S. MARINESCU·BILCU

UNELE PROBLEME ALE PLASTICII ANTROPOMORFE NEO-ENEOLlTICE DIN ROMANIA $1 RELAJIILE EI CU

MEDITERANA ORIENTALA.

A~a cum am. mai avu! prilejul so subliniem, printre cele mai specta­culoase descopeniri oneo-eneo.l'ittice din '\'OITO noostr;o se nU:malrO ~i Is'Oulptu­rile antropomorfe in lut, os ~i marmora,l sculpturi care stau intr-o relalie s!rinsa ~i d-iorecta at;'t ou conce'pti.ile .m09ico-,~/Ii·g<ioa'Se, oit ~i cu prod.elle legate de acestea.

Daca pe te,itoriul Roman,iei statuelele alntropomorfe pa I eol,i1Ji 00, de ti pul acelora descoperite in Franta, Austria, Cehoslovacia, Uniunea Sovie­tica etc., Ilipsesc cu desavir~ire in schimb ocel.eo neo-·eneolitice sint de 0 remoTcobi"la "a,ietalte ~i boga~ie, excepti e fO'ci.nd numo,i unele civill i ·ro~ii ,"eo­litice, ca de pilda grupul Gura Baciului-Circea, cultura Starcevo-Cri~ ~i i n!r-o Qareoare masura ~i cultura Dude~ti.

Se cuvi,ne de la inceput so oratam ~am maj lacut-o ~i au ,alta ocazi.e) co ne raHem pare'J'lj'j potrivit oareira O'foig'inea ,s.tatuetelar rantro'pomorie, ca ~i a conceptiilor magico-religioase care au stat la bazo creer,i lor, este de cautat in Asia Anteriaara ~i in Medi,te,on:a O,ienta la, cbrara Europa de sud-est Ie ramine t,ibuta'ra ~i din aces,t punal de vedere.

eel mai vechi exemplar - neolitic - antropomorl a lost descoperit la Gura-Baciului ~i reprezinta un torso feminin, taiat i n piatra 2. Este dealtlel unica piesa de acest gen cunoscuto pine in prezent in grupa culturala de tip Protosesklo-Gura Baciului-Circea.

Statuetele culturii Star~evo-Gri~3, modelate in IlJI! sint puternic stili­zote, au uneori un git lung, 10 partee superioara a caruie sint indicate organele figuri,i ~i in citeva cazuri prezinta 0 steatopigie relativ moderato.

1 S. MOl1inescu-Bilcu, Citeva observo~jj o supro seu/pturii in lut a culturjj Homongio ~i inlluento ei osupro eu/turii Preeueuteni. Peuee. VI. 1976, sub tjpor.

2 N. Vlosso, Cea rr.':Ji veche /aza a eomplexu/ui cultural Starcevo·Cri~, in Romania, Acta Musei NopocenSiis. IX, 1972, fig. 1412.

3 M. Petrescu·Dimbov;ila, $ondajul stratigrofic de 10 Per;eni, Materia Ie, III. 1957, fig. 8/ 1-3; T. Bader. Despre figurine/e antropomorle in cadrul cuJturi; Cri~. Acto Muse'j Nopocensis. V. 1968. fig. 1-3.

38 S. MARINESCU·BILCU

Destul de reduse numeric sint alit repre,enlar.itle antropomorre ale cul­turi'i li,",i~.r_ceramice4, cit ~i acelea ale culturii Dude~lis. Este vo rba tot de exempl'are ;tilizate, avind Uine".i corpul impodobit cu aceleo~i motive deco­rative co ~i ceramica culturilor respective.

