8/8/2019 Un zmbet

1/1

UN ZMBET

Ct de barbar trebuie s fie un om ca druindu-i un zmbetS nu cad la picioarele tale cernd iertare printr-un plnset ?Cnd zmbeti astfel, florile toate s-ar deschide ca s-l vadNeclintite pentru o clip ar fi, ca nu cumva s-l piard.

Ochi albatri, privete i te minuneaz de lumea ntreagCe nc se zbate ntre pace i rzboaie, netiind s aleagPrivete la cei din jur, fericii sunt oare cu ochii nchii ?Iar tu zmbeti n continuare, cu ei larg deschii...

Ce miracol a trebuit ca s exiti n forme umane plcuteCte gnduri frumoase te-au creat dintre minile lor tcute?Pesemne aripa de nger s-a transformat ntr-o mn caldDe o ntinzi acum spre lumea ce n uitri se scald.

n preajma ta pacea i viaa ntreag se nate din infinitDin inim ncet se aude un cuvnt att de tinuitPlec urechea la ceea ce ai de spus, sorb cu nesa cuvinteCe vin i pleac, izvorte dintr-o curioas minte.

Mi-am gsit izvorul, i dorind s-mi umplu urciorul

Setos cum eram, l-am rsturnat udndu-mi piciorul.Atunci m-am trezit, speriat c ai disprut i nu mai etiAm adormit napoi, cnd zmbind nc m mai priveti.