Unul al 80»lea Hp. 188. Banii 25 Humărul Braşov, Joi, II Septem vrie 1919

Redacţia şi Râministrafia Braşov, Str. Prundului Nr. 15.

Telefon 226.Apare sesra îra fiecare zi de 1-u.crvi..

R b o n a m e n tu l:Pe nn a n .................... ... . , , ,Pe Vî an ...........................................Pe V4 a n ...........................................

Fentru streinătate îndoit

Lei 80 „ 38 « 15

Partidul National Român— Credinţe —

Aceste trei cuvinte provoacă fiecă­rui român ardelean, din creeri şi până în vârful degetelor, un curent electric de o sensaţiune ce abia se poate descrie: Un simţământ de pietate, de energie, de iu­bire şi de mândrie. Mândria însă abea acum câte-va luni era un simţământ de suferinţă stoică, foarte veche, simţământul martiriului.

Partidul Naţional din Ardeal nu es*e un partid politic de rând, pe care azi îl creiazâ prin oare-care iscusinţă şi prin0 doza mare de ambiţiune un anume om politic, grupând în jurul său adepţi de1 ei şi mai ales adepţi de interese, iar mame il fusionează, îl schimbă, îl răz-

otează după n ersul constelaţumilor inte­reselor streine. El în realitate nic« nu e Un. partid, ci o adevărată religie naţională, Prin a cărei doctrine trebuie să se închine °ri-ce Român iubitor de neam, căci ceea Ce credinţa creşh’nă este pentru întreaga omenire, Partidul Naţional Român din Ar- Qeal este şi trebuie să fie pentru întreg neamul românesc., Toate celelalte partide politice din

s’au născut din ciocnirile de interese ® diferitelor clase ale aceluiaş neam, ele

sunt rezultatul frecărilor între boerimea .^pjjătoare şi ţărănimea apăsată. Astfel, jg gxemplu, originea Partidului Naţional liberal din Regat, sau aşa numitul partid gj roşilor, în opoziţie cu partidul boeresc, al albilor, o putem urca până fa revolu-

\ nea din 1848 şi chiar până la acea a jyl Tudor Vladimirescu, mişcări cari au aşteptat conştiinţa naţională în ambele principate şi au provocat Unirea lor şi

, la determinat războiul Independenţei dela 1877.

Aceste două partide istorice primeau tot9Şi în sanui lor destule' elemente slre- iiWPe toţi veneticii din Balcani şl din LcViUi Pe car* 11 naţionalizau fără să-i DOSitl întâiu asimila adevăratei idei naţi­i l e . Acei streini, atraşi de avuţii-e ţării noastre se stabileau şi intrau în partidele noasire, politice nu pentru vre-un ideal naţional românesc, ci pentru idealuri na­ţionale greceşti, bulgăreşti, armeneşti etc., cari slăbeau grozav naţionalismul nostru; dar mai ales întrau în politică pentru chiverniseală personală, la care puteau ajunge sub o firmă politică oare-care, să stoarcă ţăranul, să fure statul.

De aceea a izvorît prea multă corup­ţie, prea multă imoralitate politică în ţară, ceea-ce a slăbit caracterele şi a compro­mis reputaţia politică a ţării în occident; reputaţie rea, de care poporul român n’are nici o vină, fiind-că adevăratul po­por, săteanul, era cu totul deposedat, atât materialiceşte cât şi politiceşte. Factorii corumpători erau streinii, levantinii şi in urmă ovreii, cari toţi aveau interese deo­sebite să coboare nivelul naţional şi ni­velul moral al ţârii, pentru-ca să o spe­culeze pe aceasta. Nu trebuie să uităm că numai prin încrucişări prea eterogene a unui neam, fără alt adaus cultural, creşte inteligenţa lui, dar îi scade caracterul, pe când prin , neîncrucişare inteligenţa se des- ▼oltă mai încet, dar se conservă mai bine Caracterul. Primul proces trebuie să-l a- tribuim păturei suprapuse din vechiul Re­gat, care nu se amesteca cu poporuj, ci numai cu streinii, iar al doilea proces îl priveşte pe restul poporului român, în special pe cel ardelean, care fără nici o încrucişare streiuă şi-a plămădit şi des- .yoltat conducătorii politici şi naţionali.

Astfel am ajuns în timpul de faţă ?\ marelui războiu mondial, în care valo­rile adevărate ale neamului încep să se cristalizeze în toată strălucirea lor şi să se distingă bine de putregaiurile politice ale generaţiilor întregi, mascate cu o coaje de vieaţă aparentă.

Partidul Naţional Român din Ardeal a rămas virgin dela prima licărire a vie- ţei lui şi până în ziua de az\ £1 şi-a păs­trat mereu puritatea lui naţională şi de rassă, ca un bloc de cristal de piatră nes­timată de care nimic n’a aderat din no­roiul strein ce-1 înconjura. El înainte de a fi avut o naştere reaiă, avusese o con- cepţiune naţională foarte veche, cu totul ideală, întocmai precum ia fiinţă copilul nematerial din încrucişarea privirilor alor doue persoane de sex diferit, când ele se iubesc. Acest nou născut ideai îndeamnă acele două persoane la unire pentru ca ideea să devie o realitate şi noul născut ideal să se întrupeze.

Acest ideal naţional a încercat să ia naştere concretă în ’ziua când Mihai Vi­teazul a întrat triumfai în cetatea Alba Iulia, deşi fructul încă nu era copt pe de­plin; a mai încercat să ia naştere prema­tură prin revoluţiunea lui Horia şi mai

l

ales prin aceea a lui Avram lancu. Toate aceste avortări de înfăptuire ale idealului naţional au fost cauzate de lipsa de pre­gătire politică suficientă, pregătire pe ca­re a putut-o înfăptui cu aşa succes stră­lucit Partidul Naţional Român din Ardeal, reorganizat în ultimele decenii, încât în momentul când imperiul austro-ungnr a ajuns în punctul de a se prăbuşi, acest partid, deşi mic în aparenţa iui parlamen­tară, era în realitate aşa de tare şi aşa de mare încât cu mânile goale, numai cu sufietui a putut lua frânele imperiului din­tre Carpaţi şi Tisa până ce în fine a pu­tut sosi şi dotobaaţul român să îndepli­nească împreună fapta Marei Uniri. Pu­terea şi mărirea Partidului Naţional zăcea în faptul că el reprezenta întregul popor român din Ardeai, conştient de menirea lui.

Partidul Naţional Român din Ardeal deşi n’a avui soarele 1 ber din Regat şi a trăit mereu sub teroarea şi ademenirea dominaţiunei maghiare, a rămas curat na­ţional şi va trebui să rămâie tot astfel- Tot ce a putut pregăti Ardealul sub în- grijirta educaţiunei naţionale mai de sea­mă, toţi dascălii, toţi ' intelectualii lui de inima i-a trimis peste munţi pentru întă­rirea sufletească a pornirilor naţionale din Principate şi din Regat. Aşa că Partidul Naţional Român din Ardeal nu numai că a rămas carat la suflet şi vecinie cu cru­cea de martir pe umeri, acasă la el, dar prin apostolii lui a pregătit sufleteşte şi partidele politice din Regat, pentru ca în momentul suprem îu o comunitate sufle­tească, să putem distinge limpede ursita neamului, ascunsă în vultoarea vulcanică ce învelui deodată lumea întreagă.

Importanţa istorică a Partidului Na- ţ’onal Român nu numai că nu este mai mică în realizarea marelui ideal naţional, decât cum este aceea a partidelor istorice din Regat, ci trebue să recunoaştem că această importanţă istorică abia acum a putut săşi-o manifeste în libertatea de­plină, p®nîru ca să-şi prebeze virtuţile şi rolul lui în consolidarea noului stat na­ţional român. Lupta milenară de conser­vare a neamului românesc în Ardeal, sub jugul maghiar, victoria neamului asupra acestui inamic archrsecular îndreptăţeşte Partidul Naţional Român, strâns până mai ieri în obide, să-şi desfacă larg braţele chiar şi peste vechile hotare şi să pri­mească de-acum înainte în sânul lui pe toţi cei cari înţeleg prin o credinţă neal­terată viaţa de veci a neamului româ­nesc.

Dr. Al. Tălăşescu.

De c? i poale reveni omul vândntDin când în când, între braşoveni se

răspândesc ştiri din partea uneltelor lui Mangra, de tristă amintire, că Viaicu a fost pus pe picior liber şi că se reîntoarce la Braşov.

Acum în apropierea alegerilor, mai ales circulă a st fel de versiuni. Bine înţe­les că nu trebue să le mai desminţim. Viaicu este vinovat atât de grav, ancheta faptelor lui nepafriotice atât de obositor de lungă, prin abundenţa actelor şi dove­zilor, în cât nici vorbă de a fi eliberat. Va rămâne deci acolo unde se află până ce va fi judecat şi condamnat.

Chiar pentru acei câţi-va rătăciţi par- t:zani ai lui sau unelte trebue să fie lă­murit odată că acest om nu mai poate re­veni liber la Braşov. Presupunând prin imposibil că’ar veni, cei cari îşi aduc poate aminte d® unele mici servicii ce le-a fă­cut — cu preţul trădării de neam şi numai ca să-şi câştige o popularitate în poporul sărac scheian pe care să 1 poată vinde unguriior mai uşor — aceştia, zic, vor ve­dea că Viaicu nu mai poate trăi între noi. Fdnd-că Viaicu nu mai are într’ajutor stă­pânirea un gurască şi nici cum să mai a- ducă servicii.

Un om mort, înainte de-a muri—iată cine este acela car» n’a pregetat în mişe- lîile lui împotriva neamului. In vremea tristei lui glorii, Viaicu a făcut poate câ- tor-va servicii. Autoritatea ungurească se grăbea a-i satisface cererile fiind-că trebuia să-i dea greutate acestui vânzător de neam.

S’au întrebat oare, de ce nici un ro­mân nu putea faee astfel de servicii sub unguri? Tocmai fiindcă erau buni români.

S’au întrebat cei cari au primit trista binefacere /dela Viaicu, care erau preţulei?

Era trădarea neamului, era vinderea către unguri a drepturilor pe cari neamul le câştigase cu lupte de sute de ani Nu ne închipuim să fie în Braşov un singur om care să nu regrete, să se îngrozească că a putut fi servit de acest irădător când ştie care era preţul serviciilor lui. Numai amiatirea legăturilor cu acest om este de- ajuns pentru a fi compromis.

Poftească astăzi trădătorul. Să vedem unde i s’ar mai deschide uşa. La Buda­pesta, de s'gur, ar fi primit cu braţe des­chise.

Dar libertatea lui e restrânsă. Jude­cata se apropie şi condamnarea va fi nu­mai o uşoară ispăşire a nenumăratelor lu: crime naţionale.

Reforme pentru muncitoriParticiparea la beneficii a mesei iaşilor si lucratorilor fabricelor

In declaraţia autorizată pt care dl Mihai Popovici, şeful resortului industr iei, a făcut-o la adunarea de reorganizare a partidului în Braşov, asupra reformelor ce urmăreşte a înfăptui privitor la muncitori, d-sa spune:

„Dacă am îngrijit de ţărani, nu mai puţin ne gândim şi la muncitorii fabrîce- îor. Muncitorii şi lucrătorii, meseriaşii în genere, sânt un element de forţă într'un stat, care trebuie să lucreze umăr la u- măr cu noi. De aceea se fac reforme largi, de-aceea ne-arn grăbit a împlini cererile lor, fixând 8 ore de lucru.

