MARIA MARIN

UN MIJLOC DE REALIZARE A ACTUALIZARIIACTIUNII vERBALn iN GRAIURILE. DE TIP NORD-VESTIC

in general, definirea timpurilor verbale se face prin raportare la momentulvorbirii, reper in func1ie de care se disting acliuni anterioare (hecute), simultane(actuale), posterioare (viitoare) acestui moment.

tn timba rominE literard, mai ales in cea literar-artisticd, precum gi invorbirea populard, autoruVvorbitorul apeleazdadesea la categoria timpului nun14-r1ai pentru a marca net cele trei perspective fa{5 de momentul emiteriimesajului, ci gi pentru a obline o gladare a acestora sau pentru a apropia demomentul vorbirii o acliune mai mult sau mai pu[in indepdrtatd in hecut sau inviitor.

De regulS, aceast5 incercare de apropiere a acliunii de momentul vorbirii,denumitS ac tu aliz are t, arefunclie stilisticd, atest6nd,pe deo parte,participarea afectiv[ intensd a vorbitorului la faptele narate, iar, pe de altl parte,tentativa de a obline un efect (stilistic) de apropiere a relat[rii in raport cumomentul comunicdrii, care determind, implicit, qi o participare afectivd areceptorului.

Frecvenla cea mai ridicati o delin situafiile de apropiere a planului trecutuluide cel'actual, iar timpul verbal cel mai uzitat in acest scop este prezentuldlamatic2,procedeu comun variantei literar-artistice gi limbii romdne vorbite,iinlirsiir rrqrinnfai rlialpctalc

Al6turi de acesta, vorbirea populard dispune qi de alte mijloace de oblinere

;:t in literatura beletriSticd,"procedeul acesta de aducere a acliunii personajelor in fagcititorului a fost desemnat prin sintagma uctualizare scenicd (Cazacu, 1978, p.25-26).

t Acest tip de prezent ,,poarti obiqnuit numele de prezent istorid' (lordan, 1956, p. 424; cf .Gramatica, I, p. 235); desemnarea lui pnn ,prezent dranatic,ter:rlren mai potri'rit" (lordan, 1956,p. 424),a determinat o redefinire a prezentului istoric, vizAnd utilinaren acestuia numai in ,,relariricare privesc evenimente care s-au produs in trecut, dar care, ca fapte ale cunoaqterii, au devenitpennanente, valabile totdeauna, apropiindu-se, deci, de aqa-numitul prezent gnomic'r; asadar in,Jelatirile cu caracter istorie" (lordan, Gu[u Romalo, Niculescu, 1961 . p.228 cf . Ciliraqu, 1987,

p. 76-78).

DAL:()RIMANIA serie noud, ll, l996-1997, Cluj-Nupoca, p. 105-t I0

106 M,ARIA MARIN

a efectului amintit. cum ar fi utilizarea, in anumite graiuri dacoromdne, a

perfechrlui simplu (Vulpe, 1977;Panl-Boroianu, 1982; Neagoe, 1985; Marin,

1989), a unor forme perifrastice de tipul sanl plecat (Ghinescu, 1967; Marin,1985) i. a.

in cele ce urmeazd, ne vom ocupa de unul dintre mijloacele de realizare a

actualizdrii ac[iunii, subordonat, intr-un fel, prezentului dramatic, atestat ingraiurile dacoromAne

Materialul excerptat in acest scop il constituie textele dialectal-folcloricepublicate sau existente in Arhiva Fonogramicd a Limbii Romdne (AFLR) a

