan care sa preia cadavrele deanimale;

Se va asigura gestionarea corespunzatoare a deseurilor rezultate dinconstructii si demolari, in vederea valorificarii acestora.

G.7. PROTECTIA CALITATII AERULUI

Pentru protectia calitatii aerului se impun urmatoarele masuri:

Este interzisa arderea deseurilor din gospodarii in spatii deschise deoarecegenereaza substante poluante, precum: dioxina, particule, hidrocarburiaromatice policiclice, compusi organici volatili, monoxid de carbon,hexaclorbenzen si cenusa;

Detinatorii, cu orice titlu de terenuri pe care se gasesc perdele de vegetatie sialiniamente de protectie, spatii verzi, parcuri, garduri vii, sunt obligati sa leintretina pentru imbunatatirea capacitatii de regenerare a atmosferei siprotectie fonica;

PUG-ul reprezinta o strategie pentru dezvoltarea spatiala durabila amunicipiului Moinesti si in principiu implementarea lui nu poate avea efecteadverse asupra mediului. O planificare judicioasa a modului de folosire aterenurilor poate preveni efectele nefavorabile pe care dezvoltareaeconomica, inclusiv cresterea mobilitatii urbane le poate avea asupramediului;

Modernizarea strazilor;

Izolarea termica a cladirilor pentru reducerea cantitati de combustibili necesarincalzirii;

Promovarea energiilor regenerabile.

G.8. PROTECTIA ASEZARILOR UMANE

Obligatii ale administratiilor publice locale:

se vor lua masuri de imbunatatire a microclimatului municipiului Moinesti, prinamenajarea si intretinerea izvoarelor si a luciilor de apa din interiorul si dinzonele limitrofe acestora;

sa infrumuseteze si sa protejeze peisajul, sa mentina curatenia stradala;

sa informeze publicul asupra riscurilor generate de functionarea sau existentaobiectivelor cu risc pentru sanatatea populatiei si mediului;

sa adopte elemente arhitecturale adecvate, sa optimizeze densitatea delocuire, concomitent cu mentinerea, intretinerea si dezvoltarea spatiilor verzi,a parcurilor, a aliniamentelor de arbori si a perdelelor de protectie stradala, aamenajamentelor peisagistice cu functie ecologica, estetica si recreativa;

in cazul aparitiei de noi activitati, sa reglementeze, inclusiv prin interzicereatemporara sau permanenta, accesul anumitor tipuri de autovehicule saudesfasurarea unor activitati generatoare de disconfort pentru populatie inanumite zone ale localitatilor, cu predominanta, in spatiile destinate



87

locuintelor, in zonele destinate tratamentului, odihnei, recreerii siagrementului;

sa impuna masuri obligatorii, pentru persoanele fizice si juridice, cu privire laintretinerea si infrumusetarea, dupa caz, a cladirilor, curtilor si imprejurimiloracestora, a spatiilor verzi din curti si dintre cladiri, a arborilor si arbustilor.

G.9. EVALUAREA DE MEDIU PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL ALMUNICIPIULUI MOINESTI

PrevederiPUG Factori/aspecte de mediu Evaluarea impactului si propuneri de

reducere a impactului1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Zona delocuinte sifunctiunicomplementare

Extindereazonelor pentrurealizarea delocuinteindividuale

++ ++ ++ - - - - - 0 ++

- impact pozitiv semnificativ asuprafunctionalitatii mediului urban, asupra mediuluieconomic si social si asupra populatiei siasupra peisajului, ca urmare a crearii noilorfacilitati pentru constructia de locuinte, inconformitate cu cerintele populatiei si cuprioritatile strategiei de dezvoltare, acestefacilitati urmand sa creasca atractivitatealocalitatii si sa atraga noi fonduri (impozite) labugetul local;- impact neutru asupra factorilor climatici;- impact negativ nesemnificativ asupra solului,florei si faunei, apei, calitatii aerului si anivelurilor de zgomot si vibratii in perimetrelepropuse pentru construirea de locuinte, caurmare a aparitiei unor noi surse de poluare(incalzirea spatiilor, trafic rutier) in perimetrecare in prezent se afla numai sub impactulactivitatilor agricole; se apreciaza ca nivelurilede poluare a aerului si nivelurile de zgomot sivibratii generate de noile surse se vor situa subvalorile limita pentru protectia receptorilorsensibili;- Epurarea apelor uzate menajere colectate dintoate perimetrele locuite;Masuri de diminuare a impactului prevazute dePUG- Delimitarea clara a terenurilor rezervatepentru dezvoltare si reglementarea modului deconstruire, inclusiv a gradului de ocupare aterenului;- Extinderea si modernizarea retelelor decanalizare sau construirea la gospodariileracordate la reteaua de apa potabila a unuibazin etans vidanjabil pentru stocarea pana lavidanjare a apelor uzate in cazul in careacestea nu se pot racorda la reteaua decanalizare;Masuri propuse pentru diminuarea impactului laimplementarea prevederilor PUG- Asigurarea retelelor de alimentare cu apa,



88

canalizare in zonele noi de locuit, precum si aserviciilor de salubritate in mod coordonat culucrarile de constructie pentru a se evitapoluarea mediului;

Zonaactivitatilorproductive

Realizareaunei zonerezervateactivitatilorindustriale

++ ++ ++ - - 0 - - 0 ++

- impact pozitiv semnificativ asuprafunctionalitatii mediului urban, asupra mediuluieconomic si social (ca urmare a facilitatilorurbanistice pentru dezvoltarea activitatilorproductive, cu efecte benefice privinddezvoltarea pietii muncii) si asupra populatiei(ca urmare a imbunatatirii conditiilor economicesi sociale de mediu) si asupra peisajului caurmare a reglementarilor de construire.- impact negativ nesemnificativ asupra solului,aerului, florei si faunei, zgomotului si vibratiilorgenerate de surse in perimetrele cu receptorisensibili se vor situa sub valorile limita pentruprotectia acestora ca urmare a conditionariidezvoltarii activitatilor cu respectarea legislatieide mediu specifice;- impact neutru asupra factorilor climatici siasupra calitatii apelor ca urmare a conditionariidezvoltarii activitatilor productive de respectarea legislatiei de mediu specifica;Masuri de diminuare a impactului prevazute dePUGDezvoltarea activitatilor de productie inperimetrul intravilan in conditiile respectariilegislatiei de protectie a mediului si deexcludere a riscurilor tehnologice pentrupopulatie si mediu.Masuri propuse pentru diminuarea impactului laimplementarea prevederilor PUG- Elaborarea si implementarea proiectelor dedezvoltare a activitatilor productive in conditii deprotectie a mediului, atat pentru perioadele deconstructie cat si de operare.- Proiectele vor trebui sa includa solutii viabilecu privire la colectarea si epurarea apelor uzatetehnologice.- Implementarea proiectelor numai dupaobtinerea acordurilor de mediu .- Respectarea prevederilor PUG cu privire laperimetrele rezervate activitatilor productive;

Zona pentruunitatiagricole

Rezervarea deterenuri pentrudezvoltareaactivitatilorproductive

++ ++ ++ - 0 - 0 0 0 0

- impact pozitiv semnificativ asupra mediuluiurban si asupra mediului economic si social,asupra populatiei atat prin rezervarea deterenuri pentru unitati agricole cat si prinmentinerea unor mijloace de existenta pentrupopulatie;- impact negativ asupra solului si apei prinspecificul activitatii;- impact neutru asupra florei, a faunei , aerului,zgomotului, factorilor climatici si peisajuluiMasuri pentru diminuarea impactului



89

Elaborarea si implementarea, impreuna cuautoritatile din domeniul agricol si din domeniulprotectiei mediului a unor programe pentruconstientizarea de catre unitatile agricole aimplicatiilor activitatilor agricole asupramediului, a modului de utilizare rationala aingrasamintelor, a produselor fitosanitare, atehnicilor pentru managementul corect aldejectiilor de la animale, de practicare aagriculturii ecologice;

Zona decirculatii

Imbunatatireasimodernizareainfrastructuriirutiere,crestereasiguranteitraficului rutiersi pietonal

++ ++ ++ ++ 0 0 + + 0 ++

Modernizarea cailor de circulatie, imbunatatireaaccesului, a conditiilor si sigurantei traficului,precum si celelalte prevederi vor determinaurmatoarele forme principale de impact:- impact pozitiv semnificativ asuprafunctionalitatii mediului urban, asupra populatieisi sanatatii , mediului economic si social,asupra peisajului- impact pozitiv asupra calitatii aerului si asupranivelurilor de zgomot si vibratii, cu efectepozitive semnificative asupra populatiei si asanatatii, umane prin diminuarea emisiilor- impact neutru asupra florei, faunei, factorilorclimatici si apei ca urmare a imbunatatiriistructurii cailor de circulatie.Masuri de diminuarea a impactului prevazutede PUGPrevederile PUG reprezinta masuri dediminuare a impactului acestei zone asuprafactorilor de mediu.Masuri propuse pentru diminuarea impactului laimplementarea prevederilor PUG- Elaborarea si implementarea proiectelor inconditii de protectie a mediului;- Implementarea proiectelor numai dupaobtinerea acordurilor de mediu.

Zona desport,agrement siturism

Extindereaspatiilorplantate inscopuri deprotectie azonelorprotejate sinaturale,impotrivaefectelorfactorilorclimaticinefavorabili sia influenteiactivitatilorindustriale,

++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++

- impact pozitiv semnificativ asuprafunctionalitatii mediului urban, asupra mediuluieconomic si social (ca urmare a cresteriiatractivitatii , inclusiv turistice, a zonei) siasupra populatiei si sanatatii umane (ca urmarea imbunatatirii conditiilor de mediu, generate deextinderea spatiilor plantate);- impact pozitiv semnificativ asupra solului,calitatii aerului si a nivelurilor zgomot si vibratii,plantatiile urmand a contribui la refacereatexturii si fertilizarii solului si atenuare efectelorsurselor de poluare;- impact pozitiv semnificativ asupra peisajuluiurban si periurban prin crearea unui ambient cuvaloare cu valoare estetica ridicata;Masuri de diminuare prevazute de PUGPrevederile PUG reprezinta masuri dediminuare a impactului activitatilor dinperimetrul urban asupra mediului;Masuri propuse pentru diminuarea impactului laimplementarea prevederilor PUG



90

precum si inscopuripeisagistice

- Respectarea prevederilor PUG cu privire lazona spatiilor plantate in cadrul tuturorplanurilor urbanistice zonale si a proiectelor dedezvoltare a diferitelor activitati.- Plantarea de specii caracteristice arealului

pentru a se asigura dezvoltareacorespunzatoare a acestora.

Echipareaedilitara

Asigurarea, intoateperimetrelelocuite, aalimentarii cuenergieelectrica, apain sistemcentralizat, acolectarii sitratarii apeloruzatemenajere inreteauamunicipala saubazinebetonatevidanjabilepropriii

++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ 0 0 ++

Prevederile PUG cu privire la echipareaedilitara vor determina urmatoarele formeprincipale de impact:- impact pozitiv semnificativ asuprafunctionalitatii mediului urban, asupra mediuluieconomic si social (ca urmare a cresteriiatractivitatii pentru dezvoltarea activitatilorcomerciale si de servicii, cu efecte beneficeprivind dezvoltarea pietii muncii) si asuprapopulatiei (ca urmare a imbunatatirii calitatiivietii);- impact pozitiv semnificativ asupra solului caurmare a evitarii afectarii acestuia prinevacuarea necontrolata a apelor uzate fecaloid-menajere;- impact pozitiv asupra faunei acvatice prinevacuarea in emisar a apelor uzate epurate, inconditii de calitate prevazute de legislatie,precum si prin evitarea afectarii apei freaticeprin evacuarea necontrolata a apelor uzatefecaloid-menajere;- impact pozitiv semnificativ asupra calitatiiaerului ca urmare a aplicarii sistemului decolectare selectiva a deseurilor si a inchiderii siecologizarii depozitelor de deseurineconforme;Impactul asupra celorlalti factori de mediu nuare relevanta.Masuri de diminuare a impactului prevazute dePUGPrevederile PUG cu privire la echipareaedilitara reprezinta masuri de diminuare aimpactului asupra calitatii mediului.Masuri propuse pentru diminuarea impactului laimplementarea prevederilor PUGElaborarea si implementarea proiectelor derealizare echipamentelor edilitare in conditii deprotectie a mediului, atat pentru perioadele deconstructie, cat si de operare;- Implementarea proiectelor numai dupaobtinerea acordurilor de mediu;- Respectarea prevederilor PUG cu privire la

asigurarea utilitatilor pentru toate perimetrelelocuite.

Impact cumulat si interactiuni

Factor/aspectde mediu

Efecte cumulate aleprevederilor planului

Factor/aspect demediu cu care

Comentarii privind interactiunilepotentiale



91

interactioneaza

Mediul urban,Inclusivinfrastructurarutiera

Principalele forme de impactsunt asociate cresterii graduluide complexitate, de coerenta side flexibilitate a zonificariifunctionale, adaptariiinfrastructurii rutiere lacerintele de dezvoltare alocalitatii, cu efecte benefice petermen lung pentru dezvoltareacomunitarii. Implementareaplanului, in conditiile protectieimediului va determina unimpact cumulat apreciat cafiind pozitiv semnificativ.

Populatia siSanatatea UmanaMediul Economicsi SocialSolul, Flora siFauna Aerul,Zgomotul siVibratiilePeisajul

Implementarea prevederilor planuluiva determina asigurarea mijloacelorurbanistice pentru dezvoltareaeconomica si sociala a municipiuluisi imbunatatirea infrastructuriirutiere, avand efecte pozitiveprivind calitatea aerului, nivelurilede zgomot si vibratii si respectiv,privind sanatatea umana.Imbunatatirea si modernizareamediului urban va contribui lacresterea valorii estetice apeisajului.Totodata, implementareaprevederilor planului va determinamodificari privind incadrareaterenurilor agricole prin scoatereadin extravilan, cu efecte asuprasolului si faunei de pe terenurileutilizate in prezent pentru activitatiagricole.