Vom introdu :e toate reformele cei® mai moderne, vom lupta pentru asigură­rile cele mai largi de boală, accidente, lipsa de lucru, bătrâneţe şi mai ales pentru participarea la benefecii a muncitorului la întreprinderile la cari lucrează*

Declaraţia aceasta are o deosebită, importanţă fiind făcută de însuşi şeful resortului industriei, adică de acela care priveghlază la raporturile dintre muncitori, meseriaşi şi' patroni. Convingerea că o nouă viaţă trebue să se deschidă pentru mun­citori, că lor trebuie să li se dea participarea Ia beneficiile întreprinderilor la cari lu­crează — arată cât de înaintate sânt ideile călăuzitoare ale acestui reprezentant al Consiliului dirigent.

In afară de aceasta, declaraţia făcută de şeful resortului de industrie ’ are im­portanţă şi din faptul că vine de pe locul ocupat mai înainte de un socialist demo­crat. Prin demisiunea acestuia, prin ur­mare, nu s’a făcut un pas îndărăt în democraţie — cum aveau aerul să sus­ţină social-democraţii cu prilejul eşirei to­varăşilor din Consiliul Dirigent — ci dim­potrivă, încă un pas spre progresul muncei.

» Se dovedeşte dar că nu e nevoie nu­mai decât de internaţionalism şi de orga­nizări sindicalisto — socialiste, ca să poţi avea idei sănătoase înaintate şi să res­pecţi munca lucrătorilor. Partidul naţional nu prin contactul şi colaborarea cu socia­liştii avea aceste idei. Ele erau înscrise în programul său înaintat, ca rodul unei judecăţi mature şi ca rezultat a! luptelor pentru democraţie, strâns legate de cei mulţi şi oprimaţi.

Declaraţia făcută de dl Pooovici era numai ecoul acestei convingeri iar promi­siunile făcute sântem siguri că partidul naţional va şti să le aducă la îndeplinire, după cum cele două mari reforme, elec­torală şi agrară, sânt astăzi fapte îndepli­nite de el.

Apei„Liga Consumatorilor face apel

la baroul avocaţilor din Braşov, ca pe toţi acei avocaţi, cari mijlocesc permise şi livrete de comercianţi pentru oameni necompetenţi, sau a- pără pe speculatori, Drovocând în felul acesta în mod indirect scum­pirea traiului şi luptând împotriva interesului public, să-i tragă în cei- cetare disciplinară, ca pentru nişte acte inm orale.

Braşov la 9 Sept. 1919<romitetul „Ligei Consumatorilor “

îL o vesteEu i-am văzut pe-o z i de primăvară Cum rătăceau prin vie.., el uitase In mâna lui o mână; e a ’n t f o-doară, Făcându-se că uită, i-o lăsase.

Şi mai târziu pe zi de vară ’n soaie, Eu i-am văzut nepăsători şi singuri, Prinzând cununi de visuri pe lăstare De ramuri în umbroase bolţi de

[crânguri

Şi 'ntr’un amurg de toamnă, larăscruce,

Eu i-am văzut uitându-se-amândoi La iarbă ce prindea să se usuce,La vântul ce ’ndoia copacii goi.

Dar înti'o iarnă, când clădise vântul Mormane de omăt pe la fereşte ,Eu am văzut cum le săpa mormântul Iubiţilor din trista mea poveste.

19 î 9 Const. TI si m inei.

Un apostol!€itit-am cu o adâncă mulţumire în-

tr’unul din numerile trecute ale unui ziar cotidian din Cap'talâ, o recentă „pasto­rală* a I. P. S. S Mitropolitului Pimen al Moldovei. Am avut înalta cinste să’l cunosc personal şi să stau de vorbă cu I. P. S. S şi de multe ori, l’am auzit vorbind, fie prin comitetele numeroase din care face parte, cât şi tând ocazional vorbea mulţimel, şi mi-am formulat o convingere.

— Acest înalt nelat este un adevă­rat apostol în ţdinul sens al cuvântului... şi cine a simţit sufletul lui în zilele de grea restrişte’în lupta pe viaţă şi moarte ce se da la porţile Moldovei, cine a vă­zut speranţa nestrămutată a lui în trium­ful final al marei cauze pentru care am suferit cât şi prodig oasa lui activitate in Moldova pe timpul răsboiului, poate să nu zică cu adevărat că acest prelat, — care a condus aturci biseriea neamului şi a fost consilierul Tronului în cea mai mare criză sufletească prin care am trecut vre-o dată, — este un sfânt !

El este cel dintâi şi aproape singurul dintre înalţii Ierarchi ai timpurilor noastre, din altarul căruia, cu autoritatea lui, au pornit îndemnuri, încurajare şi interes, nu numai pentru biserică, dar şi pentru ac­tivitatea extrabisericească a preoţilor, pri­vind chestiuni de competinţa altora şi cari de şi îndatoraţi să le rezolve, le-au ne­glijat — sau îe-au dat puţină importanţă. (I. P. S- S. a dat „Pastorale* privitoare la criza alimentară, la datoriile preoţilor în lupta neamului, la colportări de ştiri false).

Pentru El, omul Bisericei, războiul nostru a fost un război sfânt şi îndato­ririle ce le impune prin „Pastorala* Lui de acum preoţilor din eparhia Moldovei (şi o un păcat că numai Moldova se va folosi de

, ea) sunt tot aşa de sfinte ca şi îndatori­rile canonice.

In genei al „Pastorala* aceasta urmă­reşte istoricul suferinţelor poporului din timpul marelui război, — istoric, care va fi icoana adevărată a luptei poporului ce- păstoreşte ca un adevărat apostol al bi­sericei şi al neamului.

Olteana.

Limba literară în Ardeal

S’au împlinit cincizeci de ani de când fostul şcolar al gimnaziului româ­nesc din Braşov, Titu Ma orescu chiema luarea aminte a scriitorilor şi jurnaliş­tilor români din monarhia austro-ungară asupra germanismelor de care era plin scrisul lor.

De atunci, neapărat, s’a săvârşit o maie schimbare, la care nu puţin va fi contribuit şi acea critică senină a mereiui nostru învăţător. începând cu Tribuna de la Sibiiu, de acum vre-o treizeci de ani, până la Patria, Gazda 7 ransilvaniei, Renaşterea română, şi celelalte ziare de astăzi, si de la tânărul Cosbuc de atunci, până la Goga, Agârbiceanu, Blaga şi cei­lalţi scriitori ai generaţiei de acum, apro­pierea de izvorul limpede al limbei popu­lare, pe deoparte, şi de limba literară din „Ţară*, pe de alta, s’a înfăptuit ap-oape deplin.

Unitatea politică a naţiunii noastre a fo-t precedată de săvârşirea unităţii cul­turii şi în deosebi a limbii noastre lite­rare — ca o pregătire şi o temelie a ei —, iar aceasta îşi avea ea însăşi condi­ţiile mai adânci în acea tainică şi pro­fundă unitate milenară a vieţei sufleteşti a ţărănimei noastre de pretutindeni.

Totuşi, pentru desăvârşirea unităţii sufleteşti în păturile zise „de sus“, îndeo­sebi în limba românească a acestor clase „conducătoare* mai rămân încă multe de îndreptat. Ca şi asupra vieţei noastre su­fleteşti, şi asupra limbii în care ea se în- făţişază trebue să avem o neadormită pri­veghi ere, spre a face ca influenţele cultu­rilor streine de la care ne adăpăm (aşa de necesare pentru propăşirea oricărei culturi naţionale) numai să ajute îmbogâ-

| ţirea şi împrospâtatea limbii noastre, iar nu să o abată, în vocabularul, în sintaxa, în formele şi în stilul ei, de la drumul său firesc.

Şi când zic acestea, mă gândesc nu numai la d-voastră cei de aici, ci şi Ia noi, cei de dincolo; căci poate într’o mă­sură mult mai mare decât germanismele dela d-voastră e năpădită de franţuzisme limba jurnalelor şi a păturilor culte dela noi. Ar fi folositor un studiu mai întins în această privinţă; dar şi orice contri­buţie cât de mică, în acest sens, cred că nu e de prisos; de aceea îngăduiţi-mi ca în câteva note în fugă să ating această chestiune.

Mai mult decât oricare alta păcătueşte înpotriva spiritului limbii noastre, limba publicaţiilor oficiale dela d-voastră: adesea trebue tradusă îndărăt în nemţeşte, spre a fi înţeleasă. Neapărat, e explicabilă ne- îndâmânarea aceasta, prin împrejurările de până acum; dar trebue cât mai grabnic înlăturată, pentru ca poporul să poată în­ţelege deplin cele ce i se aduc la cunoş-

1 tinţă şi pentru ca să ajungem şi în a-

de I. Rădulescu-Pogoneanu.ceastă privinţă la acea unitate sufletească necesara pentru întărirea statului şi a cul­turii noastre naţionale.

Iată câteva pilde, la întâmplare:In publicaţiunea afişată în Braşov

acum câteva săptămâni pentru înscrierea alegătorilor, am citit: „Consciierea alegă­torilor pentru casa deputaţilor“... „Conscri- ere* e latineşte şi „casa* româneşte, dar amândouă după nemţeşte: zusammen- schreibung şi Abgeordneten/iaus; termiio- logia românească curectă e: înscrierea ale­gătorilor şi Camera (sau Adunarea) de­putaţilor. „Spre acest scop s’au exmis, res­pective s’au încredinţat cu această afacere 8 comisiuni“.., adică: s’au numit sau s’au însărcinat... „Toţi locuitorii oraşului sunt provocaţi a se prezenta... spre a fi induşi în lista alegătorilor...“ — adică sunt invi­taţi spre a fi insrrişi... „Deodată cu accep­tarea in lista alegătorilor se estradă fie­cărui alegător un bilet de votare..“

Nu mai vorbesc de cele mai dia ve- cbiu, ca „Oficiu! de inmanuaie*, ori ca „Foaie de insinuare“, sau de limba ro­mânească de pe tăbliţele oficiale şi neofi­ciale, ca: „Oficiul autoritar pentru mijlo­cirea de muncă în Braşov* (Behördliches A beitsvermittluug-amt in Brassó), ori „Cooperativa de croitorie şi a breslei de afinitate (verwandter B-anche) dar şi în limba scriitorilor şi jurnaliştilor de seamă sunt încă forme şi construcţiuni streine, unele chiar dintre cele pomenite acum 50 de ani de Titu Maiorescu. Aşa, de pildă, a încredinţa (pe cineva cu ceva) după ger­manul betrauen), cu înţelesul de a însâr-

I cina (pe cineva cu ceva) e nu numai în i publicat i oficiale cum e cea citată mai sus,

ci şi acum încă termenul curent în gura oamenilor politici de ai i: „Cu organizarea partidului dîn judeţul Sibiiu a fost încre­dinţat subsemnatul*, zice încă Octavian Goga (Renaşterea română, 27 Aug. I91Ö); „Cu ducerea la îndeplinire a acestnî de- cret-lege se încredinţează şefii Resorturi­lor de Agricultură, Comerţ şi Finanţe“!; „Vorbeşte apoi episcopul Cristea, relevând sarcina grea pe care o au cei cari au fost încredinţaţi de Marei® Sfat să pună ba­zele organizării statu’ui nou*. (Gazeta Transilvaniei 16 Aug. 1919).