Institutului de Foneticb Ei Dialectologie din Bucuregti qi in arhiva de texte

dialectale a Institutului de Lingvisticd ;i Istorie Literar6 din Cluj-Napoca

Prezentul dramatic, comportAnd valoare temporald de anterioritate, este

comun tuturor graiurilor dacoromdnein textele din graiurile de tip nord-vestic am inregistrat o modalitate curentd

de a marca momentul in care se trece squ se revine la actualizarea unorevenimente (schimbarea cadrului de desfEqurare a ac$unii) printr-o subordonatdtemporald de simultaneitate realizatd cu ajutorul unei construc[ii fixe de tipul(pe) cdnd ii + un determinant circumstanfial: D-apdi cum dar - o auzit brdglile,ddnd cu brdglele, pdi tdt cdte-o gutd dd cdtane ieSea d-acolo, Si mereau lurdzhoi. CAnd ii dric la amiaz, atunci n-oude Mdzdre:an acolo brdglele (Birlea,A, I, p. 481 - Valcdu de Jos, SJ)3. lpi beau Si mdndncd, ei - cd n-o Jbstamiaz|z. P[ cind i-amiazdzl..Jl lard vine zm'du (ibtdem, p.374 - Mara, MM1.

Alternanla planului trecut propriu-zis - desemn6nd cadrul in care se

desfrqoard acliunea Ei fiind redat prin imperfect compus sau perfect simplu - cucel actualizat - al e..,enimentelor narate qi redat prin prezentul dramatic - se

evidenfiazd gi prin alternanla celor doi adverbiali odstd ,,odinioard" qi o datd ,,laun moment dat, intr-o anumitd datA": Odatd era un om Si el avea unfldcdu. $icAndu-i odatd4 fdcdu viseazd in vis cd e/... (Birlea, A, lI, p. 386 - Bo;orod,HD).

in acest sens, subliniem faptul cd in categoria adverbialilor selectafi deprezent int-un asemenea context, pe lAngd cei'specifici/compatibili cu prezentul(la amiaz, dimineala, seara, pe la zece ceasuri, la miezul nopgii,,peste doud zile,

r Pentru sirnplificare gi intruc6t textele exc€rptate se prezinti in diverse sistcme de transcrierefonetici, iar variantele fonetice nu sunt relevante pentru $uo'iectul propus, am recurs laliterarizarea exemplelor, menlin6nd doar unele fonetisme cu caracter popuhr sau dialectal. inparanteze sunt notate sigla izvorului utilizat, localitatea gi sigla judelului ciruia apa4ine ac€asta.

n Remarcim, aici, cE adverbul o datd ,,laun moment dat" este transcris, adesea, intr-un SiirgorcuvAnt, confundAndu-se cu orlalci,,odinioari".

UN MIJLOC DE REALIZARE A ACTUALIZARII ACTIUNII VERBALE 107

la anu etc.): Cfindu-i diminia(a, pleacii tn pddure gi std acolo. CAnd iisare, de cu sarii, spune: (ibiden, p, 391 - Cresnia, BH); Cf,nd iipdstddoud zile, se scoqld muierea, sdndtoasd (ibidan, p.77 - Ceriqor, HD); Cindii la anu, di, s-aflii tare riiu, tare sclab (Birlea, A, I, p. 523 - Valcdu de Jos,SJ), se incadreazd, inregishdnd o frecvenfE predominanti, $i o serie decircumstanfiali care se caracterizeazlprin tr6sdtura nedeterminal din punct devedere temporal (o datii, la un timp), ignordnd, deci, o prccizare temporaldstrictd sau caxe presupun o relativizare a determiniirii temporale, implicdndraportarea la un moment determinat (din succesiunea cronologicd a acliunilornarate): mdine, av6nd sensul regional n,a doua zi,in ziua urmdtoare"s (Awam,1975), ftrd raportare la ,,azi"; disearii, avdnd sensul regional ,,in seara zileirespective, pe searl in ziua respectiv6"6, indiferent in raport cv ,,azi" qi care aurolul de a marca momentul sdvtrsirii'actualizate.

in acelaqi sens, sernnanm Aptut cI circumstan{ialele de iipul (pe) cand iiadmit, in absenla unor adverbiali temporali, gi cbmpliniri de alt5 natura (deexemplu locale\,Jdrd ca sensul temporal al constntcliei sd se modifice1: Q0ndli intr-un loc, am zdrit un pic de l1tn1ind, $i zice cdriiuqu i,no, amu cuntosc

aice" (Alluj - Mdndstireni, CJ). Un argument in sprijinul acestei afirmalii ilreprezint?i ocuren[a paralelS a ambelor structuri ale temporalei (cdnd ti +circumstanfi al de kmp/cdnd ii + circuinstanfal de loc) in acelagi context: Cindwntr-un loc,laweo doud zile, afld a apd [...] umbld-colo, umbld-ncoace cAndw odatii, afld o casd (Birlea, A,II, p. 388 - Cresuia, BH).