Populatia sisanatateaumana

Principalele forme de impactsunt asociate functionalitatiizonelor urbane, asigurariiutilitatilor si eliminarii unorsurse importante de poluare.

Implementarea planului, inconditiile protectiei mediului vadetermina un impact cumulatapreciat ca fiind pozitivsemnificativ.

Mediul UrbanMediul Economicsi SocialSolul, Flora siFauna Aerul,Zgomotul siVibratiilePeisajul

Implementarea prevederilor planuluiva determina imbunatatireaconditiilor de locuit, imbunatatireaconditiilor de trafic si asigurareaapei potabile si a canalizarii in toateperimetrele locuite, cu efectepozitive privind potentialul dedezvoltare economica si sociala,calitatea aerului, nivelurile dezgomot si vibratii. Imbunatatireaconditiilor de locuit implica, inconformitate cu prevederileplanului, crearea unui peisaj urbanadecvat.Totodata, implementareaprevederilor planului va determinamodificari in utilizarea terenurilorcultivate, cu efecte asupra solului sifaunei de pe terenurile utilizate inprezent pentru activitati agricole.

Mediuleconomic sisocial

Principalele forme de impactsunt asociate crearii conditiilorpentru dezvoltarea mediuluieconomic si social, pentruatragerea unor investitiimajore.

Implementarea planului, inconditiile protectieimediului va determina unimpact cumulat apreciatca fiind pozitiv semnificativ.

Mediul UrbanPopulatia siSanatatea UmanaSolul, Flora siFauna Peisajul

Implementarea planului vadetermina imbunatatireafunctionalitatii mediului urbanpentru toate componentele sale(circulatie, comert si servicii,activitati de productie, locuit) vagenera oportunitati pentru utilizareafortei de munca disponibile, cuefecte benefice pentru populatie.Totodata, implementareaprevederilor planului va determinamodificari in utilizarea terenuriloragricole, cu efecte asupra solului si



92

faunei de pe terenurile utilizate inprezent pentru activitati agricole.

Solul

Principalele forme de impactsunt asociate eliminariiactualelor surse de poluare,prin modernizarea cailor decirculatie, extinderea simodernizarea sistemuluicentralizat de colectare aapelor menajere, gestiuneadeseurilor, regularizareacursurilor de apa, stabilireazonelor de protectie, aliniamentsi retrageri, restrictii siinterdictii de construire.Implementarea planului se varealiza in conditiile protectieimediului va determina unimpact cumulat apreciat cafiind pozitiv semnificativ.

Mediul UrbanPopulatia siSanatatea umanaMediul Economicsi SocialFlora si FaunaAerul, Zgomotul siVibratiilePeisajul

Implementarea planului vadetermina imbunatatireafunctionalitatii mediului urbanpentru toate componentele sale, vagenera oportunitati pentru utilizareafortei de munca disponibile, cuefecte benefice pentru populatie siva elimina actualele surse depoluare.Masurile cu privire la crestereaspatiilor plantate va atenua, princompensare, efectele asupra fauneisi peisajului.Totodata, implementareaprevederilor planului va determinamodificari in utilizarea terenurilorintroduse in intravilan, cu efecteasupra solului si faunei de peterenurile utilizate in trecut pentruactivitati agricole.

Flora si fauna

Principalele forme de impactsunt asociate, pe de o parte,cresterii si reorganizariispatiilor plantate, iar pe de altaparte, modificarii utilizarii unorterenuri agricole.Ca urmare, impactul prezintadoua aspecte:- impact pozitiv semnificativasupra florei si faunei dinzonele protejate si naturale, sicrearea unor noi habitate silocuri de cuibarit;- impact negativnesemnificativ asupra fauneimici adaptate terenuriloragricole (intreruperea sipierderea partiala ahabitatelor).

Mediul Economicsi SocialSolul, ApaFactorii ClimaticiPeisajul

Implementarea prevederilor planuluicu privire la spatiile plantate vadetermina imbunatatirea calitatii sifertilitatii solului in ariile careurmeaza a fi plantate, imbunatatireavalorii estetice a peisajului, cuefecte benefice asupra potentialuluituristic, si respectiv, asupramediului social si economic.

Apa

Principalele forme de impactsunt asociate asigurariiretelelor de alimentare cu apasi canalizare in perimetrelelocuite, epurarii apelor uzatemenajere si protejarii calitatiiapelor de suprafata si apeifreatice. Implementareaplanului va determina unimpact cumulat apreciat cafiind pozitiv

Mediul Economicsi SocialPopulatia siSanatatea UmanaSolulPeisajul

Implementarea planului vadetermina extinderea s retelelor dealimentare cu apa modernizarea sicanalizare cu efecte beneficeasupra conditiilor de viata sisanatatii populatiei, mediuluieconomic si social, solului,peisajului.

AerulPrincipalele forme de impactsunt asociate, pe de o parte,imbunatatirii infrastructurii de

Mediul UrbanPopulatia si

Imbunatatirea infrastructurii detransport va determina nu numaireducerea concentratiilor depoluanti in aer, ci si reducerea



93

transport, inchiderii siecologizarii depozitelor dedeseuri neconforme sipromovarii industrieinepoluante, iar pe de altaparte, dezvoltarii zonelorlocuite.Ca urmare, se apreciaza ca vafi un impact pozitiv asupracalitatii aerului in ariile limitrofeactualelor cai de circulatie sizone locuite.

Sanatatea UmanaZgomotul siVibratiile

nivelurilor de zgomot si vibratii, cuefecte benefice asupra sanatatiiumane si mediului urban.Construirea unor noi perimetredestinate locuirii sau activitatiloreconomice determina crestereanivelurilor actuale de zgomot sivibratii, dar atat aceste niveluri, catsi cele ale concentratiilor depoluanti in aer se vor situa subvalorile limita pentru protectiasanatatii populatiei umane.

Zgomotul sivibratiile

Principalele forme de impactsunt asociate, pe de o parte,imbunatatirii infrastructurii detransport, iar pe de alt parte,dezvoltarii zonelor locuite.Ca urmare, impactul seapreciaza ca va fi pozitivasupra nivelurilor de zgomot sivibratii, in ariile limitrofeactualelor cai de circulatie sizone locuite.

Mediul UrbanPopulatia siSanatatea UmanaAerul

Imbunatatirea infrastructurii detransport va determina reducereanivelurilor de zgomot si vibratii, cuefecte benefice asupra sanatatiiumane si mediului urban.Construirea unor noi perimetredestinate locuirii sau activitatiloreconomice va determina crestereanivelurilor actuale de zgomot sivibratii, dar atat aceste niveluri, catsi cele ale concentratiilor depoluanti in aer se vor situa subvalorile limita pentru protectiasanatatii populatiei umane.

Factoriiclimatici

Principalele forme de impactsunt asociate, pe de o parte,cresterii si reorganizariispatiilor plantate, iar pe de altaparte, modificarii utilizarii unorterenuri agricole.Ca urmare, impactul seapreciaza ca fiind neutru.

Populatia siSanatatea UmanaApa, SolulFlora si FaunaPeisajul

Conditiile climatice au influentaasupra calitatii vietii si sanatatiipopulatiei, regimului hidric al zonei,asupra solului si habitatelor,conditiilor de dezvoltare avegetatiei.

Peisajul

Principalele forme de impactsunt asociate, pe de o parteprevederilor referitoare laspatiile plantate si lareglementarile de construire,iar pe de alta parte, modificariiutilizarii unor terenuri agricole.Ca urmare, impactul estepozitiv ca urmare a extinderiispatiilor plantate sireglementarilor de construirecare asigura un peisajarmonios, cu impact vizualplacut.

Mediul UrbanPopulatia siSanatatea UmanaMediul Economicsi SocialSolul, Flora siFauna, Factoriiclimatici

Crearea unui peisaj adecvat vadetermina imbunatatirea calitatiimediului urban si a calitatii vietii. Deasemenea, va determina crestereaatractivitatii pentru locuire, investitiisi turism. Extinderea si organizareacorespunzatoare a spatiilor plantateva influenta pozitiv solul, flora,fauna si factorii climatici.



94

H. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXTTRANSFRONTIER

Aprobarea si implementarea Planului Urbanistic General al municipiului Moinesti,judetul Bacau nu va avea efecte asupra mediului sau sanatatii umane in contexttransfrontalier.

I. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSAEFECTELE ADVERSE ASUPRA MEDIULUI

Pentru protectia si imbunatatirea calitatii mediului inconjurator la nivelulmunicipiului Moinesti se vor formula urmatoarele propuneri:

Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport;

Extindereasi modernizarea retelei de alimentare cu apa;

Extinderea si modernizarea retelei de canalizare si tratarea corespunzatoarea apelor uzate menajere;

Supravegherea teritoriului municipiului astfel incat sa se evite existentadepozitelor spontane si necontrolate de orice fel de deseuri;

Infiintarea perdelelor forestiere cu rol de protectie in toate zonele in care estenecesara prezenta acestora;

Protejarea valorilor naturale, istorice si arheologice;

Protejarea ariilor protejate din si din vecinatatea municipiului (daca estecazul);

Respectarea legislatiei in domeniul protectiei mediului si adoptarea sistemuluide norme, standarde si reglementari compatibile cu exigentele UniuniiEuropene;



95

Promovarea turismului ecologic;

Imbunatatirea sistemului educational formativ si informativ in vederea formariiunei educatii civice si ecologice a populatiei;

Utilizarea eficienta a resurselor de apa de catre consumatorii casnici si de ceiindustriali;

Executarea lucrarilor necesare pentru prevenirea riscului de inundatii;

Interzicerea amplasarii constructiilor in zonele potential inundabile;

Conservarea fondului forestier pentru functiile de protectie a mediuluiinconjurator: hidrologica, de protectie a solului si de asigurare a stabilitatiiterenurilor, ameliorare a factorilor climatici si de purificare a atmosferei;

Incurajarea activitatii de reciclare si reutilizare a deseurilor; cresterea graduluide recuperare a deseurilor revalorificabile;

Monitorizarea calitatii apelor de suprafata si subterane pentru depistareaeventualelor depasiri ale concentratiilor maxime admise, in raport custandardele in domeniu;

Respectarea zonelor de protectie sanitara pentru toate obiectivele carenecesita instituirea acestor zone (surse de alimentare centralizata cu apa,fantani, cimitire, statii de epurare, ferme zootehnice, abatoare, etc.)

I.1. FACTORUL DE MEDIU AER

Implementarea PUG-ului implica realizarea urmatoarelor obiective, relevante dinpunct de vedere al protectiei atmosferei:

plantarea unor perdele de vegetatie in jurul obiectivelor din zona industriala;

amplasarea cu strictete a noilor activitati industriale in zonele prevazute inPUG cu aceasta destinatie, stabilirea si respectarea zonelor de protectiesanitara, cu restrictii de construire in jurul obiectivelor prevazute de legislatiain vigoare;

respectarea programelor de implementare a tehnologiilor curate si reducereaemisiilor, conform programelor de conformare din autorizatiile de mediu siprevederile Planului Local de Actiune pentru Mediu al judetului Bacau;

realizarea unor suprafete de spatii verzi in intravilan, parcuri, cu rol recreativsi reconfortant;

modernizarea ulitelor si strazilor din localitatile componente ale comunei,refacerea santurilor, rigolelor, podetelor.

Toate aceste masuri vor avea un impact pozitiv asupra mediului si sanatatiipopulatiei prin diminuarea emisiilor si a zgomotului generat de activitatile industrialesi cresterea traficului.

I.2. FACTORUL DE MEDIU APA

Obiectivul privind protectia apelor de suprafata si subterane prevazut in PUG sepoate realiza prin intreprinderea urmatoarelor masuri:



96

extinderea si modernizarea retelelor de alimentare cu apa si canalizare siepurarea apelor uzate, precum si eliminarea evacuarilor necontrolate de apeuzate rezultate din gospodarii (conform prevederilor din Tratatul de Aderare,cap 22 Mediu, pentru aglomerari umane cu peste 2000 de locuitori echivalenti– termen de realizare anul 2013);

respectarea zonelor de protectie a malurilor cursurilor de apa, cel putin 5 m;

interzicerea depozitarii deseurilor menajere si a dejectiilor animaliere pemalurile cursurilor de apa;

interzicerea construirii de locuinte si alte obiective in zonele de protectie aparaielor si in zonele inundabile, precum si demolarea constructiiloramplasate in aceste zone. In situatia in care demolarea nu este posibila,beneficiarii vor fi obligati sa declare pe propria raspundere ca i-si asumariscurile in caz de inundatii;

sa va interzice spalarea in apele de suprafata a oricarei categorii de obiecte,bunuri;

se va interzice deversarea in apele de suprafata si subterane a oricareicategorii de ape uzate, produse petroliere, substante periculoase;

se interzice introducerea in ape a substantelor explozive, tensiune electrica,narcotice;

construirea platformelor impermeabilizate pentru depozitarea temporara adejectiilor rezultate de la animale din ferme si din gospodariile individuale;

canalizarea apelor pluviale, impreuna cu apele provenite de la cismelelestradale, prin santurile si rigolele aflate la marginea drumurilor existente sidirijarea acestora prin sistematizarea verticala a terenului, catre cursul apeloraflate in apropiere;

la descarcarea apelor pluviale se va avea in vedere regularizarea,amenajarea si consolidarea locala a albiei pentru a evita fenomene deeroziune, ruperi de mal, colmatari;

se vor identifica zone cu fagase, ravene, santuri sau alte zone in care pot sase dezvolte torente, suvoaie, in timpul precipitatiilor puternice;

in punctele de deversarea a apelor epurate se vor realiza lucrari deamenajare cu pereu din dale atat pe taluzul digului cat si pe taluzul albieiminore, pe 10 m amonte si aval de evacuare.