In schimb OUiItUT<l Vinoa-Turda~ (ma'i ales in faza B) se 'rema,rca prin ­tr-o mare bogalie ~i varielate de statuete antropamorre, redate ~ie i'n pi­oioor-e, He a~ez.ate pe soolun'e'le ingnij'it Imo:d-e.i'ate - ,fadnd insa j'nt,oildeo'Ulna corp oomun cu statuela. Alatu'ri de 'a~eza'rea de Iia Tmda~6 (din centru,1 Transilvaniei), statiunea in care s-ou descoperit cele mai numeroase ~i fru­moase exemplare este 'aoeea de la Rastu7, de pe ma'lul oltean 0,1 Dunar';;. De~i stilizate ~i schemotizate, statuetele au 0 o'numita elega'nla, oapul hind adeseor-i Irealist redot (c'u Itoot-a :j)l1atlo'rea Iitui Irel,ativ 1lfiiunghiula:r-a '$i mali rar romboidaM), n.as proeminent ,ochi · rel 'ie~ayi, g'ura m'ardata ~i fi 'ind ing rijH decorate cu motive fin linoizate, adeseori <umplute au peSota O'iba (sou chier ro~ie) de incrustalie. D ilntre .numeroosele descoperiri de la Rastu relin in mod deosebit atenlia piesa bicefala 8, statueta cu copil in brale 9 ~i citeva figurine care redau femei gravide '0.

Statuetele culturii Boian sint mai reduse numeric ", dar pentru prima data in oupnj'nsul ·acestei culturi apar ~i piese tai'aile in os. Este vorba de 0' fjg.urine a:p'roape minI1abu-fo'la descope'rirf:a ,10 Cerniea 12, I(] oare'j forma geometrizanta nu anuleaza plasticitatea corpului . uman.

4 Exceptind ma~ti le umane, de fapt fr<:lgmente de vase cu figura umana (v. A. Lasz·16, Une/e consideraFi privind reliefurile figura/e de pe ceromico neolitico din Romania, Analele Universitatii la~i, XIV, 1968, p. 73-91) , din culturo liniar ceromica de pe teritoriul Romaniei se mai cunosc: un fr<lgment de statueta descoperitc ,10 Tirpe!?ti (v. S. Mal'inescu-Bilcu. Aspect fardifs de 10 civilisation a ceromique rubonee et sa con­tribution a 10 genese de 10 civilisation Precucuteni I, Pmehistorische Zeitschrift. 46, 1971, 1, fig. 2/1). precum ~i 0 pieso - de Qosemenea frogmentorc - descoperito 10 Troian -Deolul F,intinillor (v. Vt Dumitrescu, Arta preistorico in Romania, Bucure~ti, 1974. p. 176, fig. 183/7).

s E. Com~o, Donnees sur 10 civilisation de Dude}ti, P,raehistol'ische Zeitschrift, 46, 1971, 2, fig. 29 ; 31 ; M. Nico, La culture de Dude}tj en Oltenie, Docia, NS, XX, 1976, fig. 16/1- 3: 17/1-6. 9. 11 : 111/1-9.

6 M. Rosko, Die Sammlung Zsc5fia von Torma, Cluj. 1941, pI. CXXXVIl/9-16; CXXXVIl I : CXXXIX : CXL.

7 VI. Dumitrese·u, L'art neo/ithique en Roumanie, Bucure~ti, 1969, p. 58-59, fig. 58-60 ; idem, Arta preistorica ... p. 184-189, fig. 191-195. Stotuete opor1in'ind eulturii V,inca s-ou descoper.it ~i in alte sp'a~iuni (Ie se vecleo spre exemplu ; E. Com~e ~i O. R6u~, Figurine antropomorfe aparfinind culturii Vinca, descoper;te 10 Zorfenfu Mare, SClV, 20, 1969, 1, p. 3-14) dar exemplarele cele mai reu$ite provin din statiunile Turda$ ~i Rastu.

s VI. Dumibrescu, Semnificatia $i originea unui tip de fjgurina feminina descoperita la Rast Ir. Bliilelli, reg. Craiova}, SCIV, VII, 1956, 1-2, p. 95-118, fig. 1.

9 VI. Dumitrescu. L'art neo/ithique". ,fjg. 58. 10 Irtedite. mul;umim $i pe 'CIceo:sto c<:Ile profeso'rului Vladimir Dumitrescu pentru

permisiunea de a Ie aminti in studiu l .nostru. 11 E. Comfo, Istorio comunitotilor culturii Boian, Bucure!?ti, 1974. fig, 74-77. 12 Gh. Oon'foouziino !?i Seb. Morintz, Die Jungsteinzeitlichen Funde in Cernico (Buka­

rest), Doc:io. N.S" VII, 1963, ,fig. 27/7; Gh. Conrocuzino, The Prehistoric necropolis of Cernica and its Place in the Neolithic cultures of Romania and Europe in the Ligt 0' Recent Discoveries, Docio. N.S. XIII, 1969, fig. 5/30.