Tot aşa continuă a se z:ce „între a - ceste împrejurări* (după germ. unter), în loc de „în aceste împrejurări*; „pe lângă salariul de...“ după germ. bei...: cu sala­riul...), ordinaţiune (ordonanţă a unei au­torităţi.)...

Apoi o sumă de formaţiuni adjecti­vale, ca guveinial, advocaţi al, c e r c u a lpe care limba noastră nu le poate admite, ci zice : comisar al guvernului, camera advo­caţilor, birou de advocatură, comitetul cer­cului.

O altă abatere de la firea limb ţţ

ftogtaa I t j A S E ¥ A Y | A H 8 l l \ A « < « [

a@astre e pronunţarea germanizantă a lui & «a z, în cuvinte ca : pensiune, resort, w- jnlversitate4 insultă, sau ca $ în student, sau a grupului sc/ze ca <şematism\

De asemenea o influenţă streină e ia Întrebuinţarea unor forme prescurtate la Dumele proprii ('Vaier, Aurel, Cornei, Pompil, Tit, Horaţ, Ovid... — în loc de W'aleriu. Titu, Horaţiu...) şi la cele de fa- ®jli«: Muntean, Moldovan, Oltean... Forma aceasta o are limba noastră pentru ad­jective, nearticulate; când însă aceste ad­jective derivate de la nume de localităţi au luat funcţiunea de nume proprii, limba noastră le articulează (în forma populară a articolului de acum): Munteanu, Olteanu; precum zice, de pildă, „cuvânt braşovean“ sau „port novăcesc“, dar unui om cu a- •est mme ca nume de familie „Braşo­veanul Novăcescu, lonescu...

Prescuitarea aceasta, după pronun­ţarea ungurească, înlesneşte şi ea desna- ţionalizarea,' la Zizin era acum nouă ani (şi o fi fiind şi acum) un Muntyăn; acum am văzut la Cluj, pe firme lin Kolumbân, nn Bucolan (Bucâlan, de pe la Arad) şi ştim de mult pe atâţia Moldovân şi alţii ca acesta.

Dar am trecut cu mult peste margi­nile unui articol de gazetă. De-mi vor în­gădui împrejurările, vom mai sta de vorbă despre acestea şi altă dată.

Tribuna cititorilor.

Profesorul Babes3

O somitate ştiinţifică mondială in­contestabilă care prin ’lucrări valoroase pe terenul Anatomiei petalogice şi al Bacte­riologici a devenit de mult fala neamului românese. In mai multe rânduri atăcat în presă cu violenţă degradatoare pentru un ziar serios. Scopul? Reducerea meritelor sale ştiinţifice la cari altul — concurentul demnităţilor ce Prof. Babeş ocupă de 30 ani la Universitatea din Bucureşti, nu poate ajunge decât p; calea calomniilor.

Prof. Babeş la evacuarea Bucureş­tilor primise ordin scris dela guvern să râmâie în Bucureşti cu tot personalul şi materialul Institutului său pentru prepa­rarea vaccinurilor şi serurilor imunisa- toare, necesare populaţiunei civile râmase

în teritoriul ocurat de inamic ; pe când 1 Prof. i. Cantacuzlno primise ordin să eva­cueze laboratorul său la Iaşi unde mai era şi acel al D lui Mezina seu.

Institutul de Bacteoioîogie diu Bu­cureşti a fost imediat, preluat de germani, cari îi schimbară firma în „Bacteriologisches Institut“ şi îi puseră de director, peste Babeş. pe Prof. Ne5sser diu Berlin.

lată vina ce-i impută „Viitorul“ Prof. Babeş care era un adevărat captiv. O lună de zile a fost sechestrat în locuinţa sa din Institut pentru că se ştia că „Protestul Profesorilor Universitari din BurureştU în contra barbariei germane în răsboiul cu Belgia şi Franţa a tost redactat de însuşi Prof. Babeş. pe care acum „Viitorul“ îl acuză de germanofil. La Academie a fost nevoit să facă comunicări în limba ger­mană nepermiţindu-i-se în altă limbă şi fiind chestiunea de o comunicare cu pri­oritate.

In ce priveşte acuza că Prof. Babeş vrea să aibă două catedre una la Cluj şi alta la Bucureşti este neexactă. El a pri­mit catedra şi organizarea institutului Pas- teua la Cluj, care e grandios, dar are azi numai ziduri goale. Organisarea reclamă timp m£i ales în împrejurările actuale. Pe de altă parte Prof. Babeş are lucrări în­cepute ia Bucureşti şi a cerut pe lângă fondurile necesare organisărei dela Cluj, încă un an pentru lichidarea lucrărilor din Institutul din Bucureşti. Prin urmare e un acaparator!?

Prof. Babeş de mift e urgisit în Ţara Românească pentru-câ odată a stat puţintel la îndoială dacă trebuie să-şi pună iscă­litura pe raportul de abilitare di profesor al unui cumnat alor trei foşti primminiştri şi văr şi rudă apropiată cu alţi trei mi- niştii din România, singurele titlu*i ştiin­ţifice adevărate ce le posedă şi care azi numai are nici in an răbdare ca să-i ocupe toate demnităţile lui Babeş. Cât pri­veşte concurenţa patriotică:

„România poate să pearâ num ii Franţa să scape'.* şi VE ridicol să vorbim de rassa latină în Balcani/“ Sur.t ex’ama- ţ;unile ale acelui concurent de orig;nă bi­zantină.

In contra calomniei încă nu există legi în Ţ«ra Românească.

Un e lev vech iu re cu n o scă to r.

BANCA de SCONTa ROMÂNIEISocietate Anonimă. — Capital 20.000.000 Lei.

S u cu rsa le : C onstanţa , F ocşan i, G a la ţ i,T .-M ă g u r e le ,T u lc e a şi R. V âlcea.

P R O S P E C T DE E M ISIU N E40.000 acţiuni pentru sporul de 20.000.000 Lei.

1. Consiliul de Administraţie al Băncei de Scont a României a hotărît pe baza art. 6 din statutele Băncii să facă emisiunea de 20 000 000 lei în 40 0C0 acţiuni noi la purtător, pentru sporirea capitalului Băncii la suma de lei 40 000.000 conform votu­lui adunării generale extraordinare dc la S/22 Decembrie 1918.

2. Aceste noi acţiuni se vor atribui de preferinţă actualilor acţionari ai Băncii, în proporţie de o acţiune nouă pentru una veche (art. 7 din statute).

D-aii subscriitori au dreptul să subscrie de odată:a) IREDUCTIBIL, pe baza dreptului de preferinţă, atâtea acţiuni noi câte acţiuni

vechi au.b) REDUCTIBIL dia restul acţiunilor asupra cărora nu se va exercita dreptul de

preferinţă.3. Acţiunile se emit pe cursul de 600 Iei bucata, din care 100 lei se varsă la

Fondul de rezervă, iar 500 lei se trece Ia capitalul Băncii.4. Valoarea acţiunilor subscrise se va achita în modul următor: a) La subscriere

30 la sută de fie-care acţiune de 500 Iei, adică 150 Iei, precum şi lei 100 de acţiune pentru Fondul de rezervă.

Odată cu subscrierea se va depune deosebit 6 lei de acţiune pentru acoperirea cheltuelilor de emisiune.

Restul capitalului de lei 350 de fie-care acţiune se va vărsa la epocile ce se vor fixa de către Consiliul de Administraţie. In acest scop termenele de vărsăminte se vor publica prin „Monitorul Oficial“ şi alte ziare cu o lună înainte de aata fixată pentru efectuarea fie-cărui vărsâmânt.

5. Noii acţionari vor avea dreptul pentru anul 1919 la o dobândă de 7 la sută, care se va calcula numai la capitalul vărsat al acţiunilor atribuite şi se va plăti cu începere dela 15 Ianuarie 1920.

Pentru anul 1920 şi următorii — câtă vreme acţiunile acestui spor de capital uu vor fi complect achitate — se va calcula vărsămintelor efectuate un procent egal cu dividendul cuvenit vechilor acţiuni.

6 Pentru vărsamintele neachitate la epocele fixate se va plăti o dobândă de 10 la sută până la o lună dela data exigibilităţii lor. După trecerea acestui termen se va proceda conform Codului de Comerţ.

7. Pentru subscrierile ireductibile se vor prezenta şi acţiunile vechi, spre a se «ota pe ele, că „s’a exercitat dreptul de preferinţă.“ In lipsa acţiunilor se vor prezen­ta scrisorile Iastituţiunilor unde sunt depositate, spre a se lua notă de numerile ac- ţiuailor, care urmează să fie primite la exercitarea dreptului de preferinţă.

8. După închiderea subscripţii Consiliul de administraţie al Băncii va face re­partiţia acţiunilor subscrise reductibil şi va hotărî în aeelaş timp pentru acţiunile ră­mase eventual nesubscrise.

9. Subscrierea începe la 10 Septembrie 1919 şi durează până la 20 Septembrie 1919. Consiliul de administraţie îşi rezervă dreptul să închidă termenul subscrierii şi mai înainte de 20 Septembrie. Subscrierile se pot face la sediul central al Băncii, laSucursalele sale din :C o n stan ţa , Galaţi, Focşan i, Tulcea, T .-M âgure^ , R-Vâ'cea, precum şi laAlexandria Banca Comerc. din Alexandria Giurgiu Banca DunăreaBuzău » Comerţ. Ind. şi Agric. Huşi AlbinaBacău „ Comerţului din Bacău Iaşi » DaciaBârlad „ Moldovei de jos din Bârlad n laşilorBăileşti „ Rurală Piteşti » Populară din PiteştiBraila „ Danubiană Ploeşti Centrală din PloeştiCalafat „ Calafatului P.-Neamţ Indust. şi Comercială

„ Doljului Roşiorii de Vede „ RoşioiiCaracal „ Caracal Roman n Romanului

» „ Romanaţi R.-Sărat n Creditul Râmnicean» „ Comercială şi Agricolă Slatina 9 Oltului

Câmpina „ Câmpina n SlatinaCorabia „ Corabia T.-Severin n SeverinuluiCraiova „ Olteniei n yy Comerc.dinT. Severiu

9 „ României Târgu-Jiu 9 Târgujiuluin Creditul Oltean •Tecuci jj Tecuciului

Drăcăşani Banca Drăgoeşti din Drăgăşani Vaslui Casa de Credit diu VasluiFălticeni „ Sucevi din Fălticeni Târgovişte Banca Comercială şi Indust.Călăraşi Soc. Cooperativă Dunărea

C onsiliu l d e ad m in istra ţie

ROMANIA— Un e lo g io s artico l al ziaru lu iRăzboiul European â scos la iveală

mai multe ţărişoare, a căror vitejie a în­trecut ori ce aşteptare. In prima linie sunt Belgia, Serb'a şi România. Credinţa, bra­vura şi răbdarea acestor ţări ocupate de un viăjmaş viclean şi sălbatic, an devenit proverbiale.

