ANUL 11 Nu. :38tl. A DOUA EDITIUNE

15 MANI NUMERULABONO.NIENTELE

NCrP LA I SI IS A FIE-CARE.1 LUNI sl SC PLATE9CTOTC'AUNA INAINTE

IN RUCURESCI La casa Administratiunei1N TARA: Prin mandate postale.

Pentru 1 an 40 lei, G luni 90 lei, 3 lupi 10 lei.IN STREINATATE: La tate offlciele pus,

tale d:n Uniune, prin mar.tial.e postale.Pentru I an 50 lei e Ioni 25 lei.

LA PARIS: Segaseste'jurnalul cu 4t Con .nuinerul, la Kioscul din rue Yunt,nartre 9 t a

Bulevardul St. Germain Nu. S3.

ANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAIA

GRIOORS VENTURAPrim- redactor responsabll

VINFIII, 13 (25) MARTl1:1887

CAPARE IN TOA TE ZILELE DE LUCRU

15 IFìANI NUMERULANUNCIURILE

DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINI9-TRATIA ZIARULUI

La Parr : la Agence Havas, place de labourse. 8.

Agence Libre, rue .Votre Dame des VictoiresSo, ; Place de la Bourse) pentru Paris, Francia,Germania, AastroUngnrla, Italia Si HamraRrltauie.Anunciuri pe pag. iV, linia 3C hani, anunciuri

si reclame pe pagina treille f lei linia

50 BANI UN NUMER YECHIb

REDACTIA SI ADMINISTRA'll TANo. 3.Plata Episcopiei.No. 3.

UN EPILOGDISCUTIUNF.A ßUGETULt"I

UN ABU CONSTII\CIOS

ALIANTA GERMANO- AUSTRO-ITALIANA

SECRETUL CONFESIONAL

FEMEIA MORTULUI

UN EPILOGAfacerea Stoica Alexandrescu

Brâtianu s'a sftrsitcum trebuia se se

sfîrseascä, adicá prin un scandalnepomenit In analele judiciare.

Aceia ce era in constiinta tutulor,adicà, ca tot atentatul de la 4 Sep-tembrie n'a fost de at o scârboasäfarsa, este astâ-zi. dovedit Intr'unmod netägäduit.

Stoica Alexandrescu a declarat a-pârätorului séil Inaintea Cartel deCasatiune cä e singur vinovat, cä acomis faptul find ametit. El aadáo-gat ca humai torturile pe care le asuferit din partea d-lui Prefect depolitie si a procurorului general careîi promiseser& cä, dacá va implicape Oroveanu, va sc&pa eu trei ani,l'aù decis sé denunce pe Oroveanu.

Mai mult ine,&, miserabilul a de-elarat cä n'a fost lásat sé comuniceCu rrimeni, nici sé 's! aleagä apärâtorsi ca i s'a impus d-l. Bosie pentru a'1 apara.

Afar& de acestea el a zis cä atunciand a fost esaminat de doctorulSutu si a rémas singur eu medicul,a fost amenintat Cu moartea deloco-tenentul de geandarmi ce era irrsiir-

cinat Cu paza acuzatului, dacá vaspune ceva doctorului.

In fine Stoica Alexandrescu a de-clarat ca toate aceste împrejuráril'aù fäcut sé denunte la instructiesi In fata Curtei cu jurati pe Oro-veanu.

Trecem peste cele-l'alte amÄnuntecontinute In declaratiunea fácutá demiserabilul instrument al complo-tu:ui coleetivist si intrebäm :

Gum râmâne acum cu scârboasaacuzare inventat& cu atâta nerusi-nare contra Orovenilor si chiar aIntregeì: opozitiuni ? Din norocireverdictul juracilor a spulberat'o si aimpiedecat comiterea celei: mai ori-bile crime judiciare. Dar cine-va sécutremur& gândindu-se ce s'ar fr

pututtntâmpla, dacá constiinta unuì:singur jurat ar fr fost turburatä prinpresiunele esercitate si s'ar fr dat unverdict de condamnare.

Aci e o cestiune capitala, o ces-tiune de viatä sail de moarte pentrucetáterri. Câci, nu e vorba de o in-structie gresitä cu bun& credirrtä dinpartea autoritätilor. Asemenea eroriaü fost comise si aiurea. Justitiasé poate Impala; ea puate fi condusápe o cale gresitä prin deductiunisail inceputuri de probe. Dar ni-cäeri, nici In China, nu s'a väzutIntregul aparat administrativ si ju-deciar pus cu stiintä in serviciulminciunei.

Astä-zi nu mai poate fi indoealä.E constatat cä politia si parchetulltù fäcut tot ce aft putut, aù intre-buincat tot felul de mijloace, nu pen-tru a descoperi adevérul sail astoaree märturisiri de la acuzat cipentru ainventa o crimá politic&si ao arunoa pe adversarii guvernului.

Prin urmare avem a face eu unfapt monstruos, si fár& esemplu in

istorie. Am asistat la un spectacolïnfiorätor: acela d'a vedea pe un gu-vern Intreg lucriind cu stiintit lanilscocirea unel calomnii infame siuzätrd de toate puterile statului Inscop d'a proba aceastá calomnie sid'a 'i da o sanctiune legalir prin unverdict al justitiei.

Am vézut mai intêiil pe un prim-ministru aruncâncf clevetirea de pebalconul ministerului si atitânddrojdiele societatei contra ad versa-rilor sei politici; in urmii, am vézutpe un ministru de justitie, pe unprocuror-general cu tot parchetulset:: si pe un prefect de politie cuun stol intreg de agenti public,! sisecret!, cobor$rndu-se la acte injosi-toare, la cazne sàlbatice, la fapteridicole si lipsite de or ce demnitate,hr itnoralitáti de tot felul, pentru ainventa o acuzatiune si a o sustine.

Si aceste toete, pe cänd eraù con-vinsi mai dinainte cä totul era ofarsa.

Desfrdem casé ni sé arate in toatäistoria omenirei un esemplu maidesgustàtor de putreziciune moral&a unui regim. Aci nu mai e vorbäde un guvern mai mult sail maipatin refl. Nu! Suntem in fata uneistär! de lucruri contra cärei mijloa-cele ordinare si legale rätnân faràputere. Cum sé te lupti in margi-nea legilor cànd vezi cä legea numai existé, când acei cari sunt che-matt a o aplica nu sunt de cât nistesbiri de rind, pentru cari or ce mij-loc e bun când e vurha d'a ajungela scopul lor ?

Tara a ajuns a fi guvernatit de obandit de fac;rtori de rele cäror ca-pul Statului le-a zis : «Faceti cevoiti ! Táeti si spînzurati ! Onoarea,viata si averea cetâtenilor e la dis-pozitia voastrá; numai doué lucrurivë cer : acoperiti faptele voastre cuo perdea constitutional& si parla-mentará si lâsati-me se 'in: fac tre-burile In afar& dupe placul mea !»

Pe baza acestei învoela Regele sicolectivitatea bratianist&s'aü pus pelucru.

Rezultatul 11 vedem, si tara 11

pláteste scump.Afacerea Stoica Alexandrescu n'a

fost de cât o bubit produsä prinstarea de putrefactiune, î.n care séallá regimul colectivist. De astä-ziîrrainte nu va trece zi fárá ca alteasemenea hube sé eas& la ivealä,pinä când gasca de la guvern vac&dea intr'o descompunere com-plectä.

G. V.

TELEGRAMEAGENTIA HAVAS

Berlin, 23 Martie.Impëratul a vizltat asta -z1 pe Regina

Româniel.Eri s'a dal un pranz la printul de Bis -

mark. Mal multe Loasturl s'atü ridicat deambasadorul Italiel pentru Impërat, decancelar pentru suveran si sefr de statsi de ambasadorul Austriel pentru prin-tul de Bismark.

Berlin, 23 Martie.«Monitorul» public& un decret imperial

prit! care M. S. exprima multumirlle saiepentru dovezile de devotament ce i s'a a-retat. Impëratul reaminteste vicisitud!,nile vietiel sale, exprime Cu mândrie satisfactiunea ce simte de noua stare de lu-crurl creata de Germania, doraste ca u-nilatea patriel st resulte din prosperitateanatiunei datoritá lucrurilor pacifice.

Berlin, 23 Martie.Impëratul a acordat ambasadorulul Ger

manier la Viena, printul de Reuss, ordinul«Vulturuluï negro ».

Berlin, 23 Martie.La Camera Seniorilur, printul de Bis

mark apärâud proectul de lege eclesiastic,a spus ca 3oncesitinile l'&cute nu sunt mari

ca n'a p&rásit nici unui din drepturile su-verane, si ca n'a crezut nici odat& ce res-belul cu Curia Roman& va fi perpetui).Dupe p&rerea printulul de Bismark, adop-tarea proectutul va aduce o pace durahil&.Cancelarul termine zicend c& ceatrul s'apus In opositiune Cu Papa si c& dace Im-përatul si Papa sent de ecord, opositiu-nee perde din importanta ei.

MoseaVa, 23 Martie.D. Bentleretl', Gruetl' si alti oilt.erl bul-

garl, an sosit aci.Constantinopool, 23 Marcie.

Cale indirecta. Cestiunea Egypteanast& merce pe loc. Cu toati astea Poarta aprimit err un lung rapo de la Muktar-Pasa. Se crede deci of in revorbirile vortucepedupe examivarea a4estal report.

Constantino 1, 23 Martie.Cale indirecta. In cea e priveste ces-

tiunea bulgara, Poarta s'e, hotertt a cereRusset së'sl face cunoscut vederile et. Chu -kir -Pays ambasadorul otoman la St. Pe-tersburg, a primit instrpctiunl In acestsens.

Dupe mal multe amentirtl, d. de Nelidoft'a putut in fine obtine de Ialsultan audientacerute de vre -o 10 zile. D. de Nelidolf sta -ruise ca së fie primit in (lire alalte -ierl.

Nimic n'a transpirat diti intrevorbireaSultanulul Cu Ambasadorti<l Rusiel.

Acest din urmá de sigur',c& s'ar fi plansde atitudinea Portia fat& cti Rusia.

Poarta n'arespuns Inc& lea Nota d -lui deNelidoft' privitoare la irepla.ta despágubirilde resboiü. Se crede ca Porta va respundela aceasta, ca cheltuielile' militare air deobiect a ocroti resursele Turciel din carefac parte si veniturile afectate la platadespágubiril de resboiO.

E probabil ca aceasta cestiune a Post a-tinsk in audienta imperiale de erl.