UNELE PROBLEME ALE PLASTICI/ ANTROPOMORFE NEO·ENEOLITICE 39

Bogat impodobite ~i ingrijit modelate sint ~i statuetele culturii Vodostra 13,

a caror forma general6 este supusa acelora~i reguli de stilizare ~i schemati­zore co -?i restul figurinelor amintite pine in prezent. Se Temarco insa plastici­tatee ~i respectarea propor~iiI"or in redorea corpului statuetelor masculine14,

PlasNca culturii Haman,]ia 15 surprinde prin unitatea ~i uniformi­totee ei: Indiferent daco figurinele sint modelate in picioare sou a~ezate . ele s~nt lucnaJte in aceeo$i .moln'iera, ou corp masiv, si-n'j m'oi mul:t S'OIU mai puiin proemi'n"nii, gilul ~i oapul in formo de coloo·no (fororeda-rea orga­neler figupj.j umane), au 0 a-nU'mita tendinta de geometl1iz;ore a cor.pului omenesc ~i .manifesto predilec\ie pentru faietarea anumitor porii a lui. Excep\ie partia'lii de la acest "canon" f'ac numai cele douo ou.noscute ca­podopere 16, 10$0 n~umjtul "ginditor" ~i per-echea I'llii feminhna, ale COfor oa~ pete au fos,t ~i ele modellate. Tot ,aoum aipar ~i pnimele exempl'a,re toi,ate in mm'lmUira. Ret,inem deo'oamdota co srtat uetele oulturii Hamangk] sint un ice in nordul B-alcaoni lo·r, tipul respectiv, ou toate ca nacter,isticile lui ince<tindu-~i existento odate au disparitia CUltUT1ii Ha'ma,ngi-o, nu inolinte i'nse de (] im­prumuta unele dintre trosotunile sale (subliniem numai unele) altor culturi - ~i destul de diudat unei culturi mai indeportate in spaiiu - anume cul­tunii Preoucute-ni.

Stilizoto ~i schemotil"Jota, pl'a'sti'oo ,o'ceste'i ult,ime ,ou!tulii se r:emarca mai ales pri'n predilec\i'a pentnu steatapigie, gituri inalte (ome GoU i'nso mode­late la capot organele figurii umane) ~i varietatea reprezentorilor 17. Subli­niem pentru moment din repertoriul statuetelor acestei culturi 0 figurin~ dubla '·, u>nele pi'ese phalic.e19, a'itele repreze;nt(]te cu s·in-iii 10sO~i sau cu ei "tari" 20, precum ~i a~a-zisa replico precucuteniano a "ginditorului' 21 de la Cernavoda. Ma·i amintim o' pieso destul de modesto toiato in os 22.

13 C. Moteescu, SiipCituri arheofogice fa Cru~ovu. Materiale, 11[, 1957, fig. 4; 10; idem, Siipiituri arheo/ogice 10 Vadastra, Moterio!e, IX, 1970, fig. 1; M. Nko, La cul­ture de Dude~ti en O/tenie, Do-do, N.S., XX, 1976, fig. 18/10-12; Expozitia de istorie a Muzeului Olteniei, Revisto Muz-eelor ~i monumentelor, XIII, 1976, 4, p. 9 (figurine descoperito in o~ezarea de ['0 Hotaren;, -com. Farca~e!e. P'uternic stilizata, pare a avea a~a cum rezulto din reproducereo fotografico un cop mare cu nasul "en bee d'oiseou" !?i corp masi ... faro prea multe detalii anatom'ice, terminat printr-un piedestol).

14 C. Moteescu, Sdpiituri arheologice 10 Cru~ovu, loc. cit., fig. 4. 15 D. Berciu, Cu[tu~o Hamangia, I, BU'cu~e~ti, 1966, fig . 1-3; 38/4; 42-58 . • Pentru cu lturile Hamongia, ~recucuteni, Gucuteni !?i Gumelnita, referirile noastre

bibliografic'e se vor limita 11'0 opere de sinteze, intrucit amintireo tuturor ropOO'rttelor de sopoturi !?i (] orticolelor 1n care au fost publicate statuete ontropomo"rie 'or incorea prea mu'lt 'Oparatu[ critic. Am preferet lucrari recente core au 10 rindu! lor ··ind.icolii1e biblio­gf'1Clfice necesare.

