Ucenicizare intensa

5/12/2018 Ucenicizare intensa - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ucenicizare-intensa 1/662

Introducere

În ultimii douzeci i cinci deani am avut privilegul scltoresc în peste 40 denaiuni ale lumii i s

vorbesc la conferine de 3-5

zile în faa a mii i mii de

lucrtori cretini. La aceste

conferine au participat lideri

cretini dedicai aparinând

mai multor denominaiuni i

ramuri ale trupului lui Hristos.

Fiecare cltorie mi-aconfirmat c este nevoie demai mult de o conferin de



3-5 zile pentru a împlini

nevoile existente. Sunt atâtde multe nevoi de acoperitpentru a echipa lideriicretini, încât aceast carte

îi propune s acopere celpuin o parte din goluri.

Am avut, de asemenea,

privilegiul de a pstori maimulte biserici timp deaproape 20 de ani. Deiconform anumitor standarde

am avut Äsucces³, în cea maimare parte a acesteiperioade m-am aflat în



mijlocul multor lupte

interioare, deoarece nu am îneles anumite principii

fundamentale referitoare la olucrare biblic. M gândesc

cu o îngrijorare constant lamilioanele de lucrtoricretini sinceri crora lelipsete ceea ce mi-a lipsitmie i care au nevoie s fiemai bine echipai pentru

ceea ce au de dus la

îndeplinire. Unele dintreprincipiile pe care eu nu le-am îneles sunt atât de



importante, încât, o dat

înelese, stabilesc cursul

lucrrii pentru tot restul vieii

unui slujitor. Ele au devenitstandardul de evaluare al

fiecrui aspect al unei lucrri. Aceste principii sunt tratate în primele capitole aleacestei cri i nu ar trebui

trecute cu vederea,deoarece toate celelaltecapitole devin pur i simplu

nefolositoare fr aceastfundaie.



Aceast carte se adreseaz

în mod deosebit pastorilor,deoarece ei sunt cusiguran cei mai cunoscui

lideri cretini. Dar tot ceea ce

am scris se aplic ievanghelitilor, învtorilor,

misionarilor, plantatorilor debiserici, învtorilor de la

coala duminical, etc. Oricemembru din trupul lui Hristospoate beneficia de pe urma

acestei cri, întrucât

fiecruia dintre membriitrupului lui Hristos i s-a



încredinat un anumit dar din

partea lui Dumnezeu. Am scris cartea în specialpentru lucrtorii cretini dinafara Statelor Unite, Europade Vest i Australia/NouaZeeland. În funcie de

cunotinele tale, de

experien i de

naionalitatea lucrrii, vei

considera unele capitole maiutile decât altele. De

exemplu, pastorii chinezi vor gsi în capitolul referitor labisericile în case puine



lucruri pe care s nu le tie

deja. Totui, s-ar putea capastorii nefamiliarizai cu

conceptul de biseric în cases considere acest capitol

extrem de util.Este puin probabil ca toi

cititorii s fie de acord cu

felul în care am abordatfiecare subiect al acesteicri. Nu lsa îns acest

lucru s te impiedice s

învi câte ceva din fiecare

capitol.



Aa cum ne-a învat i

Domnul Isus, nimeni nu punevin nou în burdufuri vechi,altfel aceste burdufuri rigidei vechi se vor sparge.

Numai burdufurile noi suntsuficient de flexibile încât sreziste presiunii produse defermentarea noului vin. Deio parte din ceea ce am scrispoate fi considerat vin nou,

în realitate este totui un vin

destul de vechi ± cel puin la

fel de vechi ca NoulTestament. Aa c, dac



încep s se sparg

burdufurile vechi, nu este dincauza adevrurilor cuprinse în aceast carte! Isus S-abucurat c Dumnezeu a ales

s ascund adevrul Su decei Äînelepi i pricepui³ i

s îl descopere pruncilor (Matei 11:25). De asemenea,ÄDumnezeu st împotrivacelor mândri, dar celor smerii le d har³ (Iacov 4:6).

Îi mulumesc lui Dumnezeu

pentru mulimea de liderii

cretini smerii de pe întreg



cuprinsul pmântului. Fie ca

Dumnezeu s îibinecuvânteze pe msur cecitesc aceast carte.

David Servant

Capitolul UnuStabilirea scopului corect

Pentru a avea succes înochii lui Dumnezeu esteesenial ca lucrtorul s

îneleag scopul pe care l-a

stabilit Dumnezeu pentru el.Dac nu înelege acest scop,

nu are nici un etalon dup



care s îi dea seama dac

a reuit sau a euat[1]. S-ar putea s considere c a avutsucces, când, de fapt a ratatinta. i aceasta este o

adevrat tragedie. El seaseamn unui atlet care jubileaz de bucurie c atrecut primul linia de sosire aunei curse de 800m i îiridic victorios mâinile în faa

mulimii aclamante, fr s

realizeze c alearg într-ocurs de 1600m.Neînelegerea scopului i-a



asigurat eecul. Gândul c a

câtigat i-a adus insuccesul. În acest caz, se aplic zicala:ÄCei dintâi vor fi cei dinurm.³

Majoritatea lucrtorilor au unscop specific pe care îlnumesc de obicei Äviziune³,

ceva unic ce încearc srealizeze bazându-se pechemarea i darurilespecifice. Chemarea i

darurile fiecrei persoane înparte sunt unice, fie cvorbim despre pstorirea



bisericii dintr-un anumit ora,

despre evanghelizarea uneianumite regiuni sau despretransmiterea anumitor adevruri. Dar scopul dat de

Dumnezeu la care m refer este general i seaplic fiecrui lucrtor . Esteviziunea de ansamblu.

Aceasta ar trebui s fieviziunea general din spatelefiecrei viziuni unice. Îns,

de multe ori, realitatea estealta. Nu numai c muli

lucrtori au viziuni specifice



care nu se armonizeaz cu

viziunea general a luiDumnezeu, dar unii auviziuni specifice care de faptlucreaz î mpotriva viziunii

generale a lui Dumnezeu. ieu m-am aflat o dat înaceast ultim catogorie,dei pstoream o comunitate

în continu cretere.i atunci, care este scopulsau viziunea general pe

care Dumnezeu a dat-ofiecrui lucrtor? Rspunsulpoate fi gsit în Matei 28:18-



20, un pasaj atât de familiar,

încât îi pierdem adeseori înelesul. S analizm

fiecare verset în parte.

Isus S-a apropiat de ei, avorbit cu ei, i le-a zis:ÄToat puterea Mi-a fost dat

în cer i pe pmânt³ (Matei

28:18).Isus a dorit ca ucenicii s îneleag c Tatl Su I-a

datautoritatea suprem. Desigur , intenia Tatlui a fost (i



este) aceea ca toi s-I

se supun Fiului, ca i încazul tuturor celor pe care îiinvestete cu autoritate. Dar Isus este unic prin faptul c

Dumnezeu I-adat toat autoritatea, în cer ipe pmânt, nu doar unalimitat, aa cum o doamenilor. Isus este Domn.

Aa stând lucrurile, oricepersoan care nu se

raporteaz la Isus ca laDomnul su greete. Maipresus de orice, Isus este în



primul rând Domn. Tocmai

de aceea în Noul Testamenteste numit de mai mult de600 de ori ÄDomn³.(Mântuitor este numit de

numai 15 ori). Din acestmotiv a scris Pavel ÄCciHristos pentru aceasta amurit i a înviat, ca saib stpânire i peste ceimori i peste cei vii³ (Rom.

14:9; subliniere personal).

Isus a murit i a înviat cuscopul de a stpâni ca Domnpeste oameni.



Credina care mântuiete cu

adevrat Atunci când evanghelitii ipastorii moderni îi invit pecei nemântuii s ÄÎl accepte

pe Isus ca Mântuitor³(sintagm sau conceptniciunde precizat în Biblie),

dovedesc de fapt o caren

fundamental în înelegerea

Evangheliei. Cândtemnicerul filipean, de

exemplu, l-a întrebat pePavel ce s fac pentru a fimântuit, Pavel nu i-a



rspuns: ÄPrimete-L pe Isus

ca Mântuitor³. Ceea ce aspus a fostÄCrede î n Domnul Isus, i veifi mântuit...³ (Fapte 16:31;

subliniere personal). Luaseama, nu vor fi mântuii

doar pentru c îmbrieaz

o doctrin despre mântuiresau despre Isus, ci doar atunci când vor crede într-opersoan ± Domnul Isus

Hristos. Aceasta estecredina care mântuiete.

Prea muli oameni consider



c sunt mântuii deoarece

cred c moartea lui Isus afost un sacrificiu suficientpentru pcatele lor, cmântuirea se câtig prin

credin sau o mulime de

alte lucruri despre Isus idespre mântuire. Dar nu esteadevrat. i Diavolul credetoate aceste lucruri despreIsus i despre mântuire.Credina care mântuiete

este credinaî n Isus. i cine

este El? El este Domn.



În mod normal, dac eu cred

în Isus ca Domn, voi iaciona ca atare, supunându-

m Lui din toat inima. Dacnu m supun Lui, nu cred în

El. Dac cineva spune ÄCredc în cizmele mele este unarpe veninos³ i apoi le

încal fr team, evident

nu crede ceea ce afirm.Oamenii care spun c se

încred în Isus dar nu s-au

pocit înc de pcatele lor inu s-au predat Lui în inimilelor, sunt oameni care nu cred



cu adevrat în Isus. Poate

cred într-un Isus imaginar,dar nu în Isus-Domnul, Celcare are toat puterea în cer i pe pmânt.

Am spus toate aceste lucruripentru c înelegerea greit

a mesajului fundamental al

cretinismului de ctre unlucrtor îi va cauza mariprobleme. Succesul acestuianu va fi în nici un fel susinut

de Dumnezeu, deoarecedenatureaz cel maiimportant mesaj pe care El



vrea ca lumea s îl aud.

Chiar i pastorul unei biserici în cretere poate eualamentabil în ceea ceprivete împlinirea viziunii

generale a lui Dumnezeupentru lucrarea sa.

Marea viziunea

S ne întoarcem la Matei28:18-20. Dup ce i-adeclarat autoritateasuprem, Isus a dat oporunc:



ÄAadar ducei-v i facei

ucenici din toate neamurile,botezându-i în NumeleTatlui i al Fiului i alSfântului Duh. i învai-i s

pzeasc tot ce v-amporuncit³ (Mat. 28:19-20a).

Observ c Isus a folosit

cuvântul Äaadar³. Altfelformulat, El a spus:Ä«deoarece am toatautoritatea«deoarece sunt

Domn« bineî neles c

oamenii ar trebui s ascultede Mine« i de



aceea vporuncesc (i voi ar

trebui s ascultai de Mine)

s mergei i s facei

ucenici, învându-i

s pzeasc tot ce v-am

poruncit.³ Acesta este scopul general,viziunea de ansamblu a lui

Dumnezeu pentru lucrareanoastr:Responsabilitateanoastr este aceea de a faceucenici care s pzeasc tot

ce a poruncit Isus.



De aceea a spus Pavel c a

primit harul i apostolia Äcas aducem « la ascultareacredinei pe toate neamurile³

(Rom. 1:5; subliniere

personal). Scopul a fostascultarea; mijlocul prin carese ajunge la ascultareeste credina. Oamenii care

se încred în mod sincer înDomnul Isus pzescporuncile Lui.

De aceea a predicat Petru înziua Cinzecimii ÄS tie binedar, toat casa lui Israel, c



Dumnezeu a fcut Domn i

Hristos pe acest Isus, pecare L-ai rstignit voi³

(Fapte 2:36). Petru a dorit cacei care L-au rstignit pe

Isus s tie c Dumnezeu L-a fcut Domn i Hristos. Îluciseser pe Cel de careDumnezeu dorea ca ei sasculte! Adânc tulburai, au

întrebat: ÄCe s facem?³, iar Petru a spus mai întâi de

toate: ÄPocii-v!³ Adic

întoarcei-v de la

neascultare la ascultare.



Facei-L pe Isus Domn. Apoi

Petru le-a spus s fiebotezai aa cum a poruncit

Isus. Petru a format ucenici ±urmai asculttori de Hristos

± i a început în modadecvat cu mesajul adecvat.

Astfel, lucrtorul ar trebui s

aib abilitatea de a-i evaluarezultatele. Fiecare dintre noiar trebui s ne întrebm:ÄConduce lucrarea mea

oamenii spre ascultarea i împlinirea poruncilor luiHristos?³ Dac ne punem



aceast întrebare, vom reui.

Dac nu, vom eua.Evanghelistul care îndeamnoameni doar s ÄÎl primeascpe Isus³, fr a le spune sse pociasc de pcatele lor

± eueaz. Pastorul care încearc s formeze o

comunitate mare, organizândmulte activiti sociale i

încercând s mulumeasc

pe toat lumea ± eueaz.

Învtorul care nu pred

decât Äcurente doctrinare³carismatice moderne ±



eueaz. Apostolul care

planteaz biserici formatedin oameni care afirm c eicred în Isus, dar care nuascult de El ± eueaz.

Prorocul care profeete

numai binecuvântrile careurmeaz s se reverse pesteoameni ± eueaz.

Eecul personal

Acum câiva ani, când

pstoream o biseric încretere, Duhul Sfânt mi-apus o întrebare care mi-a



deschis ochii s vd cât de

departe eram de îndeplinireaviziunii generale a luiDumnezeu. În timp ce citeamdespre judecata viitoare a

oilor i caprelor din Matei25:31-46, Duhul Sfânt mi-apus urmtoarea întrebare:

ÄDac ar muri astzi i ar sta

î n faa acestei judecti, câi

dintre oamenii dincomunitatea ta ar fi oi i câi

ar fi capre?³ Sau, maispecific: ÄCâi dintre oamenii

din biserica ta au dat anul



trecut mâncare pentru

surorile i frai flmânzi, ap

pentru cretinii î nsetai,

adpost pentru cei fracoperi sau pentru urmaii

lui Hristos care cltoresc,haine pentru cei goi? Câi i-

au vizitat pe cei bolnavi sau pe credincioii din

î nchisori?³ Mi-am dat seamac foarte puini dintre ei au

fcut aceste lucruri sau altele

similare, dei toi veneau la

biseric, fredonau melodii de închinare, îmi ascultau



predicile i ddeau bani la

colect. Astfel, conformcriteriilor cretine, nu se încadrau în categoria oilor i în parte eu eram de vin,

deoarece nu îi învasem

despre cât de important erapentru Dumnezeu ca fiecaredintre noi s împlineascnevoile apstoare alesurorilor i frailor notri în

Hristos. Nu îi învasem s

pzeasc toate poruncile luiHristos. De fapt, mi-am datseama c neglijasem ceea



ce era extrem de important

pentru Dumnezeu ± cea de adoua mare porunc, aceeade a ne iubi aproapele ca penoi înine ± ca s nu mai

vorbesc despre nouaporunc pe care ne-a dat-oIsus de a ne iubi unii pe alii

aa cum ne-a iubit El. Maimult, am îneles în cele din

urm c, dei predicam oversiune modest a

binecunoscutei Äevanghelii aprosperitii³, nu fceam

altceva decât s



propovduiesc bisericii mele

ceva ce era împotrivascopului general al luiDumnezeu, acela de a faceucenici. Dei Isus a dorit ca

urmaii Lui s nu îi strângcomori pe pmânt (vezi Mat.6:19-24) i s fie mulumitori

pentru ceea ce au, chiar dac este vorba doar dehrana zilnic i un acoperideasupra capului (vezi Evrei

13:5; 1 Tim. 6:7-8), eupredicam bisericii meleprospere c Dumnezeu



dorea s aib i mai multe

avuii. Într-o anume msur îi

învam pe oameni

s nu asculte de Isus (aacum fac sute i mii de pastori

din întreaga lumea).De îndat ce amcontientizat ce fceam, m-

am pocit i mi-am cerutiertare fa de biseric. Am

început s încerc s facucenici, învându-i s

pzeasc toate poruncile luiHristos. i am fcut acestlucru cu team i emoii,



deoarece bnuiam c unii

membrii ai bisericii nudoreau s împlineascsincer toate poruncile luiHristos, preferând un

cretinism convenional care

nu le cerea nici un sacrificiupersonal. i am avutdreptate. Dup cum stteaulucrurile, erau destulepersoane crora nu le psade cretinii din lume în

suferin. Nu erau interesai

s duc Evanghelia celor care nu auziser niciodat



de ea. Erau interesai, în

primul rând, s obin mai

mult pentru ei. Când veneavorba de sfinenie, evitau

doar acele pcate care

generau scandal, care eraucondamnate chiar i de ceimai ri oameni, trind o via

comparativ cu cea amajoritii americanilor

conservatori. Dar nu Îliubeau într-adevr pe

Domnul, pentru c nu voiaus asculte de poruncile luiIsus, singurul mod prin care



El a spus c ne putem

dovedi dragostea fa de El

(Ioan 14:21).

Temerile mele s-au adeverit ± unii cretini practicani nu

erau altceva decât capre înpiei de oaie. Când le-amcerut s se lepede de sine i

s îi ia crucea, unii s-aumâniat. Pentru ei, bisericaera în primul rând ointeraciune social îmbinat

cu muzic bun, tocmai ceeace prefer oamenii în cluburii baruri. Tolerau predicile



atâta vreme cât le vorbeau

despre sigurana mântuirii i

despre dragostea luiDumnezeu pentru ei. Dar nudoreau s aud despre ceea

ce le cerea Dumnezeu. Nudoreau s asculte oamenicare le-ar pune la îndoialmântuirea. Nu erau dispuis îi adapteze viaa la

dorinele lui Dumnezeu, dac

trebuia pltit un pre pentru

asta. Bineîneles, erau

dispui s îi împart o partedin bani, atâta vreme cât



reueai s îi convingi c

Dumnezeu le va da mai mult în schimb i cât beneficiau iei de ceva, de exemplu de

îmbuntirea facilitilor din

biseric.Timpul evalurii personale

Acesta este un moment

potrivit pentru ca fiecaredintre lucrtorii care citescaceast carte s îi punaceeai întrebare pe caremi-a pus-o mie DuhulSfânt: ÄDac ar muri astzi i



ar sta î n faa acestei

judecti, câi dintre oamenii

din biserica ta ar fi oi i câi

ar fi capre?³ Când lucrtorii îiasigur c sunt mântuii pe

cei din biserica lor care nu secomport ca nite oi, le spunexact opusul a ceea cedorete Dumnezeu s li sespun. Acel lucrtor lucreazî mpotriva lui Hristos. Conform a ceea ce

spune în Matei 25:31-46, elacioneaz contrar a ceea ce

Isus vrea s li se spun unor



astfel de oameni. Motivul

pentru care a spus Isusaceste cuvinte a fost acelade a-i avertiza pe cei care nufac parte dintre oi. El nu

dorete ca acetia s creadc vor ajunge în Rai.

Isus a spus c toi oamenii

vor cunoate c suntemucenicii Lui dac ne iubimunii pe alii (vezi Ioan 13:35).

Cu siguran se refer la o

dragoste care o depetepe cea existent întrenecretini, altfel ucenicii Lui



nu ar putea fi deosebii de

necredincioi. Genul dedragoste despre care vorbeaIsus este acea dragoste carese sacrific. Dac ne iubim

unii pe alii aa cum ne-a

iubit El, ne vom da viaa unii

pentru alii (vezi Ioan 13:34;

1 Ioan 3:16-20). Ioan a scris,de asemenea, c tim c amtrecut de la moarte la via,

cu alte cuvinte c am fost

nscui din nou, dac ne

iubim unii pe alii (vezi 1 Ioan

3:14). Oamenii nemulumii,



care îi vorbesc de ru i îi

ursc pe lucrtorii ce predic împlinirea poruncilor luiHristos, manifest ei aceadragoste care îi

caracterizeaz pe oameniinscui din nou? Dac nu,

atunci se încadreaz încategoria caprelor i sunt îndrum spre Iad.Ucenici din toate naiunile

Înainte de a merge maideparte, s ne întoarceam

înc o dat la Matei 28:19-



20, Marea i Principala

Porunc pe care a dat-o Isusucenicilor Lui, pentru avedea dac mai putemdesprinde i alte adevruri.

ÄAadar, ducei-v i facei

ucenici din toate neamurile,botezându-i în Numele

Tatlui i al Fiului i alSfântului Duh. i învai-i s

pzeasc tot ce v-amporuncit³ (Mat. 28:19-20a).

Observ c Isus dorete sfacem ucenici din toate



naiunile sau, mai corect

spus, conform originalului dinlimba Greac ± dintoate grupurile etnice dinlume. Dac Isus a poruncit

acest lucru, sunt determinats cred c poate fiposibil. Putem face ucenici ailui Hristos în fiecare grupetnic din lume. Aceastsarcin nu a fost dat doar primilor unsprezece ucenici,

ci fiecruia dintre uceniciicare au urmat, deoareceIsus le-a spus celor



unsprezece s îi învee

ucenicii spzeasc tot ce le-a poruncitEl. Astfel, cei unsprezece i -au învat ucenicii s

împlineasc porunca luiHristos de a face ucenici dintoate naiunile, porunc ce

se transmitea în mod directfiecrui ucenic nou. Fiecareucenic al lui Isus trebuie sfie implicat î ntr-un fel sau

altul î n ucenicizareanaiunilor.



Aceast situaie explic în

parte de ce nu a fost înc împlinit ÄMarea Însrcinare³. Dei existmilioane de cretini

practicani, numrul

ucenicilor care sunt într-adevr dedicai ascultrii de

Isus este mult mai mic.Marea majoritate a cretinilor practicani nu este interesat

s fac ucenici în fiecare

grup etnic, deoarece pur isimplu nu sunt dedicai

împlinirii poruncilor lui



Hristos. Atunci când vine

vorba despre acest lucru,folosesc de obicei scuzeprecum: ÄNu este lucrareamea³ i ÄNu m simt chemat

în aceast direcie³. Muli

pastori fac asemeneaafirmaii, ca de altfel toi cei

ce sorteaz i îi aleg caredintre poruncile lui Hristosmerit s fie inclus înagenda lor.

Dac fiecare dintre cretiniipracticani ar crede cu

adevrat în Domnul Isus



Hristos, lumea întreag ar fi

auzit de mult Evanghelia.Dedicarea colectiv aucenicilor lui Hristos ar fifcut posibil acest lucru.

Acetia ar înceta s îi maiiroseasc timpul i banii pelucruri temporale i pieritoarei le-ar folosi pentru a împliniceea ce le-a poruncitDomnul lor. Totui, atuncicând un pastor evlavios îi

anun biserica de vizita unui

misionar ce va fi invitat svorbeasc la serviciul



duminical urmtor, trebuie s

se atepte ca numrulaudieniei din ziua respectiv

s scad. Muli dintre cei

încadrai în categoria

caprelor vor sta acas sauvor merge în alt biseric.Nu sunt interesai s

împlineasc ultima porunca Domnului Isus Hristos. Decealalt parte, cei dincategoria oilor vor fi

întotdeauna entuziasmai de

perspectiva implicrii în



ucenicizarea tuturor

naiunilor.Un ultim gând referitor laMatei 28:18-20: Isus le-aspus, de asemenea,ucenicilor s îi boteze pe ceice vor deveni ucenici, iar apostolii au împlinit cu

credincioie aceastporunc. I-au botezat îndatpe cei ce s-au pocit i aucrezut în Domnul Isus.

Botezul reprezintidentificarea credinciosuluicu moartea i învierea lui



Hristos. Noii cretini au murit

i au înviat ca o creaie nou

în Hristos. Isus a vrut s fieilustrat acest adevr prinbotezarea fiecrui nou

cretin, pentru a-i aduceaminte c acum este ofptur nou, care are onou identitate. Este unsingur duh cu Hristos i i s-adat puterea de a asculta deDumnezeu prin Hristos care

triete în el. Era mort înpcatele sale, dar acum afost curit i adus la via



prin Duhul Sfânt. Nu a fost

Ädoar iertat³, ci transformat radical. Astfel, Dumnezeu neindic înc o dat cadevraii credincioi sunt

oameni schimbai care se

comport foarte diferit fa

de cum au acionat când

erau mori spiritual. Ultimele

cuvinte ale lui Isus implicacest adevr: Äi iat c Eusunt cu voi în toate zilele,

pân la sfâritul veacului³(Matei 28:29). Nu i se pare

rezonabil s considerm c



prezena continu a lui

Hristos în oameni ar trebuis le influeneze

comportamentul?

Isus definete ucenicia

Am stabilit c scopulprincipal pe care ni l-a datIsus este s

facem ucenici, adic oamenicare s-au pocit de pcatelelor i care înva i pzesc

poruncile Lui. Apoi, în Ioan8:31 i 32, Isus definete ceeste un ucenic:



ÄDac rmânei în cuvântul

Meu, suntei în adevr

ucenicii Mei; vei cunoate

adevrul, i adevrul v vaface slobozi.³

Conform spuselor lui Isus,ucenici autentici sunt aceiacare rmân i se stabilesc în

cuvântul Lui. Acetia, pemsur ce înva adevrul

din Cuvântul Lui, suntÄelibarai³, iar paragrafele

urmtoare indic faptul cIsus vorbea despreeliberarea de pcat (vezi



Ioan 3:34-36). Deci, din

definiia lui Isus, vedem înc

o dat c ucenicii sunt aceiacare înva i împlinesc

poruncile Lui.

Mai târziu Isus le-a zis:ÄDac aducei mult road,

prin aceasta Tatl Meu va fi

proslvit; i voi vei fi astfel

ucenicii Mei ³ (Ioan 15:8;subliniere personal).

Astfel, conform definiiei dat

de Isus, ucenicii Îl glorificpe Dumnezeu aducând



road. Aceia care nu aduc

nici un rod nu dovedesc csunt ucenicii Lui.

Isus a vorbit i mai clar despre rodul adus deucenicii veritabili în Luca14:25-33. S citim pentru

început versetul 25:

Împreun cu Isus mergeaumulte noroade. El S-a întors,i le-a zis...

Se mulumea Isus doar cu

faptul c Îl urmau Ämulte³noroade? Îi împlinise scopul



acum c reuise s câtige o

biseric mare?Nu, Isus nu era mulumit

doar pentru c avea înpreajm multe noroade care

Îi ascultau predicile, Îlpriveau svârind miracole imâncau câteodat din

mâncarea pe care le-oddea El. Isus caut oamenicare s Îl iubeasc peDumnezeu din toat inima,

din tot sufletul i cu toatputerea i raiunea lor. El

dorete oameni care s



pzeasc poruncile Lui. El

vrea ucenici. De aceea le-aspus mulumilor care Îl

urmau:

ÄDac vine cineva la Mine, inu urte pe tatl su, pemama sa, pe nevasta sa, pecopii si, pe fraii si, pe

surorile sale, ba chiar însiviaa sa, nu poate fi ucenicul

Meu³ (Luca 14:26).

Nu exist nici o îndoial: Isusa stabilit un criteriu pentrucine dorete s Îi fie ucenic.



Dar trebuie oare ca ucenicii

Lui s îi urasc literal pe toi

aceti oameni pe care înmod natural îi iubesc cel maimult? Foarte puin probabil,

de vreme ce Scripturile neporuncesc s ne onormprinii i s ne iubim

soii/soiile i copii.

Isus folosea de fapthiperbola, adic exagera cuscopul de a sublinia ceva.

Redus la esen, nu a vrut

s spun decât c: dacvrem s Îi fim ucenici trebuie



s Îl iubim mai presus de

orice, mult mai mult decât pecei dragi. Ateptarea lui Isuseste absolut rezonabil devreme ce este Dumnezeul

pe care ar trebui s Îl iubimcu toat inima, din tot sufletuli cu toat puterea iraiunea noastr.

