UN MANUSCRIS INEDIT AL COPISTULUI VASILE MOLDOV ANUL ... fileElena Brnuciu, specialista în carte...

UN MANUSCRIS INEDIT AL COPISTULUI VASILE MOLDOV ANUL. DASCALUL - MINEIUL DE LA PRELUCI, JUDE'fUL SALAJ•

Confundat adesea din pricina numelui cu Vasile Sturze Moldovanu!', însuşit tacit de către alţi copişti2, iar, ulterior, atribuindu-i-se chiar manuscrise inexistente3, Vasile Moldovanu!, dascălul, a fost unUJl dintre importanţii copişti peregrini care au activat 'în diferite zone ale Tran§i.1-vaniei (Maramureş, Sălaj şi Bihor), la sfftrşitul secolului al XVII-lea şi în prima jumătate a secolnlui următor4.

Considerat pe drept cuvânt preot şi dascăl - nu şi „dascăl obişnuelnic", cu mgreşit s-a interpretat5, ci, mai degrabă, dascăl şi zugrav6, de la Vasile Moldovanu!, dascălul, ne-au parvenit cu adevărat doar şapte manuscrise, copiate într-un răstimp de peste treizeci de ani (1700-1732)7.

* Comunicare susţinută la Simpozionul Naţional „Vechi tipărituri şi manuscrise", ediţia a XV-a, Sibiu, 9~11 decembrie 1994.

1 Vezi T. Roşu, /nsemnări, l, Beiuş, 1941, p. 17 (apud D. Radosav, în Studia, series Historia, XXV, 2, 1980, p. 16, nota 7; At. Popa, în Crisia, IX, 1979, 'p. 333. Semnalarea confuziei se face la D. Radosav, idem, şi FI. Dudaş Cazania, 1983, p. 152.

2 FI. Dudaş, Manuscrisele, I, 1985, p. 130. V. şi nota 16. 3 Este cazul Apostolului de la Năneşti (ms. inv. 3395, Muzeul Judeţean Satu

Mare) care, datorită structurii formal identice la titluri, este luat drept copie a Cazaniei lui Varlaam (V. D. Radosav, loc. cit., p. 15) situaţie însuşită de către FI. Dud~, în Cazania, 1983, p. 71 şi passim. Asupra faptului că acest manus.cris, astfel descris, nu este o Cazanie, ci un Apostoz (cel despre care vorbea I. Bârlea, op. cit., p. 139) ne-a prevenit - atunci când am consultat manuscrisul - dna Elena Bărnuţiu, specialista în carte veche de la Muzeul Judeţean Satu Mare. De asemenea, se mai ştia că biserica din Bocicoel (MM), locul unde a fost realizat manuscrisul, dispunea de o Cazanie a lui Varlaam tipărită (1643), încă de la 1650 (N .B.), cu însemnări ce atestă prezenţa necontenită a ei. aici, până la 1767 (deci şi la 1692-1700!). (Toate datele la FI. Dudaş, Cazania, 1983, p. 206). Ca atare, în această situaţie, la ce bun mai era o copie a acesteia, socotită, oricum, un lux prea mare pentru posibilităţile de atunci ale unei comunităţi? Apoi, cu greu se poate accepta, logic vorbind, existenţa aceleea5i greşeli de datare în cuprinsul exact al aceleiaşi însemnări prezentată identic pe două manuscrise diferite -ambele realizate de acelaşi copist.

4 Despre activitatea copiştilor peregrini (moldoveni, munteni şi muncăceni) vezi la FI. Dud~. Manuscrisele, 1, 1985, p. 101-142, iar pentru catalogu! manuscriselor realizate de către aceştia în zonele transilvane menţionate, idem, Manuscrisele, 2, 1986, p. 156-223.

5 De fapt, „dascălul ot Băşocel" şi nu „dascălul obişnoel [nic]" (V. fig. 4 C\.l

însemnarea olografă a copistului). Lecţiunea greşită a lui I. Bârlea (lnsemnări, 1909, p. 139) a fost preluată de către At. Popa, art. cit„ p. 333 şi, apoi, după ncelea'ii _surse, aceasta a fost exploatată de FI. Dudaş în Cazania, 1983, p. 152 şi alte scrieri ale sale.

