, UN TOPOR DE BRONZ DE LA CAMPlA TURZII'

Toporul de bronz ce face obiectul prezentării de fată provine din colecţia Şcolii Generale Nr. l din Câmpia Turzii'. Împrejurările in care a fost descoperit nu sunt cunoscute, astfel Încât nu se poate preciza dacă este vorba de o descoperire izolată sau dacă această piesă face parte dintr-un depozit.

Toporul are marginile manşonului de inmănuşare îngroşate, iar paralel cu acestea se găsesc câte o nervură, intr-o parte circulară şi În cealaltă sub formă de arc de cerc, cu capetele aşezate pe faţa lamei. Manşonul are o prelungire care trebuie văzută ca un rest de turnare. Atât manşonul cât şi gaura de lnmănuşarc sunt de formă circular-rotundă. Muchiile lamei sunt uşor curbate spre interior, iar secţiunea ei este hexagonală. Tăişul convex prezintă urme de folosire. Piesa cu patină de bună calitate, de culoare verde, este bine turnată şi finisată. Dimensiuni: are lungimea totală - 12,2 cm, lungimea lamei - 9 cm, lăţimea lamei - 4,7 cm. Orificiul de inmănuşare este transversal cu diametrul de 2,5 cm - 2,6 cm.

Datorită trăsăturilor prezentate mai sus, toporul de la Câmpia Turzii poate fi Încadrat În tipul numit de Alexandru Vulpe, Pădureni', iar după Amalia Mozsolics În tipul C al clasificării sal� . Vom opera cu clasificarea propusă de Alexandru Vulpe. Până în prezent se cunoşteau 64 de topoare de acest tip, dintre care 4 au apărut in aşezări', 17 reprezintă descoperiri izolate' şi 43 provin din depozite'-

Topoarele de tip Pădureni se concentrează În S-E Transilvaniei, grupare care s-ar putea explica şi prin prezenţa zăcămintelor de sare din această zonă'. De asemenea, descoperiri de acest tip se întâlnesc În zona bazinul Mureşului şi al Tâmavelor. Cele mai vestice exemplare sunt cele din Sălaj de la Şimleu­Silvaniei şi Moigrad. Chiar dacă În Sălaj nu există zăcăminte de sare, pe valea Crasnei trecea aşa numitul "drum al sării", folosit din preistoric până în se�olul XVII "-

În spaţiul extracarpatic topoare ale acestui tip se gasesc sporadic, în judeţele Prahova", Bacău" şi Iaşi".

I Piesa mi-a fost pusă la dispoziiie de Florin Gogâltan cari! a avut amabilitatea de a indruma reali7.an:a acestui articol. O serie de sugestii

bibl�ogr3ficc mi-au fost oferite de Melinda Mitu şi Dan Ruseu. Ţin să h: mulţumesc călduros şi pe !'h;eastă cale. ,

- A fost dcsooperit inUimplător de un elev şi dus la această şcoală, d-ncÎ profesoare Maria Rusu. Prin intermediul d-nului profesor Călin

Cosma ,t ajuns la Institutul de Arheologic şi Istoria Artei din Cluj Napo<;a, În inventarul căruia se află in prCI...:nt,

3 Vulpe. 1970, pA2; Vulpe, Tudor. 1970, pA22.

4 MOl.mlics, 1967,p,17.

:5 CUCUlell!, comuna Uaid·juuclullaşi (Vulpe:, 1964, p.1 36; Vulpe, 197, p.46); Răcăciufli·judelul Bacău (Vulpe. J 970, p.4S); Sighişo<!ra­

"Dealul Turcului"- judeţul Mureş (Nestor, 1932, p.93, nOla 323, HOlcdt. 1960, p.12S, fig.IJ.6; Vulpe, 1970, p.4S); Tcişani-jude!ul Prahova (Vulpe. 1970. pAS).