Nu uita: slujba lucrtorilor este aceea de a face ucenici,ceea ce înseamn c trebuie

s multiplice acel gen deoameni care s Îl iubeascpe Isus mai presus de orice,



cu mult mai mult decât îi

iubesc soii/soiile, copii sau

prinii. Ar fi bine ca fiecare

dintre lucrtorii care citescaceste rânduri s se întrebe:

ÄÎ n ce msur reuesc smultiplic astfel de oameni?³

Cum îi recunoatem pe cei

care Îl iubesc pe Isus? El ne-a spus în Ioan 14:21: ÄCineare poruncile Mele i lepzete, acela M iubete.³

De aceea, ar fi potrivit sconcluzionm c oameniicare Îl iubesc pe Isus mai



mult decât îi iubesc

soiile/soii, copii i prinii

sunt aceia care împlinescporuncile Lui. U cenicii lui Isus pzesc poruncile Lui.

A doua cerin

Isus a continuat svorbeasc mulimilor care Îl

urmau în ziua aceea,spunând:

Äi oricine nu-i poart

crucea, i nu vine dupMine, nu poate fi uceniculMeu³ (Luca 14:27).



Aceasta este ce-a de a doua

cerin pe care a stabilit-o

Isus pentru a putea deveniucenicii Si. Ce a vrut sspun? Li se cere ucenicilor

s poarte literal în spatebuci mari de lemn? Nu,

Isus folosea din nouhiperbola.

Majoritatea, dac nu chiar toi evreii care Îl ascultau pe

Isus asistaser la moartea

pe cruce a infractorilor condamnai. Romanii

crucificau infractorii pe un



drum public în afara cetii,

încercând s minimalizezerata infraciunilor prin

maximizarea efectuluicrucificrii.

De aceea, presupun cexpresia Äpoart-i crucea³

era destul de folosit în zilele

lui Isus. Fiecare persoancrucificat auzise soldaii

romani spunând: ÄIa-i

crucea i urmeaz-m!³

Acestea erau cuvinte înspimânttoarea pentru



condamnai, deoarece tiau

c marcheaz începutulorelor i chiar zilelor deagonie terifiant. O astfel deexpresie trebuie s se fi

rspândit relativ uor, înelegându-se prin ea

ÄAccept greutile

inevitabile care îi vor sta în

cale³.Imi imaginez taii spunându-

le fiilor: ÄFiule, tiu c urti

s desfunzi haznaua. Este omunc murdar i urâtmirositoare. Dar este



responsabilitatea ta s faci

asta o dat pe lun, aac poart-i crucea. Du-te i

desfund haznaua.³ Îmiimaginez soiile spunându-le

soilor: ÄDragul meu, tiu cât

de mult urti s plteti taxeromanilor. Dar astzi a venitvremea i colectorul de taxese îndreapt spre noi chiar acum. Aa c poart-i

crucea. Du-te i pltete-i

omului.³ A-i lua crucea este sinonim

cu a renuna la sine, acesta



fiind sensul pe care l-a folosit

i Isus în Matei 16:24: ÄDacvoiete cineva s vin dupMine, s se lepede de sine,s-i ia crucea, i s M

urmeze.³ Am puteaparafraza versetul astfel:ÄDac dorete cineva s Murmeze, s-i pun de oparte propriile planuri, s

îmbrieze greutile

inevitabile care vor veni ca o

consecin a deciziei luate, i

s M urmeze.³



Deci, adevraii ucenici sunt

dispui s sufere de dragulde a-L urma pe Isus. i-aufcut deja socoteala preului

de pltit înainte de a începe,

i, tiind c greutile sunt

inevitabile, au pornit la drumhotrâi s termine cursa.

Afirmaiile fcute în

continuare de Isus referitor lacântrirea preului susine

aceast interpretare. Au fost

folosite în acest scop douilustraii:



ÄCci, cine dintre voi, dac

vrea s zideasc un turn, nust mai întâi s-i facsocoteala cheltuielilor, ca svad dac are cu ce s-l

sfâreasc? Pentru ca nucumva, dup ce i-a pustemelia, s nu-l poat sfâri,i toi cei ce-l vor vedea, s

înceap s râd de el, i szic: Omul acesta a începuts zideasc, i n-a putut

isprvi.» Sau care împrat,când merge s se bat înrzboi cu un alt împrat, nu



st mai întâi s se sftuiasc

dac va putea merge cuzece mii de oameni înainteacelui ce vine împotriva lui cudouzeci de mii? Altfel, pe

când cellat împrat este înc departe, îi trimite o solies cear pace³ (Luca 14:28-32).

Isus nu putea fi mai clar deatât: ÄDac vrei s fii

ucenicii Mei, cântrii

dinainte preul ca s nu

renunai atunci când drumul

devine anevoios. Ucenicii



veritabili accept greutile

care vin ca rezultat al faptuluic M urmeaz pe Mine.³

A treia cerin

Isus a mai enumerat înc uncriteriu al uceniciei pentrumulimile care Îl ascultau în

ziua aceea:

ÄTot aa, oricine dintre voi,care nu se leapd de tot ceare, nu poate fi ucenicul

Meu³ (Luca 14:33). Ar fi din nou logic sconcluzionm c Isus



folosea hiperbola. Nu trebuie

s renunm la toate bunurile

noastre în sensul de armâne fr acoperi, hainesau mâncare. Trebuie, totui,

s renunm la toate

posesiunile noastre, însensul de a le încredina lui

Dumnezeu i a nu ne mai închina lor, ci a-L sluji peDumnezeu cu ele. Consecin

a va presupune cu siguran

renunarea la multe din

posesiunile care nu ne suntnecesare, precum i trirea



unei viei modeste de

administrare i împrire

evlavioas a bunurilor, aacum au fcut primii cretinidespre care citim în Faptele

Apostolilor. A fi ucenicul luiHristos înseamn a ascultade poruncile Lui, iar El le-aporuncit urmailor Lui s nu

îi adune comori pe pmânt,ci sus în cer.

Pe scurt, conform a ceea ce

a spus Isus, dac vreau sfiu ucenicul Lui, trebuie saduc roade; trebuie s Îl



iubesc mai presus de orice,

mult mai mult decât îmiiubesc propria familie;trebuie s fiu dispus s

înfrunt greutile inevitabile

care vor veni ca o consecin

a deciziei personale de a-Lurma; i trebuie s folosescveniturile i posesiunile meleaa cum îmi spune El. (imulte dintre poruncile Lui auceva de spus în aceast

privin, de aceea nu trebuie

s ne pclim singuri, aacum fac muli, spunându-ne:



ÄDac Dumnezeu mi-ar

spune ce s fac cu toatebunurile mele, a face tot cemi-ar cere.³)

Acesta este genul de urmai

devotai ai lui Hristos pe care

noi, lucrtorii spirituali, avemresponsabilitatea s î i

formm! Acesta este scopulmenit de Dumnezeu pentrunoi! Suntem chemai s fim

lucrtori care s formeze

ucenici.



Iat un adevr fundamental

pe care muli dintre lucrtorii

spirituali din întreaga lume îlpierd cu desvârire dinvedere. Dac i-ar evalua

lucrarea, aa cum am fcuteu, ar fi nevoii s accepte,

ca i mine, c s-au îndeprtat cu mult de la împlinirea dorinei i

ateptrilor lui Dumnezeu.Când am analizat nivelul de

devotament fa de Hristos

al oamenilor din comunitateamea, nu m-am îndoit c vor fi



muli care nu vor putea fi

clasificai drept ucenici

veritabili.

Pastore, gândete-te lacomunitatea pe care o ai îngrij. Pe câi dintre oamenii

tai îi consider Isus uceniciiLui, conform criteriilor din

Luca 14:26-33?Evanghelistule, mesajulpredicat de tine formeazoameni care s se dedice

împlinirii tuturor poruncilor luiHristos?



Acum este momentul s ne

evalum lucrrile înainte dea sta în faa lui Isus la

evaluarea final. Dac suntdeparte de împlinirea

scopului Su, eu a preferas aflu mai degrab acum,decât atunci. Tu nu?

Un ultim gând În mod evident Isus doreteca oamenii s fie uceniciiLui, dup cum le-a i spusmulimilor prin cuvintele din

Luca 14:26-33. Cât de



important este s devenim

ucenicii Lui? Putem alege snu Îi fim ucenici? Isus arspuns acestor întrebri lasfâritul discursului din Luca

14:34-35.ÄSarea este bun; dar dacsarea îi pierde gustul ei de

sare, prin ce i se va da înapoi gustul acesta? Atuncinu mai este bun nici pentrupmânt, nici pentru gunoi, ci

este aruncat afar. Cine areurechi de auzit, s aud³(Luca 14:34-35).



Observ c nu este doar o

afirmaie fr legtur cu

cele spuse anterior. Sarea ar trebui s sreze. De aceease numete sare. Dac îi

pierde puterea de a sra, numai este bun de nimic ieste Äaruncat afar³.

Ce legtur are acest lucrucu a fi ucenic? Aa cumsarea trebuie s aibputerea de a sra, tot aa i

Isus Se ateapt ca oameniis Îi fie ucenici. De vreme ceeste Dumnezeu, singura



obligaie rezonabil este

aceea de a-L iubi mai presusde orice i de a ne luacrucea. Dac nu vom deveniucenicii Lui, respingem

însui scopul pentru care ne-a creat. N u mai suntem buni de nimic i suntem Äaruncai

afar³ . Nu prea sun a ÄRai³,nu-i aa?Cu o alt ocazie, Isus le-aspus ucenicilor (vezi Mat.

5:1):



ÄVoi suntei sarea

pmântului. Dar dac sarea îi pierde gustul, prin ce îiva cpta iari puterea de asra? Atunci nu mai este

bun la nimic decât s fielepdat afar, i clcat înpicioare de oameni³ (Mat.5:13).

Iat câteva avertismentedestul de serioase. În primulrând, Dumnezeu Se poate

folosi numai de cei care suntca sarea (metafor clarpentru Äsupunere total³).



Ceilali, Änu mai sunt buni de

nimic...decât s fie lepdai

afar i clcai în picioare de

oameni.³ În al doilea rând,este posibil ca cei ce sunt

Äsare³ s îi piard Ägustul³,alftel Isus nu ar fi avut nici unmotiv s Îi avertizezeucenicii. În ce msurcontrazic aceste adevruri

învturile tuturor celor ce

afirm astzi c putem

ajunge în Rai i fr s fimucenici ai lui Hristos sau cmântuirea nu se poate



pierde? Vom discuta mai

detaliat despre aceste ideieronate în capitolele viitoare.

Cap 2

Din punct de vedere biblic,ucenicul este un om carecrede sincer în Domnul Isus

Hristos, care rmâne înCuvântul Lui i care este înmod constant eliberat depcat. Ucenic este cel care

înva s pzeasc toate

poruncile lui Hristos, care Îl



iubete pe Isus mai mult

decât propria familie,confortul i bunurilepersonale i care manifestdragoste prin stilul de via.

Cei ce sunt cu adevratucenici ai lui Isus se iubescunii pe alii i demonstreaz

aceast dragoste în modpractic[1]. Acesta este genul

de oameni de care arenevoie Isus.

Este clar c cei care nu suntucenicii Domnului nu potface ali ucenici. De aceea,



înainte de a încerca s

facem ucenici pentru El,trebuie s fim siguri c noi înine suntem ucenicii Lui. Atunci când le este evaluat

lucrarea conform definiiei

biblice a ceea ce ar trebui sfie un ucenic, muli lucrtori

nu se clasific. Nici nu poatefi vorba ca astfel de lucrtoris fac ucenici, i, de fapt,nici nu încearc. Nu sunt

suficient de dedicai lui Isus

Hristos pentru a înduradificultile care apar atunci



când vrei s modelezi

ucenici autentici.Voi considera c lucrtoriicare vor continua s citeascaceast carte sunt cuadevrat ucenici ai DomnluiIsus Hristos, devotai

împlinirii poruncilor Lui. Dac

nu faci parte din aceastcategorie, nu are nici unsens s citeti mai departe,decât dac doreti din tot

sufletul s devii un ucenicautentic. Nu mai atepta!Las-te pe genuchi i



pociete-te! Prin harul Su

minunat, Dumnezeu te vaierta i te va face o creaie

nou în Hristos.

Redefinirea uceniciei

Dei Isus a menionat foarte

clar ce este un ucenic, muli

i-au înlocuit definiia cu una

personal. De exemplu,pentru unii,cuvântul ucenic este untermen vag care se aplictuturor celor care declar csunt cretini. Pentru ei,



cuvântul ucenic a fost

dezgolit de tot mesajul biblic. Alii consider

c ucenicia este un al doileapas, opional, pe care îl fac

credincioii care doresc sse dedice mai mult. Acetiaconsider c poi fi un

credincios consacrat i frs fii ucenicul lui Isus!Deoarece este foarte greu signore faptul c Scripturile

vorbesc clar despre cerina

lui Isus specific de a faceucenici i criteriile ce



trebuiesc respectate, se

spune c exist doucategorii de credincioi caremerg în Rai: cretinii, ceicare cred în Isus, i ucenicii,

cei care cred i sunt devotai

total lui Isus. Se spuneadesea c aceast dublclasificare cuprinde muli

cretini i puini ucenici, dar

c ambele categorii vor merge în Rai.

Aceast doctrin nu facealtceva decât s neutralizezeporunca lui Hristos de a face



ucenici, care la rândul ei

neutralizeaz formarea altor ucenici. Dac a deveniucenic înseamn a te lpdade tine însui i a trece prin

greuti i dac a fi ucenic

este o alternativ opional,

marea majoritate va alege snu devin ucenici, mai alesdac gândesc c vor fi primii

în cer i ca non-ucenic.

În acest caz, iat câteva

întrebri foarte importante pecare s ni le punem: Ne înva Scriptura c putem



merge în Rai fr a fi mai

înainte ucenici ai lui IsusHristos? Este ucenicia unpas opional pentru

credincioi? Exist dou

categorii de cretini:credincioii nededicai i

ucenicii devotai?

Rspunsul la toate aceste întrebri este N u. Nicieri înNoul Testament nu ni sespune c exist dou

categorii de cretini:credincioii i ucenicii. Daccitim Faptele Apostolilor,



vom vedea referiri repetate

laucenici i este foarte clar c nu se vorbete despre oclas superioar decredincioi, adic cei ce sunt

mai devotai decât ceilali.

Oricine credea în Isus era unucenic[2]. De fapt, Äpentru

întâiai dat, ucenicilor li s-adat numele de cretini în

Antiohia³ (Fapte 11:26;subliniere personal).

Comentariul lui Isus



Cu siguran Isus nu a

considerat c a deveniucenic este un pas secundar i opional pentru credincioi.

Cele trei cerine ale Lui din

Luca 14 referitoare laucenicie nu erau adresatesub forma unei invitaii fcut

credincioilor de a trece laun nivel superior dededicare. Din contr,cuvintele Lui se adresau

fiecrui om din mulime.

Ucenicia este primul pas în



relaia cu Dumnezeu. Mai

mult, citim în Ioan 8:Pe când vorbea Isusastfel, muli au crezut î n El .

i a zis Iudeilor, care

crezuser î n El : ÄDacrmânei în cuvântul Meu,

suntei în

adevr ucenicii Mei; vei

cunoate adevrul iadevrul v va face slobozi³(Ioan 8:30-32).

Nimeni nu poate aduceargumente inteligente



împotriva adevrului de

netgduit c Isus le vorbeaunor credincioi nouconvertii despre cum pot fi

ucenicii Lui. Isus nu le-a

spus acestor noi cretini:ÄCândva, în viitor, poate vei

dori s facei un alt pas, un

pas spre dedicare, pentru adeveni ucenicii Mei.³ Nu,Isus le-a vorbit acestor noicredincioi ca i când S-ar fi

ateptat ca ei s devin dejaucenicii Lui, ca i când



cuvintelecredincios i ucenic

ar fi fost sinonime.Isus tia c simplu fapt coamenii erau religioi nu legaranta autenticitateacredinei. tia, de asemenea,

c cei ce credeau cuadevrat c El era Fiul lui

Dumnezeu se i comportauca atare ± deveneau îndatucenicii Lui ± tânjind s fiepe placul Stpânului i s

asculte de El. Asemeneacredincioi/ucenici vor rmâne în mod natural în



Cuvântul Lui, strângându-l în

inima lor. i pe msur cevor înva poruncile Lui i

vor descoperi voia Lui, vor fieliberai progresiv de

pcat. De aceea, înc de labun început, Isus i-aprovocat pe aceti noicredincioi s seautoevalueze. Afirmaia

Lui: ÄSuntei î n adevr

ucenicii Mei³ indic faptul c

exista posibilitatea ca ei snu fie ucenici veritabili, cidoar declarai . Probabil c se



înelau singuri. Numai dac

treceau testul lui Isus puteaufi siguri c erau cu adevratucenicii Lui. (i, din ceea cecitim în continuarea

dialogului din Ioan 8:37-59,se pare c Isus avea motive întemeiate s se îndoiascde sinceritatea lor.)[3]

Pasajul nostru cheie, Matei28:18-20, demoleaz el

însui teoria c ucenicii ar

reprezenta o classuperioar de cretini ±credincioii dedicai. Isus a



poruncit în Marea Trimitere

ca ucenicii s fie botezai.

Este clar c, în conformitatecu informaiile din Fapte,

apostolii nu au atepat pân

când noii credincioi au fcutÄun al doilea pas spre odedicare definitiv³ înaintede a-i boteza. Apostolii i-aubotezat aproape imediatdup convertirea lor. Auconsiderat c toi credincioii

adevrai erau implicit

ucenici. În acest sens, ceicare cred c ucenicii sunt



numai cretinii devotai îi

contrazic propria teologie.Majoritatea dintre ei boteazpe oricine declar c se

încrede în Isus, fr s

atepte s ating nivelul dedevotament necesar Äuceniciei³. Îns, dac ar crede într-adevr ceea cepredic, ar trebui s îi botezedoar pe cei ce ajung lanivelul uceniciei, ceea ce ar

însemna puini.Poate c un ultim argument împotriva acestei doctrine



diabolice va fi de ajuns.

Dac ucenicii sunt diferii de

credincioi, de ce a scrisIoan c dragostea fa de

frai este semnul distinctiv

al credincioilor cu adevratnscui din nou (vezi 1 Ioan

3:14), iar Isus a spus cdragostea de frai este

semnul distinctiv al celor ce îisunt ucenici în adevratulsens al cuvântului (Ioan

13:35)?Originea acestei doctrinefalse



Dac în Biblie nu gsim

ideea a dou clase separatede cretini, credincioii iucenicii, care suntfundamentele acestei

doctrine? Rspunsul esteurmtorul: aceast doctrineste susinut doar de o alt

doctrin fals despremântuire, ce pretinde ccerinele pentru ucenicie nu

sunt compatibile cu doctrina

mântuirii prin har. Pe bazaacestei logici s-a trasconcluzia c cerinele nu se



aplic i mântuirii. Astfel,

ucenicia este un pas opional

pentru credincioii care suntmântuii prin har.

Marele defect al acesteiteorii const în faptul cexist dovezi biblice care ocontrazic. De exemplu, ce ar

putea fi mai clar decât ceeace a spus Isus la încheiereaPredicii de pe Munte, dupce enumerase mai multe

porunci?



ÄNu oriicine-Mi zice:

Doamne, Doamne!» vaintra în Împria cerurilor, ci

cel ce face voia Tatlui Meucare este în ceruri³ (Mat.

7:21). În mod evident, cu aceastocazie i în multe alte

împrejurri, Isus a legatascultarea de mântuire. Cumputem reconcilianumeroasele pasaje din

Scriptur asemntoarecelui de mai sus, cu afirmaia

Bibliei c mântuirea se



câtig prin har? Este foarte

simplu. Dumnezeu, prinharul Su nespus de mare,ofer momentan fiecruiadintre noi posibilitatea de a

se poci, de a crede i de afi nscut din nou, dându-iputerea de a tri înascultare, prin Duhul Sfânt.Deci, mântuirea se câtigprin credin. Fr harul Lui,

nimeni nu ar putea fi mântuit,

deoarece toi au pctuit.

Pctoii nu meritmântuirea. De aceea este



nevoie de harul lui

Dumnezeu pentru a putea fisalvai.

Harul lui Dumnezeu esterevelat în foarte multeaspecte referitoare lamântuirea personal. Esterelevat prin moartea lui Isus

pe cruce, prin faptul cDumnezeu ne cheam laEvanghelie, c ne îndreaptpaii spre Hristos, c ne

convinge de pcatelenoastre, c ne dposibilitatea de a ne poci,



c ne regenereaz i ne

umple cu Duhul Sfânt, crupe puterea pcatuluiasupra vieilor noastre, c ne

d puterea de a tri viei

curate, c ne disciplineazatunci când pctuim i aamai departe. Nu meritm niciuna dintre acestebinecuvântri. Suntemmântuii prin credin de la

început i pân la sfârit.

Totui, conform Scripturii, nusuntem mântuii numai Äprin

har³, ci i Äprin credin³:



ÄCci prin har ai fost

mântuii, prin credin³

(Efeseni 2:8a; sublinierepersonal). Ambelecomponente sunt necesare

i, evident, compatibile.Mântuirea unei persoanenecesit atât harul, cât icredina. Dumnezeu Îi

manifest dragostea, iar noirspundem prin credin.

Credina autentic are ca

rezultat direct respectareaporuncilor lui Dumnezeu. Aa cum a scris Iacov în al



doilea capitol al epistolei

sale, credina fr fapte este

moart, fr valoare i nuaduce mântuirea (vezi Iacov2:14-26).[4]

Adevrul este c harul luiDumnezeu nu a dat nimnuilibertatea de a pctui, ci

reprezint mai degrab ooportunitate temporarpentru pocin i natere

din nou. Dup moarte, nu

mai este nici o posibilitate dea te poci i a fi nscut dinnou i, astfel, harul lui



Dumnezeu nu mai este

disponibil. De aceea, harulde a mântui nu poate fi decâttemporar.

Femeia mântuit de Isus

prin har i credin

O ilustraie perfect de

mântuire oferit prin har i

credin este aceea gsit în

relatarea întâlnirii lui Isus cufemeia prins în timp cecomitea adulter. Isus i-aspus: ÄNici Eu nu teosândesc. [ Acesta este har,



deoarece merita s fie

condamnat.] Du-te, i s numai pctuieti ³ (Ioan 8:11;subliniere personal). Deimerita s moar, Isus a

lsat-o s plece. Totui, alsat-o s plece cu unavertisment: s nu mai

pctuieti. Iat ceea cespune Isus fiecrui pctosdin lume: ÄNu te voicondamna. Merii s mori i

s îi petreci venicia în Iad,

dar Eu îi art îndurare. Harul

Meu, totui, este doar



temporar, aa c pociete-

te. Oprete-te acum, înainteca harul Meu s sesfâreasc iar tu s stai înfaa tronului Meu de judecat

i s fii gsit vinovat.³S presupunem c femeiaadulter s-a pocit, aa cum

a învat-o Isus. Dac a

fcut acest lucru, ea a fostmântuit prin har ,prin credin. A fost

mântuit prin har pentru c,fiind pctoas, nu ar fi pututfi niciodat mântuit fr



harul lui Dumnezeu. Nu ar fi

putut spune niciodat c i-acâtigat mântuirea prinpropriile fapte. i a fostmântuit prin

credin deoarece a crezut în

Isus i implicit în ceea ce i-aspus El, inând seama de

avertismentul Lui irenunând la pcat înainte de

a fi prea târziu. Oricine credesincer în Isus se va poci,

deoarece El a avertizat cdac oamenii nu sepociesc, vor pieri (vezi Luca



13:3). De asemenea, Isus a

declarat în mod solemn cnumai cei care vor face voiaTatlui vor ajunge în

Împria cerurilor (Mat.

7:21). Cine crede în Isus, vacrede i va lua înconsiderare i avertismentulLui.

Dar s presupunem cfemeia adulter nu s-a pocitde pcatul ei. A continuat s

pctuiasc i apoi a murit ia ajuns în faa tronului de

judecat al lui Isus.



Imagineaz-i c aceasta i-ar

spune lui Isus: ÄO, Isus! Mbucur atât de mult s Te vd! Acum îmi aduc aminte c num-ai condamnat când erai pe

pmânt i am fost adus înfaa Ta pentru pcatul meu.

Cu siguran vei fi la fel de

îndurtor. Nu m-aicondamnat atunci, sigur num vei condamna niciacum!³ Ce crezi? O va primi

Isus în Rai? Rspunsul esteevident. Pavel a avertizat:ÄNu v înelai în privina



aceasta: nici curvarii«nici

preacurvarii...nu vor moteni Împria lui Dumnezeu³ (1

Cor. 6:9-10).

Aceste lucruri ne spun ctoate cerinele lui Isus pentru

ucenicie conduc spre unasingur: aceea de a avea o

credin veritabil, adic o

credin care s mântuiasc.

i oricine are aceastcredin este mântuit prin

har, prin credin. Nu exist

argumente biblice pentruafirmaia c, deoarece



mântuirea este oferit prin

har, cerinele lui Isus pentru

ucenicie devin incompatibilecu cerinele pentru mântuire.

Ucenicia nu este un pas

opional pentru

cretini; ucenicia este mai degrab dovada unei credinei

autentice.[5]

Astfel stând lucrurile, pentrua fi biruitor î n ochii lui Dumnezeu, un lucrtor ar

trebui s î nceap adecvat procesul de ucenicie prin predicarea adevratei



Evanghelii, chemând

oamenii la o via de

credin î n ascultare. Atunci

când lucrtorii promoveazfalsa doctrin c ucenicia

este un pas opional pentru

cretini spre dedicare, eilucreaz împotriva porunciilui Hristos de a face ucenicii promoveaz o doctrin iun har false. Numai uceniciiautentici ai lui Hristos au

credina care mântuiete cu

adevrat i vor merge în Rai,aa cum a promis i Isus:



ÄNu oriicine-Mi zice:

Doamne, Doamne!» vaintra în Împria cerurilor, ci

cel ce face voia Tatlui Meucare este în ceruri³ (Mat.

7:21).Noua Evanghelie Fals

Datorit unui concept fals

referitor la harul luiDumnezeu în ceea ceprivete mântuirea,Evanghelia modern a fostdeseori dezbrcat deelementele biblice eseniale,



deoarece erau considerate

incompatibile cu mesajulharului. Dar o Evangheliefals nu poate produce decâtcretini fali, motiv pentru

care, la doar câtevasptmâni de la Äprimirea luiHristos³, un mare procentajde noi-convertii moderni nu

mai rmân în biserici. Maimult, muli dintre cei care

merg la biseric sunt destul

de greu de difereniat de cei

ce nu sunt nscui din nou,

având aceleai valori i



practicând aceleai pcate

ca i vecinii lor. i toateacestea datorit faptului cnu cred în mod real înDomnul Isus Hristos i nu au

fost nscui din nou.Unul dintre elementeleeseniale scoase în prezent

din noua Evanghelie estechemarea la pocin. Muli

lucrtori au sentimentul cdac le spun oamenilor s

nu mai pctuiasc (aacum i-a spus Isus femeiiprinse în actul adulterului) ar



fi echivalent cu a le spune c

sunt mântuii nu prin har, ci

prin fapte. Îns acest lucrunu este adevrat, deoareceIoan Boteztorul, Isus, Petru

i Pavel au proclamat toi

patru c pocina este

absolut necesar pentru aputea fi mântuit. Dacpredicarea pocinei neag

în vreun fel harul luiDumnezeu în procesul

mântuirii, înseamn c toi

au negat acest lucru, i IoanBoteztorul i Isus i Petru i



Pavel. Îns acetia au

îneles c harul lui

Dumnezeu ofer oamenilor posibilitatea temporar de ase poci, nu de a continua

s pctuiasc.De exemplu, atunci cândIoan Boteztorul a proclamat

ceea ce Luca numeteÄEvanghelie³, mesajul centrala fost pocina (vezi Luca

3:1-18). Cei ce nu se

pociau ajungeau în Iad(vezi Mat. 3:10-12; Luca3:17).



Isus a predicat pocina înc

de la începutul lucrrii Sale(vezi Mat. 4:17). El aavertizat oamenii c dac nuse vor poci, vor pieri (vezi

Luca 13:3, 5).Când Isus i-a trimis pe ceidoisprezece s predice în

mai multe ceti, Äucenicii au

plecat i aupropovduit pocina³ (Marcu

6:12; subliniere personal).