St. Peterst$urg, 23 Mart.Sakir Pasa a primal ce: lnstructiunt se

expuie d -lui de Giers ca n.e o:ierileurmatode Riza -Bey la Sofia, tntrerupte un ñiomentdin Gauze evenimentelor din Rusciuk,permit eu toate aceastea së se spere case va face o apropiere bntre partine; camal multi membri din opositiune s'ait siunit eu vederile Portii; ce. aceasta voesLesë puie capët situatiunil attuale, a carelprelungire ar putea da nastere la gravecomplicar!. Poarta deci voeste se eunoasca.Iuainte de toate, vederile Rusiel asupra u-net schimbarl complecte a Regentel si aministerulul bulgar.

Poarta espune cá In aceasta ordine deidel s'a si obtinut o Iotelegere, care con-sta In a presi In favoarea opositiunil,o a treia parte, atât din Regent& cat si

din minister.Poarta cere in tine Rusiel SC se înteleage

co Puterile spre a desemna pe cea -1 -alti dolcandidati princiari tmpreune Cu printulde Mingrelia.

AGEuN'l'IA LIBERALondra, 23 Martie.

In camera comunelor, vorbind asupralegel criminale, d. Morley a zis ca legeace se propuue va lipsi pe arenrlasi de pro -Lectiunea guvernulul si cá mésurile ac-(uale vor slebi binele ce l'ar putea pro-duce propuneri ulterioare.

Viena, 23 Mantie.Stiri private sosite din Salonic, zic cá

Grecil ar cauta se provoace o rescoala inMacedonia. Pentru aceasta rescoale s'arfi adus armele ce auloriLatile otomaue le

a confiscat.Constantinopol, 23 Martie.

'l'rimisul sarbesc d. Novacovitch, a pre-sintat Portel proectul de tratat comercialLurco- sérl,). Serbia face mari concesiunl sipropuue clause nativael celes mat favorisate. Berlin, 23 Martie.

Starea sanátetei Impëratulut este foartebun& cu tout& osteneala ce results din

Berlin, 23 Martie.Reichstagul a adoptat fare discutiune

proectul de lege relativ la conventiuneaCu Serbia pentru protegiarea mostrelor.

Berlin, 23 Mantic.Impëratul a acordat mat multe au-

diente. Dupe aceea a fácut vizite la Re-gina Româniel, Regina Saxoniel, la mareleduce Vladimir si la marele duce de Saxo-nia. La ora 5 seara a avut roc un prânzde familie. Sears familia imperial& inso-tite de principele Rudolf de Austria aü a-sistat la representaba opere!.

CESTIUNEA ZILEIDiscutiunea BugetuluiIn sedinta Camere! de eri, s'a urmat dis-

cutia general& a bugetuluï, pentru continuarea debuturilor d -lut Al. Xenopol.

Noul leader colectivist terminase cu tifreleIn sedinta precedenta, cea ce a facut ca

In sedinla de eri, a Post mult mal amusant.Ne -a spus c& d -sa nu va face ca opositia,ci va vota bugetele, pentru ca are încrederein guvern si pentru c& crede ca liberali! tre -bue se mar stea la putere Inc& 50 de ani!Destul aü asuprit conservatorii tara de ladescelicatoare si pane azi! Si alte nostimadede genul acesta. care n'a avut alt dar de catd'a provoca ilaritatea.

Dupe d. Al. Xenopol, a vorbit d -nu Al.Djuvara,care cu mutt talent si într'un discursfoarte studiat a comb &tut punct cu punctcele zise de d. Al. Xenopolu.

D. Djuvara a arètat, c& noul financiar sieconomist al colectivit &ter, care, dupe chiarspusele sale nu se ocupa cu cestiunele bu-getare de cat de doue septëmenr, a afirmatprincipii economice cu totul false, ad usumcollectivistorum.

D -nu Al. Xenopol spuntnd in mod ab-stract si general, far& a One seam& de nicio alta consideratie, ca comerciul exterior al

one! tari da mesura bogatieî sale, a spus unlucru neexact.

De alt - minterr chiar d -nu Al. Xenopol s'aretractat err, and d. Djuvara 'I a probatcu statistici, In mijlocul hohotelor, la ce re-sultat,: ar duce teoria d -sale.

In sedinta de azi, disculia va continua,si d -nu Djuvara va desvolta a doua parte adiscursulul see.

SECRETUL CONFESIONiL

Voi)a¢a Najiouala In num8rul sal dela 8 ale corenteï ocupándu-se de pro-cesul criminal al lui Serban Ioan, osin-dit de una-zi de curtea de jurai deIlfov, afirma cä insu;i duhovnicul con-damnatulul a comunicat juratilor mär-turisirea ce 'ì: a facut, la confesiune, o-slnditul de comiterea crimes.

Am remas surprinsi de aceast& nemai pomenit& violare a constiintei, cutotul oprita In practica sfintei noastrereligiunl, si mai 'nainte de a avea timpsë lu&m informatiuni Intru cat ar fifost cu putint& se se dea o deslegareepiscopal& dulrovaiculuï spre a divulgaconfesi}}nea, am criticat actul raportatde organul guvernamental.

Suntem fericiti a putea Inregistraazï comunicatul ce ne trimite Directo-ride cancelariel Episcopiei de Argesiùsi care d& cea mal formal& desmintireVoiafei Nationale, care prin asertruneasa aruncase o pat& atát de odioas& a-supra misterulul confesiunel In Bise-rica noastr& I

Eat& comunicatul :

serb&ri. Bucuresti, 1887 Martie 12.Maresalul de Moltke si principele de

Bismarck aü primat distinctiuni de cal e Domnule Redactor,s'aü arétat foarte miscati.

Paris, 23 Martie.Regina Engliterel trebue st sos :asce la

31 Martie la Cannes.Paris, 23 Martie.

Linistea e pe deplin restabilite la Tu-nis. Consulil Italtel aú inmanat o protestatiune residentulul Francien In privintaultitnelor incidente din Tunis.

Berlin, 23 Martie.Erl pe la mezul noptel o teats de mun-

eltorl a lucercat st face tumult In fatapalatulul imperial.

Politia a recut, nunteroase arestari si aremit un mare numër dintre tulburatoricare se upusere la tuceput.

In ziarul «Epoca» din 11 ale corentel laCronica cu titlul «Duhovnicul» all atrasaLentiunea publicului asupra imprej urarii,ca la curtea cu juratr din Ilfov un preotduhovnic a dat pe fata marturisirea acu-satulul Ion erban si aceasta a fecut'o Cudeslegarea Prea Sf. Sale per. Episeop alArges'.rlui.

Sant autorisat din partea Prea SIC.Sale par. Episcop al Argesului ade-clara, ea o asemenea deslegare nui s'a dat nuntitului preot.

Pentru restabilirea adevëru I uI vë cog,domnule, redactor, se bine voiti a rectificaaceasta in stimbabilul ziar ce redactati,

I primind din parte -ml pe ling& multumiri

si tncredintarea prea deosebits', meleslime si cons9deratiuni ce vë conserv.

Secretarul Prea Sf. Sale par. Epiicop deArges.

Director, D. Angelescu.

UN JURAT CONSTIINCIOS

Primim de la d. Hagi 'fánase Pe-trescu, until dintre juratii cari ailfigurat In afacerea Stoica Alexan-drescuBrätianu, urmàtoarea seri-suare privitoare la persecutiile decare suferä de când e bànuit cit avotat pentru aclritarea Orovenilor.Ne gráhim a împitrtasi publiculuiacest document, care pune in !u-nlink proceditrile întrebuintate deguvern pentru a influença constiin-ta juratilor In viitor, precum a e&-tat si; o influenteze in trecut.

Nu facem nici un fel de comen-tariü. Faptele surrt destul de elo-cinte.

Domnule redactor,

De când am luat parte ca jurat la ju-decarea procesuluï In care frati Oro -veni eraù acusad ca complici aï luiStoica Alexandrescu, si In urma achi-Lärei celor dántèl, me vez persecutat Inmodul eel mal nedemn si col mal In-viersunat de politie. Nu s'a multumitcá a putut sé me insulte la balul de la20 Decembre prin Meschiu, locotenentde sergent!, acuma me urm &rest Cunenumerate procese de contraventil.Pina sculpt mi s'au intentat 14de aceasta natura din care 8 s'aùjudecat paan& azi, cele - l'alte find Inc&pendinte. Toate Bunt motivate pe faptulc& tin cafeneaua mea din Galea Victoriel 13(1 deschis& mal terziù de ceasu-rile 12. La Inceput am avut o permi-siune formal& a prefectulut de politie side aceea am fost achitat pentru pri-mele contraventiunr. In urm& s'a re-vocat atea permisiune si oe si tnchizla 12, totusl mi s'a intentat procese subcuvent c& a trecut ceasul eu cate -va mi-nute. De si noul comisar Rädulescu'mi -a fagaduit cä nu 'm! Mai va faceaceleasi sic me ca fostul comisar Var-lam, totusi primesc in toate zilele asemenea citatü din timpul fostulul comi-sar, inaintat se vede pentru acesteispr &vi politaI la Braila, asa In cât amfost chiar azi osdudit la fret zile de In-chisoare pentru recidiva.

Supul aceasta la cunostinta opinielpublice prin mijlocirea stimabilululdomniel- voastre organ, si protestez Infata el In contra acestor persecutiunrIndreptatu In contra unui cetätean caren'are alt& vin& de cât de a fi bànuit cänu Isl a c &lcat constiinta dupa placulpolitie!.

Hag; 'l'anase l'etrescu.

BULETIN EXTERIORALIAN TA GER MANAAUSTRO-ITALIANA

Telegraful ne aduce stiri Insemnatecare ne dovedesc cä alianta Austrogerman&- italiana a fost relnoitä. MarInMù o depesä ne anunt,a c& alianta eprivit& ca sigur& si alta ne comu-nica c& Comitele de Robilant a font de-corat cu col mat mare ordin al Prusiel,acela al Acvilei negre.

In situatia actual& cele ce se pe-trec la Roma ad o mare Insemnátatepentru desvoltarea ulterioar& a eveni-mentelor In Europa. Se stie c& ministerul Depretis-Robilant represint& po-liticadealipire altalil laconstelatiuneaformata de puterile centrale ale Eu-ropel sub il'spiratiunea sa conducereaprincipelni de Bismark. Comitele Ro-bilant mal ales e cunoscut ca un partizan cälduros a alianteï germano -aus-tro- italiane; el a preg &tit si a negociataceasta aliantä la 1883. Se Intelege prinurmare, cä mentinerea sa la putere In-semneaz& urmareaaceleasipolitice filogermane si ostile Franciel. Dar opiniu-nea public& In Italia e departe d'a Im-part &si ideile pe care se Intemeiazä po-litica comitelul de Robilant. De mulideja se fornrase un curent destul de

2EPOCA 1:.: MAi{TIE

puternic contra acestei politici vi pen-tru o apropiere cu Franta. Ceea ce acontrihuit mai mult 1a aceaste schim-bare In simtimintele natiunei italiane,a fost atitudinea adoptata de princi-pele de Bismark fata cu Vaticanul. SëStie ca imensa majoritate a poporululitalien considera pe Papa ca inimiculneimpacat a unirei Italtel. Se Intelegedar ca or -ce fapt care contribue la In-terirea puterer ai a Inrâurirel mante-ter. nu poate face de cât o rea impre-siune asupre opiniunei publice In I-talia.