I.3. FACTORUL DE MEDIU SOL

Detinatorii cu orice titlu ai fondului forestier, ai vegetatiei forestiere din afara fonduluiforestier si ai pajistilor, precum si orice persoana fizica sau juridica care desfasoarao activitate pe un astfel de teren, fara a avea un titlu juridic, au urmatoarele obligatii:

- sa mentina suprafata impadurita a fondului forestier, a vegetatiei forestieredin afara fondului forestier, inclusiv a tufisurilor si pajistilor existente, fiindinterzisa reducerea acestora, cu exceptia cazurilor prevazute de lege;

- se vor realiza plantatii si impaduriri in zone delimitate ca zone cu riscurinaturale;



97

- sa exploateze masa lemnoasa in conditiile legii, precum si, sa ia masuri dereimpadurire in situatiile in care aceasta masura este impusa de conditiileconcrete din teren;

- sa asigure respectarea regulilor silvice de exploatare si transport a maseilemnoase, stabilite conform legii, in scopul mentinerii biodiversitatiipadurilor si a echilibrului ecologic;

- sa asigure aplicarea masurilor specifice de conservare pentru padurile cufunctii speciale de protectie, situate pe terenuri cu pante foarte mari,afectate de procese de alunecare si eroziune;

- sa respecte regimul silvic stabilit pentru conservarea vegetatiei lemnoasede pe pasunile impadurite care indeplinesc functii de protectie a solului si aresurselor de apa;

- sa asigure exploatarea rationala, organizarea si amenajarea pajistilor, infunctie de capacitatea de refacere a acestora;

- sa exploateze pajistile in limitele bonitatii acestora, tinand cont de specia deanimale, numarul acestora si perioada de timp, in baza studiilor despecialitate si a prevederilor legale specifice;

- salubrizarea terenurilor neocupate productiv sau functional, in special acelor situate de-a lungul cailor de comunicatii rutiere;

- pentru zonele care raman in circuitul agricol se impune respectareatehnologiilor de utilizare si tratare a terenurilor cu ingrasaminte chimice. Nuse vor introduce substante poluante in sol si nu se va modifica structurasau tipul solului. Se recomanda utilizarea ingrasamintelor organice dingospodariile proprii, cu evitarea scurgerii in cursurile de apa. Se recomandaaplicarea Codului de Bune Practici in Agricultura;

- Infiintarea platformelor pentru depozitarea dejectiilor animaliere.In vederea realizarii suprafetelor de spatii verzi se vor respecta urmatoarelereglementari:

- autorizatiile de construire vor contine obligatia mentinerii sau crearii unorsuprafete de spatii verzi, in functie de destinatia si capacitatea constructiei,conform Regulamentului de Urbanism al PUG;

- suprafata spatiilor verzi se va stabilii in corelatie cu normele de igiena siprotectie a mediului. Corelarea se va face tinand seama de marimea,functiunea dominanta a localitatii si zona geografica in care aceasta esteamplasata, in vederea evaluarii posibilitatilor de imbunatatire amicroclimatului;

- in vecinatatea ansamblurilor si monumentelor istorice, precum si in zonelede protectie ale acestora, realizarea de spatii verzi se va face cu asigurareavizibilitatii si punerii in valoare a obiectelor sau ansamblurilor protejate.Realizarea plantatiilor de arbori se va face la o distanta care sa nu puna inpericol constructia protejata, sub aspectul stabilitatii.

I.4. PROTECTIA POPULATIEI

Prin PUG s-au prevazut masuri de crestere a calitatii vietii populatiei prin:

Extinderea si modernizarea retelelor de alimentare cu apa si canalizare siepurarea apelor uzate;

Modernizarea si reamenajarea cailor rutiere;



98

Remodelarea centrului si a zonei de locuit impreuna cu rezervarea unorterenuri pentru dotari noi sau extinderea celor vechi rezultate in urmacalculului in functie de populatia prognozata;

Asigurarea unor structuri economice care sa genereze locuri de munca; Revitalizarea ramurilor economice care sa asigure venituri satisfacatoare

pentru un trai decent; Extinderea spatiilor verzi in interiorul si in jurul localitatilor.

I.5. PROTECTIA FLOREI SI FAUNEI

Pentru imbunatatirea situatiei privind vegetatia si calitatea peisajului, au fostpropuse functiuni urbane noi, reconversia altora si masuri administrative,tipuri de exploatare a unor zone, reconformarea circulatiilor majore, lucraripentru ecologizarea unor zone. De asemenea a fost utilizata ideea derezolvare a unor probleme privind imaginea comunei si protectia unor zonefunctionale cu ajutorul vegetatiei;

Vegetatia si calitatea peisajului raurilor din zona isi vor schimba functiunilepentru reintegrarea in circuitul economic prin prevederea de, spatii verzi,spatii pentru sport si agrement;

Vegetatia va fi utilizata si la alcatuirea perdelelor de protectie; Vegetatia va fi utilizata si pentru insotirea circulatiei in scuaruri, plantatii de

aliniament, fasii plantate la intrarile in localitate, fasii plantate pentru insotireacailor de circulatie;

La amenajarea spatiilor verzi si de recreere se propune utilizarea speciilorlocale. De asemenea ca masura de protectie se va elimina aplicareapesticidelor si ingrasamintelor in spatiile verzi;

Titularul planului are obligatia sa protejeze speciile de fauna existente inperimetrul PUG prin:

- asigurarea masurilor pentru incadrarea nivelului de zgomot ambiental inprevederile legislatiei in vigoare, pentru evitarea efectelor negative sideranjarea faunei;

- interzicerea utilizarii semnalelor sonore.

I.6. MASURI DE PROTECTIE IMPOTRIVA RISCURILOR NATURALE

Unul din cele mai importante riscuri naturale este legat de structura terenurilor.Pentru a evita distrugerea constructiilor se impun mai multe categorii de masuri:o pastrarea terenurilor cu probleme pe cat este posibil in domeniul public;o introducerea in Regulamentul Local de Urbanism a prevederilor necesare

pentru terenurile posibil de construit;Riscurile naturale privind asigurarea constructiilor pentru un raspuns cat mai bunin cazul seismelor sunt avute in vedere prin:

prevederi cuprinse in Regulamentul Local de Urbanism; respectarea proiectarii cladirilor pentru caracteristici conform gradului

seismic (PATN Sectiune V Cutremure de pamant - Legea 575/2001);Intensitatea seismicã, echivalatã pe baza parametrilor de calcul privind zonareaseismicã a teritoriului Romaniei, este minimum VII (exprimatã in grade MSK).Din punct de vedere seismic, municipiul Moinesti se înscrie în zona cu ag = 0,24gşi Tc = 0,7s, conform raionării date de normativul P100/1-2006.



99

In zonele inundabile se vor lua urmatoarele masuri: decolmatarea periodica a cursurilor de apa care pun probleme in

perioadele cu precipitatii abundente; decolmatarea rigolelor, podurilor si a podetelor; lucrari de regularizare, adancire si suprainaltare a malurilor; obligatia creerii santurilor in lungul drumurilor publice revine primariei iar

obligatia intretinerii santurilor si podetelor revine riveranilor; In incintele cu administrare privata obligatia asigurarii scurgerii si

colectarii apelor revine administratorului.Autorizarea constructiilor in zone cu risc potential de inundare datorita excesuluide precipitatii se poate face cu asumarea in scris, a consecintelor posibile decatre proprietari si numai daca proiectul de autorizare cuprinde toate masurilenecesare asigurarii protectiei maxime:

a) proiectare pe baza de studii geotehnice;b) verificarea proiectului la cerintele: rezistenta si stabilitate; siguranta in

exploatare; igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;izolatie termica, hidrofuga si economie de energie;

c) neexecutarea de subsoluri/demisoluri;d) ridicarea nivelului parterului, hidroizolare adecvata;e) sistematizarea terenului astfel incat, fara incalcarea codului civil, sa se

asigure drenarea apei si protejarea constructiei.- In zonele cu risc potential de inundare se interzice amplasarea constructiilor

cu risc de poluare iar cele existente se vor dezafecta.- Se interzice astuparea canalelor de desecare si, acolo unde acest lucru s-a

produs se vor lua masuri de refunctionalizare a acestora.- Se interzice orice incalcare a codului civil privitoare la scurgerea naturala a

apelor.- Se interzice executarea de constructii in zonele cu exces de umiditate.- Sursele de apa de profunzime (izvoare captate sau foraje) trebuie sa fie

amplasate si construite astfel incit sa fie protejate contra siroirilor de ape siimpotriva inundatiilor.

In zonele potential inundabile datorita cresterii nivelului paraielor construireadevine potential posibila numai in urma unor studii de specialitate (definitivareahartilor de risc, proiect de indiguire aprobat in conditiile legii), pana la definitivareaacestora fiind instituita interdictie temporara de construire.In zonele cu alunecari de teren se vor lua urmatoarele masuri: inventarierea si delimitarea zonelor cu riscuri naturale, in principal suprafetele

supuse inundarii si suprafete cu alunecari de teren; recuperarea terenurilor degradate de alunecari si eroziuni torentiale prin

consolidari, plantatii si alte lucrari de combatere a eroziunii; stabilirea unei reţele de canale de drenaj pentru evacuarea dirijată a

surplusului de apă de pe versanţi şi prevenirea eroziunii în adâncime; înfiinţarea de perdele forestiere, înierbarea sau împădurirea versanţilor cu

înclinare mai mare de 20o; realizarea de lucrări de împădurire cu plantaţii silvice de protecţie (salcâmi)

sau împădurirea poate fi înlocuită de plantaţii de nuci, care, prin sistemulradicular puternic pivotant şi fasciculat, asigură fixarea şi drenarea biologică asolului;

recuperarea terenurilor ameninţate de alunecări de teren prinînfiinţarea/reînfiinţarea de plantaţii pomicole/viticole;



100

instituirea interdicţiei de construire în zonele ce prezintă risc de alunecare aterenului, situate fie în intravilan fie la limita cu intravilanul.

transformarea în fânete a terenurilor erodate şi cu risc de deplasare aterenului (strat ierbos protector);

utilizarea în culturile agricole de pe terenurile expuse eroziunii a planteloragricole cu grad ridicat de protecţie, în special leguminoase şi gramineeperene, urmate de cereale paioase şi culturi furajere anuale;

realizarea drumurilor de exploatare agricole în zig-zag, de-a lungul curbelorde nivel;

implementarea agrotehnicii antierozionale, efectuarea lucrărilor agrotehnicepe direcţia generală a curbelor de nivel (în lungul versanţilor şi nuperpendicular pe versant);

cultivarea culturilor agricole în fâsii alternative cu benzi înierbate - sistemul debenzi înierbate se aplică pe terenuri cu pante între 8-20%, realizându-sedintr-un amestec de leguminoase cu graminee perene. Scopul lor principaleste reţinerea materialului solid;

schimbarea modului de folosinţă a unor terenuri cu risc de alunecare prinrenunţarea la arabil în favoarea înfiinţării de păşuni, fâneţe şi plantaţii viticole– pomicole;

autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor in zonele expuse la riscurinaturale se supune prevederilor din Regulamentul Local de Urbanism, inaceste zone se pot autoriza doar constructiile care au drept scop limitareariscurilor naturale. Alte categorii de constructii pot fi autorizate doar dupaeliminarea factorilor naturali de risc si cu respectarea prevederilor Legii nr.10/1995 privind calitatea in constructii;

interdictie temporara de constructie pe terenurile susceptibile la risc dealunecare pana la intocmirea studiilor geotehnice locale si stabilizareaversantilor;

in subzonele cu locuinte amplasate pe terenuri cu riscuri naturale previzibile,care vor fi delimitate prin hotararea Consiliului Judetean, cu avizul organelorde specialitate ale administratiei publice locale nu se vor mai autorizaconstructii noi, ci numai reparatii la constructii existente (RLU);

pentru toate cele 5 U.T.R.– uri in RLU in sectiunea Recomandari Speciale s-aprevazut : «Se vor intocmi studii geotehnice si planuri topografice vizateONCGC pentru toate lucrarile de constructii».

I.7. MASURI DE PROTECTIE IMPOTRIVA RISCURILOR ANTROPICE

Pentru combaterea partiala a zgomotului produs de traficul pe caile rutiere serecomanda construirea gardurilor ce delimiteaza proprietatile cu un parapet plinde minim 1,5 m si dublarea lor cu vegetatie ce cuprinde toate palierele de inaltimesi cu frunze mari.Un procent din suprafata loturilor trebuiesc plantate in special cu arbori fructiferi,cu o densitate de minim un arbore la 50 mp/lot.Aportul adus de vegetatie in stoparea zgomotului este relativ slab, dar ajuta ladiminuarea poluantilor din aer si are un efect psihologic major.

J. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTEIOPTIME

S-au analizat doua variante la PUG : Varianta 0 – cazul neimplementarii planului;



101

Varianta propusa – varianta in care se va implementa planul.

Varianta 0: neimplementarea programului propus va conduce la o dezvoltarenecontrolata, haotica a municipiului Moinesti, relevand o serie de efectenegative:

existenta unor zone destinate dezvoltarii de locuinte, care nu au accesdirect la drumuri publice (enclave neconstruite) si neechipate edilitar;

slaba dezvoltare a institutiilor si serviciilor publice, serviciilor generale sicomertului in cadrul municipiului;

starea precara a dotarilor culturale, acestea necesitand reabilitare; zona insuficient dezvoltata a spatiilor pentru sport si agrement; starea precara a spatiilor verzi existente; retea stradala nemodernizata si subdimensionata; eficienta scazuta a sistemului de transport public; insuficienta dezvoltare si strarea precara a sistemului centralizat de

alimentare cu apa si canalizare; izolarea termica necorespunzatoare a cladirilor de locuit; retea electrica nemodernizata; inexistenta perdelelor de protectie necesare intre zonele de locuinte si

cimitire; depozitare necontrolata a dejectiilor animaliere; lipsa oportunitatilor de angajare a fortei de munca; slaba dezvoltare a activitatilor economice; lipsa fortei de munca specializate in alte domenii (neagricole); ponderea ridicata a populatiei varstnice; scaderea continua a volumului populatiei.