Dup ce a înviat, Isus le-aspus s duc lumii întregi



mesajul pocinei, deoarece

acesta reprezenta cheia cedeschidea ua ctre iertare:

i le-a zis: ÄAa este scris, iaa trebuia s ptimeascHristos, i s învieze a treiazi dintre cei mori. i s se

propovduiasc tuturor

neamurilor, în NumeleLui, pocina i iertarea

pcatelor , începând dinIerusalim³ (Luca 24:46-47;

subliniere personal).



Apostolii s-au supus

poruncilor lui Isus. CândPetru a predicat în ziuaCincizecimii, cei ce îlascultau, dup ce au îneles

adevrul despre Omul pecare tocmai Îl rstigniser, l-au întrebat pe Petru ce sfac. Rspunsul acestuia afost c, mai întâi de toate,trebuiau s se pociasc(vezi Fapte 2:38).

A dou predic a lui Petru înpublic, cea de la pridvorul luiSolomon, coninea un mesaj



identic. Pcatele nu pot fi

terse fr pocin.[6]

ÄPocii-v dar, i întoarcei-

v la Dumnezeu, pentru cas vi se tearg pcatele«³(Fapte 3:19a; sublinierepersonal).

Când Pavel s-a aflat în faa

regelui Agripa, el a declaratc Evanghelia propovduitde el a coninut întotdeauna

mesajul pocinei:

ÄDe aceea, împrate Agripa,n-am vrut s m împotrivesc



vedeniei cereti. Ci am

propovduit întâi celor dinDamasc, apoi în Ierusalim, întoat Iudea, i laNeamuri, s se pociasc i

s se î ntoarc la Dumnezeu,i s fac fapte vrednice depocina lor³ (Fapte 26:19-

20; subliniere personal).

În Atena, Pavel i-a avertizatpe cei care îl ascultau cfiecare va sta în faa lui

Hristos la judecat, iar cei cenu s-au pocit vor fi luai pe

nepregtite:



ÄDumnezeu nu ine seama

de vremurile de netiin, i

poruncete acum tuturor oamenilor de pretutindeni sse pociasc; pentru c a

rânduit o zi, în care va judeca lumea dup dreptate,prin Omul, pe care L-arânduit pentru aceasta idespre care a dat tuturor oamenilor o dovadnetgduit prin faptul c L-a

înviat din mori...³ (Fapte

17:30-31; sublinierepersonal).



În predic lui de rmas bun

ctre prezbiterii din Efes,Pavel a menionat pocina o

dat cu credina, ca fiind

parte esenial din mesaj:

Ätii c n-am ascuns nimic

« i nu m-am temut ... svestesc Iudeilor i

Grecilor: pocina fa de

Dumnezeu i credina în

Domnul nostru Isus Hristos³(Fapte 20:20a, 21; subliniere

personal).



Aceast list cu dovezi

scripturale ar trebui s fiesuficient pentru a convingepe oricine c Evanghelia nueste vestit decât dac este

proclamat i pocina.

Relaia cu Dumnezeu începe

prin pocin. Fr aceasta

nu exist iertarea de pcate.

Redefinirea Pocinei

Chiar i în lumina atâtor dovezi biblice ce susin c

mântuirea depinde depocin, unii lucrtori tot



mai gsesc modaliti prin

care s-i anulezeobligativitatea, denaturându-i înelesul clar pentru a o face

compatibil cu concepiile lor

defectuoase despre harul luiDumnezeu. Prin noua lor definiie, pocina nu este

mai mult de o schimbare aperspectivei referitoare lacine este Isus i înc unacare, în mod surprinztor, nu

produce neaprat oschimbare în caracterulpersoanei respective.



Dar ce ateptau predicatorii

nou-testamentali cândchemau oamenii lapocin? Îi îndemnau s îi

schimbe prerea despre cine

este Isus sau s îi schimbecomportamentul? Pavel acrezut c adevrata pocin

cerea o schimbare acomportamentului. Am cititdeja mrturia lui referitoarela decenii de lucrare, aa

cum a declarat în faa regelui

Agripa:



ÄDe aceea, împrate Agripa,

n-am vrut s m împotrivescvedeniei cereti. Ci ampropovduit întâi celor dinDamasc, apoi în Ierusalim, în

toat Iudea, i la Neamuri,s se pociasc i s se întoarc la Dumnezeu, i sfac fapte vrednice de

pocina lor ³ (Fapte 26:19-

20; subliniere personal).

i Ioan Boteztorul credea,

de asemenea, c pocina

era mai mult decât oschimbare a minii vis-a-vis



de anumite realiti

teologice. Atunci când cei ce îl ascultau rspundeauchemrii sale la pocin i îl

întrebau ce trebuie s fac,

el enumera anumiteschimbri specifice decomportament (vezi Luca3:3, 10-14). De asemenea, îiridiculiza pe farisei isaduchei, deoarece doar seprefceau c se pociesc i

i-a avertizat c vor ajunge înIad dac pocina lor nu este

sincer:



Dar cînd a vzut pe muli din

Farisei i din Saduchei c vins primeasc botezul lui, le-azis: ÄPui de npârci, cine v-a

învat s fugii de mânia

viitoare? Facei dar roade

vrednice de pocina

voastr«Iat c securea a ifost înfipt la rdcinapomilor: deci, orice pom,care nu face road bun, vafi tiat i aruncat î n foc ³ (Mat.

3:7-10; subliniere personal).Isus a predicat acelai mesajde pocin ca i Ioan (vezi



Mat. 3:2; 4:17). În Luca

11:32 chiar a afirmat clocuitorii din Ninive s-aupocit la propovduirea luiIona (vezi Luca 11:32).

Oricine a citit cartea Iona tiec cetenii din Ninive au

fcut mai mult decât s îischimbe prerea; ei i-auschimbat, de asemenea,modul de a aciona,

întorcându-se de la pcat.

Isus a numit aceastatitudine pocin.



Pocina biblic este o

schimbare voit acomportamentului, ca oconsecin a credinei

autentice izvorât din

inim. Când un lucrtor propovduiete Evangheliafr a meniona nevoia de o

schimbare real acomportamentului carevalideaz pocina, acesta

lucreaz de fapt împotriva

dorinei lui Hristos de a face

ucenici. Mai mult, îi înealpe cei ce îl ascult,



determinându-i s cread c

pot fi mântuii fr a se

poci, ducându-i astfel lapierzare pe cei care se

încred în spusele lui. Fie c

este contient sau nu, acestalucreaz împotriva luiDumnezeu i pentru Satan.

Dac un lucrtor dorete sfac ucenici aa cum aporuncit Isus, trebuie s

înceap acest proces în mod

corect. Dac nupropovduiete adevrataEvanghelie care cheam



oamenii la pocin i la o

credin în ascultare de

Dumnezeu, el este destinateecului, chiar dac în ochiioamenilor poate prea c

are succes. Chiar dacpstorete o comunitatemare, dac lucrarea lui estedin lemn, fân i paie,calitatea se va vedea atuncicând va fi testat i trecutprin foc. Va fi nimicit (vezi 1

Cor. 3:12-15).Chemarea lui Isus ladedicare



Isus nu numai c i-a chemat

pe cei nemântuii de la

pcatele lor, dar i-a chemati la a se dedica pe ei îniis Îl urmeze i s I se

supun imediat. Nu a oferitniciodat mântuirea pentrumai puin decât cerea în

condiiile deja menionate,

ceea ce în zilele noastre se întâmpl destul de des. Nu i-a invitat niciodat pe oameni

s Îl Äaccepte³, promiându-le

în schimb iertarea isugerându-le mai târziu s



se gândeasc dac nu vor

s se dedice ascultrii de El.Nu! Isus a cerut ca primulpas s fie un pas spre odedicare complet.

Din pcate, chemarea luiIsus la o dedicare jertfitoareeste pur i simplu ignorat

de cretinii practicani. Sau,

dac este contientizat,aceasta este considerat cao chemare la o relaie mai

profund i care seadreseaz nu celor nemântuii, ci celor ce au



primit deja harul mântuirii lui

Dumnezeu. Totui, muli

dintre aceti Äcredincioi³care consider c aceastchemare a lui Isus spre o

dedicare jertfitoare le esteadresat lor i nunecredincioilor, nu-i acordsuficient importan, dei o

interpreteaz. În mintea lor exist opiunea de a nu

asculta de aceast porunc,

ceea ce de altfel i fac.S analizm una dintreinvitaiile lui Isus la mântuire



care este adeseori

interpretat ca fiind ochemare la o dedicare maiprofund i care sepresupune c este adresat

celor ce sunt deja mântuii: Apoi a chemat la El norodul împreun cu ucenicii Si, i

le-a zis: ÄDac voietecineva s vin dup Mine, sse lepede de sine însui, s-i ia crucea, i s M

urmeze. Cci oricine va vreas-i scape viaa, o va

pierde; dar oricine îi va



pierde viaa din pricina Mea

i din pricina Evangheliei, ova mântui. i ce foloseteunui om s câtige toatlumea, dac îi pierde

sufletul? Sau ce va da un om în schimb pentru sufletulsu? Pentru c de oricine seva ruina de Mine i decuvintele Mele, în acestneam preacurvar i pctos,Se va ruina i Fiul omului,

când va veni în slava TatluiSu împreun cu sfinii

îngeri³ (Marcu 8:34-38).



Aceast chemare la

mântuire, este ea adresatnecretinilor sau reprezint oinvitaie la o dedicare mai

profund adresat

credincioilor? Dac suntemsinceri, rspunsul esteevident.

În primul rând, observ cmulimea creia i Se adresa

Isus era format dinÄnorodul î mpreun

cu ucenicii Si³ (v. 34;subliniere personal). Atuncieste clar c Änorodul³ nu era



format din ucenicii Si. Ei au

fost de fapt Ächemai³ de El

pentru a asculta ce urma sle spun. Isus dorea caoricine, ucenici sau nu, s

îneleag adevrul pe care

urma s îl propovduiasc.Observ, de asemenea, c a

început prin a spune: ÄDacvoiete cineva³ (v. 34;subliniere personal).Cuvintele Lui se aplicau

oricui i tuturor.Citind în continuare, devine înc i mai clar cui Se



adresa Isus. Cuvintele Sale

erau îndreptate în modspecific spre oricine dorea(1) Äs vin dup³ El, (2) Äs-i scape viaa,³ (3) s nu Äîi

piard sufletul³ i (4) s fieprintre aceia de care nu Seva ruina atunci Äcând vaveni în slava Tatlui Su

împreun cu sfinii îngeri.³

Toate aceste patru puncteindic faptul c Isus îi

descria pe cei ce doreau sfie mântuii. Am putea oare

crede c exist credincioi



cretini care nu doresc Äs

vin dup³ Isus i Äs îisalveze viaa³? Am putea

oare crede c existcredincioi autentici care îi

vor Äpierde sufletul³, care seruineaz de Isus i decuvintele Lui i de care IsusSe va ruina atunci când Seva întoarce? Evident , Isusvorbea în acest pasaj biblicdespre câtigarea mântuirii

venice.Observ c fiecare dintreultimele patru fraze din acest



pasaj format din cinci fraze

încep toate cu prepoziii

cauzale. Astfel, fiecare frazexplic i extinde sensulpropoziiei anterioare. Nici

una dintre acestea nu ar trebui interpretate fr a fiprivit în lumina celeilalte.

Având acest lucru în minte,haide s lum propoziie cu

propoziie i s analizm

cuvintele lui Isus.

Propoziia 1



ÄDac dorete cineva s vin

dup Mine, s se lepede desine însui, s-i ia crucea is M urmeze³ (Marcu 8:34).

Din nou, observ c Isusadresa aceste cuvinte oricuidorea s vin dup El, sdevin urmaul Lui. Acesta

este singurul gen de relaie

pe care îl ofer Isus iniial -

aceea de a fi urmaii Lui.

Muli doresc s Îi fie prieteni

fr s Îi fie urmai, dar oasemenea opiune nu exist.



Isus nu îi considera prieteni

decât pe cei ce ascultau deEl. La un moment dat aspus: ÄVoi suntei prietenii

Mei dac facei ce v

poruncesc Eu³ (Ioan 15:14).Muli ar vrea s Îi fie frai fr

a-I fi urmai, dar, din nou,

Isus nu a lsat loc aceasteivariante. Nu îi considera frai

decât pe cei ce ascultau deEl: ÄOricine face voia Tatlui

Meu care este înceruri, acela îmi este frate...³



(Mat. 12:50; subliniere

personal).Muli doresc s ajung în cer

la Isus fr s Îl urmeze, îns Isus a afirmat foarte clar c un asemenea lucru esteimposibil. Numai cei ce I sesupun vor ajunge în Rai: ÄNu

oriicine-Mi zice Doamne,Doamne» va intra în Împria cerurilor, ci cei ce

fac voia Tatlui Meu care

este în ceruri³ (Mat. 7:21).



Prin aceast propoziie, Isus

i-a informat pe cei caredoreau s Îl urmeze c nu oputeau face decât dac selepdau de ei înii. Trebuia

s fie dispui s îi lase la oparte propriile dorine i s le

supun voinei

Lui.Lepdarea de sine i

supunerea reprezint esena

urmrii lui Hristos. Iat ce înseamn Äa-i lua crucea³.

Propoziia 2



A doua propoziie rostit de

Isus clarific i mai multsensul celei dintâi:

ÄCci oricine va vrea s-iscape viaa, o va pierde; dar

oricine îi va pierde viaa din

pricina Mea i din pricinaEvangheliei, o va mântui³

(Marcu 8:35).Dup cum observm,propoziia începe cu ÄCci³.

Acest conector face referirela prima afirmaie i o

clarific mai mult. În acest



caz, Isus pune în antitez doi

oameni, aceiai doi oameniimplicai i în prima

propoziie ± cel ce va dori s

se lepede de sine însui, s

îi ia crucea i s Îl urmezei cel ce nu va dori acestelucruri. Acum sunt comparai

din perpectiva celui ce îi vapierde sau nu viaa pentru

Hristos i pentru Evanghelie.Dac ne vom uita atent la

ceea ce leag primelepersoane din aceste doufraze, vom ajunge la



concluzia c cel ce nu se va

lepda de sine însui esteunul i acelai cu cel ce vreas îi scape viaa, dar care o

va pierde. Iar cel ce, în prima

propoziie, era dispus s se

lepede de sine însui,corespunde celui care îi vapierde viaa, dar care o va

câtiga, din a douapropoziie.

Isus nu vorbea despre

pierderea sau salvarea vieii

fizice. Urmtoarele fraze alepasajului ne indic faptul c



Isus Se gândea la pierderi i

câtiguri venice. Oexprimare similar se afl laIoan 12:25 unde Isus afirmÄCine îi iubete viaa, o va

pierde; i cine îi urte viaa

în lumea aceasta, o vapstra pentru viaa venic³

(subliniere personal).

Persoana din primapropoziie, care refuz s se

lepede de sine însi, este

aceai cu persoana din adoua propoziie, care dorete

s îi salveze viaa. Astfel,



putem trage concluzia

rezonabil c Äa-i salva

viaa³ înseamn Äa-i

planifica singur viaa³. Acest

lucru devine înc i mai clar

când ne gândim la cealaltpersoan pus în antitez,care Äîi pierde viaa de

dragul lui Hristos i alEvangheliei³. Aceastpersoan se leapd pe sine

însi i renun la propriile

planuri, trind astfel pentruscopul de a promovaplanurile lui Hristos i de a



rspândi Evanghelia. El este

acela care în cele din urmÄîi va salva viaa³. Cel care

caut s plac lui Hristosmai mult decât lui însui va

ajunge bucuros în Împria

lui Dumnezeu, în timp ceacela care continu s îiplac lui însui se va trezilamentabil în Iad, pierzându-i astfel libertatea de a-i maiurma propriile planuri.

Propoziile 3 i 4



În continuare urmeaz

propoziile a treia i a patra:Äi ce folosete unui om scâtige toat lumea, dac îipierde sufletul? Sau ce va daun om în schimb pentrusufletul su?³ (Marcu 8:36-37).

În aceste propoziii atenia

este îndreptat asupra celuicare nu se va lepda de sine

însui. Tot el este acela caredorete s îi salveze viaa,

dar care va sfâri prin a o



pierde. Despre el se

vorbete ca fiind cel ce cautplcerile lumii i care în celedin urm îi va Äpierdesufletul³. Isus vorbete

despre nebunia unui astfelde om, comparând întreagabogie a lumii cu cea a

sufletului. Bineîneles c o

asemenea comparaie nu

poate fi fcut. Teoreticvorbind, o persoan poate

acumula tot ceea ce îi poateoferi lumea, dar, dacrezultatul final al vieii este



acela de a-i petrece

venicia în Iad, atunci a fcutcea mai grav dintre greeli.

Tot din aceste doupropoziii înelegem mai bine

i ce anume îi împiedic peoameni s se lepede de ei

înii i s devin ucenici ai

lui Hristos. Este dorina lor

de realizare personal pecare le-o ofer lumea.Motivai de dragostea de

sine, acetia refuz s Îlurmeze pe Hristos, cutândsatisfacerea poftelor



pctoase, în timp ce

adevraii urmai ai lui

Hristos sunt plini de dragostei ascultare fa de El. Cei

cei încearc s câtige tot ce

poate oferi lumea cautaverea, puterea i prestigiul, în timp ce adevraii urmai

ai lui Hristos caut mai întâi Împria i neprihnirea Lui.

Bogia, puterea sau

prestigiul pe care le obin

sunt considerate lucruri pecare Dumnezeu li le d spreadministrare i care trebuie



folosite într-un mod lipsit de

egoism, spre slava Sa.Propoziia 5

În final, ajungem la cea de a

cincea afirmaie din acest

pasaj. Observ înc o datfelul în care se leag decelelalte prin prepoziia cu

valoare cauzal Äpentru c³:ÄPentru c de oricine se varuina de Mine i de

cuvintele Mele, în acestneam preacurvar i pctos,Se va ruina i Fiul omului,



când va veni în slava Tatlui

Su împreun cu sfinii

îngeri³ (Marcu 8:38).

Iat c se vorbete din noudespre cel care nu s-alepdat de sine însui, cicare a ales s mearg duppropriile planuri, cutând

plcerile lumii i care i-apierdut astfel viaa i sufletul.

Acesta este acumcaracterizat ca fiindu-i ruine

de Hristos i de cuvinteleLui. Bineîneles, ruinarea lui

izvorte din necredina lui.



Dac ar fi crezut într-adevr

c Isus este Fiul luiDumnezeu, cu siguran nu

s-ar fi ruinat de El sau decuvintele Sale. Dar este

membru al Äacestui neampreacurvar i pctos³, iar Isus Se va ruina i El larândul Lui de acesta. Cusiguran Isus nu vorbea

despre o persoan mântuit.

Care este concluzia fireasc

dup toate aceste lucruri?Din punct de vedere obiectiv,nu putem considera c acest



pasaj este o chemare la o

dedicare mai profundadresat celor ce sunt deja în drum spre Rai. El este înmod evident o revelare a

drumului spre mântuire princompararea celor care suntmântuii cu adevrat cu cei

care nu sunt. Cei mântuii cu

adevrat cred în DomnulIsus Hristos, lepdându-seastfel de ei înii de dragul

Lui, în timp ce aceia care nusunt mântuii nu dau dovad



de o via de credin în

ascultare.O alt chemare ladedicare

Sunt mai multe astfel dechemri pe care le-am putealua în considerare, dar sanalizm numai una dintre

ele, o chemare la dedicarepe care Domnul Isus olanseaz i care nu estealtceva decât o chemare lamântuire:



ÄVenii la Mine toi cei trudii

i împovrai, i Eu v voi da

odihn. Luai jugul Meu

asupra voastr, i învai de

la Mine, cci Eu sunt blând i

smerit cu inima; i vei gsi

odihn pentru sufletelevoastre. Cci jugul Meu estebun, i sarcina Mea esteuoar³ (Mat. 11:28-30).Evanghelitii folosc adeseoriacest pasaj din Scriptur în

inviaiile lor evanghelistice i

bine fac. Aceste cuvintereprezint în mod clar o



invitaie la mântuire. Aici,

Isus le ofer odihn celor Ätrudii i împovrai³. Nu le

ofer odihn fizic celor cesunt împovrai fizic ,

ci odihna sufletelor , dupcum El Însui afirm.Oamenii nemântuii sunt

împovrai de vin, team i

pcat i atunci când devincontieni de starea lor,

devin candidai buni pentru

mântuire. Dac astfel deoameni doresc s primeascpacea pe care o ofer Isus,



trebuie s fac dou lucruri

conform spuselor Sale.Trebuie (1) s vin la El i(2) s ia jugul Su asupralor.

Învtorii harului fals

deformeaz adeseori înelesul clar al sintagmei Äa

lua jugul lui Hristos³. Uniichiar afirm c Isus vorbeadespre un jug care eraprobabil pus în jurul gâtului

Lui i de aceea a spus ÄjugulMeu³. i, mai spun ei,probabil c Isus vorbea



despre un jug dublu, o

jumate fiind legat de gâtulLui i cealalt ateptându-nepe noi, dar c ar trebui totuis înelegem c Isus a

promis c va trage El jugul,deoarece a spus c jugul Luie bun i sarcina uoara.

Astfel, conform acestor învtori, singura noastr

sarcin este aceea de a neasigura c suntem înjugai

cu Isus prin credin,

permiându-I Lui s fac

toat treaba pentru a ne



mântui, în timp ce noi ne

vom putea bucura debeneficiile oferite de harulSu! Aceast interpretareeste în mod evident destul

de forat.Nu, când Isus a spus c ceitrudii ar trebui s ia jugul

Lui, El a vrut s spun c ar trebui s se supun Lui,fcându-L pe El stpân ipermiându-I s le

direcioneze vieile. De

aceea a afirmat c trebuie slum jugul Lui i s învm



de la El. Cei nemântuii sunt

ca animalele slbatice ± aupropria lor direcie i îi

conduc singuri vieile. Atunci

când iau jugul lui Isus, ei Îi

predau Lui controlul. Iar motivul pentru care jugul Luie bun i sarcina uoar esteacela c El ne d putereaprin Duhul Su cel Sfânt s Ine supunem.

Astfel, vedem înc o dat c

Isus a chemat oameni lamântuire, simbolizat înacest caz printr-o chemare la



odihn pentru cei împovrai,

chemându-i de fapt s I sesupun i s Îl fac Domn.

Pe scurt

Am scris toate aceste lucruripentru a înelege c un

lucrtor biruitor cu adevrateste cel ce împlinete

porunca lui Isus de a faceucenici i care tie cpocina, devotamentul i

ucenicia nu reprezintalternative opionale pentru

credincioii mântuii, ci c



sunt singura dovad

autentic a credinei

mântuitoare. De aceea,lucrtorul biruitor trebuie spropovduiasc celor

nemântuii Evanghelia care

are un fundament biblic. Eltrebuie s îi cheme pe ceinemântuii la pocin i la a-

L urma pe Isus i nicidecums îi asigure pe ceinededicai c sunt mântuii.



coninut | capitolul

anterior | capitolul

urmtor | pagina sus

[1] Aceast definiie este

derivat din ceea ce am cititdeja în Matei 28:18-20, Ioan8:31-32; 13:25, 15:8 i Luca

14:25-33.[2] U cenicii sunt menionai

în Fapte 6:1, 2, 7; 9:1, 10,

19, 25, 26, 36, 38; 11:26, 29;13:52; 14:20, 21, 22, 28;15:10; 16:1; 18:23, 27; 19:1,



9, 30; 20:1, 30; 21:4,

16. Credincioii suntmenionai numai în Fapte

5:14; 10:45 i 16:1. În Fapte14:21, de exemplu, Luca a

scris: ÄDup ce aupropovduit (Pavel iBarnaba) Evanghelia încetatea aceasta, i au fcutmuli ucenici...³ Astfel, Pavel

i Barnaba au fcut uceniciprin propovduirea

Evangheliei, iar oamenii audevenit ucenici de îndat ce



s-au convertit i nu ca o

opiune ulterioar.[3] Acest pasaj din Scriptur

demascheaz i obiceiulmodern greit de a asiguraun nou convertit c estemântuit. Isus nu i-a asiguratpe aceti noi convertii

declarai c erau sigur

mântuii, deoarece Îl

rugaser s intre în inima lor sau îi exprimaser verbal

încrederea în El. Din contr,i-a provocat s segândeasc bine dac ceea



ce spun este adevrat. Ar

trebui s Îi urmm i noiexemplul.

[4] Mai mult, contrar celor ce

susin c suntem mântuii

prin credin chiar i fr

fapte adecvate, Iacov spunec, din contr, nu putem fi

mântuii doar princredin:

ÄVrei dar s înelegi, om

nesocotit, c credina fr

fapte este zadarnic?³

Credina autentic nu este

singur: ea va fi întotdeauna însoit de fapte.



[5] De asemenea, este foarte

important s nu uii c

motivul pentru care Pavel aafirmat atât de des cmântuirea se câtig prin har

i nu prin fapte este acela cera într-o continu disput culegalitii acelor vremuri.Pavel nu încerca s îicorecteze pe cei cepropovduiau c sfinenia

este esenial pentru a

ajunge în Rai, întrucât el însui credea cu convingerei susinea adeseori acest



lucru. De fapt, el a scris

pentru a-i corecta pe evrei,care, necunoscândconceptul de har al luiDumnezeu în procesul

mântuirii, nu vedeau nici unmotiv pentru care s fi trebuits moar Isus. Muli nu

credeau c Neamurile vor putea vreodat fi mântuite,deoarece nu înelegeau c

harul lui Dumnezeu poate

face posibil mântuirea lor.Unii credeau c circumcizia,arborele genealogic sau



respectarea Legii (pe care

oricum o înclcau) erau celecare aduceau mântuirea,anulând astfel harul luiDumnezeu i nevoia de a fi

murit Hristos.[6] De asemenea, când

Dumnezeu i-a descoperit lui

Petru c neamurile puteau fimântuite prin simpla credin

în Isus, Petru a declarat încasa lui Corneliu: ÄÎn adevr,

vd c Dumnezeu nu esteprtinitor, ci c în oriceneam, cine se teme de El,



i lucreaz neprihnire este

primit de El³ (Fapte 10:34-35; subliniere personal). Deasemenea, Petru a maideclarat în Fapte 5:32 c

Dumnezeu a dat Duhul SfântÄcelor ce ascult de El³.Cretinii autentici sunt plinide Duhul Sfânt (vezi Rom.8:9; Gal. 4:6).

Capitolul trei

Continu corect



Timp de muli ani i în multe

feluri am urmat fr s îmidau seama practici carelucrau împotriva scopului pecare Dumnezeu dorea ca eu

s îl urmez, acela de a faceucenici. Îns treptat, DuhulSfânt mi-a deschis prin harulSu ochii pentru a-mi vedeagreelile. Un lucru pe care l-am învat este acesta: ar

trebui s filtrez tot ce am fost

învat i am crezut prin

lumina Cuvântului luiDumnezeu. Tradiiile noastre



ne împiedic mai mult decât

orice s înelegem Cuvântul

lui Dumnezeu. Mai ru,suntem foarte mândri detradiiile noastre i convini

c facem parte dintr-un grupde elit ce ptrunde adevrulmai bine decât ceilali

cretini. Un profesor aafirmat în mod sarcastic: ÄÎnlume exist 32.000 dedenominaiuni. Nu-i aa c

eti fericit c faci parte dincea singura care deine

adevrul?³



Drept rezultat al mândriei

noastre, Dumnezeu ni Se împotrivete deoarece Se împotrivete celor mândri.Dac vrem s facem

progrese i s fim pe deplinpregtii s stm înaintea lui

Isus, trebuie s ne smerim.Pentru c doar fa de astfel

de oameni Îi manifestDumnezeu harul.