(, Bicfalău-judclul Co" asna (Vulpe, 1970, p 45); Giih:Şl j·judc\ul !\i1ureş (Teglâs. 188. p. 120; Nagy, 1913, p.308; Popescu, 1944, PI.6.4;

Vulpe, I 971l, p.4S); Guşterila-oraş Sibiu (Vulpe, 1970. p.45); Hălchiu-judelul 13ra;;ov (Berciu, 1939·1942, p.3 7, fig.5; Vulpe, 1970, p.4S); Ma�hcruş-jude(ul Cova<;na (Vulpe, 1970, pAS): Maln�-jlldclul Covasna (Vulpe, 1964, P 136 şi nOln 35; Vulpe , 1970. pA 5); Marpod-judelul Sibiu (Popescu, 1944 PI.XV.2;Vulpe. 1970, p.4S); Miceşti·judc\ull'luj (TegIăs, 1914. p.54, ligA de la p.5S; Vulpc, 1970, p.46); Moigrad­judc{ul Sălaj (Vulpe, 1970, pAS); Poian-judl!lul Covasna (Nagy, 1913, p.3l3. PI.VIIl.43; Popescu, 1944, p.35, fig.618, nota 9; Vulpe, 1970, p.44: HRegiunca Sebeş" -judqul Alba (Vulpe, 1970,p.45; Andrîţoiu, 1993. p.IO!, Pl.lv. 5); Semeria·judelul Cuvasna (Nagy, 1913, p.313; Vulpl\ 1970, p.44), Tiitaru-judelul Prahova (Vul pc. 1970, p.4S); Tomc: şti-.iudeţul I Iargh.ita (Vulpe, 1 970, p. 45)� ''Transilvania'' (frig)'cs, 1957, 1'.47 . t1g.xVII.2; Vulpe. 1970, p.4 5); Vârghiş-jud\!iU1 Covasna (Vulpe. 1970. pAS); "l,olla Sighişoarci� -judetul Mureş (Roska, 1942, p.24:1. fLg,299. Vulpe, 1970. p.4S).

7 Covasna-judc\ul Cova..<;na-2 topoare (Popcsw, 1944, p.35. 1'1.6.\ O-Il; Roska, 194, p.137, fig,161.1-2; Vulpe, 1970, p.45); Hănnan-jude{ul

llraşov-un topor (Rcrciu. 1941. p ,2S, Ilg.1.4: Vulpe. 1970. p.44): Parava-judeţul Bacău-2 topoare (Vulpe, 1970, p.4S); Pădurcni, comuna Moac.şa-judetul Cova.�na-IO topoare (:-.Jagy, 19 iJ, PI. VIII, Iig.34-41, p .314, Popesl;u, 1944, p.35, Nagy 1 890, p.49,50; Roska. 1947, p.72; Vulpe, 1970, pA·l); Racoşu de Jos-judel�ll llraşov-un topor (Hampcl. 18Î9, p.33.34, Roska, 1942. p.72,73, f"lg.83. Vulpe, 1970, p.46); Sânzieni-j,ude!ul Covasna-un topor (MozsoliC!', 1967, p. 1 6. nota 28; Vulpe, 1970. r.4 5); Şimleu-Sil\'aniej-judelul Sălaj-2 topoare (Frigyes. 1957, pAS. hg.7 .S. 7,6; Mozsolics. 1967, p.167. P1.20.1·2; Vulpe, 1970, p.4S).

II Jimbor. Rl1pea. Sânpctru-judelul Braşov; C(ITund, Vârghiş, Praid-judcluJ Harghita; Adrian, A\ânteş, Gurghiu, Ideciu de Jos, Sânpaul, Sovata, Uila-judetul Murc'l. De remarcat că şi in celelalte judete din Transilvania unde s-au descoperit topoare dr; lip Pădurt:ni se găsl:sc zăcămÎnte de sare: Ocna Sibiului·judetul Sibiu; Aiton, Apahida, Câncpiştc, Cojocna, Corpadea, Dezmir, Găd�lin, Nircş, Ocna Dejului. Pata, Sic, Sânmărgărita, Stllneşl:ni, Turda, Valea Florilor-judetul Cluj.

fi Chirilă, Matei, 1986. p.1 08, fig.\. 10

Sinaia., Tătaru, Tcişani.