16 D. Berdu, Deux chefs d'oeuvres de I'art neolithique en Roumonie, D.acio, N.S., IV, 1960, f.ig. 1-7; 'idem, Contributii la problemele neoliticului in Romania, in lumina noi/or cercetori, Buc'ure~t;, 1961, f·;g. 275-277.

17 S. Morinescu-Bilcu, La piastica in terracotta della cultura precucuteniona, R,ivista di scienze preistoniche, XXIX, 1974, 2, fig. 1-15.

18 Ibidem, fig. 15/8. 19 Ibidem. Ng. 10/5. 20 Ibidem, f;g. 3/7.9. 21 Ibidem, fig. 10/7. 22 Ibidem, fig. 15/1,5 (?).

40 S. MARINESCU-BiLCU

Statuetele fiecareLa di.ntre eele trei faze ale cultucii Cuouteni (A, A-B ~i B) 23 sint atit de riguras incadrate in canoane incit nu pot fi in nici un caz confundate. Exceptind idoli'i de "tip i!roian" (caracteristici numai fazei Cucuteni A) 24, figurinele sint de 0 rara eleganta, cu siluete echilibrate, in foza A avind 0 steatopigie pronun\ota, pe care fazele urmatoare 0 mode­reaza treptat!. Figurinele primei faze (A) sint in general decorate cu incizi'i fine (nelipsind insa nici piesele cu decor mO'i adincit, nici cele pktate) ; incepind cu faze Cucuteni A-B se trece exclusiv la decorareo cu ajutorul pic­turii 25, (dar intilnim ~i exemplare nepictate sau care ~i-au pierdut pictura).

Modelata in lut de la rudimentar la odevarate opere de arta, taiata Iniai ,r.alf ~i in miarmuro ~i relativ frecvent in os,, soulpturo culturii Gumel­nciia26 imbraea to.a!e fc>nm-ele de ,reprezentare, e·l,ibe.rota de to'a!e canoa­nele. In pidioare. o~ezate. chircite, cu capul in miini, cu sou fora brate, reprezentate in preajma na~ter'ii, cu un disc pe cre~tet. cu rochie clo~, pur­tind un vas pe cap (tip in general bicefal), uneori duble (pereche inliin­\uitii duios), decorate sau nu, statuetele ocestei culturi dau miisura ge­ni'ul.ui ~i fan-teziei oreator,ilor ei, de~i "","eoni oti"g eohi,hiibwl st{Jtuetelor cucuten,iene ; spre deosebire de acestea insa redau uneori ~i diverse fizio­nomii, carocteris1:ice desigur populatiei respective.27

Cu teote co sint mai rare, statuetele masculine nu lipsesc din reper­.tori ul plasticei neo-eneolitice din Romemia 28.

o buna p~rte dj,ntre cu'lturile enun\ate mai sus au folos·it ion ega.la masurii aplicaliile antropomorfe pe vase 29, capace ~i butoni antropo­mor:fi30, preoum .!?i v.asel,e Q1ntropomo,rfe, u:lri.mele bilne'oUln:osoute culturii C'Uouteil1'i (in spedal lazei A)3', dar bogat ~i "ariat model ate mai ales pe pa·rcu1r.sul evo"11utiei cu'l1iur'ij Gumelnita32, neHpsliind 1'nSa n'ici din ~nventa­rul ou'ltu'ri, Tisa33•

A~a cum subliniam la inceput, originile statuetelor antropomorfe sint de ca,utat mai ales in Asia Anteriaarii ~i Med·i[emna o,niEmtalii, cu.nosoute