Funcfia stilisticd de actualizare a prezentului este evidenliatd qi princompararea unor asemenea ternporale - intilnite mai frecvent in basme - cuconstrucfii similare, irn care ,apare perfectul compus, perfectul simplu sau

imperfectul gi care sunt utilizate rles in texte dialectralc propriu-ziset: Cind o

5 Cf. Cdnd s-o gdtat [dansul miresei] toatd lumea o miirs cdld cqsd, pdnd mlni; mlne nvenit iard (TD-Silaj - Tusa); vezi gi circumstanlialut atestat de Vulpe, 1980, p. 148: Cdnd ii sdoua zi dinineala...

6 Cf. Cdnd ii asa cam desgri... etc., Birlea, A, II, p.451; GS, Il, p, 334; TD-Nisnud ..

Chiuza).

' Consider6m ci exemplele discutate de Vulpe, 1980, p. I 50, drept temporale ,,dezvoltate"dintr-un complonent de loc, ,dezvol6", de fapt, tot un cornplement de tirnp, subliniind ideea de

simultaneitate a acliunilor din regentE gi subordonati: Cdnd amfost la Mdgherus =,"Ajungindla Migheruq", nu ,Ja Mdgherugi'.

t Acest fenomen explici qi constatarea Magdalenei Vulpe, 19E0, p. 148, referitoare lafrecvenla ridicatii a perfectului compus in temporalele de simultaneitate discut:ate aici; formavesali ocurenti in aceste circumstanfiale depinde de timpul ncrativ al textului (care este, deci,

9i cel al regentei cu care temporala se afli in raport de simultaneitate).

108 MARIA MARJN

fost a treia zio o mdncat qi o hodinit (ibidem, p.399 - CerbIl, HD); Clnd o fost

miercuri sara, o trimds un sentitor (ibidem, p. 434 - Sdp6n!a, MM); Noa apdicind o fost diminea{l, o ieSit lupu-n marginea pddurii (TD-Sdlaj - Bdlan);

Clnd o fost deseari, o ajuns la o cdsu{d (GS, II, p, 334 - Mlgurele, BN);CAnd o fost la un timp, copilu i-o murit (AFLR - Sicalu de Pddure, M$);Clnd fu-n sarrF,,plecarii acas (Biile4 A, II, P. 463 - Bo,sorod, HD); CAnd eradesari, atunci lua mireasa (TfNEsdud, p. 156 - Chiuza); Cflnd era

diminea{a, daed nu stam cu ei, ne luafusu Si tot il purta (AFLR - Sdcalu de

P[dr:re, M$).Constuclia discutati este atestat6 in localitiqi din fara Hafegului, fara

Mof,lor, Bihor, Silaj, Oag, MaramureE, partea de nord a Transilvaniei propriu-

zise (Ndsdud, Mureq) qi Bucovinae

Funclia de actualizare a unor evenimente - determinatii de funcfia stilisticd

a prezenhrlui &amatic - explic6 frecvenfa sporiE a consbuc{iei in basme qi mai

redusd in limba vorbitii, deci in textele dialectale propriu-zise (unde apare mai

des construcfia cu perfectul compus); ocuren[a preponderentl in basme

reprezint5 qi o dovad6 penbu a susfine caracterul arhaic al constnrcfiei; in acelaqi

sens pledeaz6 qi faptul cd circulafia ei este specific6 unor arii arhaice ale

dacorominei, ca Ei atestirile sporadice ale circumstanlialelor de acelagi tipintroduse prin conectivul detg, a c6rui funclie temporald este specifici limbiivechi (Drdganu , 1923 , p. 254 qi urm.; Rosetti, ILR, p. 560; Awam, 1960, p. 43 ,