De aceea am vazut c8 arbitragiul ofe-rit Papel de principele de BismarckIn cestiunea insulelor Caroline a fostprivit cu ochir raí In Italia. Cn atât maired trebue sa fi impresionat pe ita-lienIIntervenirea Vaticanulut In lupiaelettorale pentru Reischtagul germen,intervenire care a avut loc In urma In-demnulul marelui cancelar.

Italienü simt ca ajutorul precios daide Papa guvernulu" germen In cestiu-nea septenatulu!, va fi pl&tit prin con -cesiuni gi compensatiu" facute de ca-tre politica germana Sfí ntului scaun.Aceste concesiuni sunt de doué felurr.Mar intâie ele vor privi cestiunea reli-gioasa In launtrul Germanie!, dar desigur, ele se vor Intinde vi asupra rela-tiunilor Vaticanulu" cu Regatul Italier.

Aci s'a atins coarda cea mai simti-toare a natiunei italiane. Ei zic c& alia-tul Papel nu poate fi in acelaai timp vialiatul Italie" vi, din aceasta cauza opi-niunea publics Incepe a se manifesta cutarie contra aliantei cu Germania aiAustria ai pentru o atitudine rezervatavi mal simpatica Franciel republicane.

Acest curent avea mai ales insemns-tate In momentul de fate, feind-ca Incate -va septamân1 era sé expire aran -jamentul pe care '1 contrastase Italia cuputerile centrale ale Europei. Era darvorba daca acest aranjament sé va re-inoi sad dace Italia 'vi va relue libertatea sa de actiune. Pare ce poli tica austrogermen& a facut mari sfortari pentru aface ca ministerul Depretis - Robilant,ce este favorabil reinoirel aliantei, sérimàe la putere.

Daca am judeca dupé atirile ce so-sesc, reu,ita politices austro germaneeste complecta la Roma. Ministrul De-pretis- Robilant remane la putere, ali-ante se reinoegte vi se vorbeate chier

de asta data. Italia a obtinut nivteconditiun" mai bune In schimbul con -cursulus precios pe care It da politicenprincipelui de Bismark.

Poate chier ca toate greutatile ce s'aüfacutpentru rernoireaalianter n'aü avutalt scop de cat a mari pretul.

Pare ce diplomati! Italien' urmeazscu succes traditiunele luI Machiavel.

V.

INFORMATIUNIAzi dimineatä d. prim ministru

scoborind scara de la ministerul derezbel a alunecat si s'a lo vit la mina,la genuchi gi patin la cap.

Doctorul Gantacuzino a vizitat i-mediat pe socrul :éü.

Loviturile de vi uvoare vor nece-sita totusi $ederea In casa a d-lui Brft-tianu eel patin astä zí.

La vîrsta d-luiBràtianu si ce exnl-tatiunea spiritulus sëü, o loviturä lacap, ori cît de r.einsemnatá, poateproduce o comotirtns primejdioasá.

I.ti d. Brátianu .+-casa. poarfa erajumPtate rochi: ït si pazita, ne lìngáobicinnitul GhiGá>gi'sergeutii de oras.de !dol pacinici Ni-Vident scurtigrovi inarmati eu enorme bastoane.

itSe vorbete cu multü insisten.t"s de

niste negocien foarte insemnatecarear avea loe la Viena eu ocaziuneatrecerei Regelui vi a Regineì: princapitala Austriei.

E vorha mai ales d'a stabili uneleconditiuni cari vor servi de bagapentru conventiunea de cox.erciü.

Sé zice cä cortventiLnea proviso-rie eu Franta va fi In ori ce cas pra-lungitá pentru t.rei luni.

keeasta, bine înteles, nu va î:m-piedica urmarea chiar imediatá anegociatiunilor.

Stir". private din Sofia ne spuncá acolo se consider& ca iminent unpas de mare însemnatate din par -tea Regentei. Se crede rà Sobraniava fi convocatá In termen scurt sic& Regenta îi va cere sé proclameunirea definitiva a ambelor Bul-garia vi independenta.

Agitatirrnea in Macedonia la proportiuni însemnate. Bande armate,formate d'a lungul fruntarel bul-garo- macedone sub directiunea d-luiStoianoff staü gata a trece In Mace-donia pentru a spriiini miscarea cese pregstevte acolo.

XDelegatii români pentru negotia-

rea tractatelor de comerciü se î.n-trunesc foarte des vi lucrez Cu mul-tá activitate. Eri inca, ei aü avut laministerul financelor o intrunire ca-re a tinu mai m>{lte ore.

In cercurile oticioase se crede caplecarea delegat lor la Viena va a-vea loe îndata dupá întoareerea M.S. Regelui, decïi nu ;i mai curând.

tGnvernul nostra, a hotirlt ca Ro-

mania sé participe la expozitiuneauniversalä care va avea toc la ParisIn '1889. Notificatiunea aeesteì: ho-tärîrï a vi fost fsicutä guvernuluï.francez. t

D. Ion Bratianu a avut eri o lung&convorbire eu d. de Coutouly, minis -trul plenipotentiar al Frarettii, caremersese 86'1 gäseaseá la Camera.

Azi dimineats la 9 ore, comisiunea de anehetá chiamata a se pro-nunta în afacerea generalului Can-tilli s'a intrunit la ministerul de rez-bel, pentru a se constitui si a luacunovtintá de dosar.

atConsiliul comunal a hotârí:t, ca

mai multe însemnate reductiuni säse facä In proiectul de buget prezin-tat de primer, pentru exereitiul vii-tor. 0 comisiune specials care s'avi intrureit asearä, vi care este com-pus& din d-nü C. Zamfirescu, Pro-copie Dimitreseu vi G. Bibieescu, afost însárcinat& cu aceasts lucrare.

Ni se asigiirá ca d. Nacu va trecela ministerul cultelor vi instructi-

un& publice numai dacá d. Sturzava rémâne in cabinet gi va Inn por-tofoliul ffinance?! r. Stáruind însá d.Sturm In hot rea sa d'a se re-trage, depart entul cultelor ,si

instructiunei pnblice va fi î.ncre-dintat d-lui And rei Vizan li desprea cärui apropiata intrare lu ministerse vorbea de altmintrelea ca de unlucru sigur eri la d. general Leca.

Se zice cä chia mainte de sfir-$itul ace3tei s?ptümâni Stoica A-lexandrescu va fi pornit la Târgul-Ocna. ' fi

,

itIacá eum se comptine consiliul de

anquetá care azi este chemat a cer-ceta r!asul d-lul General Cantili. D-nügenerali Cernat, G. Anghelescu, Ra-covitá, Arion Ri Dunca.

Acest consiliü n'a fost tras la sortcum cere legea, ci numit de d. mi-nisiru de resbel.

Cu ocasiunea acestei afaceri s'acomis diferite cálcäri de lege,ce vomreleva într'un viitor articol.

Putem d'acum afirma, ca cea cese petrece eu d. general Cantili esteo curatä persecutiune, respuns lapalma ce acest demn militar a datguvernulul In afacerea sergentului-batàuv degradat.

Ministrul de resbel a hot &rît sétina seamä de dreptele reclamatinniale medicilor rezervisti el a dispusca solda sé fie plátit:3. celer coneen-trati .

Aceasta mésuräeinstitá a fost luatágratia d -lui doctor Itâmniceanu. Cinear crede-o ?

tSe vorbete din noti, de rândul

acesta cu mai multä stáruintá decât ori când, cá d. Alexandru Bel-(liman nu se va mai intoarce la So-fia. D-sa va fi ï:nsärcinat cu functiu-nea de secretar general al departa-mentului afacerilor strëine dându-i-se titlul vi apuntamentul de minis-tru plenipotentiar.

D. Dimitrie Olânescu va primi oaltä destinatiune.

Se spune cä d. prim-ministru arfi invitat pe d. Xenopol sé 'vi deademisiunea din postal de sef al ca-binetului séü.

Inregistrám aceasta tire dar nu'ï putem da niel un crezPmânt cácinu crF,dem cad. Brátianu sé se pri-veze de serviciile d-1111 Xenopol toc-maï când a devenit In adevér vred-nic de local-de incredere ce ocupäpe lângä dânsul.

DEPESI TELEGRAFICEA(E \TIA LIBERA

Berlin, 24 Marti e. Monitorul Im-periuluï public& o scrisoarea Impara-tului prin care exprima multumirilesale poporu'ut pentru simpatiile ce i -aaratat Cu ocasia a 90 aniversare a nav-teriI sale.

Petersburg , 24 Martie. Politaacontinua cerceterile sale in privintaultimulul atentat contra Tarulut. Ea adescoperit un centra de conspiratiuneorganisat de revolutionarl pe liniaFinlande la 12 kilometre de Porgolovo.Proprietareasa acestei case ad fost a-restate, s'a gasit dinamita in casa.

Bernin, 2í Martie. Romani* vi O-landa aü notificai consiliulul federai al

Elvetiet adesiunea lor la conventiuneaprivitoare la unitatea technicá a drureurilor de fer.

Ariens', 21 Marti e. Neue Freie 13 ?essede astazi, vorbind de negocierile caresunt a se relncepe pentru rncheierea u-nui tratat de comert cu Romania,rice ça analisandu -se tratatul de co-mert ce Romania a lt.cheiat eu Germa-nia nu se poate pune multa speranteIn resultatul acestei negocieri.

Berlin. 21 Martie -Se zice ça mareleduce l'lademir esteinsarcinat eu misi -unea de a lucra aies pentru reinoireaaliantei celor trel imparati.

DIN DiSTRICTEI A 5 I

Esecutarea lui Marcos Sipsimos Dia-sorinos.

In zilele trecute se turburase apeleprin iaas.

Era o mare emotiune printre colecti-vigtl : »Aceasta nu se poate sao lasam»sé se petreaca a$a !... Trebuie sé 'I

»scüpam cu or-ce prep r auzia'I Intoate partile.

Era vorba de contestatia electoralefacute pentru vtergerea çün listete Ia-gilor a,unut aventurier numit MarcosSipsinzos ce se porocleate »Diaso-rinos« care flind grec neinp&man-tenit, s'a furigat Si In baroul Jean viIntre alegatorii colegiulus I.

I.a primarie contestatia s'a Meut ded. Eugeniü Ghica Budiateanu ca sé fieaters din colegiü I; dar colectivivtiIdin Consiliü neputând se 'I mentina InColegiul I, de oare-ce se vadise ca nuare niel o proprietate, totugíl'ad trecutIn listele definitive ale Coleg. II cu titlude »avocat«.