Rolul Pastorului

Lucrtorul ar trebui smodeleze tot ce face în



lucrare conform scopului de

a forma ucenici. El ar trebuis se întrebe constant: ÄÎn cemsur contribuie aciunile

mele la procesul de

modelare de ucenici care spzeasc poruncile lui Isus?³Dac aceast întrebareevaluativ este pus cusinceritate, va elimina multeactiviti inutile.

S analizm lucrarea

pastorului/prezbiterului/supraveghetorului[1], persoan alecrei sarcini îl leag de o



biseric local specific.

Dac aceast persoan vaforma ucenici care împlinescporuncile lui Isus, care ar trebui s fie una dintre

responsabilitile

principale? Î nvtura este

ceea ce ne vine în minte înmod natural. Isus a spus cucenicii sunt formai prin

intermediul învturii (vezi

Mat. 28:19-20). Un criteriu

pentru a deveniprezbiter/pastor/supraveghetor este acela de a Äfi în stare



s învee pe alii³ (1 Tim.

3:2). Cei care Äse ostenesccu propovduirea i cu învtura pe care o dau

altora³ ar trebui Äs fie

învrednicii de îndoit cinste³

(1 Tim. 5:17).

De aceea, pastorul ar trebui

s îi evalueze fiecarepredic punându-i întrebarea, ÄÎn ce msurajut aceast predic la

îndeplinirea sarcinii de a faceucenici?³



Totui, putem considera c

pastorul îi îndeplineteresponsabilitatea de a da învtur numai pentru c

predic la serviciile de

Duminic sau la cele dincursul sptmânii? Dac aaconsider el, atunci pierdedin vedere faptul cScriptura precizeaz cresponsabilitatea de a da

învtur este împlinit î n

primul rând prin felul în care îi triete viaa i prin

exemplul pe care îl d.



Învtura public este un

surplus care se adaug învturii pe care o

transmite prin modelul vieii

lui zilnice. De aceea, ceea ce

se cere de laprezbiteri/pastori/supraveghetori are mai mult de a face cucaracterul i stilul de via al

unei persoane decât cuabilitile de a comunica. Din

cele cincisprezece criterii

pentru supraveghetorienumerate în 1 Timotei 3:1-7, paisprezece se refer la



caracter i numai una la

abilitatea de a da învtur.

Din cele optsprezece criteriipentru prezbiteri enumerate

în Tit 1:5-9, aptesprezece

se refer la caracter i numaiuna la abilitatea de a da învtur. Pavel i-a adus

mai întâi aminte lui TimoteiÄ...fii o pild pentrucredincioi: în vorbire, înpurtare, în dragoste, în

credin, în curie³ (1 Tim.

4:12; subliniere personal).i apoi a adugat, ÄPân voi



veni, ia seama bine la citire,

la îndemnare, i la învtura

pe care o dai altora³ (1 Tim.4:13). Astfel, cel care a fostmenionat primul a fost

exemplul caracterului luiTimotei, pentru a-i subliniaimportana, i apoi învtura

public.

Petru a scris de asemenea:

Sftuiesc pe prezbiterii dintrevoi, eu, care sunt prezbiter ca i ei, un martor alpatimilor lui Hristos, i prta



al slavei care va fi

descoperit: Pstorii turma

lui Dumnezeu, care este subpaza voastr, nu de sil, cide bun voie, dup voia lui

Dumnezeu; nu pentru uncâtig mârav, ci cu lepdarede sine. Nu ca i cum ai

stpâni peste cei ce v-auczut la împreal, ci

fcându-v pilde turmei (1Pet. 5:1-3; subliniere

personal).Cine ne inspir s nelepdm de noi înine i s



ne supunem lui Hristos? Cei

crora le admirm predicilesau cei crora le admirmvieile? Pastorii nededicai i

alunecoi nu inspir pe

nimeni s îi ia crucea. Dacastfel de pastori predicocazional despre dedicareafa de Hristos, cel mai

probabil vor spunegeneraliti, altfel asculttorii

lor le-ar pune la îndoial

sinceritatea. Majoritatealiderilor cretini proemineni

din trecut nu sunt inui minte



pentru predicile lor, ci pentru

sacrificiileaceastora. Exemplul lor neinspir mult timp dup cepleac.

Dac pastorul nu ofer unexemplu de ascultare aacum face un ucenic autentic

al lui Isus Hristos, îi irosetetimpul cu predicile. Dragpastore, exemplul tuvorbete de zece ori mai

mult decât predicile tale. Îi

inspiri oamenii s se lepedede ei înii i s Îl urmeze pe



Hristos printr-un exemplu

personal de lepdarea desine i urmare a lui Hristos?

Dar cum poate un pastor s învee oamenii prin exemplul

personal dac acetia îlcunosc numai ca oratorul deduminic dimineaa? Nu au

decât cinci secunde pentrua-i cunoate viaa, atât cât

dureaz o strângere demân la ieirea din

biseric. Poate c exemplul pastoral modern are cevalacune.



Predica de duminic

dimineaO alt premiz greit de lacare poate pleca un pastor este aceea c principala luiresponsabilitate este stransmit predici publicesptmânale. Învtura lui

Isus consta nu numai dinpredici publice (care se parec în cea mai mare parte alor erau destul de scurte), ci

i din discuii particulare ce

erau iniiate de curiozitatea

ucenicilor. Mai mult,



asemenea discuii nu se

limitau doar la o jumtate deor pe sptmân într-ocldire, ci pe maluri, în casei pe drumurile prfuite,

pentru c viaa Lui era

expus privirilor ucenicilor. Acelai model de învtur

l-au adoptat i apostolii.Dup ziua Cincizecimii, ceidoisprezece învau pe

oameni Äîn Templu i

prin case³ (Fapte 5:42;subliniere personal).Interacionau zilnic cu



credincioii i comunitatea.

Pavel, de asemenea, îi înva Äîn public i prin case³

(Fapte 20:20; sublinierepersonal).

Dac eti pastor, îi poi

compara lucrarea de învtur prezent cu cea a

lui Isus i a primilor apostoli.Poate vei începe, deasemenea, s te întrebi dacai fcut pân acum ceea ce

dorete Dumnezeu s facisau faci ceea ce sute de anide tradiie te au învat s



faci. Dac

îi pui aceast întrebare este

un semn bun. Unsemn foarte bun. Acestaeste primul pas în direcia

cea bun. Poate te ai gânditchiar mai departe. Poate i-ai

spus: ÄCum mi-a putea facetimpul necesar cerut de oastfel de lucrare, pentru aputea înva oamenii prin

case sau pentru a-i implica

în viaa mea cotidian, astfel

încât s-i pot influena prin

exemplu personal?³ Aceasta



este o întrebare foarte

important, deoarece tepoate ajuta s descoperi ialte lucruri eronate înconceptul modern referitor la

rolul unui pastor.Poate chiar i-ai spus: ÄNu

sunt sigur c vreau s îmi

triesc viaa atât de aproape

de oamenii din biseric. LaInstitutul Biblic am învat c

nu este bine s te apropii

prea mult de enoriai.Trebuie s menii distana

pentru a pstra respectul



profesional. Nu trebuie s le

fii prieten apropiat.³Un asemenea gând denotfaptul c ceva este cuadevrat foarte greit în felul

în care decurg lucrurile înbisericile moderne. Isus afost atât de apropiat de cei

doisprezece, încât unuldintre ei s-a simit liber s

stea la mas culcat pepieptul Lui (vezi Ioan 13:23-

25). Câiva ani de zile ei au

i locuit împreun. Pstrareadistanei profesionale fa de



ucenici pentru a-i putea

conduce mai bine cade!Compararea metodelorprimare i moderne

Dac scopul nostru esteacela de a ne supune lui Isusi de a face ucenici, nu ar fi

înelept s urmm metodele

folosite de El pentru a faceucenici? Pentru El au fostdestul de eficiente. La fel deeficiente au fost i pentruapostolii care au clcat peurmele Lui.



Cât de eficiente sunt

metodele moderne de a faceucenici care s împlineascporuncile lui Hristos? Întrucâtsondajele fcute în mijlocul

cretinilor americani, deexemplu, arat în modrepetat c în principiu nuexist nici o diferen între

stilul de via al cretinilor

practicani i cel al

necretinilor, poate c este

timpul s ne punem maimulte întrebri i scercetm din nou Scriptura.



Iat o întrebare major pe

care ar trebui s ne-opunem: ÄCum a reuitbiserica primar s facucenici fr a avea nici

biserici construite, nicipersonal instruit, nici coli isemninarii biblice, nici cri

de cântri sauretroproiectoare, nicimicrofoane fr fir saudublu-casetofoane, nici

programe duminicale saulucrri cu tinerii, nici echipede închinare sau coruri, nici



ordinatoare sau aparatur de

multiplicat, nici emisiunicretine radio i TV, nici sutei mii de cri cretine i nici

chiar Biblii personale? N u

aveau nevoie de nici unul dintre aceste lucruri pentru aface ucenici i nici Isus nu aavut. i deoarece nici unuldintre aceste lucruri nu eraesenial atunci, nu este nici

acum. Ele pot ajuta, dar nu

sunt eseniale. De fapt, multe

dintre aceste lucruri pot i chiar ne î mpiedic s facem



ucenici. Permite-mi s-i dau

dou exemple.S analizm mai întâielementul modern esenial

de a avea în fruntea bisericiinumai pastori absolveni ai

institutelor sau seminariilor teologice. U n asemenea

concept î i era total necunoscut lui Pavel. Dup

ce planta biserici în uneleorae, pleca pentru câteva

sptmâni sau luni i se întorcea apoi pentru adesemna prezbiteri care s îi



conduc (vezi, de exemplu,

Fapte13:14-14:23). Ceea ce înseamn c, în absena lui

Pavel, acele biserici nuaveau conductori oficiali

timp de sptmâni sau luni ic majoritatea prezbiterilor investii în funcie erau de

fapt credincioi tineri care nuavuseser nimic de genulunei educaii formale de doi

sau trei ani care s îi fi

pregtit pentru aceastslujb.



Astfel, Biblia ne î nva c

pastorii/prezbiterii/supraveghetorii nu au nevoie de oeducaie formal de doi-trei

ani pentru a fi eficieni î n

lucrarea lor. Nimeni nu poateaduce argumente obiective împotriva acestui fapt.Totui, acest cerin

modern transmite urmtorulmesaj credincioilor: ÄDacvrei s fii lider în biseric ai

nevoie de ani de instruireadecvat.³[2] Aceastperspectiv încetinete



procesul de creere de lideri,

care încetinete procesul deformare de ucenici i care, larândul lui, încetineteextinderea bisericii. M

întreb cum ar fi saturatcompaniile americane Avoni Amway piaa dac, înainte

de a-i autoriza s vândspun sau parfurm, ar ficerut fiecrui distribuitor sse mute cu familia într-un alt

ora pentru a se instruioficial timp de trei ani.



ÄDar pstorirea este o

îndatorire atât de dificil icomplex!³ spun unii. ÄBibliane spune s nu punem înfuncie de supraveghetor un

nou convertit³ (vezi 1 Tim.3:6).

În primul rând, problema

const în definiia noului

convertit, iar în mod clar conceptul lui Pavel era diferitde al nostru, de vreme ce a

pus în funcii de

prezbiter/pastor/supraveghet



or pe cei ce deveniser

cretini doar de câteva luni. În al doilea rând, unul dintremotivele pentru carepastoratul modern este atâtde dificil i complex esteacela c întregul nostrusistem de structurare a

bisericii i a lucrrii este multmai diferit de modelul biblic.L-am fcut atât de complex

încât, într-adevr, doar

câiva super-oameni pot

supravieui exigenelor lui!



ÄDar Dumnezeu a interzis ca

biserica s fie pstorit decineva fr a avea mai întâio educaie teologic!³ spun

alii. ÄAceti supraveghetori

neinstruii pot induce turmei

învturi greite!³

Se pare c nu aceasta era

temerea lui Pavel. Adevruleste c astzi avem un cler instruit în institute iseminarii biblice care nu

crede în naterea dinfecioar, care aprobhomosexualitatea, care



propovduiete c

Dumnezeu dorete ca toi

oamenii s conducautomobile luxoase, careafirm c Dumnezeu

predestineaz anumii

oameni spre a fi condamnai

sau care spune fr cea maimic ezitare c se poateajunge în Rai i frascultare de Hristos. colilei seminariile teologice au

servit de multe orila î naintareadoctrinelor false,



iar clerul autorizat le-a

rspândit i mai mult.Cretinii Äde rând³ se tem s îi confrunte pe profesionitideoarece ei au fost laseminar i pot scoate i alteÄtexte argumentative³. Maimult, clericii au format i

divizat bisericile de restultrupului lui Hristos prindoctrine deformate, pânacolo încât au ajuns s fac

reclam acestor diferene

chiar i prin denumirile de peplcuele din faa bisericii,



transmitând lumii mesaje

precum: ÄNoi nu suntem caceilali cretini.³ i pentru a

produce i mai mult ru, îieticheteaz pe toi cei care

nu sunt de acord cudoctrinele lor indiscutabile iscindabile ca fiindÄdezbintori³. Înc mai existInchiziia i este condus

tocmai de oameni cudiplom. Acesta este

exemplul pe care doreteIsus s î l ofere cei care ar trebui s fie ucenicizatori i



care sunt cunoscui de lume

pentru dragostea lor unii fa

de ceilali?

Cretinii aleg biserici bazatepe aumite particulariti

doctrinare, iar deinerea

doctrinei autentice a devenitmai important decât trirea

unui mod de via autentic.

i toate acestea deoarece afost abandonat modelulbiblic.

O alternativ biblic



Pledez oare în favoarea

învestirii unui credinciosconvertit de trei luni în poziia

de supraveghetor al bisericii(aa cum a fcut însui

Pavel)? Da, dar numai dacaceti credincioi îndeplinesccerinele biblice pentru

prezbiteri/supraveghetorii numai dac le sunt î ncredinate biserici care

urmeaz modelul biblic. Cu

alte cuvinte, aceste bisericitrebuie s fi fost plantate decurând i supuse unui



lucrtor fondator matur,

precum apostolii, care spoat priveghea asupralor.[3] În acest fel, prezbiteriinou-învestii nu sunt lsai pe

cont propriu. În al doilea rând,comunitile trebuie s fie

suficient de mici pentru a seputea întâlni în case, aacum a fost cazul bisericiitimpurii.[4] În felul acesta

bisericile sunt mult mai uor de administrat. Tocmai deaceea una dintre cerinele



pentru

prezbiteri/supraveghetorieste aceea de a fi în stare s îi conduc bine propriagospodrie (vezi 1 Tim. 3:4-

5). Administrarea unui Ägrupde credincioi³ nu este maidificil decât administrareapropriei familii.

În al treilea rând,comunitatea trebuie s fieformat din oameni care au

rspuns prin pocin

chemrii laEvanghelia biblic i care



sunt astfel ucenici autentici

ai Domnului Isus Hristos.Toate dificultile aprute în

urma încercrii de a pstorioi, care sunt de fapt capre,

sunt astfel eliminate.Iar în al patrulea rând,pastorii/prezbiterii/supravegh

etorii trebuie s îi împlineasc rolul biblic i nucel cultural. Aceasta

înseamn c nu trebuie s

dein poziia central, cea

mai înalt i atrgtoare, aacum se practic în



majoritatea bisericilor

moderne.[5] Mai degrab,trebuie s fie pri ale

trupului, slujitori smerii care

s propovduiasc prin

vorb i exemplu personal ial cror scop s fie acela dea face ucenici, nu prin a fioratori duminic dimineaa,

ci prin a urma metodele luiIsus.

Mergând pe acest drum,

bisericile pot fi conduse ide unii credincioi convertii

de trei luni.



Cldirile bisericilor

Cum rmâne cu cldirilebisericilor? i ele sunt un altelement modern Äesenial³

fr care biserica timpurie s-a descurcat chiar foarte bine.

Ajut ele la procesul demodelare al ucenicilor?

Când eram pastor, msimeam mai mult ca un

agent imobiliar, bancher,constractant principal istrângtor de fonduri demeserie. Visam cldiri,



cutam cldiri,

recondiionam cldiri vechi,

închiriam cldiri, construiamcldiri noi i le reparam cândDumnezeu ne trimitea ploaie

prin crpturi. Cldirileconsum mult timp i multenergie. Motivul pentru caream fcut atât de multe lucruricare se învârteau în jurulcldirilor era acela c eramsigur, ca muli ali pastori, c

nu puteam reui fr a aveao cldire, un loc în care sse adune biserica.



Cldirile consum, de

asemenea, muli bani. Foarte

muli. (În Statele Unite unele

comuniti cheltuiesc zeci de

milioane de dolari pe

construcii.) Dup ce visul

meu de a avea cldiri a fost împlinit, am visat la ziua încare vom achita ipoteca peele, ca s putem folosi toi

banii pentru lucrare. La unmoment dat, în timp ce îi

învam pe oamenii din

biseric despreadministrarea eficient i



ieirea din datorii, mi-am dat

seama c eu reuisem s nebag pe toi în datorii! (Halal

exemplu personal.)

Majoritatea bisericilor construite sunt folositepentru câteva ore, o datsau de dou ori pe

sptmân. Ce alteorganizaii din lume îi

construiesc cldiri pe care sle foloseasc atât de puin?

(Rspuns: numai cultele ireligiile eretice.)



Aceti saci fr fund în care

turnm bani cauzeaz ogrmad de probleme.Pastorul care are o cldireare nevoie i de un flux

monetar i acest lucru îiafecteaz aciunile. Este

tentat s se îngrijeasc decei bogai (pentru care nu

este un sacrificiu s deabani), s compromit orice

învtur care ar putea

deranja pe unii i ssuceasc Scriptura cât s îipermit s îi ating scopul.



Predicile lui vor gravita în

jurul subiectelor care nu vor împiedica depunerea banilor i care vor încuraja

înmulirea acestora. Datorit

acestui fapt, cretinii începs cread c cele maiimportante aspecte ale vieii

de cretin sunt: (1) dareazeciuielii (despre care, a-propos, Isus a spus c esteuna dintre cele mai mici

porunci) i (2) mersul labiseric (unde se colecteazzeciuiala în fiecare



duminic). Cu greu am putea

spune c aceasta înseamnucenicie. i totui muli

pastori viseaz la biserici încare fiecare s fac mcar

aceste dou lucruri. Dac celpuin jumtate din membrii

bisericii ar face aceste doulucruri, pastorul ar puteascrie cri i i-ar putea vinde

secretele la milioane de ali

pastori!

Realitatea relev urmtorulaspect: î n Faptele Apostolilor nu exist nici o consemnare



despre comuniti care s fi

cumprat sau construit biserici. Credincioii se întâlneau de cele mai multeori în case.[6] Nu s-au strâns

niciodat colecte pentrufonduri destinateconstruciilor. Nu exist nici o

indicaie în epistole de

construcii de biserici. Mai

mult, nimeni nu s-a gândit laconstruirea unei biserici timp

de 300 sute de ani, pâncând biserica s-a unit culumea, ca urmare a



decretului lui Constantin. Trei

sute de ani! Gândete-te câtde mult timp! i biserica a înflorit i s-a multiplicatconsiderabil, chiar i în

vremuri de persecuie

intens, dei nu au avutcldiri. Asemenea fenomeneau fost repetate de multe oride-a lungul secolelor care auurmat. Recent, s-a întâmplatchiar i în China, unde exist

probabil peste un milion debiserici în case.



Ora 11.00 de

duminiceste

cea maifragmentat or

Adaptate modeluluiamerican, facilitile bisericii

moderne trebuie s aib celpuin suficient spaiu pentru

a oferi camere separate

pentru diferite lucrri pecategorii de vârst. Totui, înbiserica timpurie nu seauzise despre lucrri

separate cu brbai, femei i

copii pe vîrste. Biserica eraunificat în toate sensurile,



nu fragmentat în toate

sensurile. Unitatea familieiera pstrat, iar pstorireaspiritual era oresponsabilitate sprijinit de

structura bisericii i nuerodat de aceasta, aa cumface structura bisericiimoderne.

Ne ajut cldirea bisericiisau ne împiedic s facemucenici? Din punct de vedere

istoric, procesul de uceniciea fost mult mai eficient



secole întregi fr cldiri din

mai multe motive. Adunrile în case, aa cumse strângea biserica timpuriedin primele trei secole,cuprindeau mai multeaspecte: se lua masa

împreun cu bucurie, se

ddea învtur, se cânta i

se împrtea timp de maimulte ore din darurilespirituale, credincioilor li se

oferea o atmosfer propicecreterii spirituale reale. Aezai unii în faa celorlali,



membrii trupului lui Hristos

se simeau mai degrab

participani decât spectatori

la cinema, aa cum se simtcei care merg la biseric i

care sunt aezai unii în

spatele celorlali, încercând

s vad spectacolul de pescen peste capetele celor din fa. Atmosfera natural

din jurul mesei conducea latransparen, la consolidarea

unor relaii sincere i la

prtie autentic, ceea cenu poate fi comparat cu



Äprtia³ modern care de

foarte multe ori se rezum lao strângere de mân apatica unor strini din rândulvecin la semnalul pastorului.

Învturile erau mai

degrab sub form de întrebri i rspunsuri i

discuii între oameni egali,

nicidecum prelegeri fcutede oameni care poart haineciudate, vorbesc teatral i

domin de sus audiena

politicoas (i adeseoriplictisit). Pastorii nu



Äpregteau predica

sptmânal³. Oricine(inclusivprezbiterii/pastorii/supraveghetorii) putea primi învtur

de la Duhul Sfânt.Când casa se umplea,prezbiterul(ii) nu se

gândea(au) la obinerea unei

cldiri i mai mari. Ci toatlumea tia c trebuia s se

împart în dou grupuri i

unde se putea întâlni noulgrup i cine s veghezeasupra lui nu era decât o



chestiune de cluzire a

Duhului Sfânt. Din fericire,nu trebuiau s strâng CV-uri de la strini i de laspecialiti în extinderea

bisericii pentru a le analizadeviaiile filozofice i

doctrinare; se aflau chiar printre ei oameni careaspirau s fiesupraveghetori, carefuseser instruii practic i pe

care îi cunoteau deja pemembrii viitoarei mici turme.Noua biseric în case avea



posibilitatea de a

evangheliza o nou zon ide a le demonstranecredincioilor ce eraucretinii ± oameni care se

iubeau unii pe alii. Puteau

invita necredincioi la întâlnirile lor la fel de uor cum i-ar fi invitat la mas.

Pastorul binecuvântat

Nici unuipastor/prezbiter/supraveghetor al bisericii în case nu i s-amistuit lucrarea în foc



deoarece a fost copleit de

responsabilitile pastorale,

curent destul de rspândit înbisericile moderne. (Unsondaj relev c în SUA

peste 1.800 de pastori pelun prsesc lucrarea.) Acesta avea doar o turmmic de care s aib grij idac membrii ei îi împlineaunevoile financiare ca s sepoat focaliza doar pe

lucrare, îi rmânea timp sse roage, s mediteze, spropovduiasc Evanghelia



celor necredincioi, s îi

ajute pe cei sraci, s îiviziteze i s se roage pentrucei bolnavi i s petreactimp de calitate în echiparea

noilor ucenici pentru a face împreun cu el toate acestelucruri. Administrareabisericii era simpl.

Acesta lucra în unison cuceilali

prezbiteri/pastori/supraveghe

tori din regiunea în care era.Nu se frmânta s aib Äceamai mare biseric din ora³



sau s concureze cu fraii

pastori i s aib Äcea maibun lucrare cu tinerii³ sauÄcel mai încânttor programal copiilor³. Oamenii nu se

duceau la adunare pentru a judeca performana echipei

de închinare sau cât de încânttor a fost pastorul. Acetia erau nscui din nou

i Îl iubeau pe Isus i peoamenii Lui. Le plcea s

mnânce împreun i s împart orice lucru bun pecare li-l ddea Dumnezeu.



Scopul lor era acela de a

asculta de Isus i de a sepregti s stea în faa

tronului Su de judecat.

Cu siguran erau probleme

i în bisericile în case iacestea sunt tratate i înepistole. Dar multe dintre

problemele care npstuiescbisericile moderne i care împiedic ucenicia eraunecunoscute bisericii

primare, doar pentru cmodelul lor de biseric localera mult mai diferit de ceea



ce a devenit trei secole mai

târziu i începând cu evulmediu. Gândete-te înc odat la urmtorulaspect: Pân la î nceputul

secolului al patrulea nuexistau biserici construite.Dac ai fi trit î n timpul acestor trei secole, ce

modificri ar suferi lucrareata actual?

Pe scurt, cu cât mai mult

clcm pe urmele modelelor biblice, cu atât mai eficieni

vom fi la împlinirea scopului



lui Dumnezeu de a face

ucenici. Cele mai mari piedici în procesul uceniciei înbisericile contemporane sedatoreaz structurilor i

practicilor nebiblice.coninut | capitolul

anterior | capitolul

urmtor | pagina sus

[1] Este destul de evident c

pastorul (substantivulgrecesc este poimain, adicpastor) este echivalentul



prezbiterului (substantivul

grecesc este presbuteros), ieste, de asemenea,echivalentulsupraveghetorului

(substantivul grecesceste episkopos, tradus i cuepiscop). Pavel, de exemplu,i-a învat pe prezbiterii

efeseni (presbuteros), crorale spunea c Duhul Sfânt i-afcut supraveghetori

(episkopos), pentrua pstori (verbul grecesceste poimaino) Biserica



Domnului (vezi Fapte 20:28).

De asemenea, în Tit 1:5-7 ela folosit sinonimiccuvintele prezbiteri ( presbuteros)

i supraveghetori (episkopos). i Petru i-a îndemnat peprezbiteri ( presbuteros) spstoreasc ( poimaino)turma (vezi 1 Pet. 5:1-2).Ideea c epicscopul are unrang mai înalt decât pastorul

sau prezbiterul i c este celcare supravegheaz mai



multe biserici este o invenie

uman.[2] Tendina modern de a

pune accentul pe clericiinstruii reprezint efectul

unei boli larg rspândite,aceea de a echivalaacumularea cunotinelor cu

maturizarea spritual.Considerm c cine are maimulte cunotine este i mai

matur din punct de vedere

spiritual, dei s-ar putea sfie chiar contrariul, dac esteplin de mândrie datorit a



cunotinelor pe care le are.

Pavel chiar a scris:Äcunotina îngâmf³ (1 Cor.

8:1). Ca s nu mai vorbim ccine ascult zilnic prelegeri

plictisitoare timp de doi sautrei ani este cu siguran

pregtit s in prelegeri

plictisitoare sptmânal!

[3] În prima scrisoare a luiPavel ctre Timotei i în ceactre Tit, acesta

menioneaz c le

încredineaz lor slujba de a

desemna



prezbiteri/supraveghetori în

biserici. Astfel, Timotei i Tittrebuia s îi supraveghezedin când în când. Probabil cse întâlneau periodic cu

prezbiterii/supraveghetoriirespectivi pentru a-iuceniciza, aa cum a scrisPavel: Äi ce-ai auzit de lamine, în faa multor martori,

încredineaz la oameni de

încredere, care s fie în

stare s învee i pe alii³ (2

Tim. 2:2).



[4] Vezi Fapte 2:2, 46; 5:42;

8:3; 12:12; 16:40; 20:20;Rom. 16:5; 1 Cor. 16:19;Col. 4:15; Filimon. 1:2; 2Ioan 1:10

[5] Este important demenionat c scrisorile lui

Pavel ctre biserici se

adresau tuturor oamenilor din diverse biserici i nunumai prezbiterilor isupraveghetorilor. Numai în

dou din scrisorile sale ctrebiserici îimenioneaz pe

prezbiteri/pastori/supraveghe



tori. O dat sunt inclui în

salut, ca i când Pavel nu ar fi vrut s considere cscrisoarea nu li seadreseaz i lor (vezi Fil.

1:1). În cel de-al doilea caz,Pavel îi menioneaz pe

pastori printre ali lucrtori

care ajut la echipareasfinilor (vezi Efes. 4:11-12).