6 Şt. Meteş, in ACMIT, 1929, p. 116 (Apud FI. Dudaş, Manuscrisele, 2, 1986, p. 129, 179), Şt. Meteş, Istoria bisericii şi a vieţii religioase a românilor din Ardeal şi Ungaria, I, Arad, 1918, p. 371.

7 Mai pe larg despre activitatea copistului a se vedea la Fl. Dudaş, Cazania, 1983, p. 152 şi idem, Manuscrisele, 1, 1985, p. 128-130.

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro

432 IOAN OROS

Acestea sunt următoarele: Apostolul de la Năne.şti (MM), 17008, Mineiul de la Preluci (SJ), scris cam în aceeaşi perioadă9, Miscelaneul (cuprinzând Liturghier şi Strastnic) copiat în Gârbău-Dejului (CJ) la 171810, Molitvelnicul (1727), scris în Husasăru de Criş (BH) 11, alt Molitvelnic realizat în Cheriu (BH), în 172812 şi Cazania lui Varlaam, manuscris copiat Ia anul 1732, în satul Crestur (BH) 13, dar ajuns peste timp în Sălaj14.

Socotim că Mineiul-Prăznicar de la Preluci -- Sălaj a fost realiwt în jurul anilor 1700, în ţinutul someşan, atunci când copistul îşi urma itiner.a:rul pe linia: Bocicoel (MM) - Gârbău Dejullui (CJ)15 - Husasău

s Ms. inv. 3395, Muzeul Judeţea:l Satu Mare. Acest manuscr;5 a fost semnalat mai întâi de către I. Bârlea (Op. cit., 1~09, p. 139) ca aparţinând bisericii din Năneşti, judeţul Maramureş şi a fost identificat ca fiind al dasc{1lului Vasile Moldovanul, după însemnarea datorată copistului: „Şi am scris eu, robul lui Dumnezeu şi mult păcătosul întru toate popa Vasile Moldovanu!, dascălul ot Băşcoel (lecţiunea corectă - n.n.). De la Zidire văleat 7200, de la Hs. 1700." (F. 264). V. fig. 4.

9 Ms. inv. nr. 1092, Fondul de Carte Veche Românească de pe lângă Parohia Ortodoxă Română „Sfânta Vinere" Zalău. Manuscrisul a aparţinut bisericii din Preluci, filie a bisericii din Valea Loznei, judeţul Sălaj şi este menţionat pentru prima oară la A. Cânda, în Mărturisiri şi evocări, Oradea, 1980, p. 225.

10 Ms. 3199, BAR Bucureşti, descris de G. Ştrempel, Copişti, I, 1959, p. 266; idem, Catalogul, 3, 1987, p. 47-48. Atribuirea o aflăm atât din titlul primei părţi a Manuscrisului, „scris de popa Vasiliia Moldovanu! şi zugrav în sat în Garbou. let 7229 roj(destvo) (= de la Naştere) 1718, meseţa octomvrie 25", cât şi de pe însemnarea aflată pe verso-ul primei file: ,.Scris-au această Liturghie în Gârbou (jud. Sălaj?), let 7229, roj(destvo) 1718, meseţa noemvrie 27 dni, când au perit luna de tot, noapte. Merţa grâu 4 horgoşi, mălai 3 horgoşi." (Cf. G. Ştrempel, Catalogul, 3, 1987, p. 48). ln idem, Copişti, I, 1959, p. 266, este indicat GârbăuDejului. V. şi nota 14.

11 Ms. inv. 1955, Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea, descris de FI. Dudaş, în Cazania, 1983, p. 152; idem, Manuscrisele, 2, 1986, p. 179. lnsemnarea de atribuire (Apud FI. Dudaş, op. cit„ 1986, p. 179): „Cade-să a şti că am gătat de scris acest Molitvenic eu, mult păcătosul ereu Vasile Moldovanu! zugraf, în sat in Husasău ( ... ) 25, toată iarna( ... ) 7235, ot H(ristov)a 172(7)."