II Parava. Răcăciuni. I2

C .

ucutcm.

74

o 50 100 km. b' =="', ... ==="

G. RUSTOIU

A. 1 1/ oriantn 1

• 2 II ttrfarrtu fi

Lista localitălilor: C. T. -Câmpia Turzii 1. Bicfalău (jud. Covasna) 2. Covasna (jud. Covasna) 3. Cuculeni, COOl. Baici (jud. laşi) 4. GăIeşti (jud. Mureş) 5. Guşterila (oraşul Sibiu) 6. Hălchiu (jud. Braşov) 7. Hărman (jud. Braşov) 8. Magheruş (jud. Covasna) 9. Malnaş (jud. Covasna)

10. Marpod (jud. Sibiu) II. Miceşti (jud. Cluj) 12. Moigrad (jud. Sălaj) 13. Parava (jud. Bacău) 14. Pădureni, corn. Moacşa (jud. Covasna)

15. Poian (jud. Covasna) 16. Racoşul de Jos (jud. Braşov) 17. Răcăciuni (jud. Bacău) 18. "Regiunea Sebeş" (jud. Alba) 19. Semeria (jud. Covasna) 20. Sighişoara-Dealul Turcului (jud. Mureş) 21. "Zona Sighişoarei" (jud. Mureş) 22. Sinaia (jud. Prahova) 23. Sînzieni (jud. Covasna) 24. Şimleul Silvaniei (jud. Covasna) 25. Tătaru (jud. Prahova) 26. Teişani (jud. Prahova) 27. Tomeşti (jud. Harghita) 28. Vîrghiş (jud. Covasna)

Planşa 1. Harta de răspândire a topoare lor de tip Pădureni

Alexandru Vulpe împarte topoarele de tip Pădureni În două variante: 1) topoare grele şi grosolaneD, Il) topoare zvelt". Topoarele variantei I sunt răspândite În Transilvania mai ales în zona de sud-est, la răsărit de Carpati şi unul la Terşani În nordul Munteniei. Exemplarele variantei Il se găsesc

13 Padure"i, Semeria. Covasna, Sâm:it!lli, Malnaş. Răcăciuni, Tcişani, Poian. Găieşti. Marpod, Parava, Moigrad, Mice.,ti,

"Regiunea Scbcş�. (Vulpe, 1970, pAJ). 14 Bicfalău, Cuculeni, Guşteriţa, Hălchiu, Hârman, Maghieruş, Racoşu de Jos, Sighişoara-"Dealul Turcului", �Zona

Sighişoarei", Sinaia, Şimleu-Silvaniei, n,aru, Tomeşti (Vulpe, 1970, p.43).

Un topor de bronz de la Câmpia Turzii 75

sud-est, la răsărit de Carpaţi şi unul la Terşani în nordul Munteniei. Exemplarele variantei II se găsesc tot în Transilvania, dar spre deosebire de prima variantă, aceste topoare, cu o singură excepţie (Şimlell­Silvaniei), nu apar la nord de râul Mureş. La sud de Carpaţi s-au descoperit doar la Sinaia şi Tătaru, iar în Moldova lipsesc.

Alexandru Vulpe, pune variantele topoare lor Pădureni în legătură CII primele două variante a tipului Monteoru"- Prima variantă Momeoru este sincronă CII fazele MIC3 şi MIC2, iar a doua cu faza MIC2-la", aparţinând deci bronzului mijlociu7 . Ioan Andriloiu datează topoarele de tip Pădureni in aceeaşi perioadă", iar Amalia Mozsolics le situează în BlII", ce ar trebui să fie bronz Ra A2-B".