Suferinţa Belgiei şi a Serbiei s ’a terminat odată cu promulgarea armistiţiu­lui şi aceasta le-a dat posibilitate ca fără pierdere de timp să se pună pe lucru.

N’a fost tot aşa şi cu România.Situat între Ungaria, Rusia, Bulgaria

ameninţat din dcuâ părţi de bolşevism şi din a treia c'e un duşman perfid, sălba­tic şi în totdeauna gata de o lovitură a la îarnac, prădat „a fond“ de hoardele austro-germano-bujgare şi separat de a- liaţii săi din occident, acest popor viteaz s’a văzut părăsit pe propriile sale mij­loace. cu toate că s’au scurs zece luni de la semnarea armistiţiului, calvarul Ro­mâniei încă n’a luat sfârsit.

9

In timpul primelor luni de lucrări, Conferinţa de pace, absorbită de ideia Societăţii naţiunilor, par’că uitase cu de­săvârşire ţara aceasta, ca şi când n’ar fi fost aliatul credincios şi nici fortăreaţa orientală cea mai sigură a civilizaţiei eu­ropene. , Departe de ochi, departe de ini­mă“, zice un proverb. Apoi d-nul Wilson şi cei din jurul său, persistă; par’că, să urască Roinăma din cauza legilor restric­tive, editate în trecut contra jidanilor, legi cari astăzi sunt abrogate.

in orice caz, atitudinea antantei faţă de această ţară n’a fost tocmai prietenească, aşa că d-nul Brătianu a crezut de cuvi­inţă să părăsească Parisul înainte de sem­narea tratatului cu Germania.

Nu vom recapitula faptele cunoscute, nici nenumăratele sacrificii depuse de rcest viteaz popor pe altarul dreptăţ'i. Cu toate acestea nu putem trece cu vederea asupra unor acte demne de a fi înscrise Vn analele istoriei.

Să dăm cuvânt unui judecător com- petinte, imparţial, şi ceea mai mult, mar­tor ocular al evenimentelor: dăm cuvânt generalului rus N’colae Monkevitz, ex-şef t i stalului ma’;or al armatei a 4-a ruse, care publică un volum foarte interesat, întitu­lat „Descompunerea armatei ruseşti“.

„In Iulie 1917, scrie, în momentul în care trebuia să se ia ofensiva pe frontul ruso-roman, armata rusă înceU de-a mai exista.

Două armate ruseşti şi două armate româneşti erau destinate ca să ia ofen­siva pe frontul României. Operaţia începu cu un mare succes în ziua de 24 Iulie, dar în 27, noi, Ruşii, am primit un ordin de la comandament, de a întrerupe îna­intarea, din cauza cursului nenorocit al operaţiun lor pe frontul de sud-vest. In- tr’adevăr, dacă inamicul, după ruşinoasa catastrofă din Tarnopol ar fi înaintat în Basarab:a, ar fi fost critică situaţia trupelor noastre pe sectorul romanesc.Cu durere ne am supus acestui ordin. Românii însă cu greu l’au admis. Prin muncă, în şase luni, îşi reconstituiră ar­mata şi n’aşteptau decât ofensiva aceasta. După primele succese, entusiasmul lor nu avea margini. Şi de-odată, după defecţi­unea armatei ruseşti, trupele româneşti rămâneau imobil'zate; oprite de a se bu­cura de f.uetul victoriei lor. Generalul Averescu declară că nu poate să oprească trupele sale fără riscul de a fi acuzat de înaltă trădare şi adaugă că nu va as­culta.

Intr’adevăr, continuă să îaainteze şi nu-şi întrerupse mersul decât după o nouă presiune a Marelui Cartier româ­nesc. Marele patriotizm românesc salvă situaţia. In aceste zile de extraordinară tensiune, armata românească, reconstituită, a dat dovezi de o vitejie, de o răbdare şi de un spirit extraordinar şi salvă Mol­dova de invazia germană.“

Descriind apoi agonia şi descompu- narea finală a armatei ruse, care se gă­sea în Moldova, generalul Monkevitz con­tinuă :

„Marele cartier general român care până atunci se sforţa să intervie cât mai puţin în afacerile armatei ruseşti, a înţe­les că evenimentele luau o turnură ame­ninţătoare pentru populaţia indigenă. De aceea a dec s ca să degarnisească fron­tal şi să pue trupe româneşti pe puncte­le cele mai importante. Aliaţii noştri în­cetară de a considera Rusia ca pe o ar­mată aliată; în ochii lor nu erau de cât bande înarmate, de care trebue să le pă­zeşti.

Astfel trupele româneşti, a trebuit să-şi păzească ţara nu numai de un ina­mic superior numericeşti din afară, dar şi contra unui inamic din interior, aliat al său până mai ieri; contra armatei ruseşti bol- sevizată, care parcurgea ţara, semănând în drumul oraşelor şi satelor devastate şi incendiate tot de ea, semânţa proletari­lor. Viteazul ostaş româa a rezistat nea­tins de marele pericol al contagiunei.

Graţie intervenţiunei active a auto­rităţilor şi trupelor româneşti, povesteşte generalul, pericolul bolşevist 3 fost înlă­turat ,1a Iaşi, dar deveni tot mai amenin­ţător în spate. In curând Odesa căzu în puterea bolşevicilor cari de aci au înce­put să uneltească în Basarabia. Basarabia

'pe atunci era republică şi se numea Re­publica naţională moldovenească. Guver­nul ei însă, tânăr, era incapabil să opue vr’o rezistenţă, şi guverna prin discursuri

P r e sa stre in ă d esp re noi

„Tribune de L a u sa n n e“ —şi decrete, nedispunând de nici un sprijin material. Chiar în Chişineu, capitala iepu- blicei se găseau nouă corniţele diferite cari nu recunoşteau guvernul şi cari sim­patizau cu bolşevicii. Din Chişinău aveau impresia că întreaga Basarabie este un ha­os. După o săptămână bolşevicii se şi instalară în Chişineu şi cu această alimen­tarea României înceta-.

Singurul mijloc de scăpare era ca trupele române să pătrundă în Basarabia. Cam contra voinţei, Generalul Cerbacef, comandantul şef al trupelor ruse pe fron­tul român se văzu nevoit să roage guvernul românesc să trimiţă trupe româneşti în Basarabia. Guvernul Basarabiei făcu aceiaşi cerere.

După o serie de lupte cu bolşevicii, Basarabia fu ocupată de trupele româneşti Guvernul republice! moldoveneşti fu res­tabilit şi ţara întreagă se linişti.“

Dar asta nu este decât o parte a po- vestei, şi cea mai puţin importantă.

Se ştie că România prezintă cel mai important obstacol care împiedică pe Mo- ritz Kuhn (zis Bela Kun) ca să întindă mâua sa sângerândă camarazilor săi din Rusia sovietistă. ca apoi să întrepriudă un marş „triumfal“ în spre Europa occi­dentală. Acest plan a căzut graţie vitejiei, şi bunului simţ al poporului român Cu toate sâcăelile. bine cunoscute pe care România le-a suportat de la aliaţi, cu toate cursele „diplomatice“ aşezaţi în dru­mul său de duşmani fără scrupule şi chiar, dia când în când, de amici care se pare că erau emoţionaţi de gândul că Româ­nia va triumfa singură la Budapesta, vi­teaza armată română nu s’a lăsat int'mi- dată, şi pe când consiliul suprem al alia­ţilor era înfundat în deliberări fără sfâr­şit, mereu schimbând note diplomatice cu Moritz Kohn, bravele trupe româneşti, a- clamate de populaţia Ungarie5, întră în Budapesta ca liberatoare, si pune ecten- ta în faţa unui act îndeplinit.

Se pare că oamenii simpatizează în totdeauna mai mu t pecei pe care îi sunt 0- bligaţi, de cât pe cei cari îi obligă. Tre­bue să existe, prin prejurimile Budapes­tei chestiuni financiare internaţionale cari, adăugate la urile de rasă şi religiune, răuşesc să samene, discordia, arolo unde trebuia să domnească gratitudinea şi în­crederea.

Opinia publică ş ; presa franceză cri­tică atitudinea Conferinţei. In Franţa se judecă şi se află că-i just ca România, fiind atacată, trebue să beneficieze de a- vantajele victoriei sale, că- i ea singură a dus greul: de oarece aliaţii de arme n’au făcut nimica pentru dânsa, Consiliul su­prem să-i lase în pace.

Le Matin scrie în privinţa aceasta: „Se pare că Conferinţa a văzut acuma că prea au mers departe aliaţii cu notele lor faţă de aliata Românie.“

Prea departe, este adevărat. Căci curăţind Budapesta de bandiţii bolşevici. România a făcut nn serviciu nepreţuit nu numai Ungariei, ci întregii Europe. Onoa­re vitezei 1 omânii.

„ P. Kv.

Dare de seamă şi mulţumire publică.1

Tinerimea intelec'uală din Săcele i a aranjat o petrecere aitisticodansantă în comuna Baciu, în ziua de Sf. Maria. Şi ca în totdeauna tineretul nostru ro­mân plia de idealism a căutat să unias- că plăcerea cu folosul (Utile dulci), dând din venitul curat de 1967 cor. (tot-dul în­casărilor a fost de 3132 cor., iar cheltuelile 1165 cor.) suma de 491:75 cor. pentru procurarea steagului naţional pe seama şcoalei primare din com. Cernatu. Banii pentru steag au şi fost predaţi D-nei în­văţătoare M. Iarca. Restul de 1475 cor. 25 fii. din profit s’a depus la Banca Albina în contul „Fondului“ pentru ridicarea unui monument pe seama „Eroilor seceleni“ morţi luptând pe diferite fronturi pentru înfăptuirea Idealului Naţioanal şi întru preamărirea neamului românesc.

Ca oferte au întrat la cassă dela: Dl Ion M. Costea, Satulung 20 cor., D-şoa- rele V. şi O. Mocanu, Cernatu 40 cor, Dl Grosu, farmacist, Satulung 10 cer.

Ca suprasolviri dela:Dl Gheorghe Butu comerciant, Braila

200 cor. Dnii Petru Leucă ptfeot, Satulung şi Ion Butu locot. câte 40 cor. de la Dnii Colonel Manolescu, loct. Manolescu şi dna Elena Manolescu, toţi din Breaza de sus, apoi dela Dnii Radu Găvruş prim-pretor în Săcele, N. Leucă subit., Dumitru Mirean Galaţi, Radu Aidea Constanţa, Alexe Pas- cu Turcheş, Gheorghe Comşa notar Satu­lung, şi M. Baltazar Breaza de sus, < âte 20 cor. Ilie Drăgânuţă Buzău, 18 cor. Ion Broşu, preot în Dârste, N. N. Bucur Peteu Turcheş, Aurel Oancea preot în Baciu, Radu Mo'oianu Turcheş, lou D. Aidea Sa­tulung, Vasile Căciulă sublocot. Ion Zata- reanu şublocot. câte 10 cor, dela* Vasile Bărbat învăţător pens. Turcheş şi Nicolae Sdrenghea Baciu, câte 8 cor. Ion Ciurea Cernatu, 7 cor. Fraţii Vidriginescu 6 cor. Virgil Moarcăs Dârste, Nicolae Cimpoacă; Radu Garcea casier, Baciu, Ion Sâlăgianu, Vasile Stănescu, Nicolae Nistor şi Gheor­ghe Eremie câte 5 cor. Radu Aron Braşov, Ion Savu Braşov, Ion Bodeanu, Gheorghe Fâstâcală câte 4 cor. şi de la Matiaş Fri- drich şi Ghjţă Odor vice-primar în Baciu, câte 3 cor.