23 VI. Dumitrescu, Arta preistorica in Romania, fig. 219-231. 24 Ibidem, fig. 225-226. 2S Ibidem, fig. 227-231 ; VI. Dumitrescu, L'art neolithique en Roumanie, fig, 75. 26 VI. lOumitres'Cu, Arta preistorica ... fig. 242-255. 21 Ne referim 10. citeva p'iese inedite descopel1ite 10 C6sdioorele. 28 Am .men~ion'CJ.t statueto m'oscujj,na de .. 10. Cr·u~ovu (v. nota 14) 10 core se odauga

ginditorul de .10 Cern-avada (v, nota 16), lacela de '10 Ti~pe~ti precum ~ i 0 serie de sto­tuete precucuteniene (5. Morinescu-Bilcu, La plastiea •.• lac. cit., fig. 1-/15; 8/4. 7, 10; 10/5,7) 0 stotueto de 110 Ipote~ti (v. E. Com~a, op. eit., fig. 76/3), unul din personogi.ile perechii de 10 Gumelni\o (VI. Dumitrescu, op. cit., fig. 249), stotueto de 10 Drogu~eni -Suceovo (VI. Dumitrescu, op. cit., fig. 229) precum ~i ° serle de alte exemplare cucute­niene, -unele inedite.

29 Este ·vorba fi·e de stobuete ,intregi sou aproop.e 'intregi, fie de co pete sou de mc~ti umone aplicote pe vase. lntJiucit Icele mai reprezentative tipuri ou fost r:ecent repu­blioate ne '10m pefimite 'so citpm ~ucrQrea in ome Ie gosim adun'Cte 10 un loc ~i care are ~ i bibliogrofio necesarO. VI. Dumitrescu. op. cit" fig. 201/:-7; 232-234; 262; 264-267.

30 Ibidem, /;9. 211/' ; 259-26'. 3t Ibidem, f ig. 238 - exista ~i olte exemplare provenind din staliuni cucuteniene. 32 Ibidem, fig. 256-256. 33 Ibidem, fjg. 197. Nu este propriu-zis un vas ontropomorf, p·artea lu-i inferiooro

Qvind 0 for-ma globulara, nu una ontropomorf6 de tipul vo,selor de ~-o Vidro, Sulto'no sou a aceloro cucuteniene. .

UNELE PROBLEME ALE PLA5T1CI/ ANTROPOMORFE NEO-ENEOLITICE 4T

fiind origineo sudica a g rupului de tip Protosesklo. Guro Boeiului-Circeo. precum ~i a cullurilor Storcevo-Cri~. Vinco-T urdo~. Dude~ti. Boion. porlio l. Petre~ti . Gumelnilo. dar moi ales Homongio.

~i doca osemanari le dintre slotuetele celor doua zone (corpolo-bol­conica pe de a porte ~i mediterono-microosiotica pe de olio) sinl de ordir> cevo moi general . in schmib legaluri le anatoliano-egeene ole sculpturii in lui a culturii Hamangio. subliniate i nca din 1961 3 •• sint de 0 eviden\a ~i de a c1oritote inconlestobi le.

La bozo plastiei; de 10 Hoeilor. <;:otol Hliylik ~i Homangia sla (dupa. parereo lui D . Bereiu) oceeo~i conceplie de !rotore a corpuluii umon. de~; m i~coreo ~i reolismul occentuat 01 stotuetelo r an'atoliene lipse~te celor dobrogene. u nde predomina reprezenloreo sto~ica35. Au fost semnolo,te ~; simil·iludinile pla.stidi de ,10 Hamon'gio ou oceea de 10 tehl Hotaf ,~i Tepe Sorob36• cu tot decalojul cronoJogic d,ilntre cele doua zone. dor se . cuvine, amintit deasemenea prototipul anatol ian 01 .. ginditorulu i" de 10 Cernavoda (~ i implid t 01 acelu-io de 10 Tr, "pe~t i)37 .

Ev.idenliind rolul neoliticul.ui Asiei Anter,ioore in raspindirea bunurilor matedole ~i spiriluaile inspre SfY.lliul co rpalo-b-a Iconi c. Se cuvine tolu~i sa aratam ~i rolul juoot -de ,I'umeo egeica nu ,"umai in complelOul !enomen 01 neolitizel1r.jrj ocestor lone, oj ~i Lin oce'lo 0 1 tronsmiterii feprezentoflirlor p'lastice.

o buna pa,rte di'n sculptura in lut ~i ma,rmma descope,cita' in Grecia I" Magula Karamourlor38• Chaeronea39• Nea Nikomedeia40• Prodromos" , Hierapelra·2• regiuneo PharSlO,lo 43. Sparta" etc,. modelola cu l anme ,am ple., lie in picioare. fit o~ezate. sta marturie a legaturilor stat ornieite probabi ~ intre podi~ul anatolian ~i Peninsula Balconica, Nu l ipsesc niei verigile in ­termediare. reprezentate de pilda de statuetele descoperite in Creta's salf in alte insule egeene.