Privind harta de răspândire şi având în vedere datarea artefactelor în discuţie, observăm că aceasta se suprapune, în principal peste aria de răspândire a culturii Wietenberg. Prezenţa în zona extracarpatică poate fi interpretată ca un rezultat al schimburilor intertribale Între purtătorii culturilor Wietenberg, Monteoru şi Costişa. Dovadă în acest sens stau fragmentele ceramice aparţinând culturii Wietenberg, faza II, descoperite În aşezări Monteoru, faza IC2" cum sunt cele de la Bogdăneşti", Bărboasa-"Podul Morii" şi Năstăseni-"Parancea"", cât şi fragmentele ceramice aparţinând culturii Monteoru găsite în aşezări Wietenberg din sud-estul Transilvaniei". După faza Monteoru IC2 relaţiile culturii Wietenberg cu cultura Monteoru nu mai pot fi urmărite până În faza Montcoru II a". La Sărata-Monteoru în faza lIa s-au găsit fragmente ceramice Wietenberg26 Aceste reiaţii intertribalc pot fi documentate şi de o serie de piese de -bronz. In depozitul de la Pădureni, alături de topoare de acest tip, s-a descoperit şi un topor de tip Monteoru27 In depozitul de la Parava există trei topoare Montebru . Aceste legături confirmă şi contemporaneitatea variantelor I ale topoarelor de tip Pădure şi Monteoru. Ne referim la topoarele de tip Pădureni aparţinând variantei I de la Răcăciuni" şi Cucuteni'o. Primul a fost descoperit într-o aşezare a culturii Monteoru, fazele lC3-IC2, iar al doilea într-o aşezare aparţinând culturii Costişa31.

La Bogdăneşti în faza Monteoru IC2 au apărut şi fragmente ceramice caracteristice culturii , Costişa". In ansamblul lor, descoperirile Wietenberg cunoscute până În prezent în aşezări Monteoru, faza le2, din Moldova, pot fi paralelizate cu nivelele de lacuire Wietenberg II, iar sfârşitul fazei Monteoru fC2, cu Începutul fazei Wietcnberg Il! de la Oer;;idaH•

Datorită analogiei variantei II (Vulpe) a topoare lor Pădureni cu varianta II (Vulpe) a topoare lor Monteoru datate în Monteoru IC2-la şi a celor arătate mai sus, se explică de ce topoarele de tip Pădureni varianta a-I1-a nu se găsesc În Moldova şi că acestea pot fi încadrate în faza Wietenberg III.

" Vulpe, 1970, pA3.

H, Ibidem pAS, Morinl:t., 1978, p.104. 17 Vulpe, 1970. pA8.

IS Andriţoiu, 1993, p. tO 1.

19 M07.solics, 1967, p.19. 20

ibidem, p.l O.

11 Florescll, 1971. p.M. �orinlX, 197&. p.116.

22 Florescu. 1'l71. pA7.

231b·d ,. , em, p.\w.

24 Zaharia, 1990, p.75.

25 Andriţoiu, 1992, p.4S, Chidrnşan, 1980, p.85, il6,

26 Morintz, 1978, p.I04. '7 - Vulpe, 1970, p.44.

211 IbIdem, pAS.

29 Ihidem, p,45.

30 Ibidem, p,46.

� I Vulpe, 1964, p.136; Vulpe, 1970, p,46.

12 Florescu, 1971, pA7.

33 Ibidem, p.66.

76 G.RUSTOIU

-.--------

/

o

1 2

= -

4

--------

5

7 6

o

12 , I

, 1 1

10

9

Planşa II. 1 Câmpia Turzii; 2 Bicfalău; 3 Cov asna; 4 Cuculeni; 5 Găieşti; 6 Guşlerila; 7 Hălchiu; g Hărman. Publicată de A. Vulpe. Se bazează pe fotografia neclară făcută de D. Berciu publicată În insemnări arheologice,

1941, p. 29. Pentru completare s-a folosit desenul de la muzeul din Braşov (10); 11 Magheruş; 12 Miceşti.