Hr. 188—I «19:

Cronica literarăCuyintS despre un poet cate făgădaejH

Cititorii revistelor, .Druir-tlrept* 4 ! „Tribuna“ au întâlnit adesea m n tle ll Const. Asimini.

Acei cari l-au urmărit, au văzut încă { de atunci (1915-1916) că în stângăciile şl dibuirile începătorului, se zbătea un adie* vărat talent.

* * *In primăvara anului 1918, când

apariţia unei broşurele însemna un devărat eveniment, apăru, modest şi sfio«i volumaşul „Visuri şl Dureri/un mănunchil de câteva poezii, pe care pbetul Coţi Asimini, îndrăznea să le dea la lumii! Puţin după apariţie, o notită în „Neam Românesc,“ anunţa că M. S. Regina, dii tinsese volumul cu un premiu.

Cu „Visuri şi Dureri“ poetul arătif încăodată, că nu zadarnic se puneau tâtea frumoase speranţe în talentul săi Şi m adevăr: micul volum era un progres, j un pas înainte.

Versurile te captivau de la încep prin muzicalitatea lor leneşă, molateci din care se desprindea acea supleţă, acel morbidezza care, numai uneori era înlo* cuită de forma mai vioae, mai energii şi mai concentrată a metrului poporani sau a versului eminescian. j

Dar, nota cu totul originală, o relei vam în fantezia colorată, nuanţată, cari fermeca şi încânta imaginaţia cititorulu la fiecare pagină.

Am spus, atunci, despre dl Cons Asimini, că e un receptiv vizual. Poetfi ştia să combine culorile, nuanţele, avei imaginaţia bogată, metafora neobişnuit d< sugestivă. Datorită acestor însuşiri, vo* lumaşul. oferea mai mult decât odată, ta* blouri de-o plasticitate şi originalitate a' trăgătoare. In „Pastelurile“ aceluiaşi vir lum, Doetal arăta câ, vede, simte şi înţe* lege natura, cu o putere de pătrundere rară. Şi, datorită tot însuşirilor menţionate, acesle poezii, aveau,—ca să întrebuinţez 0 expresie franceză — acel charrr.e du 1*' § rroir, acel colorit local, care uneori făceai I din „Pastel" un rn c fresN o adevărată ' uictură, in cira cuvintele înlocuesc cu* | lorile.

Păcat numai, că s!mţul de auto-crl-E tieă, afunci — ca şi astăzi de altfel — nu e destul de veghetor la dl Asimini. Altfel, s’ar fi putut omite acele dulcegării sen­timentale, acele tânguiri melancolice, cariîmpestriţează volumul, stricând efectul.

* **Dar, Dl Asimini, nu s’a oprit la „VL

suri şi Dureri“. A mers şi merge înainte. Voi spune deci, câteva cuvinte şi despr poezia din uit mul timp a poetului. Ti însă să mai spun, că dacă mi-am lu sarcina a scrie aceste rânduri pentru a trage atenţia publicului asup -'1 poetului A simini, am fâcut*o fiindcă cred că actual- mente, Dl Asimini a g^sit drumul cel a devărat, al poeziei care ne trebue.

In „Neamul Românesc“, Dl Asimini1; a publicat mu'te poezii, care se impun prin nota lor adâncă, în care tremură sen­timentul dragostei pentru ce are mai fru­mos şi mai curat neamul nostru, pentru eroica mucenicie a lui din anii războiuluU Intr o admirabilă limbă românească, de*$ bogăţie în cuvinte şi expresii, cum la prea puţini din poeţii noştri găsim, poetul, un credincios iubitor al poporului, al virtuţi­lor lui de harnic muncitor al sfântului nostru pământ, un înţelegător al suferin ţelor lui fără nume, ştie să găsească pu ternice şi mişcătoare accente, dându-ne bucăţi, dintre care unele desigur, vor ră­mânea.

In alte poezii de alt gen, poetul Coteţ. Asimini, redă, e drept, de multe ori cam nelămurit, stări de simţământ, cari scapă observaţiunii ori-cărui alt scriitor, impre­sionând prin originalitatea şi noutatea lor.

Forma acestor pcezii, deşi păcătu este mai mult decât odată, în ceea-ce pri­veşte ritmul şi rima, deşi ech'libiul ver­sului se rupe adesea, e totuşi, în general, armonioasă şi plină de vigoare, cadrând întotdeauna cu sentimen ul ce-1 închide.

Regret că spaţiul restrâns nu-mi per­mite să ilustrei cu citaţiuni, ob serv aţi u nile de mai sus.

** *Şi acum, înainte de a termina acest

articol, îmi permit o indiscreţie: Credem! a şti că în curând, valorosul poet, ne va da un nou volum. Dacă nu ne înşelăm, Dlj Iorga, care, iarăşi ştim că apreciază după] justa sa valoare pe tânărul poet, va scri/j Prefaţa.

Aşteptăm cu nerăbdare evenimentul j şi urăm noului volum, tot succesul.

N. Vasiliu.

„Poşta Bafu’ui“ condusă de Dl Virgil Babeş student, Bucureşti, a dat 98 cor.

Bunii roma: i, Fraţii Tibără au bine* voit a ne pune gratis la dispoziţie sala pentru serbare.

Marinirmşii donato,-i, primească şi pî această cale mulţumirile noastre.

In numele „T nerimei“Maria Iarca ion Oanceaînv. Cernatu înv.-d r. IurchQ

octo: L \ ,1 . Sgardellicu practică clinică dela facultăţile d n

Viena şi Berlinfost 8 ani ia Sanatoriu Purkersdorf dâ consultaţiuni pentru boale interne şi ner* voase dela 21/*—4 .

Strada Neagră Nr. &

J

BTjl 186— t9î9 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E ! Pagina S.

I N F 0 R M A Ţ 1 U N IDin cauza Sfintei sărbători de

mâine „Tăierea capului Sf. Ican“ ziarul rost iu va apare Vineri seara

la orele obişnuite.

»Inconştienţă* — Ziarul «Renaş- ferea Română», sub acest titlu, publică un vehetnent articol împotriva unei prelinse fnvltâti a ciangăului Kope din Săcele la vânătoarea regală din munţii Zizinului.

Şi la Braşov, unii inconştienţi răs­pândiseră acest zvon absolut neîntemeiat. Înţelegem ca din zvon public, fiind necon­solată încă ştirea, ea să f ie pusă în cir- oulaţiune dt unii cari totdeauna se gră­besc a defăima.

Nu putem însă înţelege cum şi-a gă - sil ecou în redacţia ziarh ui ^Renaşterea Română>, şi să provoace o ast-fel de pro­testare cum o face ziarul din Sibiu. Fap­tul 8e explică decât din constatarea tristă ce facem că se găsesc oameni cari să creadă toate fantaziile unor inconştienţi.

Giangăul Kope nu putea ţi invitat şi nici cei 100 saşi inventaţi de o închipuire exaltată. Kope a fost cu căruţa, în care se afla mâncare şi nici vorbă să ia parte la vânătoare. Si a dus mâncare fiind-că nu s’a găsit nici un român care să facă acest serviciu. f E de ajuns acest amănunt, ca să- se vadă ridicolul alarmârei autorului ar tir o- lului dm ziarul m u citat şi de sigur că ,Matura lui< Inconştien», se întoarce mpotnva-/

Şi acum un sfat pentru cei dm Să- celt can sau alarmat: să nu se grăbească ® comunica ştiri inventate şi bi odaie pe fanteziile unor minţi necontrolate.

Atât.*

Scumpetea din Braşov. Toii ăia*orii cari sosesc în oraşul nostru

Pjâng de scumpetea extraordinară. ^'Mutindeni în Ardeal preturile sunt fedUşe numai aci în B rasov se face 0 sPeculă fără frâu .^Mnrî$ Oluj,Sibiu, Dej, Oradea1* * şi In ori'ce oraş mai mare

comparaţie nu poate f i cu scum- nl L din Braşov.' până şi Ia Bucureşti traiul este mai et tin'” Credem că liga consumatorilor M Bra$ov va începe opera sa efectivă f.jpd'Că alt-fel trebuie să disperăm

îndreptare.. , *

Institutul de teologie din Chişînăui în §coa a naţională de viti-

•’•JJjjşi horticultură sub direcţia dlui JJJjBjcu, primindu-se în ea absolvenţi a ? clase secundare.* O şcoală normală se va înfiinţa în gfffŞnd în Chişinău sub direcţia dlui A.S<»W,a- ,

Guvernul unguresc a declarat că 'recunoaşte tratatul cu Austria deoare- flu i s’a comunicat.

*Distribuire de zabar. începând cu de 10 Septembre, se va distribui la

Jia Hesshaimer zahăr pentru populaţie, ărul se i distribue pe baza cartelelor

de făină stampilate. Stampilarea se jjce la oficiul de făină în fiecare zi dela orele 8—12 a. m. şi 2—5 p. m. Porţia ţoşi .persoane este 30 dkg. Preţul unui lg, este de cor. 26.

Oficiul de alimentare orăşenesc *

Tren accelerat care trece prin gara aşov se va înfiinţa cu începere dela 15 iptemvrie între Bucureşti-Predeal-Braşov- ij-Oradea Mare şi între Bucureşti-Pre- il-Braşov-Teiuş şi Arad.

K Din Arad şi Cluj călătorii pot obţine Ugoane de dormit.

*

Districtul Marburg a fost acordat, fără plebiscit, Iugo-slaviei de către Consi­liul suprem.

*Un groaznic incendiu a distius în

sudul Franţei mai multe localităţi climate­rice. Pădurile s’au aprins şi au înconjurat

1 cu flăcările lor 10 oraşe. Loialitatea Cava­liere este în flăcări. Lumea s’a strâns pe plajă. Vântul suflă din nord, aşa că înles­neşte focul.

Ultimele telegrame sosite, anunţă că tocul creşte mereu.

*Tm' .r Lucru poate căpăta: Sodali: 2 ar- gfeitori, 1 argintar, 2 ceasornicari, 1 ciz­mar, 4 cofetari, 1 curelar, 2 fauri de u- selte, 1 fotograf, 1 instalator de electri­citate, 2 lăcătuşi de construcţie, 2 lăcătuşi de unelte 4 lăcătuşi de maşini, 1 morar

. (necăsătorit,), 1 pantofar.2. Personal de serviciu ş. a. 1 ca-

«sierâ, 1 cusătoreasă de haine, 1 cociş ,15 Jzlleri.