Este adevarat co uneori se neoga legaturile genetice dinke cultu,rile neolitice ale Anatoliei ~i o.le Greeiei46• faro i'n'sa a se putea explico oimi-li­tudinile unei serii de descoperiri din aceasta ultima zona cu cele de 10 Hacilar ~i <;:atal Hliylik. Dealtlel i nsa~ i decalajul cronologic ~i anteriori­tatea neolilicului As·iei Miei ,ala de a-celo -vesl egeeon pun sub semnul i'n­doielii ipoteza moi 'sus mentionata .

34 D. Berci u, Deux chefs d'ouvres ... loc. cit .,; idem, Contribufii 10 ploblemele neo-Jilicu/ui, p. 510- 526; ·idem, Cultura Hamangio, p. 53-55 : 82-106.

35 Ibidem. 36 Ibidem. 37 Pieso inedito cflata intr-o colec!ie porticuloro, omintito pentru primo dota de

noi (V. S. Marinescu-Bilcu, Culture Precucuteni pe terUoriu/ Romaniei, Bucure~ti 1974, p. 94) 38 D . R. Theochoris, Neolithic Greece. Atena , 1973, f ig. 202. 39 Ibidem, fig. 39; V. Muller, Friihe Plostik in G riechen/ond und Vorderosien, Kol n ~

1929. pI. 111/65. ~a D. R. Theochoris, op. cit., fig. 19.

-4 1 Ibide m, fig. 16. -42 Ibide m. f.ig. 75. 43 Ibidem, fig. 38. 44 Ibidem, fig. 17; 200; 226 ; V. Muller, op. cit., pI. III / 56-57. 45 V. MuHer, op. cit., cI. {f 19 ; D. R. Theocha ris, op. cit., fig. 262. 46 O. R. Theocharis, op. cit.

42 S. MARINESCU·BILCU

Ti.nlnd seama de observaliile lui J. Mellaart alsupra l>tatuetelor de la Hadler, potliivit CarOTO me~terj-j de ocolo portreto'u a,numite IQspecte ale vieli i prinoipal"lor divin itaji. i:ndic1nd pe 11nga trasatunile "a5ia le ~i virsta". cons·ideram co s-ar puteo revizui. pe acec.s1a I.inie de gindire. ~i 0 serie de statuete descoperite in Romonia . Evidenliind cele doua aspecte ale di ­vinitalii - acela de fata nubila ~i mama - el arata totu~i ca aceste doua OlSpecte se in,tilnesc ~i Gombtnate. IpurtJind iii lin a:oes-t IdQ'Z 'iJnrt,enpre'bat·e -?i 00 0 singura zeila 48. Daca ne gindim la varietatea de red are a ~oldurilor. da, mai ales a sinilor statuetelor culturii Hamangia - de la sini mici abea schi ­lali. la sini conici plasal i perfect oriwntal. de ,I'a si'ni ampli. pina 10 sini car,e atima - sau la statuetele alt or cullu,,,i (P,recuouteJni. Gucuteni ~i Gu­melnila) ipatela pare destul de verosimila.

Este deoi posibil ca me~terii neoliticieni. cu geniul ce ralbate d in ope­rele pastrate dealungul milenioilor. sa fi reprelentat momente de evolulie din via~a divinitatii. ccreie imprumutindu- i trasaturlle caracteristice proprie'j lor existenle au redat-a in t oate ipostalele de la copil la fata "nubila" ~i "matroana",

Potr,ivit .unei olte pa,e,i, reprezenti;'ri,le d'uble ar reda la rindul lor pe "Mama ~i F<ica" p,,,cursoare oJe ouphului Demetra ~i Cor.a49• De~i cu pnu­denja. ne intrebam dbca nu 's-Ia'r putea da 0 ostf~1 de interp.rEllare st altuet"i duble preau.outenie:ne descoperite 10 Traia n-Dealul Fintinilor, sou grupului vfnoilan de I,a ~a'stu (piese me"n1io,na.te de Inoj mai sus). Gredem a m.1 fi lipsit de importanla sa amintim ca ~i prototipul div,initalii cu copil in brale (Kourotrophos) este de cautat tot in Grecia, (Sesklo so.)

