Onofrei Simina-Alexandra

Studii universitare de masterat

Specializarea : Literatură universală şi comarată

Anul I de studiu

Analiză a ilustraţiilor în Misterioasa flacără a reginei Loana –Umberto Eco

Umberto Eco, cunoscutul romancier de origine italiană s-a născut la 5 ianuarie 1932 în orașul Alessandria, din regiunea Piemont. Domeniul său de activitate este unul divers şi multilateral dezvoltat : Umberto Eco este pedagog, semiotician, filosof şi critic literar, fiind considerat în anii 1960 unul din reprezentanţii de frunte ai agangardei culturale italiene. El este autor de romane, eseuri, tratate academice şi cărţi pentru copii, dar şi unul dintre fondatorii revistelor Marcatre și Quindici. Profesor de semiotică la câteva dintre cele mai celebre universități europene și americane, Umberto Eco a abordat din această perspectivă aspecte cruciale ale culturii zilelor noastre. Prin opera sa științifică, el este socotit unul dintre cei mai de seamă gânditori contemporani.

Textul ales pentru cercetare, Misterioasa flacără a reginei Loana a fost publicat în vara anului 2004 la Editura Bompiaieste, şi este un „roman ilustrat” în sens postmodern, iar ilustraţiile conferă autenticitate cadrului istoric fascist, cadul expoatat de memoria „voalată” a autorului. Actiunea se petrece în contemporaneitate iar personajul principal este anticarul Giambattista Bodoni (Yambo) care în urma unui accident cerebral, îşi pierde memoria subiectivă. Întors în ţinutul natal, el reînvaţă despre sine şi despre istoria mentalităţii în care a fost crescut răsfoind prin colecţiile de reviste pentru copii, benzi desenate, romane de aventuri, scrisori şi fotografii, toate păstrate în podul casei.

Ilustraţiile vin să întregească la nivel imagistic lumea ante- şi postbelică creionată în text, acestea având un pregnant caracter autentic. Ilustraţiile însumează un mare număr de: afişe, desene de Walt Disney, fotografii şi scene filmice, pagini de ziar, ilustratii din carţile de benzi desenate ale vremii şi, fireste, cartea din 1934 a americanului Lyman Young – Misterioasa flacara a reginei Loana – de la care autorul împrumuta însuşi titlul romanului său ilustrat.

Ilustraţiile ce redau la scală redusă afişe şi postere au contururi clar definite asemeni unor decupaje şi sunt dispuse la distanţe egale de marginile foii. Acestea sunt de multe ori reduse ca dimensiune în compataţie cu textul ce le precede sau urmează şi imită formatul cărţilor de benzi desenate, iar alteori se prezintă sub forma unor „frize” alcătuite din personaje de poveste, dispuse orizontal pe una din cele două deschideri ale cărţii. Iconotextul, uneori o imagine singulară

amplă ocupă întreaga suprafaţă a paginii în timp ce alteori este dispus sub formă de coloane sau grupuri de ilustraţii caracterizate de simetrie şi de echilibru.

Ponderea dintre imaginile alb-negru şi cele color este aproximativ egală. Cromatica aminteşte de cea a benzilor desenate: culorile sunt saturate, strălucitoare iar contrastul intens dintre culorile pure şi cel de tipul închis-deschis sunt cu precădere folosiet.

Una dintre imaginile alese pentru analiză este reprezentată de coperta la cartea pentru copii Le avventure di ciuffettino (Aventurile lui Ciuffettino) apărută în Giornale Illustrato dei Viaggi e della Avventure di Terra e di Mare (Jurnalul Ilustrat al Călătoriilor pe Uscat şi pe Mare). Imaginea este dispusă central, ocupând întreg spaţiul paginii, cu un contur clar determinat, ce seamănă cu un decupaj aplicat cu măiestrie pe suprafaţa filei cărţii.

În desenul de tip art nouveau, protagonistul Moţuleţ nu ocupă aşa cum ne-am aştepta o poziţie centrală, una de putere ci dimpotrivă. Personajul care ocupă locul central pe copertă este lupul, un animal supradimensionat ale cărui forme depăşesc cu mult dimensiunile coperţii. Cu ochii roşii ca de jăratec, cu gura larg deschisă, cu colţii ascuţiţi este parcă gata să-l sfâşie pe aventurier. Copilul înfăţişat într-o atitudine defensivă nu întruneşte calităţile necesare eroului de poveste.. În imaginea de pe copertă Moţuleţ este marginalizat în colţul din stânga jos, aproape de ieşirea din pagină, ca într-un loc fără scăpare şi lipsit de orice mijloc de a se apăra. Expresia feţei lipseşte, iar de aici rezultă incapacitatea de a identifica starea sufletească a acestuia.