Varianta propusa conduce la urmatoarele avantaje: dezvoltarea prioritara (pe baza de PUZ) a terenurilor neconstruite existente

in intravilan (inclusiv echiparea edilitara a acestora); asigurarea cadrului necesar pentru dezvoltarea activitatilor comerciale,

serviciilor; reabilitarea si modernizarea echipamentelor publice existente; modernizarea strazilor existente; realizarea de noi trasee de strazi in zonele de extindere a intravilanului; amenajarea intersectiilor; realizarea de noi parcaje in cadrul zonei centrale; extinderea retelei de alimentare cu apa si canalizare la nivelul intregii

comune; modernizarea sistemului de iluminat public; incalzirea locuintelor cu surse de energie nepoluante (panouri solare,

geotermala –programul „casa verde”), ce vor asigura pe langa confort sireducerea emisiilor in aer si o exploatare mai usoara, micsorareanumarului de focuri, micsorarea pericolului de incendii;

introducerea de sisteme de sortare la sursa si colectarea selectiva amaterialelor reciclabile;

asigurarea perdelelor de protectie necesare fata de constructii tehnico-edilitare sau ale gospodariei comunale;

promovarea unor structuri viabile de dezvoltare care sa puna in valoarepotentialul municipiului;

incurajarea dezvoltarii turismului si agroturismului;



102

cresterea si dezvoltarea pietei muncii, asigurarea formarii si pregatirii forteide munca (inclusiv conversie profesionala).

In cazul planului de fata s-au avut in vedere: Criterii economice (respectiv eficienta). Solutia propusa a PUG prezinta

cele mai bune rezultate din punct de vedere al costurilor, in mod similarcosturile de intretinere sunt mai reduse;

Criterii sociale (respectiv acceptabilitatea sociala). Propunerile PUGprezinta cele mai bune rezultate din punct de vedere al protectiei factoruluiuman; impactul pozitiv asupra locuitorilor localitatilor riverane estesemnificativ;

Criterii de mediu (respectiv durabilitatea pentru mediu). Propunerile PUGprezinta efecte negative minime asupra peisajului, solului, apei, poluariiaerului si asupra patrimonului cultural, in special pe termen lung, respectivin perioada de exploatare a acestuia.

Propunerile de lucrarile proiectate din PUG satisfac normele tehnice in vigoare.Materialele de constructie vor cuprinde materiale simple, in general utilizate inastfel de lucrari. Se anticipeaza ca se vor folosi materiale si tehnici de constructietraditionale, desi, detaliile finale depind de tehnologiile constructorului. Solutiiletehnice propuse ulterior vor trebui sa tina cont de:

conditiile de mediu; tipul si natura lucrarilor; posibilitatea utilizarii materialelor locale; utilitatea tehnica, functionala si securitatea dezvoltarii propuse, dotarile, caracteristicile functionale, geologice, hidrogeologice, hidrologice,

institutionale ale zonei; vecinatatile existente.

Efectuarea evaluarii impactului s-a facut pe baza documentatiei de proiectareelaborata de LILIANA BARGU BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA S.C.VANEL EXIM S.R.L. BACAU si cuprinde:

elementele cadrului natural; caracteristicile pedogeografice locale; riscurile naturale de pe teritoriul localitatilor incluse in PUG-ul

municipiului; conexiunile teritoriale; situatia existenta din punct de vedere al dotarilor din municipiu,

respectiv din toate localitatile componente; impactul activitatilor asupra factorilor de mediu (apa, aer, sol, flora,

fauna, oameni); corelarea intereselor colective cu cele individuale in ocuparea

spatiului; utilizarea rationala si echilibrata a terenurilor necesare functiunii

urbanistice; posibilitatea cresterii calitatii vietii, cu precadere in domeniile locuirii

si a serviciilor.Optiunile propuse pentru protectia factorilor de mediu, pe domenii de activitate sunt:

solicitarea acordului de mediu pentru proiectele publice sau private saupentru modificarea si/sau extinderea activitatilor existente, inclusiv pentru



103

proiectele de dezafectare, care pot avea impact semnificativ asupramediului;

eliberarea autorizatiei de construire cu respectarea normelor sanitareimpuse de legislatia in domeniu (Ord. MS nr. 536/1997);

realizarea lucrarilor se va face numai cu agenti economici specializati siautorizati, care sa respecte legislatia de mediu in ceea ce privesteorganizarea de santier, utilizarea materialelor ecologice, a unor tehnologiimoderne si nepoluante, cu utilaje performante care sa nu polueze mediulpe perioada executarii lucrarilor si care sa ecologizeze zonele de lucruconform obligatiilor din acordurile de mediu;

adoptarea elementelor arhitecturale adecvate, cu optimizarea densitatii delocuire, concomitent cu mentinerea, intretinerea si dezvoltarea spatiilorverzi, a aliniamentelor de arbori si a perdelelor de protectie stradala;

asigurarea amplasamentelor pentru locuinte; evitarea degradarii mediului natural sau amenajat prin depozitari

necontrolate de deseuri de orice fel; ecologizarea zonelor in care au fost depozitari necontrolate de deseuri; amenajarea plarformelor pentru depozitarea dejectiilor animaliere; crearea unor suprafete de spatii verzi; utilizarea ingrasamintelor chimice si a produselor fitosanitare cu

respectarea instructiunilor de aplicare, transport, depozitare etc; adoptarea unor masuri de mentinere si ameliorare a fondului peisagistic

natural si antropic, stabilirea conditiilor de refacere peisagistica si ecologicaa zonelor deteriorate;

informarea populatiei asupra riscurilor generate de functionarea sauexistenta obiectivelor cu risc pentru sanatatea populatiei si a mediului,eliminarea starilor conflictuale generate de dezvoltarile industriale, printransparenta;

adoptarea unor politici de mediu transparente si comunicate populatiei dinzona, in ceea ce priveste programele de dezvoltare ale municipiului

consolidarea malurilor paraielor cu plantatii sau ziduri de sprijin.

K. MASURI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALEIMPLEMENTARII PUG

Conform prevederilor HG nr. 1076/2004, monitorizarea implementarii planului sauprogramului, in baza programului propus de titular, are in vedere identificarea incade la inceput a efectelor semnificative ale acestuia asupra mediului, precum siefectele adverse neprevazute, in scopul de a putea intreprinde actiunile deremediere corespunzatoare. Indeplinirea programului de monitorizare a efectelorasupra mediului este responsabilitatea titularului planului sau programului.

Programul de monitorizare a surselor de emisie si a componentelor de mediu posibila fi afectate trebuie sa cuprinda trei etape, respectiv:

Etapa I – Preimplementare plan – pentru stabilirea starii de referinta a mediuluiinainte de implementarea obiectivului PUG;

Etapa II – Punerea in opera a lucrarilor – pentru monitorizarea surselor de poluaresi poluarilor accidentale in perioada de implementare/executie a proiectului;



104

Etapa III – Post implementare plan – pentru compararea starii mediului dupaterminarea lucrarilor cu starea de referinta initiala, pentru tinerea sub observatie sicontrol a noilor surse de poluare aparute, in vederea interventiei eficiente, in functiede necesitati.

Activitatea de monitorizare este specifica fiecarei etape si consta in sinteza din:

In cazul etapei de preimplementare a planului, in functie de caracteristicilefiecarui obiectiv se stabilesc factorii de mediu care urmeaza sa fiemonitorizati si parametrii de monitorizare. Datele obtinute se inscriu inraportul de monitorizare si caracterizeaza starea initiala la care se facraportarile ulterioare;

In perioada de punere in opera a lucrarillor se monitorizeaza parametrii sifactorii de mediu stabiliti in prima etapa si se raporteaza periodic, cufrecventa stabilita de autoritatile de mediu (de obicei lunar), prin compararecu situatia initiala, inainte de implementarea proiectului;

Pentru monitorizarea post implementare a planului se stabilesc parametriicare trebuie sa fie urmariti in functie de specificul activitatilor, poluantiigenerati si de cerintele impuse prin avizul de mediu. Raportarea datelor demonitorizare se face cu frecventa stabilita de autoritatile de mediu.Rezultatele se compara cu limitele admise de normele in domeniu.

In tabelul de mai jos se prezinta propunerile privind monitorizarea efectelorsemnificative ale implementarii planului analizat asupra factorilor /aspectelor demediu cu relevanta pentru acest PUG.

Propuneri de monitorizare, indicatori de mediu si de performanta

Factor demediu/aspect de

mediuIndicatori Institutii/organizatii

responsabile


infrastructura rutiera

Numar de planuri urbanistice zonale aprobate, modulde respectare

Numar proiecte de dezvoltare elaborate siimplementate, obiectivele acestora, modul derespectare a prevederilor PUG si a legislatiei deprotectia mediului

Numar si tipuri de echipamente edilitare noi saumodernizate/reabilitate, anvergura acestora

Lucrari de modernizare a infrastructurii

Plantatii de protectie si de reabilitare peisagistica

Modul de asigurare a utilitatilor in perimetreleconstruite

Modul de respectare a interdictiilor de construire

Autoritatile administratieipublice locale

Agentia pentru ProtectiaMediului Bacau

Populatia sisanatatea umana

Procent locuinte racordate la sistemul centralizat dealimentare cu apa

Procent locuinte racordate la sistemul centralizat de


Agentia pentru Protectia



105

canalizare

Procent gospodarii dotate cu facilitati de colectare adeseurilor menajere si procent contracte individualeincheiate cu societati autorizate

Indicatori specifici pentru calitatea factorilor de mediu(apa, aer, sol)

Mediului Bacau

AN Apele Romane – D.A.Siret

Structuri teritoriale aleInstitutului National deStatistica, MinisteruluiSanatatii Publice

Mediul economic sisocial

Numar proiecte noi implementate pe domenii deactivitate

Modul de respectare a prevederilor PUG si alelegislatiei pentru protectia mediului



Solul

Procent locuinte racordate la sistemul centralizat decanalizare

Sistemul de management al deseurilor in relatie cuprevederile legale

Modul de respectare a prevederilor PUG cu privire lazonificare si la aplicarea regulamentului local deurbanism



Garda Nationala de Mediu -CJ Bacau

Operatori salubritate

Flora si fauna

Modul de respectare a legislatiei privind fondulforestier si agricol, numar proiecte

Modul de respectare a razei spatiilor de protectie



Garda Nationala de Mediujud. Bacau

Apa

Modul de respectare a perimetrelor de protectiesanitara, hidrogeologica

Procent locuinte racordate la sistemul centralizat dealimentare cu apa si de canalizare din total locuinte

Modul de functionare al statiei de epurare a apeloruzate

Indicatori de calitate a apei potabile

Indicatori de calitate a apei evacuate de la statia deepurare care sa permita evaluarea calitatii acestora inraport cu prevederile legale



Garda Nationala de Mediu –Comisariatul JudeteanBacau

AN „Apele Romane” – DASiret

Autoritatea de SanatatePublica Bacau

AerulNumar proiecte de modernizare a strazilor

Numar avize de mediu solicitate



Structuri teritoriale ale



106

Ministerului Transporturilor

Zgomotul si vibratiileNivelul de zgomot la receptori

Nivelul de vibratii la receptori



Autoritatea de SanatatePublica Bacau

Factorii climaticiEvidenta suprafete cu risc de inundatii

Cursuri de apa regularizate si lucrari de aparari demaluri realizate, localizarea acestora



ISU Bacau

Peisajul

Modul de respectare a prevederilor PUG cu privire laasigurarea esteticii peisajului, in cadrul viitoarelorplanuri urbanistice zonale

Suprafete spatii plantate, localizarea acestora



L. REZUMAT CU CARACTER NETEHNIC

Obiectul Planului Urbanistic General il constituie studiul privind amenajareateritoriului administrativ al municipiului Moineşti, judetul Bacau.

Planul Urbanistic General a fost elaborat pe baza:

Planului Urbanistic General al municipiului Moineşti intocmit de LILIANABARGU BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA S.C. VANEL EXIM S.R.L.BACAU;

ortofotoplanuri – echivalentul scarii 1: 5000 realizate de A.N.C.P.I. in anul2005;

harti topografice de la Directia Topografica Militara la nivelul teritoriuluiadministrativ al municipiului Moinesti, scara 1:25.000;

planuri topografice la nivelul municipiului Moinesti, scara 1:5.000.

Raportul de Mediu a fost elaborat ca urmare a solicitarii Consiliului Local alMUNICIPIULUI MOINEŞTI, JUDETUL BACAU, pentru obtinerea Avizului de Mediupentru PUG – MUNICIPIUL MOINEŞTI, JUDETUL BACAU.


la Nord comuna Zemes, la Nord - Est comuna Magiresti,



107

la Est comuna Poduri, la Sud - Vest orasul Comanesti la Vest comuna Asau.

Suprafata comunei este de 4597 ha, din care: Intravilanul existent este de 954,6 ha; Intravilanul propus este de 1116,46 ha.

Scopul PUG consta in stabilirea prioritatilor de interventie, reglementarilor siservitutilor de urbanism ce vor fi aplicate in utilizarea terenurilor si constructiilor dinmunicipiul Moinesti, judetul Bacau.Obiectivele de utilitate publica sunt:

modernizarea cailor de comunicatie rutiera, amenajarea intersectiilor sirealizarea de parcaje publice;

lucrarile de infrastructura legate de realizarea retelelor tehnico–edilitare; amenajarea de spatii plantate cu rol de protectie si agrement; dezvoltarea zonei de gospodariei comunale si echipare hidroedilitara.