De remarcat este, deasemenea, faptul c Pavel

nu face nici o referire la rolulprezbiterilor atunci când dinstruciuni despre care



considerm noi c se refer

la prezbiteri, precumadministrarea CineiDomnului i rezolvareaconflictelor dintre cretini.

Toate aceste lucruri indicfaptul c prezbiterii/pastoriinu ocupau rolul central, celmai important, aa cum se

întâmpl în bisericilemoderne.

[6] Vezi Fapte 2:2, 46; 5:42;

8:3; 12:12; 16:40: 20:20;Rom. 16:5; 1 Cor. 16:19;



Col. 4:15; Filimon. 1:2; 2

Ioan 1:10©2006 David Servant

Capitolul patru

Biserica în caseCând oamenii aud pentruprima dat termenul debiseric în case, de obiceipresupun în mod eronat csingura diferen dintre

aceasta i bisericile

instituionale const în

mrimea i abilitile

necesare susinerii Älucrrii³.



Oamenii ajung uneori la

concluzia c biserica în casenu poate face o lucrare la felde calitativ ca ceadesfurat în biserici ce

dein o cldire proprie. Dar,

dac definiia Älucrrii³ este

contribuia adus în procesul

formrii de ucenici, înajutarea lor s devinasemenea lui Hristos i înechiparea acestora pentru

slujire, atunci bisericileinstituionale nu ofer nici un

avantaj, ci, aa cum



spuneam i în capitolul

anterior, sunt chiar dezavantajate. Desigur,bisericile în case nu potoferi cantitatea activitilor m

ultilaterale desfurate înbisericile instituionalizate,

dar pot excela printr-olucrare real.

Unii oameni contest ideeac bisericile în case suntbiserici adevrate doar

pentru c le lipsete cldirea.Dac aceti confrai ar fi trit

în perioada primelor trei sute



de ani ai bisericii, ar fi

contestat autenticitateafiecrei biserici în parte,deoarece acestea nu aveaucldiri. Adevrul este c Isus

a afirmat: ÄCci acolo undesunt doi sau trei adunai în

Numele Meu, sunt i Eu înmijlocul lor³ (Mat. 18:20).Isus nu a spus nimic desprelocul unde ar trebui s se

întâlneasc credincioii. i a

promis c i acolo unde vor fidoi credincioi El va fiprezent dac se întâlnesc în



Numele Lui. Ceea ce fac

ucenicii lui Isus când se întâlnesc în ora pentru a luamasa împreun i vorbescdespre adevrurile biblice,

învându-se sau

îndemnându-se unii pe alii,

se apropie mai mult demodelul adunrilor noul-testamentale decât ceea cese întâmpl adeseoriduminic diminea în multe

cldiri bisericeti. În capitolul anterior amenumerat câteva din



avantajele bisericii în case

fa de cele instituionale. A

dori s încep acest capitolprin a enumera alte câtevamotive pentru care modelul

bisericii în case reprezint oalternativ biblic valid carepoate fi foarte eficient în

împlinirea scopului de a faceucenici. Mai întâi, îns,permite-mi s spun din capullocului c scopul meu nu

este acela de a atacabisericile instituionale i

pastorii lor. Exist o mulime



de pastori evlavioi i sinceri

în aceste biserici care fac totce le st în putere pentru a fipe placul Domnului prinorânduielile stabilite. Lucrez

cu mii de pastori instituionali

în fiecare an i îi iubesc i îiapreciez foarte mult. Suntprintre cei mai deosebii

oameni din lume. i tocmaipentru c tiu ce slujb greaau doresc s le prezint o

alternativ care îi va ajuta ssuporte mai puine pierderi i

s fie mai eficieni i mai



fericii în acelai timp.

Modelul bisericii în case esteunul biblic i care arepotenialul de a conduce la

eficientizarea uceniciei i la

extinderea Împriei lui

Dumnezeu. Nu am nici ceamai mic îndoial c mareamajoritate a pastorilor instituionali ar fi mult mai

fericii, mai eficieni i mai

împlinii dac i-ar desfura

lucrarea în contextulbisericilor în case.



i eu am fost mai mult de

douzeci de ani pastor instituional i mi-am dat

toat silina s împlinesc tot

ce tiam atunci. Dar numai

dup ce am vizitat timp decâteva luni mai multe bisericiduminica dimineaa am

îneles pentru prima dat ce

înseamn s nu fii altcevadecât un Äspectator³. Mi s-audeschis ochii i am început

s îneleg de ce atât de muli

oameni sunt lipsii de

entuziasmul de a merge la



biseric. Pentru c, aa cum

fceau aproape toi ceilali în

afar de pastor, stteam înbanc i ateptam politicoss se termine slujba. Abia

atunci puteam interaciona

cu ceilali ca participant i nu

ca spectator plictisit. Aceastexperien a fost unul dintre

catalizatorii care m-audeterminat s m gândesc lao alternativ mai bun i s

studiez modelul bisericii încase. Am fost surprins sdescopr c în lume exist



milioane de biserici în case

i am ajuns la concluzia cacestea au câteva avantajeconsistente fa de bisericile

instituionale.

Muli dintre cei care citesc

aceast carte nu pstorescbiserici în case, ci biserici

instituionale. tiu c multe

din lucrurile pe care le scriupot fi greu de acceptatpentru ei, deoarece la prima

vedere par radicale. Îns eui-a ruga s mai mediteze inu m atept s îi



însueasc peste noapte

principiile pe care le enun.

Dar am scris aceste lucruripentru pastori, motivat fiindde dragoste pentru ei i

pentru bisericile lor.Singurul model de bisericdin Biblie

În primul rând i cel maiimportant, în Noul Testamentnu sunt menionate în nici un

loc biserici instituionale care

se întâlneau în cldirispeciale, în timp ce bisericile



în case erau clar standardul

bisericii timpurii:Dup ce i-a dat bine seamade cele întâmplate, s-a

îndreptat spre casa Mariei,mama lui Ioan, zis i Marcu,unde erau adunai muli

laolalt i se rugau (Fapte

12:12; subliniere personal).Ä«tii c n-am ascuns nimic

din ce v era de folos, i num-am temut s vpropovduiesc i s v

înv î naintea norodului [dar,



evident, nu în cldirile

bisericiilor] iî n case«³(Fapte 20:20; subliniere

personal).

Spunei sntate Priscilei i

lui Acuila....Spunei sntate

i Bisericii care se adun î ncasa lor (Rom. 16:3-5a;

subliniere personal; vezi, deasemenea, Romani 16:14-15unde sunt menionate alte

dou posibile biserici în

casele din Roma).



Bisericile din Asia v trimit

sntate. Acuila i Priscila, împreun cu Biserica dincasa lor , v trimit multsntate în Domnul (1 Cor.

16:19; subliniere personal).Spunei sntate frailor din

Laodicea, i lui Nimfa,

iB

isericii din casa lui (Col.4:15; subliniere personal).

«ctre sora Apfia i ctre Arhip, tovarul nostru delupt, i ctre Biserica din



casa ta« (Filimon 1:2;

subliniere personal).S-a argumentat c singurulmotiv pentru care bisericatimpurie nu i-a construitbiserici este acela c nu sematurizase înc. Însaceast Äcopilrie³ a durat

câteva decenii bune,conform consemnrilor istorice din Noul Testament(i mai bine de dou secole

dup). Deci, dac semnulmaturizrii bisericii esteconstruirea de cldiri,



biserica apostolilor despre

care citim în cartea Fapte nus-a maturizat niciodat.

A sugera c motivul pentrucare nici unul dintre apostolinu a construit vreo bisericeste acela c un astfel delucru ar fi fost socotit cel

puin în afara voii lui

Dumnezeu, având în vederec Isus nu dduse acestexemplu i nici nu lsase

instruciuni în privina

aceasta. El fcea ucenicifr a avea nevoie de cldiri



speciale i Îi învase

ucenicii s fac i ei larândul lor ucenici. Pur isimplu nu consideraser caveau nevoie de cldiri

speciale. Când Isus le-aspus ucenicilor s merg înlume i s fac ali ucenici,

acetia nu s-au gândit însinea lor: ÄCeea ce doreteIsus de la noi este sconstruim cldiri în care s le

predicm oamenilor o datpe sptmân.³



Mai mult, construirea unor

cldiri specifice ar fi putut ficonsiderat o înclcaredirect a poruncii lui Isus dea nu strânge comori pe

pmânt, irosind banii peceva ce nu este necesar i jefuind Împria lui

Dumnezeu de resurse carear putea fi folosite în lucrareatransformatoare.

Adminstrarea biblic a

bunurilor



Aceasta conduce la cel de al

doilea avantaj al bisericilor încase comparativ cu bisericileinstituionale: Modelul

bisericii în case promoveaz

o administrare evlavioas aresurselor membrilor ei, ceeace reprezint cu siguran un

aspect important aluceniciei.[1] Nici un ban nuse irosea pe construirea,cumprarea, închirierea,

repararea, extinderea,redecorarea, înclzirea saurcorirea bisericii. Drept



urmare, ceea ce s-ar fi irosit

pe cldiri putea fi folositpentru a-i hrni i a-i îmbrca pe cei sraci, pentrua rspândi Evanghelia i

pentru a face ucenici, aacum fceau cei din Faptele

Apostolilor. Gândete-te lace s-ar fi putut face pentru

Împria lui Dumnezeu

dac miliardele de dolaricheltuii pe construirea

bisericilor ar fi fost folosii la

rspândirea Evangheliei ipentru ajutorarea sracilor!



Aproape c nici nu ne putem

imagina.Mai mult, bisericile în caseformate din nu mai mult de20 de oameni puteau fisupravegheate deprezbiteri/pastori/supraveghetori Äcare construiau corturi³

(adic nepltii), ceea ce

este foarte posibil dacacestea sunt formate din maimuli cretini maturi. Astfel

de biserici nu ar avea înprincipiu nevoie de bani



pentru a putea funciona

bine.Desigur, Biblia las de îneles c

prezbiterii/pastorii/supraveghetorii ar trebui s fie pltii

conform muncii lor, astfel încât cei care îi dedic tot

timpul lucrrii s poat tride pe urma ei (vezi 1 Tim.5:17-18). Zeciuiala a zecesalariai dintr-o biseric în

cas poate ajuta pastorul striasc decent. Cincipersoane care dau zeciuial



îi pot oferi pastorului

libertatea de a investi jumtate din timpul su înlucrare.

Urmând modelul bisericii încase, banii care ar fi folosii

pe cldiri pot sprijini financiar pastorii i, astfel, pastorii

instituionali nu ar trebui s

se team c proliferareabisericilor în case le-ar amenina sigurana slujbei.

Mai degrab ar însemna cmuli ali brbai i femei ar

putea împlini dorina pe care



le-a pus-o Dumnezeu în

inim, aceea de a-L slujidedicându-se lucrriiSale.[2] Aceasta ar puteaconduce spre împlinirea

scopului de a face ucenici.Mai mult, o biseric în casformat din douzeci desalariai ar putea investi

jumtate din veniturileprimite în misiunea de aevangheliza i a-i sprijini pe

cei sraci.[3] Când o biseric instituional

dorete s înceap tranziia



spre o reea de biserici în

case, exist câteva categoriide oameni care se vor împotrivi deoarece se tem snu îi piard slujba.

Personalul administrativ, destrângere de fonduri i poateo parte din membrii care seocup de lucrri specificeprecum cele cu copii i cutinerii sunt cei mai puin

disponibili s schimbe lucrri

care nu prea au fundamentebiblice cu cele care au.Bisericile în case nu au



nevoie de lucrri cu copii i

tinerii, deoarece aceastresponsabilitate biblicrevine prinilor, iar oamenii

din bisericile în case îi dau

silina s împlineasc ceea

ce spune Biblia i nunormele cretine culturale.Tinerii cretini care nu auprini credincioi pot fi

integrai în bisericile în case

i ucenicizai, aa cum se

procedeaz i în bisericileinstituionale. Nu i-ai întrebat

niciodat de ce în Noul



Testament nu se

menioneaz nimic despre

Äpastorii de tineret³ i Ädecopii³? Astfel de lucrri nuexistau în primii 1900 de ani

de cretinism. De ce audevenit dintr-o dat atât deimportante, în special înrile vestice bine

dezvoltate?[4] În ultimul rând, în special înnaiunile srace, pastorilor le

este aproape imposibil s închirieze sau s dein o

cldire pentru biseric dac



nu sunt sponsorizai de

cretinii din vest.Consecinele nedorite ale

acestei dependene se

extind. Totui, adevrul este

c timp de 300 de aniaceast problem nu exista în cretinism. Dac etipastor într-o naiune a crei

comunitate nu îi poatepermite s dein o cldire,

nu trebuie s flatezi câiva

americani în sperana c vei

da de aur. Dumnezeu i-a

rezolvat deja problema.



Chiar nu ai nevoie de o

cldire pentru a fi eficient înmultiplicarea ucenicilor.Urmeaz modelul biblic.

Sf âritul familiilor

împrite

Un alt avantaj remarcabil pecare îl au bisericile în case

este urmtorul: ucencizareacopiilor i a tinerilor. Unadintre cele mai mari erorisvârite de bisericileinstituionale actuale (mai

ales de cele numeroase din



Statele Unite) este aceea c

le ofer copiilor i tinerilor lucrri excepionale. Totui,

ascund faptul c, mareamajoritate a copiilor care

particip ani de zile la întâlnirile grupului i se simtbine, nu se mai întorcniciodat în biseric dup ceÄîi prsesc cuibul³.(Întreab orice pastor detineret despre aceste

statistici ± ar trebui s lecunoasc.)



În plus, bisericile care au

pastori pentru copii iadolesceni promoveaz

prinilor în mod constant

ideea fals c fie sunt

incapabili, fie nu suntresponsabili de cretereaspiritual a copiilor lor.ÄAvem noi grij dematurizarea spiritual acopiilor dumneavoastr.Suntem profesioniti.³

Sistemul acesta estedestinat eecului, întrucâtcreaz un cerc vicios de



compromisuri din ce în ce

mai mari. Totul începe cuprinii care caut biserici în

care s se simt bine copii.Dac adolescentul Ionu

spune în drum spre cas cs-a simit bine la biseric,

prinii sunt emoionai,

deoarece echivaleazinteresul lui pentru bisericcu cel pentru lucrurilespirituale. De multe ori îns

se îneal amarnic.Pastorii seniori de succesdoresc ca bisericile lor s



creasc, iar pastorii pentru

copii i tineret pleac demulte ori de la întâlnirilecomitetului presai de faptul

c trebuie s creeze

programe Ärelevante³ care s îi ajute pe copii s se simtbine. (ÄRelevant³ este deobicei echivalentulÄdistraciei³ pentru ei;

Ärelevant³ nu înseamnneaprat Äa conduce copii

spre pocin i spre

împlinirea poruncilor luiHristos.³) Dac li se pot



vinde aceste programe

copiilor, prinii naivi vor

reveni (cu bani cu tot), iar biserica va crete.

Succesul grupului de tinereteste în mod special apreciat

în funcie de numrul

participanilor. Pastorii de

tineret se surprind fcând totce este necesar pentru a-ipstra, ceea ce duce demulte ori la compromiterea

vieii spirituale veritabile. Vai

de pastorul de tineret cruia îi spune pastorul senior c l-



au reclamat prinii c se

plâng copii de mesajele saleplictisitoare sau critice!

Dar ce binecuvântai s-ar

simi în trupul lui Hristos

pastorii de tineret dac ar deveni lideri de biserici încase. Ei posed deja abiliti

de relaionare extraordinare,

sunt plini de élan tineresc ide energie. Muli dintre ei

devin pastori de tineret

fiindc acesta este primulpas necesar în dobândireaabilitilor supraumane



necesare pentru a deveni

pastor senior i a supravieui

în aceast slujb. Muli dintre

ei sunt mai mult decâtcapabili s pstoreasc o

biseric în cas. Ceea ce faccu grupul de tineret este multmai aproape de modelulbiblic de biseric decât ceeace se întâmpl în salaprincipal a bisericii! Acelailucru se poate spune i

despre pastorii de copii, careprobabil sunt cu mult înaintea pastorilor seniori în



ceea ce privete abilitatea de

a sluji în bisericile în caseunde toat lumea, inclusivcopiii, stau într-un cercrestrâns, participând i chiar

mâncnd bucuroi împreun.Copii i tinerii sunt înmod natural mai uor de

modelat în bisericile în case,deoarece îneleg astfel ce

înseamn o comunitate realde cretini i au mai multe

anse de a interaciona, de a

pune întrebri i de a seraporta la oameni de alte



vârste ca parte a familiei

cretine. În bisericileinstituionale sunt expui

permanent unui spectacol iunui mod Ädistractiv³ de

învare, îneleg foarte puin

sau chiar deloc ce înseamncomunitatea, sunt de obiceifoarte contieni de ipocrizia

pervers existent i, ca i lacoal, înva s se

raporteze doar la semenii de

vârsta lor.



Ce s faci în aceste adunri

mixte cu copiii care plâng idevin nerbdtori?

Ar trebui s te bucuri întotdeauna de ei, putând siei i msuri practice pentrua avea grij de ei atuncicând fac probleme. De

exemplu, pot fi dui în altcamer pentru a se juca sauli se pot da culori i hârtiepentru a sta pe covor i a

colora. Într-o comunitatecare se întâlnete în case,sugarii i copiii mici nu



reprezint probleme de care

s vrei s scapi lsându-i pemâna unui supraveghetor strin. Ei sunt iubii de toi cei

din familia extins. Un copil

care începe s plâng într-obiseric instituional este de

multe ori privit ca operturbare a serviciuluiformal i devine o situaie

jenant pentru prinii care s-

ar putea s simt privirile

insistente i dezaprobatoareale strinilor. Un copil care începe s plâng într-o



biseric în cas este

înconjurat de familie inimeni nu se supr c i s-areamintit astfel c au înmijlocul lor un mic dar din

partea lui Dumnezeu ± uncopil pe care l-au inut cu toii

în brae. Prinii ai cror copii

sunt necontrolai pot fi

învai cu blândee de ctre

ali prini ce s fac în

aceste situaii. Înc o dat,

între credincioi exist relaii

sincere, pline de afeciune.

Nu se brfesc unii pe alii,



aa cum se întâmpl atât de

des în biserica instituional.

Ei se cunosc i se iubescunii pe ceilali.

Pastori fericii

Deoarece am pstorit maimulte biserici timp de doudecenii, deoarece am vorbit

cu zeci de mii de pastori din întreaga lume, deoarece ammuli prieteni pastori, cred c

pot spune c tiu cam caresunt cerinele pentru a

pstori o biseric modern.



Ca orice pastor din bisericile

instituionale, am

experimentat i eu Älatura întunecat³ a lucrrii. iuneori poate

fi foarte întunecat. De fapt,poate c Äbrutal³ ar ficuvântul cel mai potrivitpentru a o descrie.

Ateptrile cerute de lamajoritatea pastorilor creaz

în mod natural tensiuni care

uneori le distrug însirelaia cu propria familie.

Pastorii sunt descurajai din



multe motive. Trebuie s fie

în acelai timp politicieni, judectori, angajai,

psihologi, coordonatori deactiviti, contractori de

cldiri, consilieri maritali,vorbitori în public, manageri,cititori de gânduri iadministratori. De multe orise trezesc în competiii

acerbe cu ali pastori pentru

a cpta o parte mai mare

din trupul lui Hristos. Lermâne foarte puin timp

pentru disciplinele spirituale.



Muli se simt prini în

capcana propriei vocaii i

pltii necorespunztor.

Comunitile lor le sunt

clieni i angajatori. i uneori

aceti angajatori i clieni îi

pot face viaa foarte dificil.

În schimb, pentru pastorul

bisericii în cas lucrurile suntmult mai uoare. În primulrând, dac triete o via

exemplar de ucenicie i îi

înva pe alii s împlineasc

poruncile lui Isus fr a facecompromisuri, vor fi puine



capre doritoare s fac parte

din acel grup. De fapt,adunrile în case in la

distan multe capre, aa c

va avea de pstorit mai mult

oi. În al doilea rând, îi poateiubi i uceniciza toate oile

deoarece nu are decâtdoisprezece ± douzeci deaduli de supravegheat. Se

poate bucura de o oarecare

apropiere, întrucât el este într-un fel tatl familiei. Lepoate oferi timpul pe care îl



merit. Îmi amintesc c m

simeam de multe ori singur

când eram pastorul uneibiserici instituionale. Nu m

puteam apropia de nimeni

din comunitatea mea deteam s nu se supere alii

c nu îi includ în cercul meurestrâns de prieteni sau sdevin geloi pe cei cefceau parte din cerc.Tânjeam dup o prietenie

sincer cu ali credincioi,

dar nu a fi riscat s pltescpreul.



În cadrul familiei strâns unite

ce formeaz biserica încase, pastorul va fi încurajatde membrii s deasocoteal, deoarece le este

cel mai bun prieten i nu unactor oarecare pe o scen.

Pastorul bisericii în case

poate petrece mult timpdezvoltând lideri pentru noibiserici în case, astfel caatunci când se vor multiplica,

liderii s fie pregtii. Nu

trebuie s îi priveasc ceimai promitori lideri cum îi



retrag darurile spirituale din

biseric pentru a merge la uninstitut teologic în alt zon.

Ar avea, de asemenea, timps dezvolte alt lucrarea înafara comunitii locale.

Poate c ar putea lucra în închisori, în azile sau s-ar

putea implica înevanghelizarea personal arefugiailor sau a oamenilor

de afaceri. În funcie de

experiena sa, ar putea

dedica o bun parte din timpplantrii altor biserici în case



sau mentorrii tinerilor

pastori ai bisericilor în casecare s-au format în timpullucrrii lui.

El nu este deloc stresat ctrebuie s fie un orator performant duminicdiminea. Nu este nevoie s

pregteasc o predicsuccint, întrebându-se înacelai timp cum ar puteamulumi atâia oameni care

sunt la niveluri spirituale atâtde diferite.[5] Îi poatedesfta inima privind felul în



care Duhul Sfânt îl folosete

pe fiecare membru dinadunare i îl încurajeaz s îi foloseasc darurilespirituale. Poate lipsi de la

întâlniri i totul s meargfoarte bine i fr el.

Nu are nici o cldire care s

îi distrag atenia, nici

angajai pe care s îi

coordoneze.

Nu are nici un motiv sconcureze cu ali pastori

locali.



Nu mai exist nici un

Äcomitet al bisericii³ care s-ifac viaa mizerabil i în

cadrul cruia neînelegerile

referitoare la msurile

interne abordate sunt laordinea zilei.

Pe scurt, acesta poate fi

ceea ce l-a chematDumnezeu s fie i nu ceeace îi impune cretinismulsecular s fie. Nu este nici

actorul principal, nicipreedintele unei companii,nici pivotul central. Este o



persoan care face ucenici i

care echipeaz sfinii.Oi Fericite

Bisericile în case autentice i

biblice reprezint ceea ce îidoresc i îi împlinesc pecredincioii autentici. Toi

credincioii veritabili tânjesc

dup relaii cu ali cretini,

deoarece dragostea luiDumnezeu a fost vrsat dinplin în inima lor. Astfel derelaii sunt trsturi i

rezultate ale bisericii în case.



Este ceea ce Biblia

numete prtie, împrtir ea neprefcut aexperienelor personale cu

ali fraii i surori. Bisericile în

case creaz un context încare credincioii pot aciona

Äunii fa de alii³ aa cum ar

trebui i cum este menionat

i în multe pasaje din NoulTestament. În cadrulbisericilor în case,

credincioii se pot îndemna, încuraja, zidi, consola, înva, sluji unul pe cellalt i



se pot ruga unul pentru

cellalt. Se pot îndemna lalucruri bune i la dragoste, îi pot mrturisi pcateleunul altuia, îi pot purta

poverile, se pot sftui cupsalmi i cu cântece delaud. Pot plânge împreuncu cei ce plâng i se potbucura cu cei ce se bucur.

Astfel de lucruri nu se întâmpl prea des în timpul

întîlnirilor de duminic dinbisericile instituionale unde

credincioii stau jos i asist.



Membrul unei biserici în case

mi-a spus: ÄCând cineva dintrup este bolnav, nu amsentimentul c duc mâncareunui strin pentru c m-am

înscris pe lista lucrrii cualimente». Duc mâncareunei persoane pe care ocunosc i pe care o iubesc.³

Credincioii adevrai se

bucur s interacioneze i

s se implice în vieile

celorlali. Pasivitatea de a sta

i a asculta predici irelevantesau redundante an dup an



le insult inteligena i

nevoile spirituale. Ei prefermai degrab s aibposibilitatea de a împrtilucrurile personale pe care

le-au învat cu privire la

Dumnezeu i la CuvântulSu, iar bisericile în case leofer aceast ans.Urmând mai degrabexemplul biblic decât celcultural, fiecare persoan are

Äo cântare, o învtur, o

descoperire, o vorb în altlimb, o interpretare³ (1 Cor.



14:26). În bisericile în case

nimeni nu este pierdut înmulime sau exclus dintr-un

grup.

Credincioii autentici dorescs fie folosii în slujba lui

Dumnezeu. În bisericanoastr în cas fiecare are

posibilitatea de a-ibinecuvânta pe alii, iar

responsabilitile sunt

împrite astfel încât nimeni

nu este extenuat, aa cumsunt de obicei membriidedicai ai bisericilor



instituionale. Fiecare poate

cel puin s aduc ceva de

mâncare pentru a o servi împreun, ceea ce înScriptur este numit Ämas

de dragoste³ (Iuda 12). Masaluat în bisericile în caseurmeaz exemplul originar alCinei Domnului, care fceaparte din cina pascal. CinaDomnului nu este Ägustareasfînt a lui Dumnezeu³, aa

cum spunea un biea dintr-

o biseric instituional.

Ideea de a mânca o bucat



de pâine i a bea puin vin

înconjurat de strini câtevasecunde din timpulserviciului divin este completstrin de Biblie i de

bisericile în case. Înelesul

sacramental al Comuniuniieste foarte diferit în contextul

în care ucenicii care seiubesc unii pe alii servesc

masa împreun.

Într-o biseric în cas

închinarea este simpl,sincer i participativ, nudoar spectacol. Credincioii



autentici se bucur s se

închine lui Dumnezeu în duhi în adevr.

Echilibrul doctrinar itolerarea

În întâlnirile informale ideschise ale adunrilor îngrupuri mici, învtura poate

fi cercetat de oricine poateciti. Surorile i fraii care se

cunosc i se iubesc unii pealii sunt dispui s analizeze

cu respect i punctele devedere diferite de ale lor i,



chiar dac grupul nu ajunge

la un consens, dragostea, nudoctrina, continu s îi legeunii de alii. Orice învtur

dat de oricine din grup,

inclusiv deprezbiteri/pastori/supraveghetori este analizat de toi

ceilali în dragoste, deoarece

Învtorul triete în fiecare

dintre ei (vezi Ioan 2:27).Evalurile implicaiilor i

cântrirea modelelor biblice împiedic deviaiile

doctrinare.



Aceast abordare difer

foarte mult de standardelebisericilor instituionale

moderne, unde doctrinabisericii este stabilit de la

bun început i nu poate fimodificat. Drept urmare,doctrinele greite triescvenic, iar doctrina în sinedevine turnesolul acceptrii.Tot din acest motiv, unsingur punct dintr-o predic

poate avea drept rezultat oadevrat emigrare. Cei carenu sunt de acord cu punctul



respectiv vor cuta îndat

alt biseric unde sgseasc un pastor cu acrui învtur s fie de

accord. Acetia prefer s

plece, decât s rmân,deoarece tiu c nu are niciun rost s vorbeasc cupastorul despre diferenele

lor doctrinare. Chiar dac ar reui s îl conving s îischimbe punctul de vedere,

ar trebui s îi pstreze nouapoziie ascuns de ceilali

oameni din biseric, ce nu ar



fi de acord cu el, i de cei

care îi sunt superiori îndenominaia respectiv (ca

de exemplu episcopii).Diferenele doctrinare din

bisericile instituionale

produc pastori care sunt ceimai abili politicieni din lume,oratori care se exprim îngeneraliti i care evit orice

ar putea nate controverse,lsându-i pe toi s cread

c este în tabra lor.Noul curent



În mod interesant, din ce în

ce mai multe bisericiinstituionale dezvolt

structuri în grupuri mici,recunoscându-le valoarea în

ucenicie. Unele biserici mergi mai departe, bazându-iforma principal deorganizare pe grupuri mici,considerându-le a fi cel maiimportant aspect al lucrriilor. Întâlnirile Äîn plen³ sunt

secundare ca importan fa

de grupurile mici (cel puin

teoretic).