Raportul de putere dintre personaje este însă clar sugerat de : dimensiunile acestora - lupul acoperă trei sferturi din suprafaţa totală a imaginii în detrimentul protagonistului - dar şi de prezenţa liniei ascendente de forţă sugerată de poziţionarea pe diagonală a trupului alungit al lupului. Cromatica este una austeră : pe fondul cenuşiu al cerului cu stele, pe care străluceşte o lună albă, strălucitoare şi supradimensionată se conturează forma de un negru intens a animalului sălbatic. Aceeaşi combinaţie contrastantă de culori negru-roşu se regăseşte şi în vestimentaţia lui Moţuleţ, încercându-se echilibrarea cromatică a picturii.

A doua ilustraţie pe care am decis să o analizez se află la pagina 348 a romanului. Fraza cu care începe pagina imediat următoare : „în noaptea aia l-am visat pe duce”1 sugerează caracterul oniric ce se doreşte a fi atribuit imaginii. Iconotextul este în cazul de faţă un fotomontaj cu caracer propagandistic, fiind utilizat pentru construcţia „imaginii” personalităţii politice aflate la conducerea Italiei în timpul celui de-al doilea război mondial, având în acelaşi timp o funcţie exemplară.

Ilustraţia, o fotografie alb-negru surprinde treizeci şi patru de ipostaze distince ale dictatorului fascist Mussolini. Fie că zâmbeşte autoritar sau îngăduitor, că priveşte scrutător în depărtare peste capetele mulţimii care îl idolatrizează sau priveşte la un interlocutor apropiat, în

1 Eco Umberto, Misterioasa flacără a regiei Loana, roman ilustrat, trad.Ştefania Mincu, Editura Polirom, Iaşi – Editura Pontica , Constanţa, p. 347.

oricare din ipostaze, chipul său denotă o hotărâre de nestrămutat, autodeterminare şi pasiune dar şi o imensă stăpânire de sine.

Dispunerea acestei aglomerării de chipuri pe suprafaţa destinată iconotextului se face în mod aleatoriu sugerînd astfel caracterul abiguu al experienţelor onirice. Figura dictatorului este surprinsă într-o multitudine de ipostaze şi poziţii : este redat din profil sau semiprofil, alteori văzut din faţă, şi de cele mai multe ori contre jour ( personajul este poziţionat în faţa sursei de lumină). Perspectiva din care este surprins chipul conducătorului, mult deasupra ochiului privitorului sugerîndu-se astfel impozanţă, măreţie, inaccesibilitate. Utilizarea unei astfel de perspective este, alături de funcţia exemplară a imaginii - sugerată de caracterul prpagandistic al acesteia - un alt procedeu prin care este evidenţiat raportul inegal de putere între privitor şi cel privit, în caz concret între autoritatea supremă în stat şi cetăţean.

Utilizarea colajului fotografic (arta fotografică bucurîndu-se de un grad ridicar de autenticitate şi originalitate) ca ilustraţie de carte subliniază ideea conform căreia „o parte din semnificaţia glogală a mesajului – alcătuit din text şi iconotext în cazul de faţă – se află în strânsă legătură cu natura suportului”2. Imaginea care îl are ca protagonist pe conducătorul fascist este în acelaşi timp oglindirea imaginii acestuia în mentalul colectiv : indiferent că este urât sau idolatrizat Mussolini a fost prezent in mintea celor care, prin propagandă şi teroare i-a condus.

Ilustraţiile cărţii, atent alese de către autor au rolul de a completa la nivel imagistic prin fragmente de ziar, postere şi afişe, cărţi de benzi desenate sau cărţi de colorat, o imagine cît mai autentică a unei perioade istorice precise şi a istoriei unei mentaţităţi. Cu ajutorul acestora, textul livresc este mult imbogăţit, povestea capătă culoare şi dinamism dar mai cu seamă un puternic caracrer de autenticitate.

2 Joly Martine, Introducere în analiza imaginii, trad. Mihaela Mazilu, Editura All Educational S.A., Bucureşti, p. 54.

Bibliografie primară:

Eco Umberto, La misteriosa fiamma della regina Loana, Milano, Bompiani, 2004

/Misterioasa flacără a regiei Loana, roman ilustrat, trad.Ştefania Mincu, Editura

Polirom, Iaşi – Editura Pontica, Constanţa.

Joly Martine, Introducere în analiza imaginii, trad.Mihaela Mazilu, Editura All

Educational S.A., Bucureşti.