L.1. METODOLOGII UTILIZATE IN EVALUAREA IMPACTULUI

Metodologia de evaluare: Raportul de mediu a fost elaborat in concordanta cu HG1076/2005 care transpune Directiva 2001/42/EC (Directiva SEA). Prezentul raportinclude evaluarea impactului prezent asupra mediului, starea actuala a factorilor demediu cu efectele poztive si negative, a evolutiei lor probabile in cazulneimplematarii sau al implementarii PUG.Prezentul Raport de Mediu a tinut cont de obictivele ce rezulta din planurile siprogramele la nivel national, judetean si local. Toate obiectivele din PUG seregasesc in Planul de Amenajare a Teritoriului National, sectiunea I-V, Planul deAmenajare a Teritoriului Judetean Bacau, Planul Local de Actiune pentru MediuBacau, Planul National de Gestiune a Deseurilor, Planul Judetean de Gestiune aDeseurilor Bacau si Planul Strategic de Dezvoltare a Romaniei.Baza de date: Procesul de evaluare s-a bazat pe datele privind situatia actuala(varianta 0) si care ar trebui imbunatatite prin implementarea PUG (variantapropusa). Informatiile de baza au fost obtinute din PUG si diverse surse, incluzandorganizatii guvernamentale. Evaluarea obiectivelor si a masurilor cuprinse in PUG s-a realizat in relatie cu:

Biodiversitate, flora si fauna, spatii verzi; Populatie si sanatate umana; Zone de risc; Apa; Sol; Aer; Modificari climatice; Cultura si amenajre teritoriala; Managementul deseurilor.

Regulamentul local de urbanism s-a elaborat in conformitate cu Legea nr. 50/1991(republicata in 1997) republicata, modificata si completata prin Legea nr. 453 /2001,privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarealocuintelor, cu Ordinul MLPAT nr. 91/1991 privind formularele, procedura deautorizare si continutul documentatiilor si HGR nr. 525/1996 (cu modificariulterioare) pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, precum si cu



108

celelalte acte normative specifice sau complementare domeniului printre care sementioneaza Regulamentul local de urbanism cuprinde si prescriptiile generale lanivelul intregului teritoriu precum si prescriptiile specifice la nivelul zonelorfunctionale respectiv al Unitatilor Teritoriale de Referinta.Regulamentul Local de Urbanism a fost intocmit distinct pentru fiecare UTR.Zonarea teritoriala propusa in PUG va duce la cresterea intravilanului cu o suprafatade 161,86 ha.Folosirea Regulamentului Local de Urbanism este operata prin corelarea cuRegulamentul General de Urbanism (cap.VII) si cu ghidul cuprinzand precizari,detalieri si exemplificari pentru elaborarea si aprobarea Regulamentului Local deUrbanism de catre consiliile locale, elaborat de Urbanproiect Bucuresti si aprobat cuordinul M.L.P.A.T. nr.80/n/18.11.1996Pentru terenul situat intre actualul intravilan si intravilanul propus, lucrarile suntconditionate de elaborarea si aprobarea conform legii a unor Planuri UrbanisticeZonale. Acestea vor tine seama de prevederile Regulamentului de Urbanism princare se asigura atingerea obiectivelor strategice si urbanistice ale dezvoltarii deansamblu ale comunei, in conformitate cu Planul Urbanistic General. Stabilireaordinii elaborarii PUZ - urilor pentru zonele de extindere a intravilanului, pe bazacarora se efectueaza includerea in intravilan si schimbarea sistemului de impozitarea terenurilor, va decurge din necesitatile de etapa ale politicilor Consiliului Local almunicipiului Moinesti privind dezvoltarea municipiului.In final, documentatia ofera administratiei locale:

analiza sintetica a situatiei existente in teritoriul administrativ si a stadiuluiactual de urbanizare;

estimarea evolutiei potentialului uman, natural si economic al localitatii, peperioada de 10 ani, precum si indicarea modalitatilor prin care autoritatealocala si factorii politici pot influenta aceasta evolutie;

propunerea de solutii privind structurarea, configurarea si dotarea tehnico-edilitara a municipiului;

fundamentul tehnic si legal pentru intocmirea in continuare a planurilorurbanistice de zona, a planurilor urbanistice de detaliu, a studiilor despecialitate pe probleme restranse precum si pentru autorizarea activitatii deconstructii in teritoriu.

Intravilanul propus, zonificareaÎn prezent, municipiul Moineşti este alcătuit din:



In prezentul PUG s-au materializat urmatoarele: S-a stabilit destinatia tuturor terenurilor si zonelor functionale; S-au delimitat zonele centrale ale localitatilor componente, s-au stabilit

categoriile de interventii admise si caracterul acestora; S-au delimitat zonele de protectie si limitele lor si s-au definit categoriile de

interventie admise in interiorul acestor zone; S-au materializat interdictiile temporare de construire; S-au stabilit zonele de interdictie definitiva de construire.

Ca urmare a necesitatilor de dezvoltare si a solicitarilor beneficiarului, zonelefunctionale au fost modificate, astfel incat noul intravilan cuprinde toate suprafetele



109

de teren ocupate de constructii si amenajari, precum si suprafetele necesaredezvoltarii localitatii pentru o perioada de cel putin 10 ani.

L.2. DISFUNCTIONALITATI

Din analiza situatiei existente cu privire la stadiul actual de dezvoltare economico-sociala a municipiului Moinesti, judetul Bacau, rezulta ca in profil teritorial semanifesta o serie de disfunctionalitati in dezvoltare, cu evolutii critice conflictuale,care necesita masuri de atenuare si eliminare prin politici specifice in vederea uneidezvoltari armonioase si echilibrate.

Domenii Disfunctionalitati – Probleme Propuneri de masuri

Agricultura

Declinul productiei din cauza:- Practicarea agriculturii se realizeazaindividualist, pe suprafete mici –faramitarea terenurilor agricole;- Anumite suprafete din terenurileagricole sunt afectate de alunecari deteren;- Gradul redus de mecanizare allucrarilor agricole;- Predominanta agriculturii desubzistenta, caracterul “universal”al gospodariilor;- Forta de munca îmbatranita dinagricultura care utilizeaza tehnici sipractici agricole învechite;- Lipsa calificarii si instruiriiagriculturilor;

Diversificarea productiei agricole; Infiintarea si organizarea de forme

asociative ale crescatorilor de animale; Sprijinirea infiintarii grupurilor de

producatori agricoli; Exploatarea rationala a pasunilor si

fanetelor; Utilizarea terenurilor degradate si

neproductive pentru impadurire;

Industria

- Infrastructura edilitara deficitara nuatrage investitorii în sectorulproductiv;- Investitii reduse în domeniulprelucrarii productiei agricole locale;- Investiții reduse în sectorul privat în

ceea ce privește resursele umane șiformarea profesionala;- zone cu poluare istorica.

- Valorificarea productiei locale princapacitati proprii de prelucrare;

- Reconsiderarea meseriilor traditionale;- Modernizarea si asigurarea infrastructurii

destinate investitiilor industriale;- diminuarea volumului de cherestea, in

favoarea produselor caracterizate printr-ungrad superior de valorificare a maseilemnoase in vederea obtinerii unorproduse finite, cu o valoare adaugata catmai mare;

- Sustinerea dezvoltarii IMM-urilor sistimularea implicarii intr-o mai maremasura a micului antreprenorat local;

- atragerea unor investitori in industria deprelucrare a lemnului, cu obtinerea unorproduse finite cu valoare adaugata mare;

- extinderea industriei de prelucrare aproduselor forestiere care folosesc lemn sialte produse nelemnoase forestiere;

- concentrarea unitatilor industriale in zoneleperiferice ale orasului in vederea diminuariipoluarii in zonele rezidentiale centrale;

- diminuarea productiei de cherestea, profile



110

si sporirea productiei de bunuri finite cu ovaloare adaugata mai mare – fabrica deproducere a mobilierului;

- atragerea capitalului investitional autohtonsi strain;

- pentru zonele cu poluare istorica se vaaplica strategia aprobata de autoritatiprivind solurile poluate istoric.

Resursenaturale

Fenomene de degradare afondului forestier ca urmare anerespectarii regimului silvic sidefrisarii necontrolate a unor paduri

- Interzicerea accesului populatiei in fondulforestier, cu exceptia zonelor strict delimitate sidestinate agrementului;- Reconstructia ecologica a suprafetelor depadure, afectate de uscare sau defrisarenecontrolata;- Conservarea si mentinerea integritatiifondului forestier;- Realizarea plantatiilor de protectie peversantii afectati de eroziune, alunecari deteren;- Organizarea modului de gospodarire apadurilor private.

Turismul Activitatile turistice sunt o ramuraprea putin dezvoltata

Realizarea structurilor turistice decazare si alimentatie;

Amenajarea unor spatii de campare sidotarea acestora cu utilitati specifice;

amenajarea de spatii pentru picnic,vetre pentru aprinderea focului,

amenajarea arealelor destinate campariicu pubele si cosuri pentru depozitareadeseurilor,

amenajarea unei baze de agrementdotata cu terenuri de sport (fotbal, volei,handbal, baschet, badminton), terenuride joaca;

atragerea unor investitori / realizareaunui parteneriat public-privat pentruamenajarea unor dotari de agrement;

amenajarea unui complex de cazare detip camping;

Modernizarea si reabilitarea drumurilor; Amenajarea unui punct de informare

turistica, organizarea de cursuri de formare

profesionala a adultilor in domeniulturismului si agroturismului.

Populatia

- Reducerea populatiei pe fondulsoldului natural negativ sia soldului migratoriu negativ;- Dificultați în menținerea forței demunca înalt calificate;- Cererea insuficienta de forta demunca;- Accesul redus la programe deconversie/reconversie profesionala;

Cresterea sperantei de viata; Imbunatatirea calitatii vietii; Crearea de noi locuri de munca; Reducerea riscului de imbolnavire; Imbunatatirea dotarii in unitatile

medicale; Realizarea de actiuni de educatie

pentru sanatate.



111

Locuirea

- Unele locuinte noi se realizeazafara a avea la baza un proiect siasistenta minima de specialitate înrealizarea lor;- Unele locuinte sunt amplasate în

apropierea zonelor cu riscurinaturale;

Cresterea gradului de confort, princrearea unui fond locativ modern,echipat la standardele moderne;

Stimularea construirii de locuinte dinmateriale durabile, cu finisajesuperioare.

Dotaripublice

- Existenta unor dotari comerciale side servire insuficiente

dezvoltarea serviciilor de transport sicomunicatii,

dezvoltarea serviciilor informationale sia activitatilor conexe,

dezvoltarea serviciilor de expertiza siconsultanta,

dezvoltarea serviciile pentru populatie(coafura, frizerie, cosmetica, intretinereasi repararea autovehiculelor, alimentatiepublica, etc.),

dezvoltarea serviciilor de formare siperfectionare a fortei de munca,

dezvoltarea serviciilor medicale publicesi private,

infiintarea de unitati de prestari serviciipentru repararea incaltamintei sicroitorie;

unitate de servicii de reparare articolepersonale si gospodaresti,

dezvoltarea serviciilor de alimentatiepublica din oras prin deschiderea derestaurante, cafenele, care raspundindeosebi turismului de tranzit;

dezvoltarea comertului prinmodernizarea spatiilor decomercializare a produselor – infiintareade magazine minimarket, supermarket;

dezvoltarea serviciilor pentruagricultura: servicii de aprovizionare cuseminte, ingrasaminte, substante pentrutratamente, furaje combinate pentruanimale, servicii de mecanizare,chimizare, etc.;

infiintarea de unitati pentru reparareautilajelor si instalatiilor agricole;

promovarea unei politici de asociere aintreprinzatorilor locali pentrudezvoltarea unor activitati economice indomeniul serviciilor;

dezvoltarea serviciilor de intermedierifinanciare si a serviciilor financiar -bancare – un mediu de afaceri activ vadetermina localizarea in oras a diversereprezentante ale bancilor, ale serviciilorde asigurari, de intermedieri financiare,etc., si viceversa, o gama diversificata ainstitutii si servicii bancare va fi un punctpozitiv pentru atragerea investitorilor



112

privati; dezvoltarea serviciilor pentru

consultanta in afaceri si management –va incuraja infiintarea de unitatieconomice;

Cultura,sport,

recreere

-zona destinata pentru recreere,sport si agrement este slabdezvoltata- Insuficienta manifestarilor care sapuna in evidenta traditiile siobiceiurile specifice zonei- Insuficienta spatiilor pentru activitaticultural-sportive si degradarea celorexistente;- Lipsa preocuparilor pentru formareaprofesionala a adultilor;

- cresterea numarului de medici sicadre sanitare medii;

- infiintarea de micropolicliniciprivate

- infiintarea, in cadrul scolilor siliceului a unor cabinete de consilierepentru copiii ai caror parinti sunt plecati lamunca in strainatate;

- infiintarea unei crese pentrucopiii sub varsta prescolara;

- infiintarea unui centru de zispecializat pentru copii supradotati careprovin din familii cu risc social dinmunicipiul Moinesti si comuneleinvecinate;

- infiintarea unui adapost temporarpentru persoanele victime ale violenteidomestice (ex. adaposturi securizatepentru mama si copil victime ale violenteiin familie);

- dotarea cu aparatura despecialitate performanta a tuturorunitatilor sanitare din localitate;

- identificarea solutiilor tehnice,extinderea, reabilitarea si dotarea sediilorinstitutiilor de sanatate din localitate.