Atunci d. I. G. Ghica alegétor InColeg. II a apelat la tribunal contra a-ceste' Inseriert arbitrare. Termenul era4 Februarie, dar desbaterile neputân-du-se ispr&vi In acea zi s'a amânat peziva de 7 curent, cane s'a dat vi ho-tararea.

Colectivivtil ai-aü pus totzelul In ac-ciunecect ei numéradpe acest individprintre frunta$i"lor. Ei 11 alesesers chiervice-presedinte In Consiliul Judetean alIaailor vi se svonise cs la o noua ale-gere generala politica i se va oferi untoc vi In parlament....

Pentru e" dar, perderea lui Sipsimosera lucru mare ai se considera ca o lo-vire data prestigiulu" »partidului«, deaceia n'aü neglijat riimicpentru al sus-liane : sensori anonime de intimidare,influenti centrale oculte, presiuni mo-rale de tot felul, nimic n'a lipsit, $i Inziva procesulu" o adevérats manifes-tatie de avocati vi de deputati s'aü f*cutIn favoarea confratelul lor.

Trebue sé notez Inca In treacat caindividulestetn strtns& legatura de ghe-veftur" avocateat" cu ilustrul EvgenieStatescu, care '1 acopera cu malta luiamitie.

Opozitia Jevana a fost representatsIn ziva termenului prin d-ni" I. G.

Ghica vi A. D. Holban vi prin d-nil a-vocata N. Ceaur-Aslan vi Penescu

catre care aü b'ne-voit a se alaure aldistinsul profesor universitar d -1. To-cilescu.

Avocatii lui Sipsimos s'aü pus peterenul pernzaneniii listelor $i a lucrulu`rjudecat de oare -ce el isbutise se oh-tina prin surprindere, In 1881, o sen-tinte de la tribunalul de Iav!, Para ca séfie fata vr'un alegétor din colegiü, sat)macar vr'un representant al primaries,care respinsese cererea de Inseriere peliste.

llotarlrea aceasta stranie pretindeca, In puterea unaf certificat subscrisde cinel martori complesentl cari de-claraìí pe Sipsimos 'náscut la Ismail în,.,nut 1847, el are dreptul de cetaceanroman, pe cuvant ca nnecsându -se Ba-sara.bia la Moldova tart locuitorii el aüdevenitcetateni al Statulul la care s'aualipit noua provincie, dupé tratatul deParis. Tribunalul fare sé cercetezedaca numitul pe tanga nastere avea5icalitatea de cetltean rus, is octroiatcu ochis Inchivi nationalitatea noastre;când se tie ca numai cu drepturile ceaü avut fata Cu vechiul suveran, locui-toriI unel provincia anecsate tree lanoul suveran de tara caruia s'aü alipit.

Dar ceia ce'" enorm In aceasta hota-rire, este uvurinta cu care pe acest ce-tacean de contrabands Il transforma alin proprietar al caselor d -net Harisiadifera sé'i Ceara niel un act serios dincare sa resulte ce el este adevératulstápân al tor...

Si ast -fea s'a Inscris in 1881 intre a-legétor'" proprietari I

Pe baza unes atât de ridicole hoterirl,care n'a fost macar obtinut& prin o dis-cutie contradictorie fats cu cine-va, a-vocati" contestatulul voiaü sé Incon-joare acum on ce desbatere leal& lalumina ziler, opunend -o tuturor ca oautoritate sfântá vi neprihanitä I...

La toste cererile adresate lui Sipsimosca sé produca In instants actele lui denationalitate vi de stare civila, la toateIndemnurile se declare categoric dacevi acum voeate a ,se servi de actelementionate in hotarlrea din 1881, el aopus un sistematic refus; contestatuls'a marginit a pretinde ce are «posesiunea de stat» vi ca listele find per-manente nu poate nimeni se'I malatearga dintr'énsele, mal ales când areIn mâinele lui al o sentinta judec &to -reascá care '1 proclama de roman... ceIn asemenea conditii nimeni pe lumenu mai are dreptul sé'i cerceteze sta-tul séú politic sala civil.

D. Profesor Tocilescu cu malt talenta arétat ce Insemneaza, In principió,permanents listetor vi ca nisi Intr'uncaz ea nu se poate intinde pens a ani-hila dreptul de control anual dat delegea electoral& cetatenilor;ca dreptulde nationalitate primând pe toate cele -l'alte, de oare ce dintr'ënsul se nasetoate insuvirile cetatene$ts el nu sepoate obtine prin deducen piezive saüprin prescriptia unor forme de proce-dura, ci trebue se existe In sine, inmod nediscutabil, ca o Invuaire perso-nals al aceiui ce pretinde¡ al poseda.Find ca nationalitatea nu se confer*nisi prin sentintr judecatorevtr nici sadobludevte prin vi'o prescriptie dinnegligente cetatenilor saü din nevigi-lerete autorit&ti!or.

FOITA ZIARULUI «EPOCA»

(J4)

ALEXIS BOUVIER

FEMEA _l'IOTRULUI

PARTEA DOUA

XIX

Juvaerurile Izei

Unul din agenti care se uita curios lalocal unde strebatuse glontele, vi careInfatiYa la un deget de tèmple, pefrunte, o genre neagre. asemenea cu opecete de doliü ce i s'ar fi lipit pe piele,si din care curgea putin singe rovu,striga :

Uitâ -te, d -le, nu e mort.Comisarul ii apucs lndata de mana ;

pulsul I" batea viol...Aduceti iute un doctor...

At'incl servitori" Incepura a alergaIn toate penile, unii dupe doctor, altiica sé &duc& ape Si se speie rana.

In timpul ce se ocupaü cu Fernand,comisarul Intrebe. pe femeia din casa :

Unde e d -na Saglin ?D -le, nu pot se v'o spun; am venit

sé ajut doamnel ca se se desbrace,apoi8m läsat'o dupa ce am Meut lampa

mai mica.. Parea ca doarme.Povesti apoi plecarea pripitá a lui

Fernand, precum al întoarcerea sa ne-prevézuta.

Oglinda asta a fost stricate de oloviturá de pistol tras& din odaie.

Si comisarul voi sé intre.Usa era era inchiss pe din neuntru.

Ce va sé tica asta... zavorul e puspe din neuntru.

Porunci unen slugi sé treat& prinsp&rtura oglinzei vi sé -I deschiza uva.

Intra repede vi sé nit& pretutindeni,temandu -se se dea de cadavrul tinereifemei; examinand patul, zise, dânddin cap :

-- Aü fost culcati dos In patul esta...Si eu toate astea cl. Saglin e Imbracat...Ce s'a petrecut, In afar& de aceea -cene aduce ?.. N'a evit nimeni din casa ?

01 nu, d -le, toate uaile sunt bineInchise vi n'am auzit nimic de cat poc-nitul pistolulu! ,si sgomotul oglinzeistricate.

Dar ce s'a fácut d -na Seglin, pecare ata lasat'o culcats aid ?

D -le comisar, nu atiü, ed... Mi -efoarte frica, zise aervitoarea a carviocre se ume.zire.

Este vr'o alta use afar& de asta ?...Da, d -le o us& din dos care duce

In gredine... Iat'o...Iute, vino, arate -ne drumul...

ponte o vom gasi pe acolo...Se coborâra In gradina ; pe scar& nu

era ramena, uva era rachis& tii nimicnu flcea se se presupue ce cine -va se fitrecut pe acolo. Auzind sgomot, comi-

sarul se urea din noü sus... Venisedoctorul.

Vezt, d -le, ü zise el, vi spune -nedace e vr'o primejdie.

Doctoral se uita eu bogare de seamsvi zimbind :

Nu-1 nimic, glonlele s'a turtit deos... vi am së'l scot Indat&. Dar malbine sé calcina pe bolnay...

Se lasati aici toate la locul tor...Mi -ata spus ca e apartamentul doam-ne" ? Intrebá comisarul.

Da, d -le.Duce -ti'l in odaia lui. Casto, zise

el unul din oamenii ser, al sé stai lingeel ca se'I veghiezr. D -ta, Josset, alearg&de -m' adu zece oameni pe care II ve"pune de paz& prin casa.

Nimeni sé nu iase de aici, zice el sfìr-vind, catre slug!.

In timp ce se Indepiineaü or1inelecomisaruiuí, pe and Fernand sta In-tins pe pat far& cunovtint& ,ai doctoralextragea glontele, femeia din casa erasupusa la interogatoriü vi un agent luanote.

Gànd al evit din odaia asta, pe la12, d -na Séglin era culcata ?

Da, d -le comisar, era culcatá,foarte linivtita, foarte vesela; d -nul avenit sé'n tica la revedere, fágaduindu -1sé se Intoarce. a doua zi seara.

§i de atuncr n'ai mai auzit nimic?Nimic, d -le, vi odaia mea e sus.Doamna SGglin avea o purtare

buns ?0 dal d -le comisar,abia sail Insu-

rat vi sé iubeaü foarte mult ; domnul

nu gândea de cet la doamna vi coam-na numa" la domnul.

Nu ti s'a parut nimic schimbat InreIatiunile sor zilele acestea

Nimic, d -le comisar.Cu toate acestea a fost alti ceva

care nu se poate lemuri.... Dace s'a u-cis el insuai n'a putut sé strice el a-ceasta oglindá.

D -le comisar, zise agentul carese uitase la revolver, s'a tras doué lo-

ituri....Ei bine 1

-- Poate ca vtiind ce va fi arestat Inasta dimineat&.

Arestat 1 zise femeia din casa.S'a hoterst sé se ucidá, dar n'a

voit ca femeia lui se -! supraveturascá.,.D -na Séglin, speriata, se vede, s'a In-chis la ea ; a tras poate de aici In ea,stricând ast -fel oglinda, si apoi a trasal doitea foc In el.

Da, sé poate se Ise asa ; dar a-tunc" ar trebui sé gasim pe femeia sa..Dace a fost atinsa, am gasi -o !&nit& ;daca n'a fost, a trebuit sa se Intoarcedup& faptul barbatului séa.

Poate e In gredine.A 1 dar, me gâudesc un lucru d-le

comisar, am luat tonte hainele de ziale doamnel vi le am dus sus ; nu i -ammai lesat de cet un capot ,ai un val.Nu le mal vâd aie' ; prin urmare suritpe dansa.

Trebue sé o regasim. Cautatl pre-tutindeni, zise el agentilor pe care I"chemase.

Un servitor veni se spue cs victima

se devtepta. Comisarul alerg& îndatala odaia lui Fernand Séglin. El sta in-tins pe pat, legat la cap. Deschiseochii, se ridio& Intr'un cot vi se uitasperiat Imprejurul lui. Nu 'vi da Incabine scarna. Vederea oamenilor care 'tlnconjuraü nu 'I minuna, I$ amintea çasa petrecuse. Loviturile de pistol deateptase pe servitori care venise In aju-torul séü. Recunoscând pe comisardupe Insemnele lui, Il Intreba :

D -le comisar... iai arestai... pe a-mândoi ?