3 Ucenicilor se mijloceşte locuri în ! ori-ce branşă aleasă de ei înşişi.| *Lucru caută : 1 turnător de fer, 1

chauffeur, 1 putinar, 1 curelar, 1' tapiţer, cofetar, 1 simigiu, 2 servitori de birou.

Mijlocirea este gratuită la biuroul Pentru aflarea de lucru. (Braşov str. Hir- *cher 26).

Medicul prim al spitalului Dr. Alfred ^keliuş nu ordinează până la 8 Octombre.

Licitaţie pentru lemne, in 26 Sep­ii mbrie 1919 înainle de amiazi, lao ra lO se va ţine licilaţiune publică cu oferle, în biioul adminislraţ'unei forestiere orăşă- neşti secţia Oreş-Timis adică în Braşov,

— Str. Aurarilor Nr. 5. — spre a vinde 1725*69 m.3de lemn răşinos (molid şi brad). Lemnele se află în apropierea gării din Timişul de sus pe locul de tăiat (pădure) numit „Timişul sec cel Mic*, (Kleiner Szâroz Tomdsch) şi se află aşa cum au că­zut din tăere.

Preţul de strigare a 1 ms K 100. Vadiu 2000.

Ofertele în scris au să fie prezen­tate până la cel mai târziu — 26 Septem­vrie a. c. la 9 oare dim la administraţia fo­restieră.

Condiţiunile detailate pentru licitaţie, pen­tru oferte şi pentru contract se pot lua ia vedere şi ceti in localul subscrisei adininis- traţiuni forestiere. Administraţiunea fores­tieră erăşânească „Oraş—Timiş*.

*Mulţămită. Domni fraţi Bediţeanu

George, loan şi Vasile, născuţi în Biaşov, stabiliţi ca comersanţi în Bucureşti, au binevoit a dărui la biserica noastră a Sf. Treimi de pe Tocile din Braşov, suma de 2000 (două mii) coroane cu ocazia ridicări unui monument întru amintirea iubiţilor lor părinţi.

Generoşilor donatori George loan şi Vasilie Bediţean li se esprimă cea mai călduroasă mulţămită.

Braşov în 8 Septembre 1919.Comitetul parohial al Sf. Treimi.

*Mulţămită. Domnul Gecrge Cioflec,

născut în Braşov, director al Băncii credi­tului tehnic din Bucureşti a binevoit a dărui ia biserica noastră a Sf. Treimi de pe Tociie din Braşov suma de 200 (două sute) coroane întru amintirea iubitului său tată George Cioflec, care odihneşte în Cimiterul Sf. Treimi pe Tocile.

Această sumă s-a ataşat la fundaţia Nicolae şi Paraschiva Roncea dela biserica noastră înfiinţată de scumpul său cumnat tot spre acest scop.

Generosului donator i se aduce cea mai sinceră mulţămită.

Braşov 8 Septemvre 1919Comitetul parohial al Sf. Treimi.

*Aprovizionarea cu bucate şi cu

făină. Se aduce la cunoştinţa întregului popor că în interesul propriu, conform publicaţiunei din partea Magistratului oră­şenesc, s-au luat dispoziţiuuile necesare, că numai unele clase se vor aproviziona, şi mai cu seamă: funcţionari, pensionişti, văduve de răsboiu, orfani, invalizi, puţin apţi de muncă şi neputincioşii şi săracii. Aceştia sunt datori ca în zilele publi­cate deja să se anunţe spre a fi luaţi în listele de înştiinţare.

Persoanele cari nu se cuprind în categoria celor mai sus înşiraţi, vor avea să-şi procure, singure bucatele şi făina pe anul 1919/1920.

*Un teatru de copii va avea loc joi ora

3 d. p în sala Reduta cu următorul pro­gram: „Cuvânt de deschidere“ declama- ţiune: „Trei doamne şi toţi trei*; Piesă te­atrală: „Artistele“ Declamaţiune „Spinul4'; Piesă teatrală: „Societatea Puşculiţă“; De­clamaţiune „Scrisoarea unui copil“ „Poe­mul Uunirei“ şi „Imnul Regal (pian).

Intrarea e 3 cor şi venitul e destinat pentru ajutorarea orfanilor de război şi Monumentul ero’lor.

Scopul reprezentaţiei e cel mai înţe­les îndemn pentru public să-şi facă da­toria, iar mamele române să nu piardă a- ceastă ocazie cu un caracter atât de ins­tructiv pe seama copiilor lor.

ConcursDevenind vacant prin demisiune pos­

tul de maestră şi conducătoare de gospo­dărie în Internatul Orfelinat al Reuniunei femeilor române din Braşov se publică concurs cu următoarele condiţii.

1. Concurentele să aibă un certificat de absolvirea unei şcoli de menaj şi dacă se poate certificat de practica ce a avut-o în vre-o şcoală sau institut.

2. Să aibă o pregătire şcolară civilă.3. Să aibă vârsta dela 25 ani în sus.4. Să aibă purtare morală neescep-

ţionabilă. Angajarea se face deocamdată pe un an de zile, cu o retribuţiune anuală de 2400 cor.

Reflectantele au îndatorirea să poarte nu numai conducerea întregei gospodării a Internatului, dar să dea instrucţiune teo­retică şi practică de menaj elevelor şcoa- lei de menaj şi de industrie casnică.

Cererile şi documentele să se trimită la Direcţia Internatului Orfelinat Şirul Spi­talului Nr. 10 până la terminul de 20 Sep­tembre.

Comitetul Reuniunei femeilor române din Braşov.

& n i l u f M orato riu medical pentru di- ii l l l l lf l . ferite analise de sânge, urină, spută etc. Analize de sânge »Wassermann« laboale siphilistice în Braşov Str. Vămii

Doctorul SULICAFost intern al spitalelor civile din Bucureşti. Consultaţiuni 11V*—121/2 a- m. şi 2—5 p. m. Telefon 682. Strada Castelului S6.

Ultima oră.Consiliul de coroană dela Sinaia

M iniştrii ardeleni vor lua parte la acest consiliu. — E vorba de formarea unui guvern de coaliţie sub presidenţia d-lui Coandă. Consiliul supifiD rciitzâ puietul de videie românesc privitor Ia clauzele minorităţilor şi tiansitului

Bucureşti. — Sântem în plină criză de guvern. Situaţiunea în le­gătură cu semnarea păcei cu Austria face impos bilă o amânare a demi- siunei guvernului, deşi în anumite cercuri politice se mai spera până acum câte-va zile într’o ameliorare a crizei.

In ultimele zile, M. S. Regele a primit pe şefii partidelor din 0- poziţie şi fruntaşi politici, cu care a avut convorbiri lungi. Este de alt fel explicabil, deoare-ce s’a ajuns la convingerea în cercurile opo­ziţiei că nu e vorba numai de o criză internă politică ci de o criză în care România se sbate faţă de atitudinea conferinţei de pace.

*

In ultimul moment, guvernul român a primit comunicarea că în şe­dinţa consiliului suprem de Luni, nu s’a primit punctul de vedere român.

Consiliul cercetând raportul gu­vernului român, care declară că va semna pacea cu Austria cu rezerve asupra articolului 00, privitor la clau­zele minorităţilor, la transit şi re­gimul economic, n’a admis semnarea cu aceste rezerve, impunând—o în forma tratatului fixat de că­tre Consiliu.

Faţă de această hotărâre gu­vernul Brătianu îşi va înainta de- misiunea după consiliul de coroanăcare se va ţine azi la Sinaia.

*

In vederea clarificărei situaţiei politice interne, azi dimineaţă la ori; 10 s’a ţinut un consiliu de coroană la Sinaia.

La acest consiliu au luat parte şi miniştrii ardeleni.' D-nii Maniu, St. Pop şi Goldiş au plecat din Sibiu sosind azi dimineaţă la Sinaia.

Miniştrii din capitală au plecat în vederea acestui consiliu, ca untren special la ora 7 dimineaţa.

$

După cât suntem informaţi, se pare ca tindem către un guvern de coaliţie, întru cât şi partidele din o- poziţie se raliază in politica externă, către o acţiune de rezistenţă.

Se crede că guvernul care ar urma actualului cabinet ministerial va f i compus în afară de şefii de partide, pus sub preşidenţia dlui ge­neral Coandă.

După toate împrejurările astăzi se va pune capăt crizei.

* *

Semnarea tratatului cu Austria a avut loc azi dimineaţă la ora 10.

In legătură cu acest tratat se observă alarmarea delegaţiunei ceho­slovace faţă de concluziile supuse consiliului suprem de către comisiu- nea competentă cu privire la Silezia şi Teschen.

La Praga aceste concluzii au produs nemulţumiri grave, şi s’au dat dispoziţiuni delegaţiei ceho-slo­vace la Paris, în caz când se pre­văd în traţat aceste concluzii, să nu semneze.

După ultimele informaţiuni însă, tratatul cu Austria nu cuprinde ni­mic privitor la Silezia şi Teschen ast-fel5 că delegaţia ceho-slovacă va semna.

*

In chestia semnării tratatului cu Au­stria, „Viitorul“ de eri scrie următoarele:

„Tratatul cu Austria se semnează mâne la St. Germain. Cu acest prilej Ro­mânia a înţeles să facă un ultim gest ca să înlesnească şituaţia Consiliului suprem aliat, autorizând delegaţia română dela Paris să semneze tratatul cu Austria fă­când însă rezerve asupra clauzelor privi­toare la minorităţi şi libertatea transitului.

Faţă de gestul României Consilijl Suprem a răspuns că nu poate accepta semnarea tratatului 'cu rezerve. Nu se va putea spune că România nu a tăcut tot posibi­lul îu marginile permise de demnitatea şi interesele ei naţionale să înlesnească si­tuaţia şi să Înlăture astfel, prin gestul ef, o bună parte din consecinţele cari le-ar putea avea pentru clarificarea lucrurilor în Europa centrală, lipsa semnăturei Ro­mâniei de pe tratatul dela St. Germain.

De aceea regretând că gestul nu i-a fost înţeles, România care nu poate să renunţe la rezervele făcute asupra mi­norităţilor şi transitului, nu va semna mâine tratatul cu Austria.

Tittonl pleacă la RomaLyon. Este probabil că Tittoni va

pleca la Roma în cursul acestei săptămâni după ce Austria va fi acceptat tratatul.

Comemorarea primei victori! de pe Marna

Duminecă a avut loc la Meaux o mare ceremonie, comemorând prima vic­tore de pe Marna. A avut loc un serviciu la catedrală.

Ministrul Helnrlch nn poate constitui guvernul

Budapesta Ministrul de comerţ Frantz Heinrich care a fost însăremat a constitui noul guvern, a comunicat Sâm­bătă că nu poate da urmare încrederei care ia fost acordată. Din momentul când a întreprins formarea unui cabinet, opinia publică a luat tot mai mult poziţiune în favoarea guvernului actual de aceea consideră ca exclusă posibilitatea de a reuşi în întreprinderea sa.

Chestia Ungariei do vestNauen O deputaţiune a germanilor

din Ungaria de vest a exprimat cancelarului Renner mulţumirea pentru opera lui privi­toare la alipirea Ungariei de vest germană, la Austro-germania. Renner a declarat că populaţia Ungariei de vest va trece ca popor liber în rândul statelor democratice.