- reabilitarea Corpului I al Scolii cuclasele I – VIII nr. George Enescu;

- reabilitarea Corpului I al Scolii cuclasele I – VIII nr. 3;

- reabilitarea Corpului I al Scolii cuclasele I – VIII nr.1;

- infiintarea de gradinite cu programprelungit;

- construirea unei baze sportive;- extinderea unitatilor scolare

existente / construirea de noi corpuri incadrul unitatilor scolare existente caurmare a faptului ca numarul de elevi /sala de clasa este destul de ridicat (35,44elevi / sala de clasa in 2008);

- repararea si modernizarea spatiilordin gradinitele existente: reconditionareaperetilor, parchetare, tamplarie noua,achizitionarea de material didactic sijucarii, aparatura electronica;

- construirea de baze sportive pentruscolile generale cu clasele I – VIII dinoras, constand in: sala de sport scolaracu dotarile corespunzatoare (vestiare,dusuri, materiale sportive) si terenuri de



113

sport;- realizarea de spatii de joaca pentru

gradinite, dotate cu leagane, topogane,etc;

- modernizarea salilor de spectacole,a iluminatului, montarea de aparate audio– video, instalatii de sonorizare, etc.);

- construirea unei case de culturaorasenesti pentru desfasurareaactivitatilor cultural artistice de amploare;

- dotarea si modernizarea biblioteciiorasenesti cu mobilier nou, tehnicamoderna (baza de date in formatelectronic) si innoirea fondului de carte,infiintarea unei sali de lectura sidocumentare;

- infiintarea unor centre de petrecerea timpului liber, pentru persoanele devarsta a III-a (Centru de zi pentruvarstnici) si pentru elevi (Clubul copiilor).

- reabilitarea parcului de agrementexistent in municipiul Moinesti, prinintermediul Programului National deImbunatatire a Calitatii Mediului cufinantare din Fondul pentru Mediu;

- realizarea unei sali de sport;- amenajarea de noi zone verzi

pentru sport si agrement;- realizarea unei baze de agrement

dotata cu terenuri de sport (tenis, basket,handbal, etc.), piscine, amenajarea unorspatii pentru iesirile in aer liber,amenajarea unor spatii pentru campareacu cortul, amenajarea unor locuri de joacapentru copii, etc;

- valorificarea spatiilor publiceinactive, cu vegetatie in stare proasta,prin amenajarea unor scuaruri (vegetatie,bazine, fantani arteziene banci), care potfi folosite ca locuri de joaca, locuri deintalnire, locuri de asteptare, etc.;

reabilitarea terenurilor de sport existente launitatile scolare;

Echipare tehnica

Circulatia

- Starea necorespunzatoare a cailorrutiere;- Densitatea scazuta a infrastructuriirutiere modernizate;- Existenta unui numar mare de caide comunicatie care prezinta un profiltransversal necorespunzator dotarilormobile PSI;- Reteaua majora de cai decomunicatii este neadecvata lacerintele traficului conformstandardelor datorita urmatoarelor

reabilitarea si modernizarea a 27 km destrazi in municipiul Moinesti - PlanulOperational Regional – lucrari deasfaltare;

realizarea de parcari; amenajarea intersectiilor de pe

principalele axe de circulatie si echiparealor cu semafoare care sa asiguredesfasurarea circulatiei in sistem “undaverde”;

realizarea de marcaje rutiere longitudinale



114

incoveniente: dimensionarea

necorespunzatoare a profilelortransversale si insuficientacapacitatii portante a cailor decomunicatie

intersectii neamenajatecorespunzator;

si transversale pe strazile orasenesti; construirea unui drum cu rol de sosea

ocolitoare/sosea de centura care sa preiatraficul greu in tranzit;

realizarea de trotuare pentru circulatiapietonala de-a lungul drumului national2G;

realizarea de lucrari de intretinere sireparatii pe strazile nemodernizate –balastare si asfaltare;

amenajarea unor alveole pentru statiile deoprire a mijloacelor de transport caretranziteaza orasul;

amplasarea de indicatoare si harti turisticeale zonei pe principalele artere decirculatie, precum si de indicatoare sipanouri turistice in vederea directionariituristilor catre atractiile turistice din zona;

modernizarea sistemului de semnalizarerutiera la standarde europene a drumurilornationale, a drumului judetean, a strazilororasenesti, a podurilor, a trecerilor de nivelcale ferata;

introducerea unor benzi de circulatiepentru biciclisti;

reabilitarea Garii, a utilitatilor aferente,dotarea cu echipamente IT si instalatiimoderne de afisaj, modernizarea spatiilorde asteptare destinate calatorilor;

implementarea in gara a sistemului desemnalizare/orientare catre mijloacele detransport de legatura si atractii turistice alezonei inconjuratoare,

reamenajarea podurilor pietonale; Identificare si analize tehnice amenajare

parcari subterane si supraterane, realizaresisteme de parcare;

achizitionarea de utilaje de deszapezire sidescarcerare;

amenajare statii calatori in vedereaasigurarii conditiilor optime de asteptare,informare, imbarcare si debarcare;

reamenajare intersectii cai rutiere cu celeferoviare.

Gospodarirea apelor,energie

electrica sigaze

naturale

Existenta zonelor cu riscuri dealunecari si inundatii

sistemul centralizat dealimentare cu apa si canalizarese afla intr-o stare avansata dedegradare snu acopera întregmunicipiul;

regularizari si aparari de maluri peraurile Trotus si Tazlau, precum si peafluientii care prezinta riscuri deinundatii;

Modernizare si extindere retea dealimentare cu apa in sistemcentralizat;

Extinderi ale retelei de joasa tensiunepe suprafetele nou introduse inintravilan;



115

Modernizarea si electrificarea tuturorlocuintelor din intravilan

Modernizare sistem centralizat decanalizare si statie de epurare;

Modernizare si extindere retea gazenaturale;

Protectia siconservarea

mediuluinatural

Factori care determina deteriorareamediului inconjurator:- taierile abuzive din fondul forestier- terenurile arabile prezinta

fenomene de compactare a solului,deficit de elemente nutritive si secetaperiodica e specifica zonei;- versanti ce prezinta fenomene dealunecare activa si alunecaripotentiale;- solurile de pe versanți sunt, de celemai multe ori afectate de eroziune desuprafata si alunecari de teren;- insuficienta dezvoltare a sistemuluicentralizat de canalizare genereazaprobleme referitor la infiltratii sipoluare a stratului de apa freatica;- lipsa / insuficienta atentie acordataeducatiei de mediu în unitatilescolare, la institutiile publice;

- realizarea de plantatii pe pante si refacereapadurilor defrisate;- depozitarea deseurilor menajere si adejectiilor de la animale in conditii controlate sivalorificarea acestora;- valorificarea durabila a potentialului naturalal zonei- amenajarea zonelor ce prezinta riscurinaturale previzibile prin impaduriri, terasari saulucrari speciale de consolidare si drenare.

Protejareazonelor si

obiectivelorde

patrimoniuistoric si

arhitectural

- Procesul de degradare al unormonumente si ansambluri dearhitectura, prin absenta masurilor dereabilitare, conservare si protectie aacestora

- Studii de specialitate pentru realizarealucrarilor de reparare, protejare, restaurare,conservare a constructiilor vizate- Masuri concrete, etapizarea lor in functie degravitatea avariilor constatate, in vedereaprotejarii, restaurarii, conservarii.- Masuri de protectie – respectarea zonelor deprotectie in conformitate cu legilstatia invigoare

L.3. ZONE CU RISCURI NATURALE

Pe baza studiului preliminar "Studiu geotehnic si hidrogeologic"elaborat deGEOPREST si a "Hartii de risc"elaborata de IPTANA a municipiului Moinesti, zonelecu risc de producere a alunecarilor de teren si terenurile inundabile sunt delimitate:

de-a lungul raului Tazlaul Sarat; de-a lungul paraului Gazu; de-a lungul paraului Urmenis.

În urma identificarii zonelor semnalate în municipiul Moinesti s-a constatat caalunecarile sunt determinate în principal de exploatarile petroliere si de depozitelede sare subterane în care au avut loc infiltratiide apa.Paraul Urmenis si afluentii sai din cartierele Hangani si Vasiesti ridica uneleprobleme in ceea ce priveste tranzitarea debitelor mari de viitura. Versantii auexpuneri si pante foarte diferite si sunt puternic afectati de eroziunea torentiala,alunecari de teren prin faptul ca paraiele ce coboara vijelios incarcate din munte cumulte aluviuni le deverseaza in zona in zona Lucacesti, Hangani, Vasiesti. Astfel de



116

fenomene se produc adeseori la topirea brusca a zapezilor si a ploilor torentiale devara .

L.4. CAI DE COMUNICATIE

Orasul Moinesti are legaturile rutiere directe si de tranzit realizate de drumul nationalDN 2G, drumul judetean DJ 117 si de drumul comunal DC 181.

- DN 2G Bacau - Moinesti - Comanesti, este principala artera de comunicatii aorasului ce-l leaga de resedinta de judet si de celelalte centre urbane importante(Comanesti, Tg.Ocna, Onesti) urmand traseul strazilor: M. Eminescu,T.VIadimirescu, Lunca, Livezilor.

- DJ 117 Balatau - Zemes - Moinesti - Poduri - Berzunti traverseaza localitatea de lanord la sud - est, suprapunandu-se cu strazile Capitan Zaganescu, Lucacesti, str.Stadionului. Drumul judetean traverseaza DN2G, iar strada Atelierelor accede inel.Drumul judetean are o importanta deosebita pentru Moinesti in relatia culocalitatile limitrofe ce ofera forta de munca si aprovizioneaza pietele agro -alimentare.

- DC 181 drum de importanta locala ce leaga cartierul Gazarie de localitatea Prajesti.Circulatia pietonilor se face in cea mai mare parte (in specilal in zona centrala) petrotuare, iar traversarea strazilor prin locuri marcate si semnalizate.in zonele periferice, circulatia pietonilor se desfasoara pe acostamente si pe uneleportiuni din partea carosabila.Ceea ce se remarca negativ este faptul ca localitatea si in special zona centrala estelipsita de spatii necesare de parcare, atat a autoturismelor particulare cat si a celorin tranzit.In etapa actuala stationarea autoturismelor se face pe partea carosabila in curtileinterioare ale blocurilor si pe platformele ce deservesc spatiile comerciale.

L.5. ECHIPARE TEHNICO - EDILITARA

Alimentarea cu apa in sistem centralizatMunicipiul Moinesti este alimentat cu apa din din ramura de nord OL Dn 800 mm aSistemul principal de alimentare cu apa al Companiei Regionale de Apa Bacau (CRAB).Sistemul principal al CRAB Bacau este alimentat de Lacul Poiana Uzului si Statiade tratare apa Darmanesti. Sistemul alimenteaza cu apa tratata toate orasele dinValea Trotusului cat si mun. Bacau.Conducta de aductiune a apei PEHD Dn 500 mm racordata la ramura de nord aSistemului de alimetare, alimenteaza prin intermediul unei noi statii de pompareamplasata in loc Vermesti – Comanesti, atat mun. Moinesti cat si comunele PoduriMagiresti si Ardeoani.Mun. Moinesti dispune de mai multe rezervoare de inmagazinare a apei amplasatein locatiile Micleasca, Brazi, Christea, Hangani, cu capacitate totala 8.540 mc.Distributia apei se face prin conducte mai vechi din fonta de presiune, otel siazbociment sau mai noi din PEHD cu diametre de 50 300 mm.Lungimea totala a strazilor existente in mun. Moinesti este de 70037 ml.Lungimea retelelor de distributie este de cca. 44500 ml. Gradul de echipare astrazilor cu retele de apa de distributie este de cca 64 %.Populatie care beneficiaza de alimentarea cu apa: 20060 loc (84 %).Debitul mediu anual de apa consumat este de 2.068 mii mc din care 164 mii mcpentru uz casnic.



117

Contorizarea apei consumate se face in prezent in proportie de 83%.

Evacuarea apelor uzateMun. Moinesti dispune de o canalizare in sistem divizor, cu colectoare separate ptr.ape uzate menajere si separate ptr. ape pluviale.Colectoarele sunt executate, cele mai vechi din tuburi din beton cu Dn 200 – 1000mm, iar cele mai noi din tuburi din PVC cu Dn 200 - 315 mm.Lungimea colectoarelor de ape uzate menajere este de cca.22700 ml (cca. 35 %din lungimea totala a strazilor), iar a colectoarelor de ape pluviale este de cca. 2000ml (cca. 3 % din lungimea totala a strazilor).In prezent sunt racordati la sistemul de canalizare cca. 14250 locuitori.Apele uzate menajere sunt deversate in Statia de epurare existenta, amplasata inparte de est a municipilui.Statia de epurare din Moinetti este proiectata pentru tratare mecanica si biologica.Apa uzata tratata este deversata in raul Tazlaul Sarat.Debitul de apa proiectat ptr.Statia de epurare este de Qmed = 120 l/s, din careexistent Qmed exist = 62 l/s.Colectoarele de ape pluviale deverseaza apele in paraul Urmenis prin 3 guri devarsare.

Alimentarea cu energie electricaEnergia electrica necesara consumatorilor din orasul Moinesti este asigurata dinsistemul energetic national si reteaua electrica a societatii Petrom.Deoarece orasul a fost intens industrializat mai ales in domeniul extractiei de petrolsi gaze orasul este transversat de retele electrice aeriene de medie tensiune 20kv siretele electrice de inalta tensiune de 110 kV pe mai multe directii, existand si ocentrala de transformare proprie.Toate posturile de transformare ce alimenteaza consumatorii din resedinta orasuluisi localitatile aferente sunt racordate la reteaua de medie tensiune de 20 kv.Puterea lor este functie de zona de consum si variaza intre 63 ÷ 630 KVA.

Alimentarea cu energie termicaIn municipiul Moinesti, judetul Bacau, alimentarea cu gaze naturale aconsumatorilor casnici, o obiectivelor social-culturale si a agentilor economici, esterealizata prin:- retele de distributie gaze naturale presiune joasa;- retele de distributie gaze naturale presiune redusa.

Retelele de distributie gaze naturale presiune joasa sunt in curs de inlocuire curetele de distributie gaze naturale presiune redusa.

Retelele de distributie gaze naturale existente , sunt : in montaj ingropat , pe traseul lor fiind rasuflatori carosabile si de spatiu verde; in montaj aerian.