Acetia sunt pai în direcia

bun pe care Dumnezeu obinecuvânteaz, întrucâtbinecuvântrile Sale suntrevrsate peste noi în

msura în care neconformm voii Lui. Într-adevr, Äbisericile-celul³sunt structuri care faciliteazprocesul uceniciei mai multdecât bisericile instituionale

standard. Ele se afl la

jumtatea drumului dintremodelul bisericilor instituionale i cel al



bisericilor în case,

combinând elementeleacestora.

Cum anume se deosebescbisericile instituionale cu

grupuri mici de modelulprimar al bisericilor în case?Exist câteva diferene.

De exemplu, grupurile micidin cadrul bisericilor instituionale servesc uneori,

din nefericire, la promovareamultor lucruri greite dincadrul bisericii, mai ales



când motivul pentru care au

fost iniiate aceste grupuri

este acela de a întri regatulpastorului senior. Acesta sefolosete în mod consecvent

de oameni pentru a-i atingepropriile scopuri, iar grupurilemici sunt exact ce le trebuie.

În acest caz, liderii suntselectai în funcie de

loialitatea fa de biserica

mam i bine ar fi s nu fie

nici prea talentai, nici prea

carismatici, ca nu cumvadiavolul s le bage în cap



ideea c se pot descurca i

singuri. Acest gen de politic împiedic eficiena grupurilor

mici i, ca orice alt bisericinstituional, îi direcioneaz

greit pe liderii chemai cu

adevrat, care doresc surmeze institute i seminariibiblice. În acest fel, bisericaeste jefuit de darurispirituale extraordinare, iar asftel de oameni sunt

îndreptai înspre locuri în

care s li se in mai

degrab prelegeri, decât s



fie inclui în procesul practic

al uceniciei.Grupurile mici din bisericileinstituionale se transform

adeseori în ceva mai multdecât grupuri de prtie. Nuexist un proces real deucenicie. Deoarece se

presupune c oamenii sunthrnii spiritual duminic

diminea, grupurile mici

sunt uneori focalizate pe alte

lucruri decât Cuvântul luiDumnezeu, nedorindu-se a



se repeta dimineile de

duminic.Grupurile mici din cadrulbisericilor instituionale sunt

adeseori organizate de unmembru care face parte dinpersonalul bisericii i nuiniiate de Duhul Sfânt. Ele

devin un alt program dintremulte alte programe alebisericii. Oamenii sunt puilaolalt pe criterii de vârst,

statut social, contexte,interese, statut marital saulocaie geografic. Caprele



sunt de multe ori amestecate

cu oile. Toat aceastorganizare uman nu ajutcredincioii s învee s se

iubeasc unii pe alii dincolo

de diferenele dintre ei.

Amintete-i c multe din

bisericile primare erau oamestectur de iudei cuneamuri. Se întâlneauregulat pentru a lua masa

împreun, ceea ce era

interzis de tradiia evreiasc.

Cât de mult trebuie s fi învat din aceast



experien! Ce posibiliti de

a-i manifesta dragostea! Cemrturii ale puteriiEvangheliei! i atunci de ceconsiderm c trebuie s îi

desprim pe toi în grupuri

omogene care s asigurereuita grupurilor mici?

Bisericile instituionale

organizate în grupuri mici înc mai pstreazspectacolul de duminic

diminea, unde audiena

vine pentru a-i privi peprofesioniti. Grupurilor mici



li se interzice s se

întâlneasc în timpulÄadevratelor³ servicii divine,inducând tuturor ideea cserviciile divine instituionale

sunt cele cu adevratimportante. Datorit acestuimesaj, muli, dac nu chiar

majoritatea celor cefrecventeaz slujba deduminic diminea, nu se

vor implica în grupuri mici

chiar dac sunt încurajai în

acest sens, deoarece leconsider opionale. Sunt



mulumii cu faptul c

particip la serviciulsptmânal cel maiimportant. Astfel, conceptulde grup mic este promovat

ca fiind oarecum important,dar nu la fel de important caslujba oficial. Cea mai bunoportunitate de a aveaprtie, ucenicie i creterespiritual autentice esteclcat în picioare. Se

transmite un mesaj greit.Serviciul instituional înc

troneaz.



Alte deosebiri

Bisericile instituionale cu

grupuri mici înc mai suntstructurate sub forma uneipiramide în care fiecare îicunoate locul în ierarhie.Oamenii din vârf se pot numiÄlideri slujitori³, dar de multe

ori nu sunt altceva decâtdirectori executiviresponsabili cu deciziileexecutive. Cu cât mai

numeroas biserica, cu atâteste mai departe pastorul demembrii turmei lui. Dac este



sincer, un pastor va

recunoate c era mai fericitcând pstorea o turm maimic ± asta dac îl prinzi

într-un moment de

slbiciune. În acelai timp, bisericileinstituionale cu grupuri mici

înc mai promoveazdiviziunea clerical. Lideriigrupurilor mici sunt

întotdeauna subordonai

meseriailor pltii. Leciile

studiului biblic sunt întotdeauna înmânate



clerului i aprobate de

acesta, de vreme ce liderilor grupurilor mici nu li se poateda prea mult autoritate.Grupurilor mici nu li se

permite s ia Cina Domnuluisau s boteze. Acestesacramente sunte rezervateclasei de elit care deine

titluri i diplome. Cei caresunt chemai la o lucrare

vocaional în trupul lui

Hristos trebuie s urmezecoli i seminarii teologicepentru a se califica pentru o



lucrare Äreal³ i a putea

intra în grupul de elit.Uneori grupurile mici dincadrul bisericilor instituionale nu sunt altceva

decât mini-servicii bisericeticare nu dureaz mai mult de60-90 minute i în care o

persoan talentat conduce închinarea i o alta la fel detalentat d învtur

aprobat Äde sus³. Duhul

Sfânt nu prea mai are loc s îi foloseasc pe alii, s



împart daruri spirituale sau

s dezvolte lucrtori.De multe ori, în bisericileinstituionale oamenii nu sunt

dedicai grupurilor mici,

frecventându-le sporadic. Aceste grupuri sunt uneoriplanificate pe o perioad

limitat, iar profunzimeacomunitar este mai micdecât în bisericile în case.

Grupurile mici din cadrulbisericilor instituionale se

întâlnesc de obicei în timpul



sptmânii pentru a nu

aglomera sfâritul desptmân. În consecin,

un grup mic ce se întâlnetela mijlocul sptmânii se

limiteaz la nu mai mult dedou ore i este greuaccesibil celor care au copiila coal sau locuiesc la odistan considerabil de

locul întâlnirii.

Chiar i atunci când bisericile

instituionale promoveaz

lucrarea grupurilor mici, încmai exist cldirea în care



trebuie s se investeasc

bani. De fapt, dac grupurilemici aduc noi oameni înbiseric, se vor cheltui i maimuli bani pentru programele

ce se desfoar în cldire. În plus, grupurile miciorganizate în cadrulbisericilor instituionale

necesit mrireapersonalului cu cel puin o

persoan. Asta înseamn

bani în plus pentru unprogram în plus.



i poate cel mai ru lucru

este c pastorilor bisericilor instituionale ce au grupuri

mici nu le prea mai rmânetimp pentru a forma ucenici.

Acetia sunt prea ocupai cu

multele lor responsabiliti i

gsesc puin timp pe care s

îl poat investi în ucenicia dela om la om. Cel mult îi poateuceniciza pe liderii grupurilor mici, dar chiar i cu acetia

se întâlnete de cele maimulte ori o dat pe lun.



Prerea mea este c toate

aceste lucruri indic faptul cbisericile în case sunt multmai biblice i mai eficiente înprocesul de formare i

multiplicare a ucenicilor cares fac la rândul lor ali

ucenici. Sunt totui contientc prerea mea nu poateschimba aa repede sute deani de tradiie clerical. De

aceea, îi îndemn pe pastorii

bisericilor instituionale s

fac ceva în direcia

îndreptrii bisericilor lor spre



un model biblic de

ucenicie.[6] De exemplu, ar putea uceniciza personalviitori lideri sau iniia o

lucrare cu grupuri mici.

Duminica diminea ar putea

avea o adunare gen Äbisericaprimar³, cldirea bisericii sfie închis, i fiecarepersoan s ia masa cu alii,

întâlnindu-se astfel aa cumobinuiau cretinii din

primele trei secole.Pastorii care au grupuri mici în bisericile lor s-ar putea



gândi la permiterea unora

dintre aceste grupuri sformeze biserici în case i svad ce se întâmpl. Dacgrupurile mici sunt

sntoase i sunt condusedepastori/prezbiteri/supraveghetori chemai de Dumnezeu,

ar trebui s fie capabile sse descurce pe cont propriu.Nu au nevoie de biserica

mam mai mult decât ar avea nevoie de ea o biserictânr neafiliat. De ce s



nu îi lsm liberi?[7] Banii pe

care îi ddea fiecaremembru bisericii mam ar putea susine pastorul

bisericii în cas.

Faptul c aprob bisericile încase nu înseamn c nu amnimic bun de spus despre

bisericile instituionale?

Absolut deloc! Ele sunt deapreciat în msura în careformeaz ucenici care se

supun lui Hristos. Totui,organizarea i practicileacestora pot constitui uneori



piedici i nu avânt în direcia

atingerii scopului pe care l-astabilit Hristos pentru noi ide multe ori nu fac altcevadecât s devoreze pastori.

Ce se întâmpl în timpuladunrii unei biserici încas

Bisericile în case nu trebuies fie identice ca form. Esteloc pentru o gam mare devariaii. Fiecare biserc în

cas ar trebui s reflectenuanele culturale i sociale



specifice ± unul dintre

motivele pentru carebisericile în case pot fi foarteeficiente în evanghelizare,mai ales în rile care nu au

o tradiie cultural cretin.

Membrii bisericilor în case nu îi invit vecinii într-o cldirecomplet strin care areritualuri complet strine deale lor ± obstacole majore încalea convertirii. Ei îi invit

vecinii la mas împreun cuali prieteni.



Servirea mesei împreun

este o component foarteimportant a bisericii în case. În multe cazuri aceastaimplic sau reprezint Cina

Domnului i fiecare bisericindividual poate decidemodul în care îi poateevidenia cel mai bine

semnificaia spiritual. Dup

cum am menionat anterior,

la origine Cina Domnului a

fost de fapt masa pascal,având ea însi semnificaie

spiritual. Celebrarea Cinei



Domnului ca element

principal sau ca parte aservirii mesei împreun esteun obicei preluat de laadunrile primilor credincioi.

Despre acetia citim:Ei struiau în învtura

apostolilor, în legtura

freasc,î n frângerea

pâinii i în rugciuni« Toi

împreun erau nelipsii de la

Templu în fiecare

zi, frângeau pâinea acas, i luau hrana, cu bucurie i



curie de inim (Fapte 2:42,

46; subliniere personal).Primii credincioii frângeauliteral pâinea, mâncând

împreun, ceea ce se întâmpla practic la fiecaremas. Avea oare aceastfrângere a pâinii în timpul

mesei vreo semnificaie

pentru primii cretini? Biblianu spune clar acest lucru.Totui, William Barclay scrie

în cartea sa intitulat CinaDomnului urmtoarele: ÄNueste nici un dubiu c Cina



Domnului a început sub

forma servirii mesei în familiesau între prieteni într-o casprivat... Ideea unei buci

mici de pâine i a unei guri

de vin nu are absolut nici olegtur cu Cina Domnuluicare, în varianta ei originar,era luat între prieteni, încasele lor.³ Este uimitor faptul c fiecare teologmodern este de acord cu

Barclay, i totui, în acestaspect, biserica perpetueazmodelul tradiional i nu pe



cel al Cuvântului lui

Dumnezeu!Isus le-a poruncit ucenicilor s îi învee ucenicii s

pzeasc tot ce le-a poruncitEl; deci atunci când le-aporuncit s frâng pâinea is bea împreun din vin spre

amintirea Lui, ei îi vor fi învat ucenicii s fac la fel.

Se putea face acest lucru întimpul unei mese obinuite?

Conform cuvintelor lui Paveladresate credincioilor dinCorint se pare c da:



Când v adunai dar în

acelai loc [i nu vorbetedespre cldirea bisericii,deoarece nu exista nici una],nu este cu putin s

mâncai cina Domnului .

Fiindc atunci când stai la

mas, fiecare se grbetes-i ia cina adus de el ,

înaintea altuia; aa c unuleste flmând, iar altul estebeat (1 Cor. 11:20-21;

subliniere personal).i-ar mai avea rostulasemenea cuvinte dac



Pavel s-ar fi referit la Cina

Domnului aa cum o practicbisericile moderne? Ai auzitvreodat de problemeaprute în timpul slujbei din

bisericile moderne deoareceunii îi iau cina adus de ei,alii rmân flmânzi iar alii

se îmbat când iau CinaDomnului? Asemeneacuvinte aveau sens numaidac Cina Domnului era

luat în contextul serviriimesei împreun. Pavelcontinu:



Ce! N-avei case pentru ca

s mâncai i s bei acolo?

Sau dispreuii Biserica lui

Dumnezeu [nu uita, Pavel nuse referea la o cldire, ci la o

adunare de oameni careformau biserica luiDumnezeu], i vrei s facei

de ruine pe cei ce n-aunimic? Ce s v zic? S vlaud? În privina aceasta nu

v laud (1 Cor. 11:22).

Cum ar fi putut fi oameniifcui de ruine dac ceea

ce se întâmpla nu era în



contextul unei mese luate

împreun? Pavel subliniafaptul c unii din credincioiicorinteni care ajungeau maidevreme la întâlnirile lor îi

terminau mâncarea fr s îimai atepte i pe ceilali s

soseasc. Dac veneacineva atât de srac încât nuavea ce s împart cu ceilali

la mas, nu numai c eralsat flmând, dar îl i

fceau de ruine deoareceera evident c nu adusesenimic.



Imediat dup aceasta Pavel

a scris mai multe despreCina Domnului, unsacrament pe care el Äîlprimise de la Domnul³ (1

Cor. 11:23) i le-a spus dinnou ce s-a întâmplat la primaCin a Domnului (vezi 1 Cor.11:24-25). Apoi i-a atenionat

s nu ia Cina Domnului închip nevrednic, afirmând cdac nu se vor cerceta pe ei

înii îi vor mânca i beapropria osând, manifestatprin neputine, boli i moarte



prematur (vezi 1 Cor.

11:26-32). Apoi a concluzionat,

Asftel, fraii mei, când v

adunai s mâncai,

ateptai-v unii pe alii.

Dac-i este foame cuiva, smnânce acas, pentru ca

s nu v adunai spre

osând (1 Cor. 11:33-34).

În acest context, jignirea

adus Cinei Domnului era îndreptat spre credincioi.Pavel i-a avertizat din nou c



cei care consumau singuri

mâncarea pe care ar fitrebuit s o împart cu alii

erau în pericolul de a fi judecai (sau disciplinai) de

Dumnezeu. Soluia era

simpl. Dac îi era cuiva atâtde foame încât nu îi maiputea atepta pe ceilali, era

bine s mnânce ceva înainte de a veni la întâlnire.Iar cei care ajungeau primii

trebuiau s îi atepte pe ceicare întârziau la mas,eveniment care includea sau



era considerat Cina

Domnului. Analizând întregul pasaj,pare evident c ceea ce lespunea Pavel era c dacmotivul pentru care sestrângeau împreun eraCina Domnului, ar fi trebuit

s o fac într-un mod cares Îi fac plcere Domnuluii care s reflecte dragostei respect unul pentru

cellalt. Oricum, este clar calumina zilei c bisericatimpurie practica Cina



Domnului în case, fr

oficierea clerului i încontextul obinuit al serviriimesei. Noi de ce nu facemaa?

Pâinea i Vinul

Natura elementelor CineiDomnului nu este cel mai

important lucru. Dac ne-amchinui s imitm perfect CinaDomnului ar trebui s timmai întâi ingredienteleprecise din care era fcutpâinea i strugurii din care



era fcut vinul. (Unii din

patriarhii bisericii din primelesecole specificau clar cvinul trebuia diluat cu ap,altfel Împrtania era

practicat incorect.)Pâinea i vinul erauelementele cele mai

obinuite folosite la masaevreiasc. Isus a dat osemnificaie profund unor

elemente care erau incredibil

de obinuite, mâncare pecare practic o mânca zilnicorice om. Dac ar fi vizitat o



alt cultur, într-un alt

moment al istoriei, esteposibil ca Cina Domnului sfi constat din brânz i laptede capr, sau din prjituri din

orez i suc de ananas. Deci,orice mâncare sau buturar fi putut reprezenta trupuli sângele Lui la o cin luatcu ucenicii. Ceea ce esteimportant este semnificaia

spiritual. S nu ignorm

spiritul legii, în timp ce îirespectm cu sfinenie litera!



Nu este necesar ca masa

servit împreun s aib uncaracter extrem de solemn.Cretinii timpurii, dup cumam citit deja, Äfrângeau

pâinea acas i luauhrana cu bucurie i curie

de inim³ (Fapte 2:46;subliniere personal).Seriozitatea este îns cusiguran adecvat

momentului în care se

celebreaz sacrificiul lui Isusi se consum produselespecifice. Autoevaluarea



este întotdeaun bine venit

înainte de luarea Cinei, dupcum indic i seriozitateacuvintelor prin care Pavel îiavertizeaz pe credincioii

din Corint în 1 Corinteni11:17-34. Orice înclcare aporuncii lui Hristos de a neiubii unii pe alii este o

invitaie adresat lui

Dumnezeu de a nedisciplina. Orice neînelegere

sau dezbinare ar trebuirezolvat înainte de mas.Fiecare credincios ar trebui



s se evalueze pe sine i s

îi mrturiseasc pcatele,ceea ce, conform cuvintelor lui Pavel, ar fi echivalentul luiÄa se judeca pe sine³.

Manifestarea DuhuluiSf ânt prin Trup

Luarea mesei împreun ar

putea avea loc înainte saudup închinare, învtur i

împrtirea darurilor spirituale. Fiecare biseric încase îi poate stabili forma,



iar aceasta poate varia de la

o întâlnire la alta. În Scriptur se vede foarteclar c adunrile bisericiitimpurii erau destul dediferite de serviciilereligioase din bisericileinstituionale. 1 Corinteni 11-

14 ne vorbete în moddeosebit despre ceea ce se întâmpla atunci când se întâlneau primii cretini i nu

avem nici un motiv sgândim c nu poate i nutrebuie folosit i astzi



acelai model. Este de

asemenea clar c ceea cedescria Pavel c se întâmpla în adunrile bisericii timpuriinu putea avea loc decât în

grupuri mici. Logistic vorbind,ceea ce descria Pavel nu seputea întâmpla într-o

întâlnire în plen.

Eu sunt primul care admitec nu înelege tot ceea ce a

scris Pavel în aceste patru

capitole din 1 Corinteni.Totui, pare destul deevident c cele mai



remarcabile caracteristici ale

întâlnirilor descrise în 1Corinteni 11-14 erauprezena Duhului Sfânt

printre ei i manifestarea

acestuia în membrii trupului.El ddea daruri spiritualefiecrei persoane în partepentru zidirea întregului trup.

Pavel enumer cel puin

nou daruri spirituale:profeia, vorbirea în limbi,

tlmcirea, cuvinte de înelepciune, cuvinte de

cunoatere, deosebirea



duhurilor, darul vindecrilor,

credina i svârirea

minunilor. El nu afirm ctoate aceste lucruri eraufolosite la fiecare întâlnire,

dar cu siguran implic

posibilitatea manifestrii lor,iar în 1 Corinteni 14:26 pares se rezume la câtevadintre cele mai des întâlnitemanifestri ale DuhuluiSfânt:

Ce este de fcut atunci,frailor? Când v adunai

laolalt, dac unul din voi are



o cântare, altul o învtur,

altul o descoperire, altul ovorb în alt limb, altul otlmcire, toate s se facspre zidirea sufleteasc.

S analizm fiecare dinaceste cinci manifestrifrecvente i apoi, într-unul

din capitolele urmtoare,vom vorbi despre cele noudaruri spirituale enumerate

în 1 Corinteni 12:8-10.

Primul pe list este cântareasau psalmul. Psalmii pui în



inim de Duhul Sfânt sunt

menionai de Pavel i în alte

dou scrisori ctre biserici,subliniindu-le importana pe

care o au în adunrile

cretinilor.Nu v îmbtai de vin,

aceasta este destrblare.

Dimpotriv, fii plini de Duh.

Vorbii între voi cu psalmi, cu

cântri de laud i cu cântriduhovniceti, i cântai i

aducei din toat inima laud

Domnului (Efes. 5:18-19).



Cuvântul lui Hristos s

locuiasc din belug în voi întoat înelepciunea. Învai-

v i sftuii-v unii pe alii cu

psalmi, cu cântri de laud i

cu cântri duhovniceti,cântând lui Dumnezeu cumulumire în inima voastr

(Col. 3:16).

Diferena dintre psalmi,

cântri de laud i cântriduhovniceti nu este foarte

clar delimitat, dar ideeaprincipal este aceea ctoate au la baz cuvintele lui



Hristos, sunt inspirate de

Duhul Sfânt i ar trebuicântate de cretini pentru ase înva i îndemna unii pe

alii. Desigur, multe din

cântrile de laud i coralepe care le-au cântatcredincioii de-a lungulistoriei se înscriu în modnormal în una dintre acestecategorii. Din nefericire,multora dintre cântrile de

laud i corale moderne lelipsete profunzimea biblic,dovedind astfel c nu sunt



inspirate de Duhul Sfânt i,

deoarece sunt atât desuperficiale, nu au nici ovaloare real de a-i înva

sau îndemna pe credincioii.

Totui, credincioii care seadun în bisericile în case ar trebui s se ateapte caDuhul Sfânt nu numai s îiinspire pe membrii s aleagcântece cretine binecunoscute, vechi sau noi, dar

s i dea unora dintre eicântri speciale care spoat fi folosite spre zidirea



tuturor. Într-adevr, ce

minunat este ca bisericile saib propriile cântriinspirate de Duhul Sfânt!

Învtura

A doua pe lista lui Pavel este învtura. Acest lucru indic

o dat în plus faptul c în

astfel de întâlniri oricinepoate împrti învturi

inspirate de Duhul Sfânt.Bineîneles, fiecare

învtur ar trebui cercetat

i vzut dac este în



conformitate cu învtura

apostolilor (întrucât toatlumea struia în aceast învtur, vezi Fapte 2:42,

iar noi ar trebui s facem la

fel). Dar observ c nuexist nici o indicaie, nici

aici nici oriunde în NoulTestament, care s spun caceai persoan ar trebui sin o predic sptmânal

când se întrunete biserica,

dominând astfel întâlnirea. În Ierusalim erau i adunrimai mari, la Templu, unde



propovduiau apostolii. tim

c i prezbiterilor li s-a datresponsabilitatea de a da învtur în biserici i c

unii oamenii sunt în mod

deosebit chemai la aceast

lucrare. Pavel a dat mult învtur, în public sau în

case (vezi Fapte 20:20). Îns în contextul întâlnirilor mairestrânse, Duhul Sfânt s-ar putea s îi foloseasc i pe

alii s dea învtur, nu

numai pe apostoli, peprezbiteri sau pe învtori.



Când vine vorba despre

învtur, s-ar prea c

avem un avantaj mare fa

de biserica timpurie ± acelac putem aduce Bibliile

personale la întâlniri. Pe dealt parte, poate tocmaiaccesul nostru facil la Biblieeste cel care ne-a ajutat sdezvoltm doctrine elevatedespre a-L iubi peDumnezeu cu toat inima

noastr i a ne iubiaproapele ca pe noi înine,rpindu-ne tocmai vitalitatea



pe care ar trebui s ne-o

inspire Cuvântul luiDumnezeu. Am fost îndoctrinai pân în pânzele

albe. Multe studii biblice în

grupuri mici sunt la fel deirelevante i plictisitoare ca ipredicile de duminicdiminea. O regul bun pe

care s o lum în calculreferitor la învtura dat în

biserica în case spune aa:

când copiii mai mari nureuesc s îi ascundplictiseala, înseamn c



probabil prinii lor rezist cu

stoicism. Copiii suntbarometre foarte bunepentru depistarea adevrului.

Revelaia

Al treilea dar pe care îlmenioneaz Pavel este

Ädescoperirea³. Aceasta

poate însemna orice le esterevelat de Dumnezeumembrilor trupului. Deexemplu, Pavel menioneaz

în mod specific cum esteposibil ca unui necredincios



care particip la o întâlnire a

cretinilor s îi fie dezvluiteÄtainele inimii³ prinintermediul prorociei.Rezultatul este acela c s-ar

putea s se simt Äjudecat³i Ächemat s dea socoteal³i c Äva cdea cu faa la

pmânt, se va închina luiDumnezeu, i va mrturisic, într-adevr, Dumnezeueste în mijlocul vostru³ (1

Cor. 14:24-25).Vedem înc o dat cprezena real a Duhului



Sfânt era un element

ateptat la întâlnirile bisericiii c se întâmplau lucrurisupranaturale datoritprezenei Lui. Cretinii

timpurii credeau cu adevrat în promisiunea lui Isus cÄacolo unde sunt doi sau treiadunai în Numele Meu sunt

i Eu în mijlocul lor³ (Mat.18:20). Dac Isus Însui era

în mijlocul lor, puteau avea

loc i minuni. Ei se închinauliteral Äprin Duhul luiDumnezeu³ (Fil. 3:3).



În orice caz, prorocia, despre

care vom vorbi imediat maimult, poate conine elemente

care dezvluie inimileoamenilor. Îns revelaia

poate fi dat i prin altemijloace, precum vise sauviziuni (vezi Fapte 2:17).

Vorbirea în li

mbi itlmcirea

În al patrulea rând Pavel aenumerat dou daruri caremerg mân în mân:vorbirea în limbi i tlmcirea



(interpretarea vorbirii în

limbi). Corintul abunda iabuza de vorbirea în limbi.Mai precis, oamenii vorbeau

în limbi în timpul întâlniri

bisericii i nu era nimeni cares traduc, astfel c nimeninu înelegea ce se spunea.

Ne-am putea întreba de ces îi învinuim pe corinteni,când de fapt Duhul Sfânt eraCel care le dduse darul

vorbirii în limbi fr s le deai darul tlmcirii. Exist unrspuns destul de



satisfctor la aceast

întrebare i îl voi aborda într-unul din capitolele ulterioare. În orice caz, Pavel nu le-ainterzis s vorbeasc în limbi

(aa cum fac multe bisericiinstituionale), ci a interzis

interzicerea vorbirii în limbi,declarând c aceasta esteporunca Domnului (vezi 1Cor. 14:37-39)![8] Era un dar care, folosit adecvat, putea

zidi trupul i confirmaprezena supranatural a lui

Dumnezeu în mijlocul lor.



Dumnezeu era Cel care le

vorbea prin oameni,amintindu-le adevrul i voiaLui.

Pavel a pledat destul de mult în capitolul 14 pentrusuperioritatea prorocie fa

de vorbirea în limbi

neinterpretat. El i-a încurajat mult pe corinteni s îi doreasc s profeeasc,

ceea ce indic faptul c

darurile Duhului Sfânt semanifest mai degrabprintre cei care i le doresc.