Cine e ? zise comisarul far& arespunde la lntrebare.

El e, contese Otto.Contele Otto ? l'ai surprins In o-

daia femeiel d -tale ?Da, zise el furios. L'am surprins

In bratele sale. Ir ai In mana d -tale. Elm'a asasinat, mi -a Intins o ourse, meeatepta.... Unde -I asasinul ?

Imboldit de suferinta aprige a gelo-sie!, el vois ça mai cu seama sé-si res-bune asupra celui care fi lusse pe fe-meia pe care o iubea. N'o lnvinov&teape dansa.

L'ati arestat ? Intrebá el Inca odata.

Nu, d- le.,.. Ir caut&m.A plecat ?N'am dat peste nici o arma.Daraea? lntreba el cu grije.Când am intrat In camera femeicl

d -tale era goal&, toate upele eraü In-duise... erat lntins fera cunovtinta Inbuduar, vi mal Int.Aiü am crezut Ni teal sinucis.

(Va urina)

FPOCA» 13 MARTIE

----- -------__J

PUBLiCITATEA

ZIARTTIIUI , , EPOCA`

Tirttgiu 6,000 de fol

ANUNCIURI SI RECLAMEAnunciuri pe pagina IV, linfa

30 ban'.Anunciuri vi reclame pe pagina

III linia 2 'lei.

D. Asian a adaos ca autoPitatea lu-crulul judecat nu este absolut& nici incivil, dupe opinia luminat& a Juris-consultilor, necum se fie admis& Inmaterie politica gi elettorala, cânde vorba de nationalitate. Si ca se probeze cä protivnicii vor se surprind&justifia, a depus In mâinile presedin-telui o atestatie a primarulul insuletTinos din Ciclade, investita cu toatelegalis &rile necesare, prin care se a-rata ca individui in cestie este nàscutla Tinos din peirinii eleni in anul 9 849gi inscris in condica naaterilor de acolola matricula no. 636 iar nu la Ismailin 1847 cum se pretinde sentintatribuna-lulut de lari data in 1881. A depus ase-menea o deciarafie formala aconsulululRusiel, prin care se certifrc& ca existaai ali existat dianainte fie 1847 condicido nastere si de moarte In Ismail casi In toat& Basarabia ; ceia ce probeaz&cä data Sipsimosar fl fost intr'adevern &scut la Ismail la 1847 nu avea nevoe deo atestatie prin martori când era atât deusor se scoatà un estract In regula dinzisele condici. A depus Inca un act denastere a lui Sipsimos, facut tot prinmartorl in 1872, spre a se putea casa-ton ; dar In el se pretinde c& contes-tatul s'a n &scut asta data la Ismail In1846, iar nu In 1847, cum zite hot &räreacitata.

Mai mult, spre a Inconjura legea Inprivirea autoris &rii p &rintilor la c &s &-toria flilor, acest semel falsar, tot prinmartori a f &cut $i un act de moarte Incare se arata ci muma lui a murit laIsmail in 1846, (adita lnainte de a 'Inagte) pe când dupe informatia luat&de la starea civil& din Galati se dovedeste c& a murit In Galati In Octombrie1885.

D. N. Ceaur Asian Intro brillant& re-plic& a spulberat toat& argumentatiu-nea sicanier& In dosul cäreia Sipsimosvoie. se se ad &posteasc& ca se remâiebine inscris In listele Iasilor, vi pentrua departa or ce discutie sincera a calitafii de cetàtean roman ce pretinde aavea ; d. Asian a ar &tat cum, prin ma-nopere de surprindere gi prin ajutorulunor serif de falsuri cutezatoare acestom si -a cl &dit si statutul sëü civil $icel politic.

Tribunalul dupe o scurt& deliberarea rostit sentiuta sa prin care declaraca Marcos Sipsimos nu are calitatea decetäçean roìnáu si nu poate figura titrealegálorü romdni .

Pronuntarea acestei hotärârï a produs, in numerosul public gramadit Insal &,o explosiune de multumire. ToatAlumea din Iasi priveste aceasta sentint&ca o legitim& satisfacere data morali -tàfel publice si convtiiritei nationale.Uni: aateapt& sanctiunea ei suprem&adeca pedepsirea falsarului spre pildu-irea serioasa a celor ce ar mal fl ispi-tifl se calce legale cele mai esentialeale t &rii.

Vom vedea acum dac& $i acegtidemni magistrat! care si -ali Indeplinitcu constiint& marea for Ins &rcinare sociaie, vor fi tratafI cum a fost tratat altdemo magistrat d -nu Sofian pen-tru cä a Indräsnit a se purta corect Inalegerile comunale de Iasi.

Decl in resumat result& din cele cepreced

1. Ca, Sipsimos s'a furisat In baroulIe$an far& ca nimenl së'I fi vezut in po-sesiunea vre unel diplome, calcand le-gea constitutive a corpulul de advocati;

2. Cä, s'a c &s &torit cu plasmuire deacte false calcând legea staril civiledeclarându -se nàscut in 1846 in Ismaicand stia bine ca este n &scut la TinosIn 1849 ;

3. Ce, prin un fall impili declara pemuma sa moart& la Ismail In 1846 cândea a trait pânä, In 1885 Galati unde asi repausat ;

4. C &, pentru a se tnscri In listeleelettorale ca se poata esploata politicaprecum esploateaz& avocatura totprin plasmuiri de acte false se aret&nàscut la Ismail In 1847, când stia caeste set &lean Alin nascut la Tinos in1849, ear nu cetatean rus cum a susti-

nut c& este dinainlea tribunalu'uI deIagt In 1881 Int:'o judecat& pe caro oorganisase se fie fini contradictorl.

Eat& omul ! Ea',a colectivistul L..1flAm Itise c& el nu se tine Invins cu

atît, $i ca tare pe Inaltele lui protectiise va adresa Curti de Casatie; ear d c&.si air' nu va fi mal norocos de cum afost la tribunalul d= Iasi, apoï se vaIntoarce cu cerere de Imp&mêntenir!I laParlament, unde ct!e c& patronul sëüobtine tot-ce v0iéste de la majoritateacolectivista...

Vom vedea !Ar fi o adeverat& rugine pentru tara

aceasta ca se o vedem transformatä InNoua Caledonie pf-nt.ru oplosirea tutu-ror aventurierilor lume!... Si fund-c&voiesc se scutesc tara mea de ast-fel derugine, sili se ve trimit copiede pe toate actele ce concerna pe Mar-cos Sipsimos Diasorinos, precum sinotite precise de faptele lui, atât pen-tru timpul ce l'a petrecut in patria luicea adeverat& cat $i pentru Iimpul cel'a petrecut la Kisineü si In Iasf. Câctam auzit spunâ.ndu-se c& a rugit dinTinos si s'a refugiat In Kisineü spre ase sustrage de la efectele und con-damnatiunt pentru furtul a 3000 drah-me pe când era impiegat la o judec&-torie In partea locului, gi c& atA.t InKisineü cat ;i In Iasi, ar fi faut ìsprävi:(1e o moralitate cu totul condemnabil&.

A ntohi Furnicú

CORPURILE LEGIUITOARE

SENATULsS'edin¢a de Joi 9.2 Marlie 9887

D. Al. Orescu, vice presedinte, deschidesedinta la 2 1/2.

D. Eug. Statescu ministrul justitieiroagA biuroul se pue la ordinea zilel deLuni cartea IV a codicelul de comert.

D. Vergati vrea se vorbeasca.Voci Intrerupênd : La buc ítareasa I...

La slujnice!... La doica! la doical...D. Starescu anuntA Senatulul ca dupe

vacantiile Pastilor sesiunea parlamentarAse va prelungi.

Senatul trece In sectii la 2 si 45.Bedecu.

CA ALE RA,}edinta de la 92 Martie 9887

D. vice - presedinte G. Chitu deschide se-dinta la ora 1 i/4 fï.ind presenti 115 de-putatl.

D. Fleva consiente la amânarea interpe-1&rel sale relativ la afacerea Ogrizeanu,Primul miiiistru flind absinte.

D. Djuvara continuând discursul sëüde eri, respunde pas cu pas la asertiunilefantastice si la rationamentele bizare aled -lui Xenopulo.

D -sa demonstri ca departe de a ne bu-cura de o stare financiara straluciti, ade -verul este c& niel o tara din lume n'are odatorie public& asa mare In raport cu bu-getul seü ca tara noastra.

E Limp se ne oprim eu emiterea de renta;deja prea muli ne am inaintat. Falimentulsali ces putun discreditul bate la usa.

Parisind terenul fifrelor, d. Djuvararespunde d -lui Xenopulo asupra politicelgeneralesi situatiel parlidelor tn presenta.

Parten aceasta a discursulul d -lui Dju-vara este de o energie admirabila. La fiecare argument, oratorul stie s'adaogecate o trasura de spirit. u -sa maniaza cumulta usuriut&;idibacie sarcasmul; a-postroteie sale catre d. Xenopulo, sdro-bitoare pentru atesta, ali fost subliniatede calduroasele aplause ale minoritatel.

«D. Xenopol ne -a calificat pe noi libe -«ralü disidente partid in formatiune» fie !Dar d- voastra ce sunteti? «daca nu o co-«lectivitate in deconipositiune ( aplause pre-lungite).

S'aude o teribili soiiere a clopote-lulul presidential.

D. Kitzu, d -le Djuvara! intratl fu ma-terie (ilaritate mare).

Oratorul termini zicând ci precum d.Xenopol, procuror sub d. Lascar Catargiu,a declarat de la tribuna ca atunes vota cuconeervatoril ca sé nu 'vI piarza postul,precum a mal declarat ear&ai ca d -sa esteazi avocatul guvernulul, tot ast -fel binu-este d -sa ca va vti se apere ori -ce partidcare ar veni la putere ; ciel d -sa, dupapropria d -sale marturisire nu e omul con -vingerei, ci omul care se calauzeste dupainteresul momentulul, un fel de plastureguvernamental. .tilaritate , aplause) cu-vèntul va ramanea.

Dupa ce termina frumosu; seü diseurs,d. Djuvara este trnbratisat si fe'.icitat deLoti colegil sei din ininorilate.

D. llihaescu Porumbaru, este guver-namentalul desemnat pentru a respunded -lui Djuvara.

Discursul seü este un diseurs de cir-cumstantà. Ingrata sartina este, zaii, seapere circe -va o causa proast8, l'ara alt&couvingere de cât actea ca n'are ce face sitrebue s'o apere.

D. Porumbaru se Intinde muli asupradelicitelor vi diferitelor rare mosteniLe deguvernul actual de la guvernul coiiser-vator.