Traseul retelelor de gaze naturale existente este in teritoriul public.Incalzirea imobilelor din municipiu (locuinte individuale, locuinte colective , societaticomerciale si obiective social – culturale), se realizeaza cu:- sobe care utilizeaza combustibil solid (lemn de foc si carbune);- sobe care utilizeaza combustibil gaze naturale;- centrale termice proprii care utilizeaza combustibil solid (lemn de foc si carbune);- centrale termice proprii care utilizeaza combustibil gaze naturale.

Telefonie



118

Orasul este prevazut atat cu centrala telefonica automata ce deserveste faraprobleme abonatii de telefonie fixa cat si retele de telefonie mobile cu acoperire deaprox. 100%.Prin oras trec retele telefonice cu fibra optica si instalatii Tc montate ingropat laadancimea de 0,8÷1,5m si aerian pe stalpi Tc si Electrica.Racordurile telefonice la obiective sunt realizate cu cabluri de telecomunicatii avandinsotitor din OL funie si montate ingropat in tub de protectie pana la firidele detelefonie aferente obiectivelor.De asemeni orasul este prevazut cu retele de transmisii date si conectare la internetce folosesc si infrastructura retelelor de telefonie fixa.

Spatii verziPotrivit Registrului spatiilor verzi, suprafata spatiilor verzi din municipiul Moinestieste de 50,822 ha.Principalele spatii verzi amenajate sunt urmatoarele:- parcul Central (in zona Primariei);- parcul Orasenesc (langa Posta);- parcul Bai, cu izvoarele de apa minerala;- parcul Tei de pe strada Zorilor;- parcul Lucacesti de pe strada Luminii;- Padurea cu Pini - arie protejata;- zona C. Negri;- zona strand Lucacesti .

Indicatorul mp spații verzi / locuitor este de 20,31 mp/loc.Conform OG 195/2005 completata prin OG nr. 114/2007, conform cu DirectiveleEuropene tinta care trebuie atinsa pentru o localitate privind spatiile verzi este de 26mp/locuitor pentru anul 2013.

Prin propunerile prezavute in PUG, suprafața spațiilor verzi va creș te la 102,6 ha,însemnând 41 mp spațiu verde / cap de locuitor .

Gospodarie comunalaServiciile de salubritate sunt realizate de catre SC SOMA S.A. care asiguracuratenia orasului si gestionarea deseurilor. In municipiul Moineşti exista un sistemde colectare si sortare a deseurilor, fiind amenajate 92 de platforme pentrucolectarea selectiva a deseurilor. Deseurile reciclabile sunt predate unitatilorspecializate iar deseurile menajere sunt transportate la depozitul de deseuri Bacau.Municipiul are contract cu firma PROTAN pentru ridicarea cadavrelor animaliere.Municipiul Moinesti are 9 cimitire insumand o suprafata de 7,65 ha, distribuite in totteritoriul:

1. Micleasca -1cimitir S = 1,52 ha;2 . Vasiesti -1cimitir S = 0,30ha;3. Hangani - 1cimitir s = 1,06ha;4. Str. Zorilor -1 cimitir s = 1,41 ha;5. - 6. Lucacesti sat - 1 cimitir s = 0,79 ha;7. Str, G. Cosbuc -1 cimitir s = 0,97 ha;8. Str. General Sova -1 cimitir mozaic s = 0,70 ha;9. intersectie str. T.VIadimirescu -1 cimitir catolic - s = 0,50 ha;



119

cu str. Capitan - Zaganescu

10 Intrare oras Moinesti (Gazarie ) -1 cimitir S = 0,40 ha;

Cimitirile respecta zona de protectie sanitara de 50 m.

L.6. PROBLEME DE MEDIU ACTUALE PENTRU ZONA MUNICIPIULUI MOINESTI

Factor/aspect demediu

Probleme actuale de mediu


infrastructurarutiera

Aspecte generale ale mediului in corelatie cu dezvoltarea:- grad neuniform de urbanizare, infrastructura privind asigurarea utilitatilor slabdezvoltata, insuficienta dezvoltare a sistemului centralizat de alimentare cu apa,canalizare si epurare a apelor uzate;- lipsa parcarilor in zonele administrative.

Populatia sisanatatea umana Insuficienta infrastructurii privind sanatatea umana

Mediul economicsi social

- infrastructura de educatie neadaptata standardelor moderne;- insuficienta infrastructurii de cultura, sport, agrement reduce calitatea vietii;

Solul

Managementul necorespunzator al apelor uzate din gospodariile individuale.Posibilitatea afectarii solului prin poluarea cu azotati si cu fosfati in unele perimetrede pe terenurile cultivate, ca urmare a utilizarii ingrasamintelor chimice, ca urmare adepozitarii direct pe sol a dejectiilor provenite de la cresterea animalelor.

Flora si fauna Insuficienta cunoastere a bunurilor naturale, in general, si a biodiversitatii, in special

Apa- posibila poluare a apei din paraiele locale, ca urmare a evacuarii apelor uzatemenajere neepurate;- poluarea apelor freatice, ca urmare a activitatilor agricole (utilizareaingrasamintelor chimice pe terenurile cultivate, cresterea animalelor)

Aerul

Calitatea aerului in zona analizata nu este monitorizata.Surse de poluare a aerului:- incalzirea locuintelor cu sisteme propriii (sobe) utilizand drept combustibil lemnul;- cresterea animalelor;- traficul rutier de tranzit si local de intensitate medie.Se apreciaza calitatea aerului ca fiind in limitele impuse de STAS 12574/87 maiputin pulberi in suspensie, in anumite perioade de timp.

Peisajul Lipsa spatiilor publice plantate, cu rol peisagistic, inclusiv in relatie cu plantatiile dinextravilan.

Zgomotul sivibratiile Disconfort acustic pentru populatia din zonele adiacente drumurilor.

L.7. PRINCIPALELE DISFUNCTIONALITATI ACTUALE

Infrastructura: drumuri locale nemodernizate si partial neintretinute.Echipamente edilitare – insuficienta dezvoltare a retelei de alimentare cu apa sicanalizare, precum si a statiei de epurare a apelor uzate menajere.



120

Infrastructura de mediu: insuficienta dezvoltare a retelei de alimentare cu apa sicanalizare, a statiei de epurare a apelor uzate menajere, lipsa lucrarilor deamenajare, administrare teritoriala si de valorificare a potentialului natural, lipsadelimitarii zonelor cu interdictie de construire, lipsa perimetrelor de protectie pentruunele obiective pentru care sunt necesare zone de protectie.Riscuri naturale: riscul de inundatii si alunecari de teren.Turism: nu exista suficiente amenajari cu caracter turistic, desi zona are potentiallocal de dezvoltare privind turismul.Educatie si cultura: lipsa unui spatiu organizat pentru pastrarea traditiilor culturale.Sanatate: spatiile si dotarile dispensarelor medicale sunt insuficiente, insuficientadezvoltare a sistemului centralizat de canalizare, lipsa monitorizarii parametrilor depotabilitate a apei din panza freatica.Se apreciaza ca:Evolutia componentelor mediului natural si construit in cazul neimplementariiprevederilor PUG cu actualele completari va fi caracterizata de:

continuarea afectarii solului, apelor de suprafata si freatice din zona, incazul in care nu se va extinde reteaua de canalizare si statia de epurare aapelor uzate;

continuarea afectarii calitatii solului si a apei freatice prin nerealizareaplatformelor de depozitare a dejectiilor animaliere;

continuarea afectarii calitatii aerului in perimetrele adiacente cailor cu traficrutier, precum si continuarea disconfortului acustic pentru populatia dinaceste perimetre, in cazul in care nu se vor implementa prevederile PUG cuprivire la imbunatatirea structurii rutiere.

Astfel, prin PUG se realizeaza rezervarea terenurilor pentru diferite functiuni publice,reglementarea indicatorilor de ocupare si utilizare a terenurilor, reglementareamodului de constructie, a propunerilor privind infrastructura, etc., ceea ce va creacadrul legal specific si premisele, din punct de vedere urbanistic, pentru ridicareanivelului de urbanizare.In cazul in care nu se vor implementa prevederile PUG, pe de o parte se voraccentua aspectele actuale defavorabile dezvoltarii durabile a municipiului Moineşti,iar pe de alta parte, se vor diminua mijloacele pentru utilizarea adecvata apotentialului uman existent si a resurselor naturale.Obiectivele de mediu, reprezentand principalele repere necesar a fi avute in vederein procesul de planificare sunt urmatoarele:

Imbunatatirea calitatii si functionalitatii componentelor mediului urban,crearea conditiilor urbanistice pentru realizarea obiectivelor strategice dedezvoltare a municipiului;

Imbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei, protejarea sanatatii umane; Crearea conditiilor pentru dezvoltarea economica a municipiului si pentru

crearea unor noi locuri de munca; Limitarea impactului negativ asupra solului; Limitarea impactului negativ asupra florei si faunei; Limitarea poluarii la niveluri care sa nu produca un impact semnificativ

asupra calitatii apelor; Limitarea emisiilor de poluanti in aer la niveluri care sa nu genereze un

impact semnificativ asupra calitatii aerului; Limitarea poluarii fonice si a nivelurilor de vibratii in zonele cu receptori

sensibili la acesti factori de poluare; Limitarea efectelor vanturilor puternice si ploilor torentiale; Crearea unui peisaj adecvat.



121

Evaluarea efectelor potentiale, inclusiv cumulative si prin interactiune, ale planuluiasupra factorilor de mediu relevanti s-a efectuat prin metode expert, in raport cucriterii specifice. S-au luat in considerare masurile de prevenire/diminuare aimpactului asupra factorilor de mediu si economico-sociali, masuri prevazute deplan si modul in care sunt realizate obiectivele de mediu.Rezultatele evaluarii efectelor potentiale remanente (dupa implementarea masurilorde prevenire/diminuare) ale planului asupra factorilor de mediu au fost exprimatesintetic, in zece categorii de impact care au permis identificarea efectelorsemnificative.Principalele rezultate pe care le pune in evidenta evaluarea efectelor potentialecumulate ale planului asupra fiecarui factor/aspect relevant de mediu sunturmatoarele: Mediul urban, inclusiv infrastructura rutieraPrincipalele forme de impact sunt asociate cresterii gradului de complexitate, decoerenta si de flexibilitate a zonificarii functionale, adaptarii infrastructurii rutiere lacerintele de dezvoltare a municipiului, cu efecte benefice pe termen lung pentrudezvoltarea comunitatii. Implementarea planului, in conditiile protectiei mediului vadetermina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ. Populatia si sanatatea umanaPrincipalele forme de impact sunt asociate functionalitati zonelor urbane, asigurariiutilitatilor si eliminarii unor surse importante de poluare. Implementarea planului, inconditiile protectiei mediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitivsemnificativ. Mediul economic si socialPrincipalele forme de impact sunt asociate crearii conditiilor pentru dezvoltareamediului economic si social, pentru atragerea unor investitii majore. Implementareaplanului, in conditiile protectiei mediului va determina un impact cumulat apreciat cafiind pozitiv semnificativ.

SolulPrincipalele forme de impact sunt asociate eliminarii actualelor surse de poluare,prin modernizarea cailor de circulatie, extinderea sistemului centralizat de colectarea apelor reziduale menajere, gestiunea dejectiilor animaliere, stabilirea zonelor deprotectie, restrictii si interdictii de construire. Implementarea planului, in conditiileprotectiei mediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitivsemnificativ. Flora si faunaPrincipalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, cresterii si reorganizariispatiilor plantate, iar pe de alta parte, modificarii utilizarii unor terenuri agricole. Caurmare, se apreciaza ca impactul va fi negativ nesemnificativ asupra faunei miciadaptate terenurilor agricole. ApaPrincipalele forme de impact sunt asociate asigurarii apei potabile si a canalizariipentru preluarea apelor uzate menajere in zonele locuite, epurarii apelor uzatemenajere si protejarii calitatii apelor de suprafata si freatice. Implementarea planuluiva determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv. AerulPrincipalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, imbunatatirii infrastructuriide transport, promovarii industriei nepoluante, iar pe de alta parte, dezvoltariizonelor locuite. Implementarea planului va determina un impact cumulat asupracalitatii aerului in ariile limitrofe actualelor cai de circulatie si zone locuite apreciat cafiind pozitiv.



122

Zgomotul si vibratiilePrincipalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, imbunatatirii infrastructuriide transport, iar pe de alta parte, dezvoltarii zonelor locuite. Implementarea planuluiva determina un impact cumulat asupra nivelurilor de zgomot si vibratii in ariilelimitrofe actualelor cai de circulatie si zone locuite apreciat ca fiind pozitiv. Factorii climaticiPrincipalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, cresterii si reorganizariispatiilor plantate, iar pe de alta parte, modificarii, utilizarii unor terenuri agricole. Caurmare, impactul se apreciaza ca fiind neutru. PeisajulPrincipalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte prevederilor referitoare laspatiile plantate si la reglementarile de construire, iar pe de alta parte, modificariiutilizarii unor terenuri agricole. Ca urmare a extinderii spatiilor plantate sireglementarilor de construire care asigura un peisaj armonios, cu impact vizualplacut, impactul este apreciat ca fiind pozitiv.Dezvoltarea zonelor functionale presupune modificarea teritoriului intravilan almunicipiului conform prevederilor planului si a efectelor semnificative ale acestuiaasupra mediului care include, pentru fiecare factor de mediu relevant, indicatorispecifici si responsabilitati.

Indicatorii stabiliti permit, pe de o parte, monitorizarea modului de implementare aprevederilor planului si a masurilor de prevenire/diminuare a efectelor asupramediului, iar pe de alta parte, monitorizarea starii, calitatii si evolutieifactorilor/aspectelor de mediu.

In sinteza, se apreciaza ca Planul Urbanistic General analizat reprezinta unimportant instrument pentru crearea premiselor, prin mijloace specifice, dedezvoltare durabila a municipiului Moineşti. Implementarea prevederilor planului vagenera oportunitati directe si indirecte, de imbunatatire pe termen lung a mediuluiurban, a conditiilor de viata ale populatiei si a situatiei socio-economice acomunitatii, in conditiile asigurarii protectiei mediului.