Cu nuanlarile de mai sus (precum ~i cu unele facute cu a lte ocOli) amintim co ne-om reliot de muJ.t ipoteze'i pot,riv,jt co-rei a staitluetele feminine repre.i.nta "div,i,nitatea" fecunditii\ii ~i a fentilHalii (dar ~i pe purtatoarele de of ran de. ora.ntele etc) in timp ce <lceJea om.asaul'ne pe acolitul ei "divin". pe COle j,n:sa nu -I putem In"umi i·nea "zeu" ~i ,"'id lega de eultul soarel.ui, a~o 'CUlm jncea,roa s6 0 faca uni:j celieetotori51 ,

Un cult uranian - se pare destul de bine cantu rat ~i individuol izet -este atestat de sanctuarul descoperit la Cascioarele 52, dar antropomorfi­zarea lui este de data mar recenta ~i va fi atestato evident mai intii tot in Orient ~i lumea e.geica .

.. 7 J. Melloort, Excavations at Hadlar (1), p, 168-171. 48 Ibidem. 49 P. Leveque. Formes et structures mediteraneennes dans fa genese de fa leJigion

greque, P,roelectiones Potovine. Ramo. 1972. p. 173-196. so D. R. Theocharis, op. cit., fig. 56. 51 O. Hockmo nn. Die menschengestaltige Figurolplastik der siidosteuropoischen

Jungsteinzeit und Steinkupferzeit, Hildesheim. 1968, p. 144. S2 VI. Dumitrescu, Edifice destine au cufte decouvert dans /0 couche BOian-Spantov

de fa station-tell de Caseioare/e,- Docia, N.S., XIV, 1970, p. 5-24.

UNELE PROBLEME ALE PLASTICII ANTROPOMORFE NEO-ENEOLlTlCE

RESUME

QUELQUES PROBUMES DE LA PLASTIQUE Nto-<NtoLiTHIQUE EN ROUMANIE ET SES RAPPORTS AVEC LA MWITERRANU ORIENTALE

43

Une breve revue des prindpoles cultures neo-eneolithiques epcnouies en territoire .rcumoin montre que les statuettes d'orgi'le sont 'signalees des l'epoque de 10 culture Cri~-Storcevo; par 10 suite, on les retrouve dans les cultures Vjnca-Turdo~, Dude~ti. Homang·jQ, Boian, V6dastra. Pnkucuteni, Gumelnita et Cucuteni. On precise les traits coracteristiques de 10 pl'ostique en argile propre 0 ch'ocune de ces cultures et Ie moment au 10 plastique s'enricht d'exemploires taBles en pierre et en as,

Tout en sQuiign'ont une fois de plus ~a portee de 10 plostique en argile developpee par les cultures Cri~ et Homongio, ainsi que leurs ;anologies avec Ie Proche-Orient et Ie monde egeen, I'auteur attire 'I'ottention sur les liens qu'on peut saisir entre la sculpture en argile et en marbre developpee par Ie neoHthique 9rec (continental et insulaire) avec celie du plateau anatolien. La tentative de nier ces liens ne repose, pour Ie moment, sur oucune bo'se serieuse de discussion, d'autant plus qu'au point de vue chronologique il a ete prouve que te neolithique micro-osiotique est anterieur a ce'lui de 10 cote occidentale de I't:gee et des lies.

D'autre part, ""au teur rollie a 10 -these suivant laquelle les statuettes fem inines sont en etroite -relation avec Ie 'cu'lte de 10 fecondite, alors que les statuettes masculines rep resentan t les acolytes de cette "divinite".

l'outeur attire J'attention 'sur Ie coroctere unique du type de statuettes developpe por 10 culture H'omongia (,et, dans certains cos, par 10 culture P,nkucuteni II-Ill) dans le Nord 'des Balkans. P.or ,1'0 meme occasion, on ·recommande leur revision dans Ie sens du point de vue de J. Mellaort, qui, se ropportant a \10 plastique de Hadle r, note deux aspects de la divinite: 10 fille nubile et Ie mere. Porfois les deux hypostases se combi­nent pouvant etre olors interpretees comme une deessse unique.