Cabinetul Letoniei de vestUlmanis preşedintele Letonie» de

est a luat portofoliul ministerului de văz-« boi. Callin ministerul economic; ministeiul de interne nu este încă ocupat.

Complot monarhist !n BoiemiaZiarele din Praga dau ştiri asupra

unui pretins complot monarhist. S’a ho­tărât arestarea fostului principe Fridrich Lobkowitz fost prinţ; Frasenko Lobkowit* secretarul ministrului pentru apărarea ţâ­rei, precum şi a doi amploiaţi din acest minister; căpitanul de cavalerie austriac Mieka şi alţii.

Poliţia a declarat că este pe urmaunei cojuraţiuni întinse.

Comerţul intre Londra şl HamhurgBye. Săptămâna aceasta va începe

comerţul între Londra şi Hamburg. Stea- merul Weimar va părăsi Miercuri docurile Londrei cu materii alimentare, lână şi uleiuri.

Scnfnndarea distrugător aloi Veruian

Se comunică din partea amiralităţe că distrugătorul Veruian s’a ciocnit Miercuri de o mină în Baltica scufundându-se. Au pierit 6 ofiţeri şi restul echipagiului.

Tratatul cu Bulgaria.Lyon. Tratatul cu Bulgaria este în

principiu stabhit. După „Petit Parisien“, se fac unele rectificări de graniţă. Serbia se va îmbogăţi cu gura Stnamiţei iar Tra­cta se va atribui Greciei. E vorba însă să se stab'leascâ un mecanism, care să dea Bulgariei un debuşeu comercial la Egee.

Chestiunea Dobrogei de sud nu se iaîn vederejîn’tratat consiliul suprem judecând, că nu se poate stipula, ca un teritoriu aparţinând unui aliat să fie restituit unui vrăjmaş. Dacă România doreşte mai târziu să între în negocieri cu Bulgaria, aceasta se va face din iniţiativa lor proprie.

După ultimile ştiri tratatul cu Bulgaria va fi remis delegaţiei bulgare probabil azi.

Societatea im p iegaţilo rcomerciali şi funcţionarilor particulari

din Braşov.Punându-se în bună înţelegere cu

dătătorii de muncă din ţara Bârsei în pri­vinţa salarizărel, impeg. comerc., funcţ pârtie, şi technici a încheiat un contract colectiv. Ca extras din acest contract se comunică următoarele :

1) Salariile impeg. comerciali :în 1. an de servici lunar Cor, 600w 2. . » 99 99 yy 700» 3. „ V v y> yy 800V 4. „ yy yy yy yy 900» 5. „ yy yy 99 T9 100099 6. „ yy yy yy V 110099 7. „ ,» 99 » V 91 1200y> 8. » 99 » 99 yy *300yy 9. „ yy yy yy yy 1400în 10—i 2 an de servici Coroane 1500y> 13—15 99 w » yy 1600V 16—18 99 yy yy yy 1800yy 19—21 yy yy 99 yy 1900yy 22—25 99 yy yy 99 200099 26-30 99 yy 99 V 2200» 31-35 yy 99 yy yy 2400

Afară de aceasta: a) ajutor de creş-tere ; lunar 50. —Cor. după fiecare copilpână la vârsta împlinită de 18 ani. b) Adaus de funcţiune : Pentru conducători de prăvălii, şef de apartament, detailpii- meus, voaiajori, lunar 200, pentru maga­zineri 100. - Cor.

Funcţionari particulari şi tehnici.Clasa I . : Şef de birou, Şef compabil

Cassier, Inginier de maşini şi zidiri sau chimie cu cvalif. de academie, asemenea conducători de uzină anual Cor. 7200.

Clasa II. : Corespondent şi comptabil voaiajor, ingenier de uzină, constructor, in- giuer chimic, conducător de uzină conduc, de Filială anual Cor 6 00.

Clasa III Saldacontist, cassier, cores­pondent, administrator de depozit, director de fabrică cl. I. conducător de maşini (maşinist suprem), asistent de uzină, cons­tructor, anual Cor. 4800.

Clasa IV Facturist, ajutor de comp­tabil, ajutor de corespondent, calculant, magaziner, dir. de fabrică cl. II, vicecon- ducâtor de maşini, mecanic, desemnator 1 de maşini şi clădiri cu studii anual C. 4200.

Clasa V. Contorist, maanipulant de birou, desemnator de maşini şi clădiri fără studi, vicemecanic anual Cor. 3600,

Afară de aceasta: a) Sporire trieneală 10 % după fiecare al 3-a an împlinit so- cotindu-se după salariul original laolaltă face salariul fundamental.

b) Banii de cvartir după clasele I-II 30 %, după clasele III-V 40”/0 după salariul fundamentali

c) adau suri de scumpete 100% după salariul indicat.

d) Ajutor de creştere 600 cor. anual după fiecare copil până la vârsta înplinită de 18 ani.

e) Ajutor de vestminte 1000 cor anual pentru funcţionari şi 400 cor pentru soţie şi copii până la vârsta împlinită de 18 ani3.) Impegaţi comerciali de sex fememn

Impegaţi comerciali de r.ex femenin angajaţi la înterprize de comerţ ca con­ducătoare de cărţi, Cassieiiţă supremă şi corespondentă independentă se vor plăti după estragerea celor 3 ani de învăţăcel, conform tabelei Nr. 1 Pe timpul celor 3 ani de învăţăcel se vor plăti acestea şi ori cari alte impâgate comerc, conform urmă-torului şematlzm.: în 1. an de servici lunar Coroane

o•n — » v » »« 3. „ „ „ „ „

4T V 1> J» w

de IaV »» »

y) r

5 — 6\ani de serviciu lunar Cor.ri— 8 „ „ 9 -1 2 „ „

13— 16 „ „17- 20 „ „

V » VV » »v y> 9n v r>

200300400500600700800900

10004) Funcţionare particulare fememne

Funcţionarele particulare aplicate în clasele MV se vor plăti couform tabelei 2, întruncât acestea ar ii absolvat 3 cla&e comerciale iar acele cari are un curs co­mercial de un an vor fi dotat« pe timp de 2 ani conform tabelei 2. Toate cele­lalte funcţionare pârtie, se vor plăti con- fo m tabelei 3. —

Tantieme nu se vor asemna prin a- cest contract.

Amploiaţi căsătoriţi mobilizaţi vor primi '/a salariul total.

Timpul de serviciu se socoteşte de la ziua aceea de la care respectivul a în­ceput sâ funcţioneze la vre-o interpriză ca funcţionar (amploiat).

A P E L„Liga Consumatorilor* face apel căl­

duros la populaţia de orice naţionalbate şi sex, exploatată de specula neruşinată, să se înscrie ca membri în ligă.

Toţi oamenii de bine, cari doresc să scape de această plagă, vor înţelege că „Liga Consumatorilor“ numai atunci îşi va putea impunea voinţa, dacă îa sprijinul ei vor sta miile de cetăţeni.

înscrierile se pot face zilnic la orele 11—12 a. m. în localul sfatului la secre­tariatul ligei.

Comitetul „Ligei Consumatorilor11.

Pentru depozitarii noştriOn. depozitari ai ziarului nostru sunt

rugaţi să ne achite conturile trimiţând de ur­genţă sumele prin poştă sau prin bancă. Exem­plarele nevândute să ne fie înapoiate. Şi mai rugăm ca de aci înainte ca achitarea contului să se facă regulat la sfârşitul fiecărei lun/m

Pagina 4. Qf AZ ET A T R A N S I L V A N E I Nr. 188— 191»,

Redesclii derea i ntern atui u i Convocarede băieţi din Braşov

Publica ţlnsseDeodată cu îr ceperea anului şcolar

1919—1920 se redeschide Internatul de băieţi al Eforiei şcl. centrali gr. or. ro­mâne din Braşov.

Ca centru cultural românesc, ca loc de viligiatură, prin şcoalele iui excelente şi prin frumsejea naturei, Braşovul a atras întotdeauna o mulţime mare de elevi, dintre cari numărul restrâns de 75—80 tineri erau primiţi în internatul şcoalelor

Zilele âmare, ce au urmat după toamna arului 1916, au avut ca consecinţă şi în­chiderea porţilor internatului pentru tot ce era românesc. Acum însă, când nea­mul românesc şi-a văzut visul cu ochii, a revenit Ja viaţă şi internatul nostru. Edi­ficiu nou, excelent întocmit după cele mai moderne recerinţe, fiind sub supravegherea şi îngrijirea unei instituţiuni, ca Eforia şcoalelor, care a înţeles să servească şi să aducă jertfe cuuzei româneşti, va fi căminul unei părţi a tinerimei dedicată studiului, unde va găsi iubire şi îngrijire aproape părintească.

Informaţiunile pentru părinţi se prind în următorul Prospect.

Internatul care a fost deschis pentru primadată în anul 1912 pentru elevii şcoa- \ lelor româneşti — liceu clasic, liceu real şi şcoala comercială sup. — e o clădire impozantă aproape de liceul clasic şi are:

a) sale spaţioase şi luminoase de dormit (cu paturi de fier, somieră şi saltea)

b) . sale luminoase de studiuc) . sale separate de mâncare (sufra­

gerii)d) . coridoare spaţioase, închise, lu­

minoasee) . conduct de apă (din izvor de

munte)/). local propriu de baie cu duşurg) . încălzire centrală (caloriier)h) . infirmerie (spital) în grădină /)• grădină mare cu pomiElevii internatului se vor bucura de :a) . hrană bună şi higienicăb) . sprijin Ia prepararea lecţiilor e). baie.d) . tratament medicale) . supraveghere lăsându-se însă peste

zi ş? libertatea cuvenită.Internatul e proprietatea şccalelcrşi

bucătăria se conduce în regie proprie.Taxa de 1 elev e 300 Iei lunar plă­

tită anticipativ, cu rezerva de a urca sau scădea taxa după împrejurări.

Condiţiunile de primiie : Cererea de primire se va presenta până în 1 Octom- vrie n. cu indicaţiunea şcoalei la care vo- eşte să fie înscris şi va fi însoţită de ur­mătoarele acte:

1. ultimul testimoniu şcolar2 atestat de botez3 act de revaccinare numai pentru

elevii claselor Mi Iiiceală şi rcclă)4 declaraţie legală, că pârinţ'i admit

în caz de proces competenţa judecătoriei din Braşov. —

Fiecare elev va aduce cu sine 6 cămăşi de zi 4 cămăşi de noapte Pantaloni de baie 6 ismene 12 batiste6 perechi de ciorapi 6 ştergare

3 cearceafuri de pat (lepedeie)1 plapomă eu nasturi3 cearceafuri de plapomă cu .găuri

pentru nasturi1 perină de cap4 feţe de perină1 cuvertură (acoperitoare) albă pe pat

■ perie de cap, de dinţi, de haine, deghete, peptene des şi rar, săpun, 2 perechi ghete, cremă şi pantofi de casă,—

6 şervete de masă2 cârpe de praf2 cârpe de bucătărie, cuţit, lingură si

furculiţă1 ceai că pentru cafea şi I linguriţă.1 pahar pentru apă2 farfurii, —Toate aceste lucruri trebuesc con­

semnate într’un inventar scris în 2 exem­plare. —

Părinţii vor însemna cu. arnic'u roşu rujele şi hainele cosând pe ele nuirăral ce se va da deodată cu răspunsul de primire. —

Pentru asigurarea locului în internat se cere plătirea anticipativă a taxei pe una sau mai rnuiie luni. Epistolele precum şi bani sunt a se trimite la adresa : Di­recţiunea Internatului str. Prundului Nr. 39

Părinţii şi tutorii sunt făcuţ: atenţi ca să-şi anunţe copii curând, căci la caz că până la 1 Oct. nou nu se va anunţa 50 elevi, Internatul nu se va deschide.—

Braşov 30 August. 1919Direcţiunea Internatului gr. or.