Mentinerea situatiei actuale prin neimplementarea prevederilor nu reprezinta osolutie pentru municipiul Moineşti si cu atat mai mult nu se constituie intr-o premisapentru dezvoltarea durabila a acesteia.

L.8. CONCLUZII SI RECOMANDARI

Raportul de Mediu pentru proiectul Planului Urbanistic General al MunicipiuluiMoineşti a fost elaborat in conformitate cu cerintele HG nr. 1076/2004 privindstabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe sicu recomandarile cuprinse in Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare aevaluarii de mediu pentru planuri si programe.Concluziile cele mai importante care s-au evidentiat in cursul procesului de evaluarede mediu si de elaborare a Raportului de Mediu sunt urmatoarele:

Planul Urbanistic General al municipiului Moineşti are ca scop stabilireaobiectivelor, actiunilor si masurilor de dezvoltare urbanistica a zonei siasigurarea prin reglementari specifice a conditiilor necesare pentrurealizarea acestora, atat pentru perioada de valabilitatea de 7 – 10 ani aacestuia;



123

Planul Urbanistic General al Municipiului Moineşti si Regulamentul Local deUrbanism aferent vor constitui, dupa aprobare, cadrul legal pentrurealizarea obiectivelor de dezvoltare urbanistica propuse.

Documentul (PUG si Regulamentul Local de Urbanism) reglementeaza realizareaobiectivelor de dezvoltare stabilite pentru:

zonele functionale; protectia si conservarea mediului; circulatia rutiera si transporturi.

Pentru zona municipiului Moineşti au fost stabiliti(te) zece factori/aspecte demediu relevanti(te) asupra carora propunerile planului pot determina diferiteforme de impact. Acestia/acestea sunt, in ordinea descrescatoare aimportantei, urmatorii/urmatoarele: mediul urban (inclusiv infrastructurarutiera), populatia si sanatatea umana, mediul economic si social, solul, florasi fauna, apa, aerul, zgomotul si vibratiile, factorii climatici, peisajul;

Evaluarea starii actuale a mediului din zona municipiului Moineşti a pus inevidenta o serie de aspecte si probleme de mediu existente. Cele maiimportante asemenea probleme sunt legate de mediul urban, inclusivinfrastructura edilitara, de transport si de populatie (in special din punct devedere al situatiei socio-economice a comunitatii).

Se fac urmatoarele recomandari cu privire la unele masuri suplimentare pentruprotectia mediului care trebuie luate in considerare de catre autoritatile administratieilocale la implementarea prevederilor Planului Urbanistic General al municipiuluiMoineşti:

Recomandari cadru pentru factorul de mediu apa: Monitorizarea calitatii apei freatice din fantanile de alimentare cu apa potabila

pentru locuitorii municipiului; Gospodarirea durabila a resurselor de apa.

Conceptia de gospodarire integrata a apelor imbina aspectele de utilizare a acestoracu cele de protectie a ecosistemelor naturale. Astfel, se au in vedere urmatoareleobiective:a) Imbunatatirea calitatii apelor de suprafata, prin salubrizarea cursurilor de apa;b) Alimentarea cu apa potabila:

- extinderea retelelor de alimentare cu apa potabila;c) Canalizarea

- Extinderea retelei de canalizare si a statiei de epurare;- Depozitarea si valorificarea namolurilor rezultate de la statia de epurare

conform cu legislatia in vigoare.d) Reducerea riscului producerii de inundatii, prin:

- reducerea scurgerii rapide in bazinele de receptie prin lucrari de impaduriri,acoperiri cu vegetatie, amenajare torenti;

- imbunatatirea prognozelor inundatiilor si a monitorizarii acestora;- imbunatatirea planurilor de actiune si interventie in caz de calamitati naturale;- salubrizarea periodica a cursurilor de apa din municipiu, a rigolelor si

santurilor stradale pentru prevenirea imundatiilor.e) Respectarea prevederilor PUG cu privire la zonele de protectie si zona spatiilorplantate in cadrul tuturor planurilor urbanistice zonale si a proiectelor de dezvoltare adiferitelor activitati. Plantarea speciilor caracteristice arealului pentru a se asiguradezvoltarea corespunzatoare a acestora.



124

Recomandari cadru pentru factorul de mediu aer: reducerea emisiilor si zgomotului din traficul rutier; informarea populatiei asupra facilitatilor de reabiltare termica a locuintelor si

utilizarii panourilor solare sau sistemelor geotermale pentru incalzire(program Casa Verde), acestea avand efect benefic atat financiar pentruutilizator cat si asupra calitatii factorilor de mediu aer.

Recomandari cadru pentru factorul de mediu sol: aplicarea planului judetean de gestionare a deseurilor; aplicarea unor tehnologii moderne care genereaza mai putine deseuri; implementarea unor instrumente economice locale a caror aplicare sa

stimuleze activitatea de reciclare si reutilizare a deseurilor; depozitarea gunoiului de grajd in camp nu este o practica obisnuita, prin

urmare recomandam folosirea acestuia ca si compost si folosirea caingrasamant natural pentru culturile din camp;

aplicarea ingrasamintelor organice si a celor minerale se va face in zonavulnerabila pe baza Planului de Management al Nutrientilor elaborat in acordcu prevederile Codului de Bune Practici Agricole;

elaborarea si implementarea, impreuna cu autoritatile din domeniul agricol sidin domeniul protectiei mediului a unor programe pentru constientizarea decatre producatorii agricoli a implicatiilor activitatilor agricole asupra mediului,a modului de utilizare rationala a ingrasamintelor si a tehnicilor pentrumanagementul corect al dejectiilor animaliere.

Perioadele de interdictie a aplicarii ingrasamintelor organice, pentru evitareascurgerilor provocate de terenul inghetat sunt:

interdictie totala cuprinsa intre cea mai tirzie data de aparitie a primului inghet(9 noiembrie) si cea mai timpurie data de aparitie a ultimului inghet (23martie) adica 134 zile.

interdictie maxim posibila cuprinsa intre cea mai timpurie data de aparitie aprimului inghet (23 septembrie) si cea mai tirzie data de aparitie a ultimuluiinghet (24 mai)adica 243 zile.

interdictia cea mai probabila cuprinsa intre data medie de aparitie a primuluiinghet (15 octombrie) si data medie de aparitie a ultimului inghet (24 aprilie)adica 191 zile.

capacitatile de stocare a gunoiului provenit din activitatile de crestere aanimalelor trebuie sa fie de 6 luni.

in gospodariile in care incarcarea cu animale este mai mare decit valoarea deprag (4 UVM/ha/an) este necesara intocmirea documentelor privindimporturile si exporturile gunoiului la nivelul fermei, conform modelelorpropuse in Codul de Bune Practici Agricole.

Recomandari privind gestiunea deseurilor:Astfel se va urmari ca Planul Local de Salubrizare al municipiului Moineşti: va include o strategie de informare si constientizare a opiniei publice, ca si a

unei formulari a mesajului astfel incat publicul sa recunoasca rolul importantpe care il joaca poluarea agricola si practicile agricole ecologice in viatacomunitstilor.

la nivel local in scopul familiarizarii populatiei cu aspectele proceselor privindsalubrizarea locala si gestionarea gunoiului de grajd (educare si informarepopulatie despre modul de obtinere a compostului) si determinarii unorschimbari de atitudine necesare reusitei acestuia in cele patru localitati.



125

obiectivele campaniei de informare la nivelul comunitatilor se va referi lafamiliarizarea populatiei (implicit a fermierilor) cu aspectele sistemului desalubrizare si la determinarea unor schimbari de atitudine necesarefunctionarii acestuia (folosirea platformelor individuale de stocare a gunoiuluide grajd si a platformelor municipale de gunoi de grajd, respectareapracticilor agricole ecologice, etc.) in municipiu.

Valorificarea materiala a deseului - presupune separarea, in componentelevalorificabile. Deoarece o separare a gunoiului amestecat deja, mai ales acelui menajer, implica costuri mari cu randament scazut, se impune utilizareatuturor posibilitatilor de colectare selectiva a fiecarui material in parte sau afiecarei grupe de material, inainte de amestecarea cu alte componentereziduale.

preselectarea la sursa a deseurilor pe 2 fractiuni:a) biodegradabile (“deseu biodegradabil” ne referim la componenta dedeseurilor compostabile, valorificarea acestora fiind posibila si sub formaunei valorizari energetice, cum ar fi: fertilizant in agricultura, generator debiogaz s.a. Aceasta varianta implica utilizarea deseurilor pentru obtinereaenergiei alternative, asigurand substituirea si economisirea astfel aresurselor neregenerabile, precum carbunii, petrolul si gazelor naturale).b) valorificabile (“deseu valorificabil” reprezinta componenta deseurilornecompostabile si sortate la sursa in vederea valorificarii).In ce priveste depozitarea DEEE se va amenaja un centru de colectare sidepozitare urmand ca aceste deseuri sa fie preluate si neutralizate desocietati autorizate.

Deseurile spitalicesti provenind de la spitalul municipal si de la dispensareleveterinare si umane considerate periculoase (infectioase si intepatoare) fie vor ficolectate in containere speciale ce vor fi puse la dispozitie de catre unitatilespecializate de neutralizare a deseurilor periculoase si transportate in conditii desiguranta si incinerate intr-un incinerator spitalicesc autorizat si depozitate ladepozitul zonal in regim de deseuri menajere nepericuloase.

Recomandari privind gestionarea gunoiului animalier:Prezentele recomandari definesc masurile si actiunile necesare unei bune aplicari afertilizarii si a unei gestiuni integrate a terenurilor agricole in vederea limitariiscurgerilor de compusi cu azot la un nivel compatibil cu obiectivele de remediere side conservare, pentru parametrul nitrati, al calitatii apelor de suprafata si subterane.Se va acorda cea mai mare atentie prevenirii si protectiei apelor si mediuluiimpotriva poluarii, prin urmatoarele masuri:

amplasarea in afara zonelor sensibile si departe de sursele de apa; capacitate de stocare suficienta; constructie corespunzatoare, care sa inglobeze toate sistemele de siguranta

si protectie; conditii de exploatare in siguranta, optime si eficiente; cai corespunzatoare de acces; protectie impotriva incendiilor.

Depozitarea dejectiilor in gropi (bazin) amenajate direct in pamant este inacceptabilaintrucat are loc fenomenul de impregnare in timp a solului din zonele invecinatebazinului, solul devine total impermeabil, se degradeaza, apa este retinuta lasuprafata, apar mlastini si balti pe suprafete mari, apa freatica este poluata.In vederea realizarii spatiilor de depozitare este necesar sa se respecte urmatoareleconditii:



126

amplasamentul si zona in care se construieste se aleg in functie de reteauahidrografica din vecinatate si de prezenta padurilor;

spatiile de depozitare sa fie situate in apropierea terenurilor agricole; amplasarea depozitelor de dejectii nu trebuie stabilita in apropierea unor ape

de suprafata sau pe terenuri cu regim freatic de mica adancime; se va evita alegerea amplasamentului in apropierea padurilor, deoarece

amoniacul degajat in atmosfera este deosebit de toxic pentru arbori, inspecial pentru speciile rasinoase. Riscul degradarii si chiar al distrugeriipadurilor este accentuat de depunerile acide prin ploi, care sunt, de regula,prezente tocmai in zonele unde exista o concentrare mare a activitatilor decrestere a pasarilor si animalelor in sistem intensiv.

In timpul administrarii, trebuie evitat ca materialul administrat sa ajunga in sursele deapa, in acest scop fiind necesar sa se evite fertilizarea pe portiunile de teren late de5–6 m, aflate in imediata apropiere a canalelor, cursurilor de apa sau a altor masede apa, sa se aiba in vedere conditiile meteorologice si starea de umiditate a solului.Platformele ecologice pentru colectarea si managementul gunoiului de grajd,reprezinta una dintre solutiile posibile pentru reducerea poluarii apelor cu nutrienti, inprincipal nitrati si fosfor, oferind totodata posibilitatea valorificarii acestei resurseregenerabile care este gunoiul de grajd, prin folosirea ca ingrasamant natural.Utilizarea mai eficienta a gunoiului de grajd va facilita pastrarea continutului dematerie organica din sol, reducind astfel riscul de eroziune. Conservarea structuriisolului va duce de asemenea la micsorarea riscului de degradare a acestuia,reducand astfel consumurile de energie la cultivare.



127

BIBLIOGRAFIE

Vasluianu V. si colab. (1980), PODISUL MOLDOVEI, Ed. Stiintifica siEnciclopedica, Bucuresti

Ghinea, D., ENCICLOPEDIA GEOGRAFICA A ROMANIEI, Ed. Enciclopedica,Bucuresti, 2000

Ujvari I., GEOGRAFIA APELOR ROMANIEI, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1972 Posea Grigore – Enciclopedia geografica a Romaniei, Ed. Stiintifica si

Enciclopedica, Bucuresti, 1982 1970: HARTA GEOLOGICA A R.S. ROMANIA, scara 1/1 000 000, foaia jud.

Bacau - Comitetul de Stat al Geologiei, Institutul Geologic, Bucuresti 1972-1983: ATLASUL R.S. ROMANIA (hartile: Apele subterane; Solurile,

Vegetatia) Ed. Academiei R.S.R, Bucuresti 1983 GEOGRAFIA ROMANIEI, GEOGRAFIA FIZICA, vol. I, Ed. Academiei,

Bucuresti; 1992: GEOGRAFIA ROMANIEI , REGIUNILE PERICARPATICE, vol. IV.

UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ M U N I C I P I U · PDF fileRETELE APA SI CANALIZARE, ......

Documents

Transcript of UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ M U N I C I P I U · PDF fileRETELE APA SI CANALIZARE, ......