5?, 63); Ne sculdn aga dei noapten gf apdi cdnd se face ziud, bdgdfti, pdinea-n

cuptor (AFLR - Subcetate, HR).Subordonata temporald analizatJ reprezintd dezvoltarea unei construc[ii

participiale absolute din limba latind, a cirei evolulie in limbile romanice

vizeazAfie o consftucqie gerunziald absolutii - frecventd in romdnd qi spaniold

-, fie tansformarea intr-o propozi$e circumstanFaE (ILR, I, p. 382). Predica[ia

nu constituie, dup6 opinia noasfid, un element redundant, cum s-a afirmat

(vulpe, 1980, p. 148), intrucat verbulu aduce nn plrrs de informalie (comparativ

cu complementul circumstanfial singur), av6nd rolul de a sublinia ideea de

n vulp", 1980, p. 148, inregistreazi acest tip-de ternporali ;l cirei predicat este verbul af(de obicirio p"$"nl

"o^pui at indicativu/ar)" (subl. n) intr-o ,,arie nord-vestic5" (cf. h' 9)'

care nu cuprinde, insi, Bucovina qi nordul Transilvaniei, deqi pentru Nisdud ar Putea fi invocat

.*.tnpUainG.Co,sbuc,citatdeautoateinrn.Tl; Iarcdndafostdes-a-mplinitetc.,consider6m

ce esie dificili atestarea ,puterii tle circulalie" a construcliei temporale printr-o secven!6

arhrizantii, ale cirei ambiguitlgi sintactice (de coordonator/subordonator) sunt determinate de

necesitifi prozodice.r0 Vulpe, 1980, nu inregistrcazi acest conectiv pentru construclia temporala pe carc o

discutim aici.t' Acelaqi rol il are qi gerunziul (cf. Caragiu, 1957' p. 75)'

UN MIJLOC DE REALIZARE A ACTUALIZARII ACTIUNII VERBALE

simultaneitale,' in acest sens, ni se pare relevantS, pe de o parte, atestareaconectivuluipe cdndin materialul excerptat de noi, ca gi inregistrarea, pe de altiparte, a situaliilor de coinciden!5 a subiectului regentei cu cel al subordonateir2:

;i iau furca Si md gterg p-acolo-n jos, p-o-ntunereceald de nu se vedea nimic.Ne-o fost plouat, Si cdnd is tn pdrdu ala al Baschii, num-aud pd pdrdu...(Todoran, Vdlcele, p. 126), in care simultaneitatea este qi mai clar evidenliatdt3.

' in incheiere, -cele prezentate ar putea fi rezumate in urmdtoarele concluzii:l. Cercetafea slntaxei diaiectale evidentiazd de fiecare datl noi si noi valente

ate limbii romdne'vorbite, inclusiv in plan stilistic. ''-, 2. Teoria conform cdreia unitil-ile dialectale ale dacorominei pot firepartizate tipologic in grupul graiurilor sudice qi grupul graiurilor nordice esteincl o dat5 confirmati gi la nivelul sintaxei.

ABREVTERI BIBI,IOGRAFICE

Avram, 1960 = Mioara Avram, Evolulia subonlondrii circumstanliale cu elementeconjunclionale in limba romdnd, Bucureqti.

Avram, 1975 : Mioara Awam, Adverbul mline;i limpurile verbale din sfera trecutului, inSCL, XXVI, nr.2, p. 189-195.

Birlea, A, I-III = Ovidiu Birlea, Antologie de prozd epicd, vol. I, ll, III, Bucuresti, 1966.Caragiu, 1957 = Matilda Ctragiu, Sintaxa gerunziului romdnesc, in Studii de gramaticd, Il,

p.6l-89.Cazacu, I 978 = Boris Cazacu, De ce lectura modernd a textului literar naratiy 1 Modalttdti

narative ;i implicalii lingvistice, in Lectura modernd a textului literar narutiv. Diducticdmodernd, Bucureqti, p. 7 -33.