N'are cute sal observe r_à tntre Coate a-cele refe, mostenitc de la guvernul cou-servator figureazä si d -sa, e re pe atuncïira un apiràtor al set cel putin tot atât decà!duros cat este azi aparatorul politiceicolectiviste. Triste. mostenire care nu trehue primit'r niel pastratà de cat sub hensfaci 5 de inventar !

Dupaoor& de In: eiotona IJtanie, sbrhadde repetitie a prreedentélor discursuri gu-vernamentale, mucrobul culectivist ohositcere presedintelui 5 minute de pausa.

La redeschidere cl. M. Porumbaru continu& pe acelasl ton si mal vorbeste incaun ceas, dupa care sedinta se suspendadin noie. Dupa cinti minute se redeschidesi se ridica definitiv la 5 112.

Un spectator.

ULTIME INFORMATIE! I

D. Dim. Gusti, vice-presedinte alSenatului a fost lovit azt noapte deun atac de aploplexie.

Se crede insa cá bol:iavul se varestabili In carte-ad.

Una din operatiunele cele mairari si importante a fost asta -zi exe-cutata la Spitalul Celtea de catre d.Dr. Severeanu In presenta d -lor Doe-tor'. Clement, secundarul d -lui Dr.Severeanu , Leonte , RomniceanuFiala, A. Fiutino, Gligorescu, Schah-mann, Dumitrescu, Marin, Baleansi a d -lui M. Cogí lniceanu.

0 femee Inca tênéra, ce purta oenorrnä splina hypertrofiat . si flo-tantä ce 'i produces mare jená s'asupus asta -zi operatiunei care eraabsolut necesara. D -nu d r. Seve-reanu a practicat eu deplin sucresextirparea acestuì organ.

0D. Aurelian a fost chiemat azi

grabnic de la Senat la d. Ion Brä-tianu acas-s. Colegii d-lui Aurelianpiitreaü a atasa oare-care insemnà.-tate la acest rapt si '1 comentaü indiferite chipuri.

0Ineercarea mitn-tilozelor s'a h.Itárit

a se face pe o scarä mai irititisä. Inacest scop, o baterie compleetä demitrailoze va fi data regimentulu'. al6-lea de artilerie.

0D. Manolescu, tost prim-procuror

la tribunalul ilfov si actual procurorgeneral la. Cartea d'apel din Bucu-resti, afost Insürcinatde d. Ministrual justitiei sé ia de la tribunal do-sa ru I afa cerei Ogrezeanu si sé '1 ducala Ministeriü, insàrcinare de cares'a si aehitat azi.

De ce d. Manolescu ?e

Apreciatiunea d-lui Mitica Moruziasupra purt3rei d-lui Xenopol In a-facerea d'alaltà-searä :

«Acum véd si eü cä este jidan» azis d. prefect al politiei rotuniindfraza eu o espresiune foarte romà-neasciä. e

Intre personagele stréine de eu-rand decorate de guvernul nostrusunt si d -nü Goblet prezident al cori -silului si Flourens, ministre al afa-tcerilor stréine In Franta. Ambii aliprimit marele cordon al «Stele& Ro-maniel ».

0D. Lupu Costaki, care nu pare

tocmai entuziasmat de noua sa func-tiune ar fi declarat mai multer a-miel cä 'si va da tri curând demi-siunea.

Sectiunile Senatului s'ata ocupatazi eu legea comuualä. Doué see-tiU ni a ü i terminat esamina rea a-celei. legi si ata matait delegatii lor.

.

De si medieii aü recornandat pen-tru azi d-lui Ion Bràtiarlu repansuleel mai absolut.,totusi d sa a priimitla 12 pe colegia sêi cu cari a tinutun scurt cnyiliü.

oD. Dumitru Sturza aspus din nota

azi mai multor persoane cä da-ä vapäräsi iniuisterul instructiunei pu-blice, aceasta nu va fì pentru a luaun alt pprtofuliü ci pentru a seretrage definitiv.

oConsiliul technic de pe lânga pri-

mfria Capitales s'a pronuntat cate-goric contra reductiunilor nechib-zeite facule de comisiunea bugelaraa G insiliului comunal la capitolulserviciului technic.

Conferinta d -lui I. N. Iancovescu,care era anuntatà pentru asta sear &,nu va puteaavea roc, d. lancovescu,find retinut la Craiova din causeneprevëzute. e

Doamna Paulina Luca, asteptatäCu atâta neràbdare de publicul a-

i motor de muzicà bunk, care n'a

pntut Inca parasi Viena din cauzasanstätei sale sdruncinate, va sosiDatuinica viitoare in Bucurestì.

Prima sa representatiu' e vafrdataMartea viitoare eu opera Trovatore.

Se se citeasc pe pagina IVI.iLTIMA ORA.

STIRI DE LA BUFETUL SENATULUI

D. Senator Antonescu (Cârnu dinTeleorman) se acezase azl, mainte dedeschiderea aedintet publico, pe bancaministerialá $i suridea la niste cunos-cuti al sel aflati In una din tribune.

Un coleg al seü, doctorul Frumu-$eanu, trecand pe dinaintea lui 'l salut&profund.

Atunci d. Antonescu, ambarasat, sise:«Nu este asa ca 'ml ar sedea bine

Cum nu, respunse d. Frumuseanu;si de ce n'ai fi si d -ta pe atea hancácând atâti idioti ail ocupat acel loe ?

Pardon, aci nu vade de cât d. Br &-tianu.

ULTIME DEPESIAGENTIA HAVAS

Berlin, 24 Martie. Regele si ReginaRomâniei ali vizitat ieri dimineatà ar-senalul. Onorurile ali fost Meute de co-lonelul Ising si directorul Weiss. Re-gele Carol era In uniforma de dragoni.Majestátile Lor examinara arsenalul intoate detaliile sale ; sala de arme a-trase mai cu seams atentiunea for.

Dupa ameazà Majest &tile Lor ali asis-tat la gedinta Camrriï Seniorilor.

Seara, Regele vi Regina ad asistat larepresintatiunea de gala data la Opera.

Se dansa un billet «Sardanapab). Ma-jest &tile Lor eraü in marea loje Impe-rial&, eu imperàteasa Germanici Regelesi Regina de Saxa si marele duce deMrklemburg -Schwerin .

Paris, 24 Martie. Jorrnal des &-bats desminte In mod formal c& Rusiaar fi facut Franciet proponen in vede -rea unei ailante Intre cele 2 tari.

Atena, 24 Martie. Depest din Sofiapretind c& Grecii pregátesc o rescoalaIn Macedonia. Aceasta e o simpl& ma-noperà din partea guvernulul bulgar,care preg &teste el Insult o invasiune,spre a Inveta ast -fel opiniunea publi-ca a Europil.

Grecia e unanimi a dori mentinerea«Statuluf quo» si nu e dispus& a sprijininisi o Incercare de rescoal &.

Darmstadt, 24 Martie. -Se desmin-te In mod absolut stirea ce a circblatdespre calátoria baronului de Riedezella Sofia. Nimeni, din coi ce Inconjoar&pe printul de Battemberg, n'a plecat inBulgaria.

St. Petersburg, 24 Martie. Patrugenerali cari ding serviciul politiei gigendarmeria ali primit sensori ce con_fin amenintari de moarte.

AGENTIA LI FIERA

Londra, 24 Martie. Camera Co-munelor. D. W. H. Smith, ministrade resboí, cere Camerei de a nu pre-lungi mai mult discutiunea asupra le-gel criminale ce trebue aplicat& lr-landel. 'Ivi esprima p &rerea de reil c&Parneligtii n'ali crezut de cuviinta seea paru la desbaterile acestei lega careintereseazá In ces mai 'nalt grad tara$i parlamentul.

D. Gladstone respunde c& nu trebuese se grábeascà de a lua Intr'o cestiuneatât de importants o reso!utiune defi-nitiva.

D. Parnel annota c4 cinel din amiciset doresc a lua parte la desbateri vivor vorbi asupra legai ce guvernulpropune.i

BIBLIOGRAFIE

A apArut si se alla de venzare la librariaSocec C -ie.

Sistem national de Economie politica deFrederic Lust, tradus de,,[. N. Papiniu eu oprelati de d. P. S. Aurelian, pretul 6 lei

Lai Martie va apare to Bacali No. i din re-vista lfagasinul Literais. Abonamentele)se platesc tot -d'a -una lnainte) pe 1 an stanoi 10 ; pe 1/2 an lei 5.50 ; un No. i leü.

Din sumarul No. 1. Sandu, novela. Peun album, poesie. -4 Cum e Tanda, asa siManda, com. i act. Eri -Azi- Maine, p.Monologul unui cerselor. Viata lui Me-xandru I. Poveste. Legenda rêndunelei.

Negustorie 'fig&neasca, anec. pop. *a-rade, etc. etc.

D -nit cari se vor abona si vor trimite ba-nil Inainte de 15 Februarie la administra-torul revistel, d -1 De la Bacali str. Focsa-nilor, vor primi un roman sali 100 carts devisita. Tote abonatii ali drept la premii epentru deslegarea saradelor si un scáza-ment de 20 0/0 la Coate cartile anume publi-cate pria revistA.

NB. Sperim c& cele -I -alte tiare ci mal euseam& revistele, vor bine -voi a reproduceacest anunt, pentru care le muttumim malde'nainte,

Domnul Teodm Vararesrri si DoamnaMaria Vacarescu, Domnul Radu Vacarescu,Domnul Locotenent Mihail G. Ghica $iDoamna Elena Ghica, nascuta Vacarescu,Domnisoara Maria $i Ana Vacarescu, Dom-nisoara Maria G/r.tca; familia loan Vacares-ca familiile Ghica, Stirbeiu, Bibescu, Glo-goreanu, Manu, Barcanescu, Lens, Cretule-sci, $i Baleni, Dornnul General Zefkar siDoamna Zefkar. Domnul General A. Cal.-nescu si Doamna Olga C,alinescu, DomnulG.Marianu $i Doamna Ana Marianu, veaduc la cunoscintA moarrea prea iubituluilor parinte, socru, mos, slrAmos, unchiösi ver.

MARELE LOGOFET

CONSTANTIN VACARESCU1,.I >L mhru ri Iualia (Ani«

nAscut la 17 lanuariü 1803, tnaetat din viatala 12 Martie 1887

si ve roagA sa bine-voiti a asista la ceremonia lmmormêntàril care se va sàvtrsiVincit, 13 Marrie, cor. la orele 2 d. a., InS-ta BiseriCA Domnita BAlasa, de underemASitele reposatulul vor fi duse la ci-mitirul Serban-Vod&.Prietenii si cunos¡utii, cari din eroare nuvor fi fost incunoscintati sunt rugati acon-sidera aceasta drept Invitatiune.