12 Vezi At. Popa, în art. cit., p. 325. Manuscris aflat într-o colecţie particulară. l3 Ms. inv. 8, Fondul de Carte Veche Românească Sălaj, Protopopiatul BOR

Şimleu Silvaniei (Valcău de Sus). Iniţial manuscrisul a fost atribuit copistului Ioan Lengher (Vezi A. Cânda, in ActaMP, XVII, 1993, p. 380-381, text datat din 1982: Fl. Dudaş, Cazania, 1983, p. 463). Este meritul incontestabil al cercetătorului FI. Dudaş de a fi examinat atent ductul copi1stului Cazaniei în raport cu alte manuscrise, pentru a depista falsa autoatribuire operată de către Ioan Lengher pe baza doar a unor însemnări şi desene inserate ulterior în cuprinsul manuscrisului. Precizări privind paternitatea lui Vasile Moldovanul, dascălul, asupra acestui manuscris oferă FI. Dudas, în Manuscrisele, 1, 1985, p. 130.

14 tn legătură cu faptul dacă este vorba de localitatea Cristur-Sălaj ~au Cristur-Bihor, problema a evoluat de la susţinerea primei variante, deci ca loc de scriere a Cazaniei în Sălaj numai prin faptul că, la momentul studierii lui, acest manmcris circulase şi se afla depozitat aici (vezi nota 13), iar, ulterior, s-a socotit, pc drept cuvânt, ~atul Cristur-Bihor ca localitate în care n fost scris:'i Cazania (FI. Dudaş, Cazania, 1983, p. 463-464, A. Cânda, în ActaMP. XVII. l!J93, p. 376) lucru întărit şi din perspectiva traseului urmat de copistul Vasile Moldovanul, dascălul, în raport cu cel al lui Ioan Lengher din aceeaşi perioad[i

15 Dacă este vorba de localitatea Gârbău-Dej (V. Şt. Meteş, Măniistiri româneşti din Transilvania şi Ungaria, Sibiu, 1936, p. XIII, nota 2; G. Ştrempel, Copişti, 1959, p. 266) sau chiar Gârbău-Cluj, atunci, mai mult ca sig:..ir, Vasile Moldovanu], dascălul, va fi urmat, ca mulţi alţi copişti, drumul de-a lungul Someşului Mic în amonte, spre izvoarele Crişului Repede şi, apoi, pe cursul acestuia în aval (Dej - Gherla - Cluj - Huedin - Ciucea - Oradea), iar dacă este-


UN MANUSCRIS INEDIT: MINEIUL DE LA PRELUCI 433

de Criş (BH) - Cheriu (BH) şi Crestur (BH), localitate în care, probabil, moare, lăsând neterminat ultimul său manuscris16.

Nu avem consemnat printr-o însemnare olografică anul scrierii; lipsesc, de altfel, şi multe file pe care s-ar fi putut afla scrisă datarea concretă, întrucât popa Vasile Moldovanu!, dascăilul, nu era, de regulă, zgârcit din acest punct de vedere. Atribuirea s-a făcut, mai întâi, în baza însemnării olografe de la fila 199v:

„Robul lui D(u)mneză(u) popa Vasile Dascălul au făcut: D(u)mneză(u) iarte"17, iar pentru un argument în plus privind confirmarea ca autorcopist al Mineiului de la Preluci în persoana popii Vasile Moldovanu! dascălul, am procedat la expertiza/comparaţia grafică cu Apostolul de la Năneşti (1700) şi s-a constatat atât identitatea ductului, cât şi aceea a manierei de execuţie a desenelor.

Referitor la conţinutul manuscrisului menţionăm că, actualmente ii lipseşte începutul şi .,Slujba pe septembrie întâia zi" cel puţin, dar se păstrează slujbele în continuare, începând cu 8 septembrie până pe 15 august, inclusiv completările obişnuite acestui tip de scriere religioasă în forma sa manuscrisă, adică: evanghelii, apostoli, antifoane, polieleul işi psalmi izbrani, iar în cazul de faţă şi o „cazanie pentru patemile Domnului". De asemenea, mai are în plus, în afara structurii comune18,

„Glasurile Ila duminicile peste tot anul" şi un Calendar (1 septembrie -4 iunie; atât s-a păstrat). Dăm mai jos structura manuscrisului:

I. Septenn-rie în 8 zile. Naşkrea Xăscătoarci de D mnczău (În colontitlu: Naştere Pre-cisii) f. (2r)-f. (Hr);

2. Septcmvrie 14 zile. I,a Cinstita Cruce (În colontitlu: Zioa Crucii) f. (Sr)-f. (16r); 3. Prcacuvio<n >sa ;\idea noastră Pcm1sehfiie (În colontitlu: Vinerea :\fare) f. (16r)-f. (22VJ; 4. Sf<î>ntul nrnrde mucLnic Dimitrie (În colontitlu: Simedru) f. (23r)-f. (30r); 5. ~ăbor<ul > Arlwnghel'or Mihail şi GaYriil (În colontitlu: Arhangheli) f. (30r)-f. (36V); 6. VăYec!cuiia Preac:stii (În colontiUu: Văvc<lrnia) f. (36V)-f. (42r); 7. Dicl:er.n-r e G zile. La :'fntul Xicolre (În colontitlu: Sf<î >ntul N"icoke f. (42V)-f. (50V) 8. DichcmYTic 15 (sic) zile. Naştnea D<o>muului Is.Hs. (În colontitlu: Naşterea !ni Hs.)

f. (SOVJ-f. (58V); 9. Obrezaniia ll<o >mnului nostru Is.Hs. şi sf<î >ntul părintele nostru Vasil:e cel l\Iare (În

colontitlu: Obrezaniia lui IIs., Să<n>t Vădul) f. (58v)-f. (65V); 10. Botezul D <o >mnului nostru Is. Hs. (În colontitlu: Botezul lui Hs.) f. (66r)-f. (73r); 11. Strctrniia D<o>mnului nostru Is. (În colontitlu: Zio<a> cu lumina) f. (73r)-f. (SOv);

vorba de Gârbou-Sălaj (V. Ştrempel, Catalogul, 3, 1987, p. 47-48), este posibil şi P:celuci-Sălaj, ceea ce schimbă traseul copistului, orientându-l din vafnă In vamă, din mănăstire în mănăstire, cu mici abateri, în funcţie de comenzile gfisite ln cale, pe unul din cunoscutele „drumuri ale sării" ce traversau pe atunci. ţinuturile Sălajului, dinspre Dej spre Bihor (Dej - Bobâlna - Gârbou - Jibou -Zalău - Crasna - Zăuan - Şimleu - Marghita).

16 Credem că Intr-acest fel se poate explica de ce un alt copist, Ioan Lenl°5her, activând în zonă pe traseul: Surduc - Aştileu - BC1laia - ChiŞiaz -Chiraleu - Cristur (BH), se va fi întâlnit, după 1727, cu Vasile Moldovanu!, dascălul, - ba chiar vor fi stat împreună în anii 1731-1732, când Ioan Lengher scria la Cristur Şapte taine; ru;a ajungând acesta, de fapt, „să-şi insu1ească" manuscrisul Cazaniei, cel care peste timp se va afla în Sălaj, la Valcău de Sus.

17 Lucru neobservat până acum de către alţi lectori care uu avut manuscrisul ln mână.

18 Menţionăm că .Judecăm aici această structură în funcţie de mil'leiele manuscrise existente în şi legate de judeţul Sălaj, judeţ în care au fost identificatepână acum cel puţin 14 exemplare.

434 IOAN OROS

12. Bl<a>govcşteniia Preacistei (În colontitlu: Ill<a>goveştl'nic) f. (80v)-f. (84V); 13. Vineri, a ş:1sia s:lptămană, n sf nt11Iui şi marelui post (În colontitlu: Sîmbiita 1 ui J,azar)

f. 85r)-f. (93V); 14. Dumineca Florilor (În coloutitJu: Dumineca Florlor>) f. (93v)-f. (103r); 15. În Sf<î>nta şi marea gioi Ia utrenie (Pagină anulată) f. (103V); 16. În sfnta şi marca miercuri, scara la vecernie f. (104r)--f. (107r); 17. În sf<î>nta şi marea gioi la utrenk (În colontitlu: Gioi mari) f. (107V)-f. (l 13V); lH. Întru sfnta şi marca vineri scara Ia wcernic f. (l 13V)-f. (115v); 19. În sfnta şi m:irca simhătă la utrt'nic (În colontitlu: Sîmbăta cca marc) f. (l lSV)

f. (l 18VÎ; 20. În sfntn şi marca sîmbătă la vecernie f. (119r\-f. (121''); 21. în Dimineaţa Paştc!or a îm·i~rii lui lis. (În colontitlu: iÎn zio<a > de Paşte) f. (122r)

f. 128r); ~2. Sfntul marele mucenicu Gheorghic (În colontitlu: ~Iucen<ic> Ghnirghic) f. (128r)

t. (JJ4V); 23. Înălţarea D<o>mnului nostru Is. IIs. la ceriuri (În colontitlu: La Ispas) f. (134V)-