Un topor de bronz de 1. Câmpi. Turzii 77

6 3

1 ?

--------;;;-./

5

8 --- --

-- -------

10

13

1 1 12

Planşa III. 1 M alna.ş; 2 Marpod; 3 Moigrad; 4-5 Parava; 6-13 Pădureni.

78 G. RUS TOIU

, . . ., . . . - .

"

3

4 5 6

r---------

o

9 8

---- ..., ---

CJ

12

1 1 13

Planşa IV. 1-5 Pădureni; 6 Poian; 7 Racoşul de Jos; 8 Răcăciuni; 9 "Regiunea Sebeş"; 10 Semeria; Il Sighişoara-Dealul Turcului; 12 "Zona Sighişoarei; 13-14 Sinaia.

\O

14

Un topor de bronz de la Câmpia Turzii 79

) )

1 4

�)

6 8

10 11 12

Planşa V. 1-12 Sinaia

80 G. RUSTOIU

10 1 1 12

13

Planşa VI. 1-10 Sinaia; Il Sînzieni; 12-13 Şimleul Silvaniei.

Un topor de bronz de la Câmpia Turzii 8\

------ ---

o

r

IV

3 1 2

Planşa VlI. I-Tătam; 2-Teişani; 3-Vîrghiş; 4-"Transilvania".

Pentru toporul de la Câmpia Turzii propunem Încadrarea lui În varianta I datorită asemănării foarte mari cu piesele de la Marpod (PI. III, 2), respectiv Moigrad (PI. III, 3) ce apartin aceleaşi variante. Mă refer la dimensiune, forma manşonului cu nervuri, forma lamei, a tăişului şi a sectiunii lamei. Condiţiile de descoperire necunoscute nu pot pune În valoare eventualele elemente care să evidenţieze

-

apartenenţa toporului prezentat la cultura Wietenberg. In zonă se găsesc puncte (aşezări) ale acestor culturi la Cheile TureniuluiJ4, Comeşti", Cheile Turzii'6, Copăceni" etc. Acest topor, aparţinând variantei 1, poate fi Încadrat În faza a-Il-a a culturii Wietenberg, datată de Carol Kacso În bronz A2".

Aprofundarea cercetării privind topo.rele de tip Pădureni, ar contribui Într-o oarecare măsură la

cunoaşterea metalurgiei culturii Wietenberg, a relaţiilor acesteia cu culturile Învecinate şi ar completa tabloul topoare lor de bronz din România.

34 Cri.şaoşi colaboratorii, 1992, p.96-101.

35 Ibidem. p.116.

36 Ibidem, p.IOI-I05.

�7 Ibidem, p.159-161.

" Kacsij, 1987, p.47.

GABRJEL RUSTOIU Universitatea" 1 Decembrie 19\8"

Alba Iulia

�. ____ ______ ____ . _____ ____ _______________________________

G_._

R_U

_S

_TO

_I_U

An drieşescu, 1915

An driloiu, 1992

An driloiu, 1993

Bereiu, 1939-1942

Bereiu, 1941

Chi dioşan, 1980

Chirilă, Matei, 1986 Crişan şi eolab., 1992

Floreseu, 1971

Frigyes, 1957

Hampel, 18Î9

Horedt, 1960

Kaeso, 1987

Morintz, 1978

M ozso I ies, 1967

Nagy, 1890

Nagy,1913 Nestor, 1932

Popescu, 1944

Roska, 1942

Roska, 1947

Teglăs, 1888

TegIăs, 1914

Vulpe, 1964

Vulpe, 1970

Vulpe, Tu dor, 1970

laharia, 1990

Abrevieri bibliografice

-Ioan An drieşescu, Asupra epocii de hronz În România, în BCM/, Bucureşti, 1915.