SALA ATENEULUI

Virieri 1 3 Martie, 1887MARE

CONCERTDat de domnul

CONSTANTIN GEORGESCUCu gatiosul concurs al d -nel Aristita R.Manolescu si al d -lor Gr. Manolescu, Andreas

Gruber si Otto Teetsch.

BUN SI NU SCUMP!'rima fabrica de conserve nationale

fondata la anul 1879 sub firma

C T. CH RISTOFORLA MARINAR

Calea Victeriei, i00 vis -à -vis de Cismeaua ros!esub Jokei Club

In curând va sosi asortimentu detoate felurile de :

Ape minerale pe periodul an. 1887.Lufçerna de semAnatStridii proaspete duzina 2, 50MandarineConserve românestiSoma de RinRom pentru visinatA englerscApi de melis&

NB. Asemenea posed crema de Càlimi-nestl (brânza) ghtuden de Botosan1.

Rog dar pe onor. public a nu perde ocasiunea si a vizita atea magasin spre a sesonvinge de adever.

Cu stimaC. T. CHRISTO FORU.

16**3 MRSHiiIIHRIM699116 Sigiiih dî33

ID SALTER'de la facultatea din Viena

SPEC. : BORLE DE FEMEI tlr SYFILIS iI No. 4 Strada h'ortuneï No. 4

S'A mUTAT

iLANGA FARMACIA « CU SFINiI » 0Il

( Calea Dtosilor ) lConsultatiuni In toate zilele de la

Z 5 p. m.0

(11110141*B5>Te116*616611446*N 41113513'+S34 *

MOS11 STANESTI cäú,luavênld Bpeea puturi de p&curä, locuri de arat,fânetà inasuri si o moar& ; se dà In a-rendà de la 23 Aprilie viitor 1887. Do-ritorii se vor adresa la doamna Ca-tinca Em. Crupenski In Roman.

Dumi-

S'A PERDU téCgntrleo-rele 5 1/2-6, pe dr umul Palat-Episcopie,m cereel de Diamant lucrat eu siu-rup. Cine II va fi gasit, e rugat a'1 aducela administratia ziarului «Epoca» unde vaprimi o buna creompensà.I

D " " A. VlAN UDä consulta¢iuni pentru boale de OCHI,URECHI si SIFILITICE si fac opera-tiunl de hirurgie ocular&.

Bucnrestl, Calea V&c&restl No. 52 (a-laturi cu spitalul Xenocrat) de la orele2 4 dup& amiazi.

.-.d...._...

CASA DE SCHIMB

ALEX,StGrRad. a I0NpISCI \&o.

4116. MARCO

Ducurssti, 12 /24 Marti°

VALORI

FONDURI DE STAT ROMANRenta rom. per. 1875 5 0/0Renta rom. amortis. 5 0/0Renta rom. (mir. con) 6 010Oblig. de stat C. F. R. 6 0/0

idem idem 5 0/0lmprum. Stern i864 7 0/0Impr. Openheim 1866 8 0/0Agio

IMPRUMUTURI DE ORASEImpr. oras Bucuresci 5 0/0

Idem idem din i884 5 0/0Impr. or. B. ou prime loi f. 20

VALORI DIVERSECredit Fonciar Rural 7 0/0

Idem Idem 5 0/0Crad. Fon. Ur. din Bue. 7 0/0

idem idem 6 0/01idem idem 5 0,0

Cred. Foia. Ur. dan laö 15 0/0Obl. Call. pans. fr. 800. !0,

Scader4a rérg li;cuponelor mediu

i Ap t OetApi Oc1Maii Nci fan t lui

Idem1 MariSelf ian 1 lui

i ian t luii Mai i Nc

i ian 1 luiIdemIdemidemIdemidem

i Alai No

curs

ou1'2943/4841/2

18 60

701/2941860

Ls411 /29790 1,' 2si 1/473

101)

EPOCA 1:3 MAItTIP

TAMAR INDIENFRUCT LiAXATIV Si RECORiTOR

preparat de

ANTON ALTAN FARMACISTNu tontine nici un purgativ drastic, cum: podophilina,

aloes, seamonum Jalapa etc. etc.

DEPOU LA FARMACIA LA AURORA"

BUCURESTI, STRADA BATiSTEI NO. 14 BIS, BUCURESTI

De vénzare la Farmacia d. I. Rosu Calea Mosilor, la Far-macia «Apolo» Calea Grivitel, la Farmacia Racovita Bac&ü.

PRETUL UNEI CUT11 2 I.Ei.

M. SCHWART ZOPTIC

STRADA CAROL I No. 22

Ochelari eu sticlele cele mal fine, fa-bricatl dupa indicatiunile medicilor o-culisti.

Conserve de toate nuantele pentruinduicirea luminel, asemenea si tot fe-lui de Barometre. Termometre si grademedicale. Diferite mesurl metrite etc.cu preturl foarte moderate.

ANUNC I U

VAR GRASDE CARIERA

In ori -ce cantitatl, $i de cea mai bun&cualitate, se g &seste de vénzare la garaDortana Ianga Campina.

Pre(ul este de 22 lei o mie de kilogrume sas 200lei vagonul de 100110kilograme.

Pentru ori -ce informatiuni saO coman-de a se adresa la d -I C. Cariagdi la Doftana.

(15 -6)

In cursul lunei acestia va evi de sub tiparharta judetului Damboslta.lucratä in coloride D -nu C. Alexandrescu, revisor scolar, sisub editnra D -lui V. Mihailescu din TArgoviste

Doritoril se vor adrea la d editore in Targoviste

LA CAINELE NEGRU"

MAGAZINUL DE DROGUERIECOLONIALE SI DELICATESE

CAROL GERSABLKSUCCESORUL LUI J, OVESA

Semdnla de 7'rifoi adev'erat de Lucerna Speciacea niaiproduttiva si resistenti. Vénzare en engros si en detail.

DE INCHIRIATIn Strada Sfântulul Ion noü No. 13, tanga

piala -mare. Se tnchiriaz& de la 23 A{.rilie1888, doué case, una mare In funndul cur-tei se compune din cinti camere pentrustApâni, trei camere pentru secretaci, bu-

si gradin&. Una mit& lin-g& strada se compone din trei camerepentru stapAni, una pentru servitori, bu-catarie si pivnit&. Pentru inform'etiuni ase adresa d -lui N. A. iacovakiStrada Mer -

cur, 4 bis de la ora 12 pAna la 2 dupe a-miazA. (15 -5)

CASSAdin Strada Academiei, coi-tul llulevardului,'se inchiriaza

de la SI'. Gheorghe viitor. A seadresa Satr-da Batiste No. H.

IZECOMANDA M

ATELiERUL DE TAPITERIECONSTANTIN SIROCI-- r

No. 15, Calea Dorobanti, No. 15 --

Efectueaza tot felul de mobile, draperii, perdele,t.apiseaza temere tntr'un mod elegant, In toate sti-Iurile si ori -ce lucrAri de tapiserie.Preturile moderate, esecutiuiiea

la timpul hotarât.CONSTANTIN SIROCHI.

PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE

S. EMANUELNo. 4, Str. Luterana, No. i coltzul Stirbey -Voda

Efectuiaz& ori -ce mobili sculptata si nesculptata pen-tru Saloane, ca -mere de culcare biurouri etc.

SPECIALITATE DE LAMPEURIDeposit de mobile cu pretura esceptionale.Comandele se efectucaza prompt dup& modele.

41111LA ORA SUL VIENA(-al.tVictotü

A LARLEDEviENNELiü'SvoeeeP al. Dae.-konr.

Recomandam onorabilei noastre clientele pentru leftlnatate si soliditate urma-toarele noutatl :

Rufarie pentru Doamne si Domni.Fese de masa, servete si prosoape de panza.Olanda vetitab. de Belgia si Rumburg.Madapolam frantzuzesc de toate calitatile

si lätimi le.Batiste da olanda si de lino albe si colo-

rate.Ciorapi d.e Dame :3i Domni de Fil d'Ecosse,

de bumbac, da lana si de matase.

Flanele, camasi si ismenel de lâna dupasistemul profesorului Dr. G. Jaeger.

Quiere si mansete de olanda ultimu fason.Mare asortiment de cravate ultimu fason.Corsete frantzuzesti cu balene veritabile.Trousouri cotroplecte pentru fidantati.Layettes si TrouAourl pentru copti.Trousouri pentru pensionate, oteluri

si restaurantari.

Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a aparut CATALOGU NOSTRUILUSTRAT SI VA FI TRI)tIIS ORI-CUI VA FACE CERERE.

LA ORASUL VIENACALEAIj VICTORIEI, PALATUL uDACIA- ROMANIA»

vis -A -vis de libraria SooecI

MMECastile din StradaLucac1 45, fac3nd

colt cu Strada Remus, compuse din 4odii §i antre, odae de servitori, sofra-gerie si bucät'rie ; pimni(.a mare zidit&,curte cu pomi roditori. Pentru preta se adresa la proprietari In atestecase.

Van

Singura Scoala de musica vocala si i n-strutnentala in tara, autorisata si probatade inaltul guvern a il-lui profesor

ANTON KNEISELBUCURESTI

No. 12, Calea Victoriei No. 42Aceastä scoala flind prevezuta cu mai

mull! prol'esori se pot preda lectiuni de mu-sica vocalic, si de or ce instrument pentrumodesta sumac.

de 15 franti pe lunade ía'1/13 Maiu va fi si un curs saparat

in fie -care Dumica dups ameaza pentru patru maini trios quatretele etc. la care nu seprimesc de cat Elevii cei inaintati

pentru aeesta 10 fr. pe lunainscrierile sty lac in tonte zilele de la 8 -9

a. m. si de la 3-8 dupa ameaza.

i

MAX FISCHER(}ALATI

.'tr. Mare No. 5kBUCURESTiStrada Pat,

No. 10e ,oÁ Gsr\

9rdes,@d@,QrC'

d' -1'r.g ''' Tr

1e eiee'iq4dci4s,e a\ÌEREZII L. LEMAITRE SIICCESORII

---TiM íßlE DE FEN. SI ATELIER MECANIC

BUCURESTI, CAI FA Vf,CARESTI 251, BUCURESTI

Seinsarcinéza eu construc-tiunl de turbine si mori cu pre-4uri mai reduce de c &t acoledin Viena si Pesta.

PRETULUnel mori cu 1 piatr& de 36

lei 1900, eu i piatr& de 46 lei2100, cu 2 pietre 36 let 3600, cu2 pietre 42 leI 3800.

Esecuteaz& repede ori -carelucru de turnatorie sail me-canic&; precum; olane simplesi ornate.

Mare asortiment de mobilepentru gradina, armamentepentru grajduri si teascurlde vin etc.

Mare deposit de fer, raiuri pentru vagonetedéeatzville, tzeve dei tuoi. Mare asortiment depit trey de. moaarr . L.aa Ferté- sous- Jouars. 111

DE VENZAREARMASARI si IEPEde prasila, MANZI,

CAI de At BE tGARE antrenati de pursinge englel tese.