De asemenea, Pavel i-a

mustrat pe credincioiitesaloniceni: ÄNu stingei

Duhul. Nu dispreuii

prorociile³ (1 Tes. 5:19-20).

Acest lucru demonstreaz cfocul Duhului poate fi Ästins³de credincioi prin

îmbriarea unei atitudini

greite fa de darul

prorociei. Tocmai de aceeadarul prorociei se manifest

atât de rar printre cretiniicontemporani.Primii pai



Bisericile în case sunt create

de Duhul Sfânt prin lucrareaunui om care le planteazsau prinprezbiteri/pastori/supraveghe

tori crora Dumnezeu le-adat aceast viziune. Nu uitac unprezbiter/pastor/episcopbiblic poate fi ceea cebisericile instituionale

numesc Äcretin matur³. Nici

un plantator de biserici încase nu are nevoie deeducaie teologic oficial.



De îndat ce Duhul Sfânt d

unui fondator viziuneabisericii în case, acestatrebuie s Îi cear luiDumnezeu în rugciune ali

oameni care ar dori s i sealture. Domnul îl va pune încontact cu oameni care auaceai viziune, confirmându-icluzirea. Sau poate va ficluzit spre necredincioireceptivi pe care s îi aduc

la Hristos i pe care s îiucenicizeze apoi în biserica în cas.



Cei care sunt la începutul

aventurii de a avea obiseric în cas ar trebui santicipeze faptul c va finevoie de timp pân când

membrii se vor simi

confortabil unii cu ceilali i

pân vor înva s se

raporteze i s fie cluzii

de Duhul Sfânt. Vor exista iexamene i greeli pe acestdrum. Concepte ca

participarea fiecrui membru,conducerea biblic prinslujire, prezbiteri care



echipeaz, cluzirea

Duhului Sfânt, înzestrarea cudaruri, servirea mesei i oatmosfer neformal dar totui spiritual, sunt destul

de strine celor care suntfamiliarizai cu serviciile

religioase din bisericileinstituionale. De aceea, într-

o nou biseric în cas ar fi înelept s existe o abordare

plin de har i rbdare.

Forma iniial poate fi

similar unui studiu bilbic decas, unde o persoan



conduce închinarea, o alta

împrtete un mesajpregtit dinainte i apoi sepoate încheia cu un momentde rugciune, prtie i

apoi servirea mesei. Totui,deoarece forma biblic abisericilor în case estestudiat de grup,prezbiterii/pastorii/supraveghetorii ar trebui s încurajezemembrii s dea tot ce au mai

bun de dragul lui Dumnezeu.i apoi, bucur-te derezultate!



Întâlnirile în bisericile în case

se pot ine prin rotaie în

casa fiecrui membru sau încasa unei persoane care opune la dispoziie în fiecare

sptmân. Unele biserici încase se întâlnesc ocazional în locuri publice cândvremea este frumoas.Timpul i locul întâlnirii nutrebuie s fie neapratduminic diminea, ci

oricând este cel mai binepentru membrii. În încheiere,este bine s începi un grup



mic, cu nu mai mult de

doisprezece oameni.Cum se face tranziia de lao instituie la o biseric încas

Probabil muli dintre pastorii

care citesc aceste rândurilucreaz în contextul

bisericilor instituionale i

poate c i tu, drag cititor,eti unul dintre ei. Dac amatins o coard sensibil caretânjete dup genul debiseric pe care l-am



descris, atunci probabil te

întrebi deja cum ai puteaface tranziia. În primul rând

te încurajez s nu tegrbeti. Începe prin a-i

înva pe ceilali doar

adevruri biblice i prin aface tot ceea ce poi în

contextul structurii dejaexistente pentru a faceucenici care s se supunporuncilor lui Hristos. Este

mult mai probabil ca uceniciiautentici s doreasc s factranziia spre o structur



biblic pe msur ce îi

îneleg importana. În

schimb, caprele i oameniireligioi cel mai probabil sevor opune unei astfel de

tranziii. În al doilea rând, studiaz cespune Scriptura despre

acest subiect i înva

comunitatea despreorganizarea bisericilor încase i binecuvântrile

inerente. Ai putea anula unserviciu religios din timpulsptmânii sau de duminic



diminea pentru a începe

întâlniri sptmânale pegrupuri în casesupravegheate decredincioi maturi.

Încurajeaz-i s participetoi. Modeleaz treptat

aceste întâlniri pentru a seapropia cât mai mult detiparul bisericii în case. Apoi,acord-le oamenilor timpulde care au nevoie pentru a

înva s se bucure de

binecuvântrile din grupullor.



De îndat ce încep s se

simt bine la întâlnirile încase, poi anuna c una

dintre duminicile lunare se vadesfura ca în biserica

timpurie. În acea duminicbiserica va fi închis i toatlumea se va întâlni în case,aa cum se întâlnea bisericaprimar, servind masa

împreun, luând CinaDomnului, având prtie

unii cu alii, rugându-se i

închinându-se împreun, împrtind împreun



învtur i daruri spirituale.

Dac va avea succes, aiputea avea astfel de întâlnirio duminic pe lun, i apoidou, i apoi trei. În cele din

urm ai putea permitefiecrui grup s formezebiserici în casindependente, libere s semultiplice i s creasc i v-ai putea întâlni cu toii o

dat la câteva luni. Acest

proces de tranziie descris ar

putea dura de la unu la doiani.



Sau, dac vrei s mergi mai

prudent, ai putea începe împreun cu ali membrii

interesai doar o singur

întâlnire în cas pe care s o

conduci personal (înc odat menionez c bisericile

în case nu trebuie s se întâlneasc neapratduminic diminea). Ar

putea fi prezentat subforma unui experiment din

care vei avea cu toii multe

de învat.



Dac are succes, pune un

supraveghetor peste grup ipermite-i s devin obiseric independent cares participe la slujba oficial

doar o duminic pe lun. Înfelul acesta bisericarespectiv va rmâne parte abisericii mam i nu va fiprivit cu rutate de cei cefrecventeaz comunitateainstituional. Acest lucru i-ar

putea, de asemenea,influena i pe alii din

biseric s se gândeasc



dac vor s fac parte din

urmtoarea biseric în cascare va fi plantat debiserica instituional.

Dac primul grup crete, împarte grupul în dou iroag-te ca ambele grupurinou formate s aib lideri

buni i suficiente darurispirituale care s semanifeste între membriigrupului. Aceste dou

grupuri se pot întâlni la odat stabilit de comunacord pentru a se bucura unii



de alii, poate o dat pe lun

sau o dat la trei luni.Indiferent de varianta aleas,pstreaz-i privirile aintite

pe scop chiar i atunci cândeti dezamgit ± i vei aveaceva parte de astfel demomente. Bisericile în case

constau în oameni, iar oamenii sunt dificili. Nurenuna.

Este foarte probabil s nudoreasc toi membrii din

comunitatea instituional s



fac aceast tranziie, aa c

la un moment dat va trebuis iei decizia de a te dedica în întregime bisericii în cassau grupului de biserici în

case, lsând în urminstituia. Aceea va fi o zi

important pentru tine!

Biserica ideal Ar putea pastorul uneibiserici în cas s aib maimult success în ochii luiDumnezeu decât cel careconduce o mega-biseric ce



deine o cldire impuntoare

i mii de participani în

fiecare duminic? Da, dacface ucenici care împlinescporuncile lui Isus i care fac

la rândul lor ali ucenici,

conform modelului Lui i nuadun capre spirituale o datpe lun pentru a privi unconcert i a asculta ocuvântare antrenant sfinit

de câteva texte scripturale

scoase din context.Pastorul decis s urmezemodelul bisericii în case nu



va avea niciodat o

comunitate mare. Dar petermen lung va aduce maimulte roade durabile, pentruc ucenicii lui vor face la

rândul lor ucenici. Muli

dintre pastorii care aucomuniti Ämici³ de 40-50 de

oameni i care se luptpentru mai muli ar trebui s

îi revizuiasc modul de agândi. S-ar putea ca biserica

lor s fie deja prea mare.Poate ar trebui s încetezes se mai roage pentru o



cldire mai mare i s

înceap s se roage pentrulideri pe care s îi punpeste dou noi biserici încase. (Te rog, atunci când se

întâmpl acest lucru nu dainoii biserici un nume i ie

titlul de Äepiscop³!)

Trebuie s eradicmconcepia c, atunci când

vine vorba de biserici, cu câtsunt mai mari, cu atât mai

bine. Dac am fi sinceri iam judeca pe baza Scripturii,comunitile singulare ce



constau din sute de

spectatori ce nu sunt ucenicii care se întâlnesc în cldirispecifice sunt chiar bizare.Dac vreunul din apostolii

originari ar vizita bisericileinstituionale moderne s-ar

lua cu mâinile de pr!

O ultim

obiecie

S-a afirmat de foarte multeori c în Vest, undecretinismul face deja partedin cultur, oamenii nu vor accepta niciodat ideea



întâlnirilor sub forma

bisericilor în case. Acestaeste motivul pentru caretrebuie s rmânem lamodelul instituional.

În primul rând, acestargument este contrazis defaptul c micarea bisericilor

în case câtig din ce în cemai mult teren în Occident.

În al doilea rând, oameniideja se întâlnesc bucuroi încase pentru petreceri, mese,prtie, studii biblice i



grupuri mici. Acceptarea ideii

de biseric în cas cere doar o uoar adaptare a moduluide gândire.

În al treilea rând, esteadevrat c oamenii religioi,Äcaprele spirituale³, nu vor accepta niciodat conceptul

de biseric în cas. Nu ar face în veci ceva ce i-ar putea determina s parciudai în ochii vecinilor lor.

Dar adevraii ucenici ai lui

Isus Hristos, când îi îneleg

fundamentele biblice, vor



accepta fr îndoial

conceptul de biseric încas. Vor realiza repede câtde puin necesar este

cldirea bisericii în procesul

uceniciei. Dac vrei scldeti o biseric mare dinÄlemn, fân i trestie³ (vezi 1Cor. 3:12), vei avea nevoiede o cldire, dar ea va arde.Dac îns vrei s faci ucenicii ucenicizatori, cldind

biserica lui Isus Hristos dinÄaur, argint i pietrescumpe³, atunci nu e nevoie



s iroseti bani i energie pe

cldiri.Este foarte interesant c ceamai indigen micare deevanghelizare contemporaneste micarea genÄîntoarcerea la origini³ abisericilor chineze în case,

care a adoptat o strategiedeosebit pentruevanghelizarea lumii a treia.Cei implicai spun: Änu dorim

s construim nici o cldire,niciunde! Aceast formpermite rspândirea rapid a



Evangheliei, este mai greu

de depistat de autoriti i ne

permite s ne canalizmtoate resursele în lucrareapractic de

evanghelizare.³[9] Iat unexemplu biblic i înelept de

urmat!

coninut | capitolul

anterior | capitolulurmtor | pagina sus

[1] Vezi ÄJesus on Money³din Biblical Topics ce se afl



pe site-ul

www.shepherdserve.org.[2] Dei pare forat, singurul

motiv real pentru care estenevoie de cldiri sedatoreaz lipsei desupraveghetori care spstoreasc bisericile în

case i care este rezultatulneucenicizrii potenialilor

lideri din bisericileinstituionale. Oare nu cumva

pastorii bisericilor instituionale extinse se fac

vinovai de împiedicare



dezvoltrii unor lucrri

autentice de ctre poteniali

pastori din comunitatea lor chemai de Dumnezeu? Ba

da!

[3] Aceast rat de pân lazece-douzeci de oameni nuar trebui privit ca o

masacrare a pastorilor.Privind lucrurile în luminamodelului biblic, Isus a avutdoisprezece ucenici, iar

Moise a pus judectori pestezece oameni (vezi Ex.18:25). Majoritatea pastorilor



instituionali au în sarcin

mai muli oameni decât pot

uceniciza.

[4] Ne-am putea, deasemenea, întreba de ce înScriptur nu se menioneaz

nimic despre Äpastoriseniori³, Äpastori asociai³

sau Äpastori asisteni³ . Înc

o dat, aceste titluri care par absolut eseniale în bisericile

moderne

datorit organizrii, nu eraunecesare bisericii timpurii totdatorit organizrii. Bisericile



în case de douzeci de

oameni nu au nevoie depastori seniori, asociai sau

asisteni.

[5] Muli pastori nu devin

niciodat buni oratori, chiar dac sunt chemai de

Dumnezeu i le pas de

slujitorii lui Hristos. De fapt,am fi prea ri dac am spunec multe sau cel puin unele

din predicile pastorilor sunt

plictisitoare? Cei care stau înstran îneleg foarte bine ce

a vrut s spun un critic al



bisericii prin Äpriviri pierdute

în gol³. Îns aceti pastoricare sunt oratori plictisitori sedovedesc de multe ori a fipersoane care tiu s

întrein o discuie, iar

oamenii se plictisesc foarterar atunci când discut uniicu alii. Tocmai de aceea

învtura interactiv din

cadrul bisericilor în case este întotdeauna interesant.

Timpul zboar repede înastfel de contexte, spredeosebire de privirile care se



îndreapt destul de des spre

ceas în timpul slujbei oficialedin biseric. Pastoriibisericilor în case nu trebuies se team c vor fi

plictisitori.[6] Una dintre definiiile mele

preferate date

cuvântului nebunie esteaceasta: A face acelai lucrude mai multe ori i a ateptarezultate diferite. Pastorii pot

predica ani de zile despreresponsabilitatea fiecruimembru de a se implica în



procesul de ucenicie, dar

dac nu fac ceva pentru aschimba forma sauorganizarea, oamenii vor continua s vin la biseric,

s se aeze în banc, sasculte i s plece acas.Drag pastore, dac veicontinua s faci ceea ce nu aschimbat oamenii în trecut,cu siguran nu îi va schimba

nici pe viitor. Schimba ceea

ce faci tu![7] Desigur, motivul pentrucare muli pastori se opun



acestei idei este acela c de

fapt îi cldesc propriileimperii i nu Împria lui

Dumnezeu.

[8] Sunt contient c existoameni care consider cmanifestrile supranaturaleale Duhului au caracterizat

doar primul secol i c deatunci acestea au încetat. Astfel dar, nu avem nici unmotiv pentru care s cutm

ceea ce a experimentatbiserica primar, iar vorbirea în limbi nu mai este valabil.



Nu sunt foarte deschis spre

astfel de oameni care suntmai degrab Saducheimoderni. Întrucât am avutcâteva ocazii s m închin

lui Dumnezeu în Japonez,dup cum afirm japoneziicare m-au auzit, dei eu nuam învat niciodat aceast

limb, tiu c aceste darurinu au încetat s fie oferite deDuhul Sfânt. M întreb îns

de ce aceti saducheimoderni afirm c DuhulSfânt înc mai cheam, mai



convinge oameni de pcate,

îi mai regenereaz pepctoi, dar neag oricealt lucrare a Duhului înafara celor menionate.

Acest gen de Äteologie³ esteprodusul necredinei i

neascultrii umane, nu arenici un fundament biblic ichiar lucreaz împotrivascopului lui Hristos. Conformscrierilor lui Pavel din 1 Cor.

14:37, aceasta este odovad clar a neascultriide Hristos.



[9] Paul Hattaway, Î napoi la

origini ( B

ack to Jerusalem),(Carlisle: Piquant, 2003), p.58.

Cap5

Capitolul cinciCreterea Bisericii

Deci eti pastor i vrei cabiserica ta s creasc.

Aceasta este o dorin

frecvent întâlnit printre

pastori. Dar de ce vrei screasc? Care esteadevratul tu motiv?



Doreti ca biserica ta s

creasc pentru a aveasentimentul reuiteipersonale? Vrei s fiirespectat i influent? Vrei s

îi exercizi puterea asupra

oamenilor? Speri s te îmbogeti? Toate aceste

motive pentru care vrei screasc biserica sunt greite.Dac îi doreti ca biserica ta

s creasc pentru ca numele

lui Dumnezeu s fie glorificatca urmare a cât mai multor viei schimbate de Duhul



Sfânt, este un motiv corect

pentru care s îi doreti un

asemenea lucru.

Este de asemenea posibil sne minim pe noi înine,

gândindu-ne c motivelenoastre sunt curate când, defapt, ele sunt egoiste.

Cum putem descoperiadevratele noastre motive?Cum putem ti dac într-adevr dorim s zidim

Împria lui Dumnezeu sau



doar dorim s ne construim

propriul nostru regat?O modalitate este aceea dea ne urmri reaciile

interioare la succesul altor pastori. Dac noi considermc motivele noastre suntcurate, c dorim sincer s

creasc Împria lui

Dumnezeu i biserica Sa,dar descoperim c inimanoastr este plin de invidie

i gelozie când auzim desprecreterea altor biserici,aceast dovad denot c



motivaiile noastre nu sunt

aa de curate pe câtcredeam. Ele demonstreazc nu suntem interesai de

creterea bisericii, ci de cea

a bisericii noastre. i de ce?Pentru c motivele noastresunt cel puin parial egoiste.

Ne mai putem evaluamotivaiile i prin

monitorizarea reaciilor

interioare când aflm c se

deschide o nou biseric înzon. Dac ne simim

ameninai, acesta este



semnul c suntem mai

preocupai de împria

noastr decât de cea a luiDumnezeu.

Chiar i pastorii care aubiserici mari sau în cretere

îi pot verifica motivele prinintermediul acelorai

mijloace. Acetia ar trebui s îi pun, de asemenea,câteva întrebri de genul:ÄA consimi vreodat la

plantarea unor noi biserici,trimiând i renunând la

lideri cheie i la oameni din



comunitatea mea,

micorându-mi astfelbiserica?³ Este foarteprobabil ca pastorul care seopune unei astfel de idei s

îi zideasc biserica pentrupropria lui glorie. (Pe de altparte, pastorul unei bisericiextinse ar putea, deasemenea, planta biserici noitot pentru gloria personal,astfel încât s se poat

mândri cu cât de multebiserici au luat natere dinbiserica lui.) O alt întrebare



pe care i-ar putea-o pune ar

fi: ÄM întovresc cupastorii bisericilor mai micisau m-am îndeprtat de eideoarece m-am integrat într-

o clas superioar?³ Ori: ÄAfi dispus s pstoresc doar doisprezece sau douzeci deoameni într-o biseric încas sau ar fi prea puin

pentru eul meu?³ [1]

Micarea de cretere a

bisericii



În librriile cretine din

America i Canada, existseciunii întregi cu rafturi

pline de cri despre

creterea bisericii. Aceste

cri precum i conceptele

pe care le cuprind s-aurspândit peste tot în lume.Pastorii sunt înfometai dup

a afla cum s mreascnumrul celor care vina labiseric i, de cele mai multe

ori, se grbesc s adoptesfaturile pastorilor mega-bisericilor americane care



sunt considerai plini de

succes datorit numruluioamenilor care particip laslujb duminica i în funcie

de cât de impuntoare este

cldiriea bisericii acestora.Cei care au îns un pic maimult discernmânt, sunt

contieni c numrul

participanilor i mrimea

cldirii nu sunt neaprat unreper pentru calitatea lucrrii

de ucenicie. Unele bisericiamericane au crescutdatorit doctrinelor



atrgtoare care pervertesc

adevrul biblic. Am vorbit cumuli pastori din întreaga

lume care au rmas ocai

când au auzit c o mulime

de pastori americani cred iproclam c, odat ce ai fostmântuit, nu îi mai poi pierde

mântuirea indiferent de cecrezi sau cum îi trieti

viaa. De asemenea, muli

pastori proclam Evanghelia

redus la un har ieftin,lsând oamenii s cread cpot ajunge în Rai fr a fi



sfini. Alii proclam o

Evanghelie a prosperitii,

alimentând lcomiaoamenilor a cror religie esteun mijloc de a aduna cât mai

multe averi pe pmânt. Acetia sunt pastori ale cror tehnici de extindere abisericii nu ar trebui imitate.

Am citit i eu destule cri

despre acest subiect iprerile sunt împrite. Multe

conin strategii i sfaturi care

sunt biblice într-o oarecaremsur, fiind astfel demne



de a fi citite. Dar majoritatea

sunt mai degrab bazate pemodelul vechi de 1700 deani al bisericii instituionale,

decât pe cel biblic. Drept

urmare, atenia este

îndreptat nu asupra zidiriitrupului lui Hristos prinformarea ucenicilor i aucenicizatorilor, ci asupraformrii comunitilor

instituionale individuale care

necesit întotdeauna cldirimai mari, mai mult personalspecializat pentru biseric i



mai multe programe, precum

i o organizare ce seamnmai degrab cu o companiede afaceri, decât cu ofamilie.

Unele strategii moderne decretere a bisericii par ssugereze c serviciile

religioase ar trebui s fie maiatractive pentru cei care nu îi doresc s Îl urmeze peIsus, doar de dragul cifrelor.

Sfatul este acela de a aveapredici scurte i pozitive, închinare inexpresiv, multe



activiti sociale, subiectul

banilor s fie scos din calcul,etc. Aceast abordare nu aredrept rezultat formarea deucenici care s se lepede de

ei înii i s împlineasctoate poruncile lui Isus.Rezultatul ei const încretini practicani care nu se

deosebesc de restul lumii icare merg pe calea cea latdirect spre Iad. Aceasta nu

este strategia lui Dumnezeude a câtiga lumea, cistrategia lui Satan de a



câtiga biserica. Ea nu

reprezint Äcretereabisericii´ ci Äcreterealumeasc´.

Modelul bisericilor non-

ofensive

Cea mai popular strategieamerican de cretere a

bisericii este cunoscut subnumele de Änon-ofensive´.Conform acestei strategii,serviciile de duminicdiminea sunt astfel

organizate încât: (1) cretinii



s se simt confortabil s îi

invite prietenii nemântuii i

(2) oamenii necredincioi saud Evanghelia în termenicare s nu îi ofenseze, pe

care s îi îneleag i la care

s se poat raporta.Serviciile din timpulsptmânii i grupurile micisunt rezervate pentruucenicizarea credincioilor.

Datorit acestor mijloace,

bisericile individuale aucrescut destul de mult. Încontextul american, bisericile



instituionale au un potenial

extraordinar de aevangheliza i a face ucenicicu condiia ca oamenii s fie

încorporai în grupuri mici

(care de obicei nu sunt mici). Acetia se afl într-un procesreal de ucenicie numai dacEvanghelia nu estecompromis (care de multeori este). Cel puin bisericile

non-ofensive au implementat

câteva strategii pentru a-ievangheliza penecredincioi, ceea ce



lipsete majoritii bisericilor

instituionale.Dar în ce msur poate ficomparat modelul bisericilor non-ofensive cu modelulbiblic de cretere a bisericii?

În cartea Fapte, apostolii ievanghelitii chemai de

Dumnezeu propovduiauEvanghelia în public i încase, însoii de semne i

minuni care atrgeau atenia

necredincioilor. Cei care sepociau i credeau în



Domnul Isus struiau în

învtura apostolilor i se

întâlneau regulat în caseunde învau din Cuvântul lui

Dumnezeu, îi manifestau

darurile spirituale, celebrauCina Domnului, se rugau împreun, etc., toate acesteasub conducereaprezbiterilor/pastorilor/supraveghetorilor. Învtorii i

prorocii chemai de

Dumnezeu mergeau dinbiseric în biseric. Toi

împrteau Evanghelia cu



prieteni i vecini. Nu exista

nici un proiect de construcie

care s încetineasc lrgireabisericii i care s jefuiasc

Împria lui Dumnezeu de

resurse ce puteau ajuta larspândirea Evangheliei i laformarea de ucenici. Lideriierau instruii repede i

practic, nu trimii la seminariii coli teologice. Toateacestea aveau drept rezulat

creterea exponenial a

bisericii, pân când toi

oamenii receptivi dintr-o



anumit zon erau câtigai

pentru Hristos.Prin comparaie, modelul

non-ofensiv este în modnormal lipsit de semne iminuni, neavând astfelmijlocul divin de publicitate,atracie i convingere.

Acesta depinde foarte multde mijloacele de marketing ipublicitate pentru a atrageoameni înspre o cldire unde

pot auzi mesajul Evangheliei. Abilitile oratorice ale

predicatorului împreun cu



puterea de persuasiune sunt

mijloace eseniale de

convingere. Cât de multdifer aceste metode de celemenionate de Pavel, care a

scris: Äi învtura i

propovduirea mea nustteau în vorbirile

înduplectoare ale înelepciunii, ci într-o dovad

dat de Duhul i de putere,pentru ca credina voastr s

fie întemeiat nu pe înelepciunea oamenilor, ci



pe puterea lui Dumnezeu³ (1

Cor. 2:4-5).Mai multe deosebiri

Modelul non-ofensiv este în

general lipsit de apostoli ievangheliti, deoarece figuraprincipal este pastorul. O

întrebare: reprezint

eliminarea apostolilor i aevanghelitilor dinevanghelizare i transferareaacestor responsabiliti

pastorilor o metod



superioar de a crete

biserica? [2] Pastorul orientat sprenecretini predic o dat pesptmân în timpul slujbeide duminic la care cretiniisunt încurajai s aduc

necredincioi. Astfel, general

vorbind, Evanghelia poate fiauzit doar o dat pesptmân de ctre asociaii

nemântuii ai membrilor

bisericii. Aceti oameninemântuii trebuie s fie

dispui s mearg la biseric



i trebuie s fie invitai de

ctre membrii bisericii care larândul lor trebuie s fiedispui s îi invite. Înmodelul biblic, apostolii i

evanghelitii propovduiaucontinuu Evanghelia, înpublic i în locuri particulare,i toi credincioii

împrteau Evanghelia cuprietenii i vecinii lor. Princare dintre aceste dou

metode este cel mai probabils aud Evanghelia cât maimuli oameni nemântuii?



Modelul non-ofensiv cere o

cldire acceptabil în carecredincioilor s nu le fieruine s îi invite asociaii

nemântuii i în care s nu le

fie ruine nici asociailor

nemântuii s intre. i acesta

necesit o sum substanial

de bani. Înainte caEvanghelia s fieÄrspândit³, trebuie obinut

sau construit o cldire

acceptabil. În America,aceast cldire trebuie sdein o locaie bun, de



obicei în zonele centrale.

Modelul biblic, din contr, nunecesit nici cldire, nicilocaii speciale, nici bani.

Rspândirea Evangheliei nu

se limiteaz la numrul deoameni care intr duminca într-o anumit cldire.

im

aim

ulte deosebiri

Exist i alte diferene când

comparm modelulbisericilor non-ofensive cucel biblic.



Apostolii i evanghelitii din

cartea Fapte chemauoamenii la pocin, la

credina în Domnul Isus i la

botez. Ateptarea era ca, o

dat cu convertirea lor,oamenii s devin ucenicii luiHristos, împlinind condiiile

pe care le-a menionat Isus

despre ucenicie i care suntenumerate în Luca 14:26-33i Ioan 8:31-32. Acetia

începeau s Îl iubeasc peIsus mai presus de toate,rmânnd în Cuvântul Lui,



luîndu-i crucea i renunând

la dreputurile pe care leaveau asupra bunurilor careacum Îi aparineau lui

Dumnezeu.

Evanghelia proclamat înbisericile non-ofensive estede multe ori diferit.