3 —4 româu

Censurat de. Ioan Brotea

Aviz un portantExtras din ordonanţa Nr 21. şi

25. modificată a comandamentului trupelor din Transilvania. Vor fi con­sideraţi ca in fiaclari: acei cari fără rea credinţă prin localuri publice, gări, trenuri, pe străzi etc, vor comu­nica, cofporta, comenta în orice chip ştiri f ie adevărate f ie imaginare sau păreri relative la operaţiunile de răs- boiu, situaţia şi dislocarea trupelor, dispoztţiunile autorităţilor militare sau orice chestiuni privitoare la ar­mata română. Aceasta infracţiune se va judeca şi condamna de pre­tori în prima şi ultima instanţă cu închisoare până la un an şi cu amendă până iki 2000 lei. Când faptele de mai sas se vor fi săvârşit în scop de a spiona sau trada, se aplică pe­depsele prevăzute de legile penale în vigoare pe timp de răsboi.

A Tl Ti Ti î de v ânzare sau de închinat total sau parţial, casa din va­

lea MoidiDr c. Nr. 5, (în Schei aproape de Biseiic.î St. Treime), având 5 odăi de locuit, bucătărie, cămară, grajd, şopron, 2 pivniţe, curte mare, grădiniţă, apă în cuite şi o mică .grădină cu pomi fructiferi în spatele cas.ii. Cassa nu are nici o sarcină.

Doritorii se vor adresa chiar acolo.2 —2

f Invit şi pe această cule pe toţi paro­hii, capelanii, administratorii parohiali di-

1 aconii cateheţu d;n r>rotopop:ate|e Braşov j şi Ireiscaune să se prezirae negiesit Joi I in 5 Septembre v a. c. la orele 10 (zece)

a. m în sala de şedio ă a Comi'etnlui pa­rohial dtîa BiserjYa St. Nicolae din Bra­şov-Schei, ca să aleagă doi deputaţi din cler unul pentru cong esul naţ:oral-bise­ricesc obicinuit, altul pentru congresul e- lectoial. —

Braşov în 8 Sept n. 1919Di. Vasi/ie Sa]tu

comisar consistorial

ConcursLa Resortul Afacerilor Industriale,

Secţia V. Direcţiunea Măsurilor şi Greută­ţilor, se primesc 15 (cinspre/ece) candidaţi pentru a fi pregătiţi şi pe urmă împărţiţi ca funcţionari la oficiile de măsuri şi greu­tăţi în Transilvania, Bănat şi ţinuturile ungurene locuite de Români.

in vederea pregătirii candidaţilor pen­tru serviciul verificării măsurilor şi greu­tăţilor, se va organiza la Sibiu uu curs special de (10) zece săptămâni. La acest curs vor fi admişi numai absolvenţii şcoalei înalte de technică, sau acei can­didaţi, cari au depus cel puţin examenul de maturitate la o şcoală reală şi cunosc limba românească.

Pet:ţ ile provăzute cu documente de studii, de botez şi indigenat în original sau copie legalizată, sunt a se adresa Consiliului Dirigent, Resortul Afacerilor Industriale, la Sibiu, ţâ ră la 15 Septem­vrie a. c.

Participanţii la cursuri ver primi din partea Resortului un ajutor lunar de 800 cor., pentru acoperirea trebuinţei de traiu şi 150 cor pentru cheltuielile de călătorie la Sibiu.

I După absolvarea cursului şi depune- j rea examenului, candidaţii vor fi denumiţi I prin decret în clase de salarizare conform

studiilor absolvate şi vor fi împărţiţi la Oficiile de Măsuri şi Greutăţi în Transil­vania Bănat şi ţinuturile ungurene.

pt. Şeful Resortului Secretar General,

4—5 Ing. E. Muntean m. p.

AvizMulţumesc Venerabilului nostru Con-

zistor ^rch diecezan pentru bunăvoinţa, cu care s’a grăbit să satisfacă cererea mea şi înştiinţez şi pe această cale pe toţi parohii capelani şi administratori parohiali dn protopopiatul meu, că de astăzi înainte nu mai au nevoie să facă cheltuieli cu drumul la Sibiu, pentru-că cu chitanţele iscălite de mine îşi pot ridica banii pentru ajutoarele de vestminte şi familiare dela Filiala băncii „Albina" din loc.

Braşov 8 Sept. 1919Dr Vasilie Sal ta

2—3 protopop

q l i t ţ n n i p n • case noui, strada Morii Ud V u l i L O l U ■ Nr. 53a, 5 camere, cu subsol, care se pot transforma în cameră, bucătărie, curte şi grădină.

A se adresa strada Morii 53a (Bra- şovul-vechiu) 2—2

A nunţ D-şoară germană caută loc pe lângă copii în Regat. Am absolvat cur­sul grădinei de copii.Adresa la adininisiratia ziarului. 2—3

Pi blicatiunetBiserica Sf Nicolae dă în lucrare

urmrîoareîe reparaturi la edificiile sale:î., Repr.ratura coperişului bisericei

şi a chT'ilor din curlea bisericii.2, Repararea casei din Piaţa Prun­

dului Nr. 3 şi a casei diti str. Prundului 53.Cei, cari doresc să ia în în'reprindere

aceste lucrări, să se prezinte pentru infor- maţiuni la ep’tropul bisericei Dumitru Roncea, căruia îi vor preda şi ofertele cu devize specificate.

Braşov, din şedinţa Comitetului pa­rohial ţinută la 29 August 1919. 3—3R. Doqniiu m. p. G. Navrea m. p.

secretar preşedinte

no. 2 Şcoala profesională a Reu n i u n e i F e m e i l o r R o m â n e din Iaşi

Autorizată de Ministerul Instrucţiu­ne!; cu dreptul de a libera certificate echi­valente, cu acele ale şcoalelor statului — cuprinzând gradul I-iu şi Il-lea, internat şi semi-internat, cu ateliere de aplicaţie pentru croitorie, rufărie şi blănărie — mărindu-şi localul şi putând primi mai multe eleve, face cunoscut că înscrierile se primesc de pe acum.

Afară de programul statului se pre­dă, facultativ, cu plată separată, limba engleză, pianul.

Pensiunea anuală, pentru interne, U00 lei pius taxa de instalare ;00 lei.

10 laşi, str. Negruzzi No. 1

Anunţ. Rog D-şoarele cari au plecat Duminecă din Bucureşti la Braşov a. m. da lămuriri despre bagajul care a fost cu dânsele în vagonul clasa doua.

Samuel Vicior2—3 Rivutca No. 1. Alba Iulia

Fotografii pentru Legitimaţiui de călătorie vor fi efectuate în ci mai scurt timp, conform prescripţia«]

^ nilor legale prin Atelierul Fotografic’ j| Larg Sir. Porţii Nr 52. 18-5Î

Domni! Farmacişti şi Drunhistl din Tiisilvania, găsesc în Bucureşti la

Th- Rudsanu & AL SâvjleanîStr. Regală 14.

produse chimice, drogue, vată, pansam« cauciucărie etc. etc. în en-gros cu pfi

rile cele mai reduse.Rugăm a ne trimite adresa pel

a vă trimite preţul curent. 2........ .......................... n

A r m n t cau^ conducător 8 j h l A l U l i L ciaiist pentru fabricaţii!de mobilă curbată (Toneth) se cautâ Societatea „Rahova* Lack, Blau & C Bucureşti, Str. Heliade (Obor) 42. V

Anunţ. De închiriat o prăvălie în» Mihail Weiss No. 3. 2

încercaţi şi veţi vedeacă Dodilol e cel mai bun mijloc cofl* durerii de măsele. Se capătă în tiecft farmacie şi drogherie. 24 —

1Nr. 5. cu un bogat şt interesant matA ______ _______ umoristic.

I O S I F KLEIN şi Fiimagazin de mode, manufacturi d«[ dame şi domni en-gros şi en-detatf

B R A Ş O V , strada Vămii No.

Kaiust AnfonConstanţa, Sir, General Mânu 22

Vechiul şi cunoscutul magazin de manufactură şi ga­lanterie „en-gros“ posedă Stămburi, americi, Zefiruri, Şi- foane, Madepoloane, bumbace şi alte diferite articole de manufactură cu preţuri convenabile, produse ale fabrice» lor engleze, franceze şi italiene. 6 — 10

Sosind trei vagoane ciocolatăKohler, Cailler şi Giison ş’a pus în vânzare en-gros

Lei 46—56 kg.

Consumul Athene Palace4— 5 C alea V ictor ie i 108 B ucureşti.

j s f X

Cel mai vechiu z ia r rom ânesc 33Gazeta Tr silvaniei C C

după 80 de ani de existenţă, apare reorganizat cu ultimele ştiri şi telegrame. O r g a n n a ţ i o n a l , neobosit în lupt a pentru apărarea drepturilor rom âneşti9

*

..GAZETA T R A N S I L V A N I E I "se face astăzi ecoul opiniei publice rom âneşti, pentru ca fiecare să-şl îm plinească datoria, ajutând astfel la form area caractere lo r şl privighind cu sever control la şefele publice.

Z ia ru l nostru â fost şi va fi totdeauna interpretul cald a l intereselor ţărănim ei, şcoalei, b isericei şi m uncitorim ei naţionale.

33Gazeta Transilvaniei 6t înţelege, odată înfăptuită Unirea tuturor Rom ânilor, să continue lupta pentru cu­cerirea drepturilor noastre economice

în Ardeal, sprijinind pe foţi cei ca ri vor să m u n c e a s c ă c i n s . t i t în această direcţiunea

Facem apel dar la toţi româ- JL care va facenii să sprijine la rândul lor » U 3 Z 6 1 3 I 1 ^ 3 B l S I I V CS » 6 1 toate sacrificiilepentru ca să rivalizeze, în c o n d i ţ iu n i z i a r i s t i c e şi te h n ice , cu celelalte m ari ziare.

Redacţia şi Adm inistraţia S tr. Prundului Nr. I

T e le fo n 226 T e le fo n 226

A B O N A M E N T U L pentru Românii de pretutindeni

P e u n a n - - - - - - - - - Lei 60P e u n J u m ă ta t e a n - - - - - „ 3 0P e u n s f e r t a n „ 15

Inserţiuni şi reclam e,la adm inistraţia ziarului,

după tarif.

Tiço&raW* A N ureyte» Brenişce & Ccxbd. EratL*.