A se adresa 1 a d. Reimer la Pascanl, plasaSnagov

UN STU DENT a'FndcateUvpaorerli-here, dores.te a da lectiuni de clas le pri-mare. A se aclresa la administratiaeziaru-Iui EPOCA

Cafeneuua RASCA

impcuunaGRADINA

se Inchiriaza de la Sf. Gheorghe viitor. Ase adresa Strada BATISTE No. if.

DE VENZAItEDoua perechi casse ln Bucu-resci, cartier central, pe o

intindere de 2000 si mal bine m. p. in cari secoprind, cladirile, gradina, florarle, hai. etc.Peste 40 saloane st camere afara de cdlinia,grajd, sopron, 4 pimniti instalatiede epa, ilu-minatie cu gaz, sonerie electrica etc. Pentruplata se fac inlesniri prin buna intelegere.

Informatiuni la Administratia acestui Ziar.

DE VENZARECAI IIiARI o percebepentru trasura, a se a-

dresa Stada Batistea, No. 1f

SAMANTA DE INprimä-v&ratic cali-

tatea cea mai bunä, foarte curat. Seaflä de vénzare la proprietateapineanca un chilometru departe deorasiul Focsani.

DE VENZAREPadure batrina de 12 aniIn llltindere de 400 pogoane lemn degorun, frasin s. a. de pe 'rosit' Alicenif-Calnärt, un cetts dep&rtare p. sosea deorasul Buzëii.A se adresa In tonte zi-lele de la 2 ore pâna 5 ore la de N. la-covaky Str. Mercur No. 4 bis.

DE V E N Z A R E In3 opiere de Bucuresti cu trasura o orti. si 18 minute eucalea ferat&.

Doritoril sé se adreseze calea PlevnelNo. 57.

DE INCHIRIATCasa din StradaStinti Apostoli No.

42, eu doué étage, aproapede clteuri.Curte foarte spatioasa. Doritorii sé se a-dresese Calea Victoril No. 74.

MARELEHOTEL DE FRANCE

! BUCURESTI1 No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5.

t ;Cei m::i mare si elegant hiel din tara. situnt pe l:aleaVictoriei în rata stradei Lipseani. din non cladit. avûndpatru fatade. ást,-l'el in cal Mate 1'ereslrele resp:indese înstrada. Cu des;ívi,,rsire nnii mnntat, dupe sisteuiul eel matmodern, ;u'i'nd reStautant Si eal'enea foarte spitYo:tsa. lie-racle si :Lite eonforturí,eurütenie cea niai esenit,lará. SaInnpentru soarele. ntinti, banej:eturisi altel. 'l'hale luerurilede cunsoutatie It piinta calitate, pre(nri mhJerale ;i soi,vieilli cri utal prontpt. PH. HUGO

ANTREPRENOR II

PROPIETARUL HOTELULUI HUGO DIN BRAILA

CASSA DE SCHIMB

JOANNIAN & NICOLESCUNo. 33, Strada Lipscana, No. 33

Cursul pe ziva de 12 Martie 1887

V A L O R I Cump. Vdnd.

5 0/0 Renta amortisabila. . . 94 1/25 0/0 » romana perpetua.6 0 /OOblig. de Stat(Rur. conv.\ 84Impr. cu prime Bucual (lei 20' 347 0/0 Impr. Munie. Emis. 1883 7010 lei Oblig.Casel pens.(l. 300) 1957 0/0 Scrisuri funciare urbane 81 1145 0/0 » » »

60 /0 » » » 961/25 0/0 » rurale » 84 1,45 0/0 » » * 101Aur contra Argint sau bilete. 18 1'4

95

843;4

7t205

81 3/4

97 1/285100 1/2IS 3/4

DE VNZARESI DE

ARE.NDAT MOSIA GRInDIII)islrictul lalomitza

Porprietatea mostenitorilor B. BOEIti:SCCA se adresa i! Str. Pensionat, Bucuresti

DE INCHIRIATDe la Sf. Gheorghe viitor CASA d-lui V.H!OTT din Str. Luterana No. 15, n; o-bilate si nemobilate avénd 22 camere,grajd de IO cal. sopron de 5 trasurl 2 pimnite, 1 put si gradin& Cu 2 pavilioane.

Asemenea si de arendat de :a Sf. Gheor-ghe viitor mosia d-sale Copaciu din dis-trictul Vlasca plasa C&lniste.

Doritoril se vor adresa la d-nu proprie-tar ln toate zilele de la orele 8 de dimi-neatA pAn& la orele 5 seara.

GALATZIGRAND HOTEL NATIONAL

Galati. STRADA MARE Gallali

Gel I mai mare si elegant hotel din acest oral, situai Incentrul orasului in apropierea tuturor autoritàt'lor si ca-selor de comercie, avénd trei fatade ale ça or tonte ferestreait vederea in strada. Cu des6versire din noti montai sirestaurat dupe stilul cel mal modern, avénd Restaurant SiCafenea foarte spatioasa, béuturi streine si indigene dincele mai alose. Curütoniaexemplarat Salon pentru Soarele,Nuntl, Bancheturl st altele. Consumatiile de prima cali -tate cu pretori moderate.

Rog pe onor. P. T Voi ori a nu perde rara ocasiunede a visita acest renumit hotel.

cu toata stirra1. ENGHEI,, Antreprenpr.

ULTIMA ORADIN NAUNTRU

P. S. S. Episcopul d'Argeciu a or-donat a se face o cercetare amánun-titá asupra märturisireïce se atribueunui Duhovnic inaintea Curtei cuJ urati. In cazul d'a se constata cämárturisirea a fácut'o in cualitatede Duliovnic, destäinuind o confe-siune ce a primit de la un credin-cios, preotul in cestie va fi înaintatTribunalului Bisericesc, spre a fi

poprit, in puterea sf. Canone, de lacele preotesti.

thnsiliul de anchet(t, compus dupecum am arätett In infortnatiunile deazï dimineatá, s'a Intrunit azi sprea cerceta afacerea generalului Gan-tai.

Generalul Cantili s'a presentat î.npersoaná ftirä a fi asistat de nic'I

un apärätor.D-sa a contestat Consiliului com-

petint,a d'a se prununta in causi, de()are-ce Cunsiliul de anchetá este in-stitua dupe legea acum de curândvotate, lege posterioará faptului séú,ci care nu i se poste aplica de oare-ce legile n'aú efeet retroactif.

D'altmintrelea d. general Cantili

are puternice motive a crede cáatea lege a'i: fost fácutä într'adinspentru a fi aplicatá, cäci ministrulde resbel de la început, procedândIn mod gresit, In lot d'a consimtila cererea sa de dare In judecatä avroit prin mijloace piezige sé ajungäla elimiriarea sa din armata, Rra. amai risca sortit incerti ai unei ju-decáti.

D. general a contestat nu numaicompetinta Consiliului dar Incá sicompunerea sa contrarie regula-mentului; cäci In lot d'a se tragela sorti 5 generali din 8 cea,ce constitue garantis celui su-pus Consiliului Ministrul de Res-bel a considerat tragerea la sorti çaindeplinitii prin faptul cá numai 5generali eraú disponibili.

Consiliul in majoritate de 4 mem-brii a declinat exceptiunea de com-petimi, rämâind la parere numaid. general Arion care a admis fun -datá argumentarea d -lui generalCantili.

Intrând in fond, Consiliul de an-chetä a devis cu majoritate de :3 vo-turi punerea in disponibilitate ad -lui general Cantili pe timp deun an.

Vom reveniasupra acesteï afaceri.

DIN AFARAParis, 24 Martie. D. Jules Fery,

fostul presedinte al consiliuluí, s'a im-barcat asti -z" la Marsi lia mergând inAlgeria.

Petersburg, 24 Martie. Poarta acerut Rusiel së declare care sunt ve-derile sale privitoare la o schimbarecomplactä a Regent.el si a ministerulul.

Poarta cere asemenea Rusiel së seIn(,eleagi cutputerile spre a des emnaun candidat la tronul Bulgarie'.

l'aga, 24 Martie. Camera 2 -a a vo-tat cu 64 voturl contra 15 articolul legeielectorale care Intinde dreptul de votla tot! Olandezi care implinind conditiunile de capacitate cerute de legeaá censul cerut. Acest articol excludesufragiul universal.

(Agen(ia Libera).

NUVELE FINANCIAREDe si DunArea s'a deschis de atAta Limp

miscarea porturilor este tot slab&, ca do-vada eal& sLocul cerealelor anale In por-tul Brilla :

Orz :10,000 hektolitreGrAu 97,000Ovéz 39,000

adunate cu cele falte felurl, avencolosalacifra de peste 550,000 hectolitri.

La Galati de sigue va ti un stuc ca alBrAi lei. x

In termen mediu nu se vinde pe zi decat uh maximum de 30,000 hectolitri. Or-zul tine prima linie.

Pretul lui variaza futre 3,58 - 4,225 hect

GrAul ?titre 10,275 -12,60 hect.Porumbul de la 6,10 -6,80 hect.xLa Pesta graul de Banat coteaz& futre

9,10 -9,45 forint.Secara ungureascA 7,10 -7,70.Ovézul 6,55 -6,85. xLa Burs& nu s'a vorbit de cAt foarte pu-

tin asupra Dacielor care a tnchis la X57 1/2258 1/2.

Constructfele 127.Agiul 18,80. xLondra st& ast-fel :Consolidatele ferme la 102 1/18.Schimbul asupra Parisului si Berlinu-

lui 25,5:3. x'tenta perpetua ltomtînA 50/0 a reprins

din cursul sé0 ajuugénd la 91,50.Losurile turcesti ferme la 33.xAmortisabila RomAn& 5 0/0 la Berlin s'a

urcat la 03,31.60/0 C. F. R. 10:1,75 adic& a perdut 0,65

centime asupra cursulul precedent.5 0/e C. l'. R. c&sLig& 0,10 centime m eld-

z&nd la 100,20.

SPECTACOLE

TEATRU DACIA

DUPE CERERE GENERALAJuoi la 1 2 Nantie 1885

ZEFLEMELERevista politica si umoristica a anulul1886 in 9 acte, cu cdntece de d -nii 1.

Negruzzi si D. R. Roseto

MARELE CIRC SIDOLIIN FATA BAILOR MITRASEVSKY

Strada Pulitzli No. ?

IN 'I'OATE SERILE:

MARE REPRESENTATIEou program sohimbat

REPRESENTATII EXTRAORDINARAMercuri si Sâmbttta

HIGH -LIFEDESCHIDI:REA CASI I A 71 sE:111A

INCEPUTUL LA 81/2 ORE SEARA

'l'INokralia iiarulul «Et;I'OAa