i. (14QV); 24. Dumineca a cinzcce!ea. Rusalii (În colontitlu: Rusaliile) f. (140V)-f. (145V); 25. ~aşterea lui Ioan Predteci (În colontitlu: Simziani) f. (146r)-f. (154V); 26. Evangheliia Ia slujbă, Ia Rusalii f. (155r); 27. ~fai mariîntre apostoli: Petru, Pavel (În colontitlu: Petru i Pavel) f. ( 155v)-f. ( 162r) 28. Preobrajeniia D <o·>mnului nostru Is. Hs. (În colontitlu: Preobrajeniia) f. (162r)-f. (167"); 29 .. \\·gust 15 zile. Adormirea Preacistei (În colontitlu: Sintămăria) f. (167v)-f. (172r); 30. E~·angheliilc, utri'mii<c. Văscreasna (În colontitlu: Văscreasnă) f. (172V)-f. (177V); 31. Apostoli şi evanghelii pe dumineci, la liturghie f. (178r)-f. (183r); :12, Ev<an>gheliile Sfntelor Strastii f. (184r)-f. (195r); 33. Şi citim şi această car.ancl pentru patemile D <o >mnului nostru Is. Hs. După Strastii

f. (195'")-f. (199V); :~4. Duminecile piste tot anul. (Glasurile) f. (200r); 35. Antifoane la Strastii (În colontitlu: Antifoane) f. (20lr)-f. (212VJ; 36. Polieleu la praznic-c f. (213r)-f. (214r); 37. Psalmi izbran f. (214r)-f. (2I9v); 38. (Sinaxar) 1 scpt.-4 iunie f. (219'")-f. (22lv).

De dimensiuni: 32,2+20,4 cm, manuscrisul conţine 221 file, numerotate mecanic. Textul este întrerupt în mai multe locuri (între f. 1-2; 70-71; 88-89) prin pierderea în timp a filelor. Succesiunea paginilor este dată de reclamă, dar nu peste tot, iar număr'uil rândurilor pe pagină variază între 26-29. Există în acest manuscris cel puţin trei pagini goale (f. JOOr, 183v şi 200v) lăsate expres, credem, spre a fi ulterior desenate.

Din copertă a mai rămas doar o tablă de lemn cu urme ale îmbrăcăminţii din piele. Legătura din câte 12 sau 16 file este alcătuită din aproximati'V 21 caiete. Hârtia este cu 'filigran, reprezentând sigla ,,WAR" (f. 1) şi acvila înaripată, stând pe o coroană (f. 3). Cerneala folosită are culoarea neagră (decollorată spre brun), iar desenele sunt executate în negru şi cărămiziu (brun).

Scrierea este chirilică, semiuncială dreaptă cu tendinţe de înclinare spre stânga.

Referitor la decoraţie, remarcăm faptul că aceasta este identică, ca factură şi stil, cu cea a Apostolului de la Năneşti (MM) (v. fig. 4-'--6).

19 Jnv. PCN nr. 487, Parohia ortodoxă română „Sfânta Vineri" Zalău, manuscris copiat în cea de a doua parte a sa de către diacul Gavril Moldovan din Cristolţul Mare (SJ) la anul 1811.

UN MANUSCRIS INEDIT: MINEIUL DE LA PRELUCI 435

Pe fila (P) avem pe Iisus Hristos pe tron, flancat de doi îngeri, desf'n '.in peniţă, în negru şi cărămiziu, amintind de maniera de lucru a zugravului de icoane şi a pictorului de biserici care era Vasile Moldovanu!, dascălUll. Fiecare început de capitol este însoţit <le vignete cu motive florale - aceleaşi aproape peste tot.

Singurul lucru pe care îl putem afirma, deocamdată, relativ la arhetipul folosit, este că acesta e de provenienţă moldovenească, la fel cu cel al Mineiului de la CăpâGna, judeţul Sălaj69 . Manuscrisul aici descris are şi câteva texte în slavonă, atât pentru indicaţiile tipiconale, dar nu numai (f. 42r, 146-147r, 148v-149r).

Mineiul, copiat de Vasile Molidovanul, dascălul, la sfârşitul secolului XVII, începutul secolului XVIII, provine de 1la biserica din localitatc:l Preluci (filie a bisericii Valea Loznei, judeţul Sălaj), inv. nr. 1, fiind cea mai veche carte pomenită în inventarele bisericii20• Nu avem alte indicii privind circulaţia manuscrisului în zonă, în afară de această localitate, unde a fost identificat; nefiind, de fapt, nici aceasta consemnată pe manuscris.