Cnhqq 1987 : Cristina C6laqu, Timp, mod, aspect tn limba romdnd in secolele al XVI-lea- al XWII-lea, Bucureqti.

Driganu, 1923 = Nicolae Drdganu, Coniuncgiile de ,ri daci (Un capitol de sintaxdromdneascd), in D\lll, 1922-1923, p. 25 l -284.

Ghinescu, 1967 = Florente Ghinescu, Despre unele forme verbale compilse cu a fi, in LL,IA,p.135-141.

Gramaticq, l : Gramatica limbii romdne, edilia a ll-a, vol. I, Bucuresti, 1 963.GS = Grei si srrflet" Revista Institutului de Filologie si Folklor. publicati de Ovid

Densusianu, Bucureqti, 1923 qi urm.ILR, I = Lslorra limhii romdne. I. Limha latind, BucureEti, 1965.

Iordan, 1956 : Iorgu lordan, Limbu romdnd contemporand, ed. a ll-a, Bucureqti.

r?,,Vechi gi populare par sI fie in limbile romanice construcfiile participiale in care subiectuleste legat, sau chiar identic, cu cel al propoziliei regente". ILR, I, p. 382.

rr Pentru simultaneitatea in trecut: O mdrs de-acasd ;i cdnd... cind o fost ucob-n pddure,

o vdzut o...o.f&ntdnd'(TD-Snlaj - Tusa); vezi qi exemplul citat de Vulpe, 1980, p. 150: Cind amfost la MdgheruS, apoi o trebuit sd md dau.ios.

109

ll0 MARIA MARIN

lordan. Gulu-Romalo, Niculescu, 1967 = Iorgu lordan, Valeria Cu[u Romalo, Alexandru

Niculescu, Strut'turu morfblogie'ti u limhii romAne u)ntemporune, Bucure;ti.

Marin, 1985 : Maria Mann. Formes verhales pdriphrastiques de I'indit:atil duns les parlers

duutntumuins, in RRI.XXX, p. 459-468.

Marin, 1989 = Maria Main, Le pusst simple duns les purler.s dacttroumhins uctuel.r, in RRL,

XXXIV. nr. 4, p. 305-3 14.

Neagoe, 1985 : Victorela Neagoe, in legdlurd t:u unele.fbrm< arhairc tle perlbct simplu ;itle mai mult cu perlect ;i ru unele vubri ule perfectului simplu in graiurile populure uctuale, in

,.Anuar de lingvistici...", Tomul XXX, A. Lingvistici,p: 17l-117 ' '

Pani-Boroianu, 1982 = Ruxandra fani-BOroianu , Remarques sur I'empbi du pussi simple

dans les textes non littiruires tl'Olttnie. in RRITXXVII, nr. 5, p. 423-434.

Roseni, ILR = AI. Rosetti, Istoriu limbli romine de la origini ptrnd in semlul al XVII-lea,

Bucures,ti, 1968.

TD-NdsEud -- Bistrila-Ndsdutl. Texte tlialeclule;l g/osnr;lpttblicate de Maria Marin gi

Marilena Tiugan, BucureEti, t987.TD-SIlaj : Texte tlialectule. Sri/aj, publicate de Mihai Confiu, Maria Marin, Bogdan

Marinescu, Marilena Tiugan (manuscris).

Todoran, Vdlcele : Romulus Todoran, Material dialeclal" $. Gruiul din Vdlcele (raionul

Turda),in Materiale;i cercetdri dialectale, I. BucureEti, 1960, p. 3l-126.Vulpe, 1977 = Magdalena Vvlpe, Despre aria de rd.tpdndire u perfectului simplu in graiurile

muntenegi, in ClrXXil, nr. 2, p. 255-259.Vulpe, 1980 : Magdalena Yulpe, Subordonurea in dacoromind vorbitd, Bucurqti.

Institutul de Foneticd qi Dialectoktgie,.Alexandru Rosetli"

BucureSti,Calea I3 Septemhrie, l3