-Ioan An dritoiu, Civilizaţia traci/or din sud-vestul Transilvaniei in epoca bronzului, "Biblioteca Thracologica", Il, Bucureşti, 1992. -Ioan An driloiu, Metalurgia bronzului in sud-estul Transilvaniei (1), în Ana/ele Banatului, lI, 1993. -Ioan Bereiu, Depozitul de bronz de la /ghlelln Apulum, 1, 1939-1942.

-D. Berciu, Asupra unor topoare de brom din Transilvania, În Însemniiri arheologice, Bucureşti 1941.

-N . Chi dioşan, Contribuţii la istoria tracilor din nord-vestul României. A�zarea Wietellberg de la Derşida, O ra dea, 1980.

-E. ChiriIă, A, V. Matei, Tezaurul dacic de la Celeiîn ActaMP, X, lalău, 1986.

-1. H. Crişan, M. Bărbulescu, E. Chirilă, V. Vasiliev, J. Winkler, Repertoriul arheologic aljudefului Cluj, Cluj-Napoca, 1992.

-M. Floreseu, Elemente Wietenberg descoperite in complexele de locuire apar(inind fazelor timpurii ale culturii Monteoru din Moldova, in Danubius, V, Galaţi, 1971.

-Frigyes Koszegi, Keleti lipusu bronzkori baltak a Magyar Nemzeli Muzeumban, în Falia Archaeologica, IX, Bu dapesta, 1957.

-10szef Hampel, Magyarhoni Regesze!i Repertorii/ma, În Archaeologiai Kazlemenyek, XlII, 2, J 879.

-K. Hore dt, Die Wietenbergki/itur, în Dacia, N . S ., IV, 1960. -C. Kacso, Beitrage ZlIr Kenntnis des Verbreilungsgebretes und der Chronologie der Suci" de Sus-Kultur, În Dacia, N. S . , XXX, 1987.

- S . Morintz, Contribuţii arheologice la istoria traci/or timpurii, 1, E ditura Aca demiei R. S . R. , Bucureşti, 1978.

-A. Mozsolics, Bronzefude des Karpalenbeckens, Bu dapes!, 1967.

-O. Nagy, A Szekely N. Mlizeum tortenele, în A Szekely Nemzeli Mlizeum Ertesitoje, J, 1890.

-G. Nagy, Skytha le/ilek, în Archaeologiai Ertesilo, Bu dapest, J 913. -1. Nestor, Der Stand der Vorgeschichtsforschung in Rumollien, în 22 BerRGK, 1932.

-O. Popescu, Die jrahe urui mUtlere Bronzezeil in Siehenbiirgen, Bucureşti, 1944.

-M . Roska, ErdeJy Regeszeti Repertoriuma, Cluj, 1942.

-M. Roska, [mportanţn tipari/lui pentru tI/mat topoare, în Apulurn, !II, 1947. .

.

-G. reglas, Kvet rligi siremlek a kassai domban, în ArehErt, VHI, Bu dapest, 1888 . •

-1. Teg[âs, Rez-es bronzbaltălk Torda videkerOl, în Arehaeologiai Erlesito, XXXIV, Bu dapest, 1914.

-A. Vulpe, Cu privire la unele topoare de aramă şi bronz din lvfoldova, in Arheologia Moldovei, II-III, 1964.

-A. Vulpe, Axle und Bede in Rumtinien 1, în "Prtihistorische 8ronzefunde", IX, 2, MUnchen, 1970.

-A. Vulpe, E. lu dor, Cu privire la topoarele de metal cu gaură de Inmănuşare transversală, in SC/V, 3, 1970, -E. Zaharia, Descoperiri ale culturii Monleoru in sud-estul Transilvaniei, în Thraco­Dadea, Xl, 1-2, Bucureşti, 1990.