IOAN OROS

USTA ABREVIERILOR

1. I. Bârlea. lnscmnări, 1909 - I. Bârlea, lnsemnări clin bisericile Marumu-reşului, Bucureşti, 1909.

2. Fl. Dudaş, !\fanuscrisele, I, 191!5 - FI. Dudaş, Manuscrisele româneşti din bisericile Bihorului, I, Oradea, 1985.

3. Fl. Dudaş, Manuscriselr, II, 1986 - Fl. Dudaş, Manuscrisele româneşti în bisericile Bihorului, II, Oradea, 191!6.

4. Fl. Dudaş, Cazanie. 1983 - FI. Dudaş, Cazania lui Varlaam în Transil-vania, Cluj-Napoca, 1983.

5. G. Ştrempel, Copişti, I, 1959 - G. Ştrempel, Copişti dl' manouscrise româ-neşti până la 1800, 1, Bucureşti, 1959.

6. G. Ştrempel, C=ztalogul, 3, 1987 - G. Ştrempel, Catalogul manuscriselor româ-neşti, 3, Bucureşti, 1987.

BIN UNVEROFFENTLICHTES MANUSKRIPT DES SCHREIBERS UND LEIIRERS VASILE MOLDOVANUL ,,MINEUL DE LA PRELUCI" LANDKREIS SA~AJ

(Zusammenfassung)

Im ersten Teil der Arbeit prăsentiert der Autor verschiedene i.iberlieferte Manuskripte des Lehrers V. Moldovanu!, einer der wichtigsten wandernden Schreiber moldauischer Abstammung, welcher in verschiedenen Gebieten Siebenburgens (Maramureş, Sălaj, Bihor) tătig war.

20 A. Cânda, in ActaMP, VIII, 1984, p. 604.

436 IOAN OROS

Auf Grund dieser Dokumente ist es rnoglich die Arbeitswege dieses Schreibers, durch Siegenbiirgens in den Jahren 1700-1732. in wekhen er sich als Pfarrer, Lehrer, Kirchenmaler verdingte, nachzuvol!ziehen.

Im zweiten Teil der Arbeit schreibt der Autor detailiert liber ein unveri:iffentlichtes Manuskript V. Moldovans, „MINEUL DE LA PRELUCI" - eine Abschrift aus der Zeit, um 1700, als dieser die Mararnuresch in richtung Bihor verliJ3.

Diese Abschrift wurde auf Grund eines Schriftvergleichs dem Schreiben Moldovanu! zugeordnet und wird heute unter der Nurnrner 1092, im Bercich alte rurnăniscl;ie Bucher der Kirche „Sfânta Vineri" in Zalău aufbewahrt.


Fig. I. 1lfi1t.ei11l de /a Prdaci (SJ), cca. 1700, c-opi>t V,tsile )[ol<lovanul, <lascillul - „Iisus Pantocrntor tro11â11<l" (f. I'').

Fig. 2. Mineiul de Za Preluci (SJ) , cca . 1700, copist Vasile Moldovanul, dase ălul - paginA cu vignete de frontispiciu (f. 122). _.


. \·. ·\

Fig. 4. Apostolul d l'! la Năneşti (SlVI), 1700, copist Vasile Moldovanu!, dascălul - „Sf. Ioan Bogos 'ovul Evanghet:stul", însemn area olografă: „ .. . popa Vasile Moldovanu! , dascălul ot

Băşcoel" (p. 264). www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro

UN MANUSCRIS INEDIT : MINEIUL DE LA PRELUCI 441

l ;~ -_.., " i ::

Gi 0

. # • • •

;. ·.1. ·


F' 6

Aposto/:.tl de za Năaeşti (SM), 1700, copist Vasile Moldovanu!, dascălul - pagină d ig. · comparaţie grafică cu fig. 3 (p. 90).


UN MANUSCRIS INEDIT AL COPISTULUI VASILE MOLDOV ANUL ... fileElena Brnuciu, specialista în carte...

Documents

Transcript of UN MANUSCRIS INEDIT AL COPISTULUI VASILE MOLDOV ANUL ... fileElena Brnuciu, specialista în carte...