Pctoilor li se spune câtde mult îi iubete Dumnezeu,cum le poate El împlini toatenevoile i c pot fi mântuii

dac ÄÎl accept pe Isus caMântuitor³. Dup ce se roago scurt Ärugciune pentru



mântuire³, nespunându-li-se

nimic despre cântrireacostului uceniciei, acetiasunt asigurai c sunt absolut

mântuii i sunt solicitai s

înceap un curs prin care screasc în Hristos. Dacfrecventeaz un astfel degrup (muli nu se mai întorc

niciodat în biseric), suntmai degrab trecui prin

procesul învrii sistematice

referitoare la doctrineleparticulare ale bisericii, decâts fie învai cum s



împlineasc mai mult

poruncile lui Hristos.Culmea acestui program deÄucenicie³ este atins atuncicând credinciosul începe î n

sfârit s dea bisericiizeciuiala din venitul su(sursa principal pentru plata

ipoceticii i a salariilor personalului nebiblic, parteacea mai oribil aadministrrii, prin care se

susine mai mult ceea ce nu

este ordinat de Dumnezeu,luând-se astfel din ceea ce



Dumnezeu dorete s fie

investit în Împria Lui) i

când este influenat s

cread c este Äpartener înlucrare³ dac îi ia în serios

rolul de susintor financiar

în cadrul bisericiiinstituionale ± ceea ce nu

este precizat niciunde înScriptur.Ce s-ar întâmpla dacguvernul naiunii tale,

îngrijorat de faptul c nuexist suficieni voluntari

pentru a se înscrie în



armat, ar decide s se

Äorienteze pe oameni³?Imagineaz-i c le-ar

promite potenialilor recrui

c dac se vor înrola nu li se

va cere nimic în schimb ±salariul va fi un dar gratuit,un câtig uor i nemeritat,c se pot trezi când vor, cvor face antrenamente iexerciii numai dac doresc,

c în schimb se vor putea

uita la televizor cât vor dori ic, în cazul izbucnirii unuirzboi, vor putea alege între



a participa la btlii sau a se

duce la plaj. Care ar firezultatul?

Fr îndoial rândurilearmatei s-ar îngroa! Dar armata nu ar mai fi armat,deoarece nu i-ar mai

îndeplini rolul. Acelai lucru

se întâmpl i cu bisericileorientate pe necretini.Scderea standarduluicrete numrul

participanilor, dar erodeaz

ucenicia i ascultarea. Aceste biserici orientate pe



necretini, care încearc s

Äpredice Evanghelia³duminica i s Äformezeucenici³ în timpul serviciilor din cursul sptmânii,

descoper c vor întâmpinaprobleme dac le vor spuneoamenilor din timpulsptmânii c numai uceniciilui Isus ajung în Rai. Înaceste condiii, oamenii vor

considera c au fost minii

duminc diminea. De

aceea, aceste bisericii vor trebui s îi înele i pe cei



din timpul sptmânii,

prezentând ucenicia iascultarea drept opiuni i nu

criterii pentru a ajunge înRai.[3]

Sunt foarte contient defaptul c unele bisericiinstituionale încorporeaz

modelul biblic mai mult decâtaltele. Dar chiar i aa,modelul biblic este dedeparte cel mai eficient în

formarea ucenicilor i aucenicizatorilor.



De ce nu mai este aplicat

modelul biblic? Listascuzelor pare nesfârit, dar la o analiz amnunit,

modelul biblic nu mai este

urmat datorit tradiiei,

necredinei i neascultrii.

Muli spun c modelul biblic

este imposibil de aplicat înzilele noastre. Îns cretereaexploziv din ultima jumtatede deceniu a bisericii din

China, de exemplu, sedatoreaz credincioilor careau urmat pur i simplu



modelul biblic. Se manifest

Dumnezeu diferit în Chinadecât în restul lumii?

Toate acestea ne spun cpastorii care nu suntamericani ar trebui s fieateni la metodele americane

de cretere a bisericii

promovate peste tot în lume. Ar avea mult mai multsucces în împlinirea scopuluilui Hristos de a face ucenici

dac ar merge pe urmelemodelului biblic de cretere abisericii.



Consecinele

Un lucru pe care l-amobservat a fost acela c muli

pledani în favoarea

învturii moderne de

cretere a bisericii sunt rupi

de ceilali pastori din

întreaga lume. Marea

majoritate a acestorapstoresc turme alctuite dinmai puin de o sut de

oameni. Muli dintre ei rmân

dezamgii dup ce încearc

tehnici de cretere a bisericiicare, independent de voina



lor, fie nu funcioneaz, fie

fac mai mult ru. Nimeni nupare s admit c existcâiva factori care nu stau în

puterea pastorilor i care

limiteaz creterea bisericii.S analizm câiva dintre

acetia.

În primul rând i cel maiimportant, creterea bisericii este limitat de numrul

populaiei zonei

respective.Este foarte clar cmajoritatea bisericilor instituionale mari sunt



localizate în zone

metropolitane unde existmilioane de oameni din cares îi atrag membrii. Dac

îns numrul este cel care

determin succesul, atuncibisericile ar trebui s fie judecate nu dup mrimeape care o au, cidup procentajul pe care îldein din populaia local.

Conform acestui criteriu,

unele biserici formate dindoar zece oameni au maimult succes decât altele



formate din zece mii. O

biseric ce are zece membriidintr-un sat de cincizeci deoameni are mai mult succesdecât o biseric format din

zece mii într-un ora cu opopulaie de cinci milioane.

(i totui, pastorii acestor biserici de zece oameni nuvor fi niciodat invitai s

vorbeasc la o conferin

despre creterea bisericii.)

În al doilea rând, cretereabisericii este limitat denivelul de saturare printre



oamenii receptivi de ctre

bisericile din regiunearespectiv. La un anumitmoment, într-o zon dat,exist doar anumii oameni

deschii spre Evanghelie. De îndat ce toi cei receptivi

sunt evanghelizai, nu va mai

crete nici o biseric decâtdac membrii se transfer (iaa au crescut multe biserici

± pe socoteala altor biserici

din regiune).Bineîneles, orice cretin a

fost nereceptiv fa de



Evanghelie la un moment

dat, dar a devenit receptivsub influena Duhului Sfânt.

Astfel, este foarte probabil caoameni care nu sunt

momentan receptivi sdevin receptivi în timp.Când se va întâmpla acestlucru, bisericile vor puteacrete. Ceea ce numimdeseori Ätrezire spiritual³reprezint momentul în

care muli oameni

împotrivitori Evangheliei audevenit receptivi. S nu



uitm totui c i o

singur persoan care adevenit receptiv înseamntot trezire, dar pe scar maimic. Aa c pastore, nu

dispreuieti începuturile

slabe!

Isus i-a trimis ucenicii s

propovduieasc Evanghelia în orae despre care tia cnu sunt receptive, unde nuurma s se pociasc nici o

singur persoan (vezi Luca9:5). i totui Isus i-a trimiss predice Evanghelia i



acolo. Au euat aceti

ucenici? Nu! Chiar dac nu aexistat nici mcar un singur convertit (i nu a crescut nicio biseric) ei au avut succes

deoarece au ascultat deIsus.

În acelai fel, Isus înc mai

trimite pastori în sate, oraei suburbii unde tie cnumai un mic procentaj va fireceptiv la Evanghelie.

Aceti pastori care îi slujesccu credincioie micilecomuniti au succes în ochii



lui Dumnezeu, chiar dac în

ochii anumitor experi în

creterea bisericii ar fifalimentari.

Fiecare pastor ar trebui, deasemenea, s fie încurajatde faptul c, datorit mariiLui îndurri i ca rspuns la

struinele oamenilor Si,

Dumnezeu îi ajut pe ceinereceptivi s îi deschidinima. El încearc s îi

conving pe oameni princontiina lor, prin creaia

Lui, prin circumstane, prin



judecata temporar, prin

mrturia vie a bisericii Sale,prin propovduireaEvangheliei i princonvingerea Duhului Sfânt.

Aa c pastore, îmbrbteaz-te! Continus fii asculttor, s te rogi is propovduieti. Înainte deorice mare trezire spiritualexist o mare nevoie detrezire spiritual. i exist

întotdeauna cinevacare viseaz la o trezirespiritual. Continu s visezi!



Un al treilea factor care

limiteaz cretereabisericii

Un al treilea factor carelimiteaz creterea bisericilor individuale este abilitateapastorului. Majoritateapastorilor nu au abilitile

care sunt necesaresupravegherii uneicomuniti mari i nu este

vina lor. Pur i simplu nu

sunt înzestrai cu aptitudinile

organizatorice,administrative sau cu darul



învturii/predicrii

necesare în cadrul uneicomuniti numeroase.

Este clar c aceti pastori nusunt chemai de Dumnezeu

s conduc astfel decomuniti extinse i ar fi

greit s încerce s vegheze

asupra unei biserici mai maridecât cele instituionale

normale sau decât biserica în case.

Am citit recent o carte foartecunoscut despre conducere



scris de pastorul senior al

uneia dintre cele mainumeroase biserici din America. Pe msur ceciteam paginile pline cu

sfaturi din experiena

personal destinatepastorilor moderni, un singur gând îmi venea în minte:ÄOmul acesta nu ne vorbetedespre cum s fii pastor ± nespune cum s fii director

executiv al unei corporaii

imense³. i nici nu exist altalternativ pentru pastorii



seniori ai mega-bisericilor

instituionale din America.

Acesta are nevoie de unpersonal numeros care s îlajute, iar a administra acel

personal este o slujb cunorm întreag. Autorul acrui carte am citit-o erasuficient de abilitat pentru a fidirectorul executiv al uneicorporaii seculare extinse.

(i într-adevr, în cartea lui

cita mai muli consultani i

manageri de afaceri renumii,

aplicându-le sfaturile



pastorilor care citeau cartea.)

Dar muli, dac nu

majoritatea cititorilor, nu auabilitile lui manageriale i

de conducere.

În aceeai carte, autorulpovestea deschis cum, întimp ce îi zidea congregaia

imens, a fcut mai multegreeli aproape fatale,greeli ce erau s îl costefamilia i chiar viitorul su în

lucrare. Prin harul luiDumnezeu a supravieuit.

Totui, experienele sale mi-



au amintit despre multe

momente în care ali pastorii

ai bisericilor instituionale,

luptându-se pentru acelaigen de succes, au fcut

greeli similare i au suferitadevrate naufragii. Unii,dedicându-se bisericii lor, i-au pierdut copii sau i-auruinat csnicia. Alii au suferit

depresii nervoase saufalimentul lucrrii. Alii au fost

atât de deziluzionai încât au

abandonat în cele din urmi lucrarea. Muli alii au



supravieuit, dar atât. Ei

continu s triasc o via

plin de temeri ascunse, întrebându-se dacsacrificiul lor suprauman

merit efortul. În timp ce citeam aceastcarte îmi întream

încrederea în înelepciunea

bisericii primare, care nusemna nici pe departe cubisericile instituionale

moderne i în care nici unpastor nu era responsabilpentru o turm mai mare



decât aproximativ douzeci

i cinci de persoane. Aacum am afirmat într-uncapitol anterior, muli dintre

pastorii care consider c au

o comunitate prea mic ar trebui s îi revizuiasclucrarea în lumina Scripturii.Dac au cincizeci depersoane, probabil bisericalor este prea mare. Dacexist lideri cu potenial, ar

trebui s se roage i s segândeasc s împartbiserica în trei biserici în



case i s vând cldirea,

stabilind drept scop formareade ucenici i zidirea Împriei lui Dumnezeu, în

modul în care vrea El.

Dac aceste lucruri par prearadicale, ar putea cel puin

începe s ucenicizeze viitori

lideri sau s înceap grupurimici, sau, în cazul în careexist deja grupuri mici, spermit câtorva dintre ele s

devin biserici în caseautonome i s vad ce se întâmpl.



Alte tehnici moderne de

cretere a bisericiiPe lâng modelul bisericiiorientate spre necretiniexist i alte tehnicipromovate astzi, la fel deeseniale pentru creterea

bisericii. Multe dintre aceste

alte tehnici sunt nebiblice iintr în categoria Ärzboiuluispiritual³. Acestora li se facereclam prin sintagme de

genul Äeliberarea dinsclavie³, Ärugciune pentru



rzboiul spiritual³ i Ästrategii

spirituale³.Vom discuta despre uneledintre aceste practici într-uncapitol viitor care trateazrzboiul spiritual. Poate nevom întreba totui de ce învremea noastr asemenea

practici necesare creteriibisericii ar fi completnecunoscute apostolilor.

Multe din noile mijloace decretere a bisericii suntrezultatul experienelor



câtorva pastori care spun:

ÄEu am fcut aa i aa ibiserica mea a crescut. Deci,dac vei face i tu aceleailucruri, biserica ta va crete

i ea.³ Totui, adevrul estec nu exist o legtur real între creterea bisericilor lor i anumite lucruri particularepe care le-au fcut, dei eisunt de alt prere. Aceastafirmaie se adeverete în

mod constant când ali

pastori urmeaz aceleai învturi specifice i imit



aceleai etape, i totui

biserica lor nu crete deloc.Pastorul unei biserici care acrescut ar putea spune:ÄCând am început s strigm

împotriva demonilor care înctuau oraul, a fost oadevrat trezire spiritual în

biserica noastr. Deci trebuies începi s strigi i tu împotriva demonilor dacvrei trezire în biserica ta.³

Dar de ce în ultimii 2000 deani de istorie a bisericii au



existat în lume atâtea treziri

spirituale extraordinare frs strige nimeni împotrivademonilor care încuau

oraele? Aceasta dovedete

c, dei pastorul a crezut ctrezirea a fost rezultatulstrigtelor, totui s-a înelat.Mult mai probabil este faptulc oamenii din oraulrespectiv au devenit receptivila Evanghelie poate ca un

rezultat al rugciunilor uniteale bisericii, iar pastorul s-a întâmplat s fie acolo



propovduind Evanghelia

când au devenit receptivi.Creterea bisericii rezult decele mai multe ori în urmafaptului c te afli î n locul

potrivit, la momentul potrivit. (Iar Duhul Sfânt neajut s fim în locurilepotrivite, la momentelepotrivite.)Dac a striga împotrivademonilor ce înctueaz

oraele a adus trezire înbiserica unuia dintre pastori,atunci de ce, dup o period,



trezirea s-a diminuat i apoi

a încetat, aa cum se întâmpl întotdeauna? Daca striga împotriva demonilor este cheia, atunci

raionamentul ar fi c dac

noi continum s strigm împotriva lor toat lumea dinora va deveni cretin. itotui nu toi devin.

Adevrul este foarte evidentatunci când ne gândim puin.

Singurele mijloace pentrucreterea bisericii suntrugciunea, învtura,



multiplicarea ucenicilor,

ajutorul dat de Duhul Sfânt,i aa mai departe. i nicichiar aceste metode biblicenu garanteaz creterea

bisericii, deoareceDumnezeu le-a datoamenilor liberul arbitru. Potalege s se pociasc saunu. Am putea spune c iIsus a euat câteodat înceea ce privete creterea

bisericii, dac ne gândim laoraele pe care le-a vizitat icare nu s-au pocit.



Toate aceste lucruri ne arat

c nu avem nevoie spracticm alte metode înafar de mijloacele biblicepentru zidirea bisericii. Orice

altceva este o pierdere detimp. Sunt lucrri fcute dinlemn, fân i paie, care într-ozi vor fi arse în foc inerspltite (vezi 1 Cor. 3:8).

În ultimul rând, scopul nu ar trebui s fie doar creterea

numeric a bisericii, ciformarea de ucenici. Dacbiserica se lrgete pe



msur ce facem ucenici,

atunci slav Domnului!coninut | capitolul


[1] Iat un alt avantaj almodelului bisericii în cas ±pastorii nu se lupt s aibcomuniti mari din motive

greite, deoarece mrimea

comunitii este limitat de

mrimea casei.



[2] Acesta este unul dintre

motivele pentru care înprezent exist atât de muli

evangheliti, învtori,

profei i chiar apostoli care

pstoresc biserici. Multoradintre lucrrile lui Dumnezeunu li se acord locul meritat

în structura bisericiiinstituionale i, astfel,

lucrtorii non-pastoralisfâresc prin a pstori

biserici, jefuind biserica debinecuvântarea i mai marecare ar putea-o aduce



trupului de credincioi din

cadrul unei structuri bibliceprin lrgirea lui. Se pare ctoi s-au orientat pe

construirea propriei lor

împrii, sub forma unei

biserici instituionale, în

ciuda chemrii lor. Deoarecese presupune c pastorii audreptul la zeciuielileÄoamenilor lor ³, dintre care obun parte este investit în

întreinerea construciilor,

lucrtorii non-pastorali recurgla pstorirea bisericilor doar



pentru a obine sprijinul

financiar pentru lucrrile lacare au fost chemai de fapt.

[3] Amintete-i c cerinele

pe care le-a enumerat Isus în Luca 14:26-33 pentru ceice Îi sunt cu adevrat ucenicinu erau adresate celor ce

erau deja credincioi, ca icând i-ar fi îndemnat s facun al doilea pas în cltorialor spiritual. Din contr, El

vorbea mulimilor. A deveni

ucenicul Lui era singuravariant pe care o oferea



Isus, pasul spre mântuire.

Acest adevr intr încontradictoriu cu ceea cepropovduiesc majoritateabisericilor orientate spre

necretini.Cap6

©2006 David Servant

Capitolul aseLucrarea învtoruluibiblic

În acest capitol vom analizamai multe aspecte ale lucrrii



de propovduire. Învtura

este responsabilitateaapostolilor, prorocilor,evanghelitilor [1],pastorilor/prezbiterilor/suprav

eghetorilor, învtorilor

(desigur) i, la un anumitnivel, a tuturor urmailor luiHristos, deoarece toi trebuie

s facem ucenici, învându-i

s împlineasc toateporuncile Lui.[2]

Dup cum am accentuat ianterior, pastorul saulucrtorul care se ocup de



ucenicie îi înva în primul

rând prin exemplul personali, apoi, prin cuvinte. Ei propovduiesc ceea cetriesc. Apostolul Pavel, un

ucenicizator extraordinar, ascris:

Clcai pe urmele mele,

întrucât i eu calc pe urmelelui Hristos (1 Cor. 11:1).

Acesta ar trebui s fie scopuloricrui lucrtor ± s fiecapabil s le spun sincer celor pe care îi conduce:



ÄUrmai-mi exemplul. Dac

vrei s tii cum trebuie s

îi triasc viaa un urma al

lui Hristos, privii-m pe

mine.³ Comparativ cu

aceast afirmaie, îmi

amintesc c le-am spusoamenilor dintr-o comunitatepe care am pstorit-o: ÄNum urmai pe mine...urmai-L

pe Hristos!³ Dei la vremearespectiv nu mi-am dat

seama, admiteam c nu suntun exemplu bun de urmat.De fapt, admiteam c nu Îl



urmam pe Hristos aa cum

ar trebui, spunându-le tuturor s fac ceea ce eu nufceam! Cât diferen fa

de afirmaia lui Pavel. În

adevr, dac nu le putemspune oamenilor s calce peurmele noastre, deoarece inoi clcm pe urmele luiHristos, nu ar trebui s maifacem lucrarea, pentru coamenii vd în lucrtorii lor

un model.B

iserica estereflecia liderilor care o

conduc.



Învând unitatea prin

exemplu personalS aplicm acest concept al

învrii prin exemplul

personal din perspectivaunui subiect specific ± acelaal unitii. Orice

pastor/prezbiter/supraveghet

or dorete ca turma pe careo conduce s fie unit.Urte diviziunile din trupullocal al lui Hristos. tie c

dezbinrile nu sunt plcuteDomnului. Pân la urm,Isus ne-a poruncit s ne



iubim unii pe alii aa cum

ne-a iubit El (vezi Ioan13:34-35). Dragosteanoastr reciproc este ceeace dovedete lumii c

suntem ucenicii Lui. Astfelstând lucrurile, majoritatealiderilor îi îndeamn oile sse iubeasc unele pe altelei s caute s fie unite.Totui, în calitate de lucrtoride la care oamenii se

ateapt s îi învm î n

primul rând prin exemplulpersonal, eum lamentabil



s îi învm despre

dragoste i unitate, datoritmodului nostru de via.

Când, de exemplu,demonstrm lips de unitate

i dragoste fa de ali

pastori, transmitem mesajecare contrazic predicilefcute în comunitate. Neateptm s fac ei ceea cenoi nu facem.

Realitatea este c cele mai

importante cuvinte pe carele-a spus Isus referitor launitate se adresau liderilor i



vizau relaiile lor cu ceilali

lideri. De exemplu, la cinacea de tain, dup ce le-asplat picioarele ucenicilor,Isus le-a spus:

ÄVoi m numii Învtorul i

Domnul», i bine zicei, cci

sunt. Deci, dac Eu, Domnul

i Învtorul vostru, v-am

splat picioarele, i voisuntei datori s v splai

picioarele unii altora. Pentru

c Eu v-am dat o pild, ca ivoi s facei cum am fcut

Eu³ (Ioan 13:13-15).



[Remarc c Isus i-a învat

prin exemplul personal.]Pastorii folosesc de multe oriacest pasaj din Scripturpentru a-i înva turma

despre ce înseamn a-i iubipe ceilali, lucru foarte

important. Totui, cuvintele

din acest pasaj erauadresate liderilor, celor doisprezece apostoli. Isustia c viitoarea Lui biseric

avea puine anse de a-i

împlini misiunea dac lideriiei erau dezbinai sau



concurau unii cu alii. Deci a

dovedit foarte clar c Seateapt ca liderii Lui s seslujeasc cu smerenie unii

pe alii.

În contextul culturiirespective, Isus ddeadovad de slujire smerit

îndeplinind una dintre celemai înjositoare sarcini aleunui servitor, splareapicioarelor. Dac ar fi vizitat

o cultur diferit într-un altmoment al istoriei, poate cle-ar fi desfundat WC-urile



sau le-ar fi splat gleile de

gunoi. Câi dintre liderii Lui

moderni sunt dispui sdemonstreze acest gen dedragoste i smerenie unii

fa de ceilali? Într-un interval de mai puin

de o or, Isus a subliniat în

mod repetat acest mesajimportant. La câteva minutedup ce le-a splatpicioarele, Isus a spus

grupului de viitori lideri aibisericii:



ÄV dau o porunc nou: S

v iubii unii pe alii; cum v-

am iubit Eu, aa s v iubii

i voi unii pe alii. Prin

aceasta vor cunoate toi c

suntei ucenicii Mei, dac

vei avea dragoste unii

pentru alii³ (Ioan 13:34-35).

Aceste cuvinte se aplic cusiguran tuturor ucenicilor

lui Hristos, dar original ele aufost adresate liderilor i

fceau referire la relaia lor

cu ali lideri.



Din nou, puin mai târziu Isus

le-a spus:ÄAceasta este porunca Mea:s v iubii unii pe alii, cum

v-am iubit Eu. Nu este maimare dragoste decât s-idea cineva viaa pentru

prietenii si³ (Ioan 15:12-13).

Observ c Isus le vorbeatot liderilor. Câteva secundemai târziu le-a spus din nou:

ÄV poruncesc aceste lucruri,ca s v iubii unii pe alii³

(Ioan 15:17).



Apoi, câteva minute dup

aceea, ucenicii lui Isus L-auauzit rugându-Se pentru ei:

ÄEu nu mai sunt în lume, dar ei sunt în lume, i Eu vin laTine. Sfinte Tat, pzete, înNumele Tu, pe aceia pecare Mi i-ai dat, pentru ca ei

s fie una, cum suntem inoi³ (Ioan 17:11; sublinierepersonal).

În cele din urm, câtevasecunde mai încolo, în timpce Isus continua s Se



roage, ucenicii L-au auzit

spunând:Äi M rog nu numai pentruei, ci i pentru cei ce vor crede în Mine prin cuvântullor. M rog ca toi s fie una,

cum Tu, Tat, eti în Mine, iEu în Tine; ca, i ei s fie

una în noi, pentru ca lumeas cread c Tu M-ai trimis.Eu le-am dat slava, pe careMi-ai dat-o Tu, pentru ca ei

s fie una, cum i noi suntemuna, ± Eu în ei i Tu în Mine; ± pentru ca ei s fie î n chip



desvârit una, ca s

cunoasc lumea c Tu M-ai trimis, i c i-ai iubit, cum M-ai iubit pe Mine³ (Ioan 17:20-23; subliniere personal).

Astfel, în mai puin de o or,

Isus a accentuat de aseori în faa ucenicilor Si

importana de a fi unii i de

a da dovad de unitate priniubirea i slujirea smerit aunuia fa de cellalt. Acest

lucru era în mod evidentfoarte important pentru Isus.Unitatea lor era un factor



cheie pentru ca lumea s

cread în El.Cât de bine ne descurm noi?

Din nefericire, în timp cesperm ca turma noastr sfie unit în dragoste, muli

dintre noi concurm unii cu

alii i folosim mijloace lipsite

de etic pentru a ne zidibisericile pe socoteala altorabiserici. Muli dintre noi evit

prtia cu ali pastori ale

cror doctrine sunt diferite.



Chiar facem publicitate lipsei

noastre de unitate prinafiele pe care le afim înfaa cldirii, transmiând

tuturor mesajul: ÄNoi nu

suntem ca ceilali cretini din

celelalte biserici.³ (i amfcut o treab foarte bun îna înva lumea despre lipsa

noastr de unitate, de vremece orice necredincios tie ccretinismul reprezint o

instituie foarte divizat.)Pe scurt, nu practicm ceeace predicm, iar comunitatea



înva din exemplul nostru

mai mult decât înva din

predicile noastre despreunitate. Este o nebunie screzi c restul cretinilor vor

fi unii i se vor iubi unii pe

alii când liderii lor

acioneaz diferit.

Bineîneles, singura soluie

este pocina. Trebuie s ne

pocim deoarece nu am fostun exemplu bun în faa

credincioilor i în faa lumii.

Trebuie s îndeprtmbarierele care ne dezbin i



s începem s ne iubim unii

pe alii aa cum ne-a

poruncit Isus.

Aceasta înseamn c, mai întâi de toate, trebuie s ne întâlnim cu ali pastori i

lucrtori, inclusiv cu pastoricare au convingeri teologice

diferite. Nu vorbesc despreprtie cu pastori care nusunt nscui din nou, care nu

îi doresc s se supun lui

Isus sau care sunt implicai

în lucrare pentru beneficiipersonale. Acetia sunt lupi



deghizai în oi, iar Isus ne-a

spus exact cum îi putemidentifica. Se cunosc duproada lor.

Vorbesc îns despre pastorii lucrtori care lupt s

împlineasc poruncile luiIsus, adevrai frai i surori

în Hristos. Dac eti pastor,ar trebui s fii devotatdragostei fa de ceilali

pastori, demonstrând

dragostea în forme practice în faa turmei pstorite. Un

început ar putea fi acela de a



merge la pastorii din

vecintate i a-i ruga s teierte c nu i-ai iubit aa cumar fi trebuit s o faci. Aceastatitudine ar trebui s

doboare câteva ziduri. Apoiangajaz-te s v întâlnii

regulat la mas, pentru a v încuraja unii pe alii, pentru a

v sftui i a v ruga împreun. Când se întâmplacest lucru, putei discuta în

dragoste chiar i doctrinelecare tind s v dezbine,luptând pentru unitate fie c



vei cdea de acord în

discuiile purtate, fie c nu.

Viaa i lucrarea mea au fost

îmbogite semnificativ

atunci când am devenit în

cele din urm deschis sascult i lucrtori care nuerau în aceeai tabrdoctrinar cu mine. Ampierdut ani de zile multebinecuvântri deoarece m-am închis fa de alii.

Putem, de asemenea,dovedi dragostea i unitateainvitând ali pastori s



predice în biseric sau la

adunrile în case. Sau ai

putea avea întâlniri comunecu alte biserici sau adunri încase.

Poi schimba numele bisericii

astfel încât s nu mai atragatenia lumii întregi c nu

suntei unii cu restul trupului

lui Hristos. Te poi retrage

din denominaia sau

asociaia din care faci parte

i s te identifici doar cutrupul lui Hristos, transmiând

tuturor mesajul c tu crezi c



Isus Îi zidete o singur

biseric, nu mai multebiserici diferite care nu sepot înelege unele cu altele.

tiu, sun radical. Dar de ces facem tot ce putem pentrua pstra ceea ce Isusevident nu a intenionat

niciodat. De ce s fimimplicai în ceva ce Îi

displace? Nu exist nici odenominaie sau asociaie

special menionat în

Scriptur. Când corintenii secertau pentru c aveau



învtori preferai diferii,

Pavel i-a certat ferm,spunîndu-le c dezbinrilelor erau dovada faptului cerau înc lumeti i prunci

din punct de vedere spiritual(vezi 1 Cor. 3:1-7).Dezbinrile noastre,dovedesc ele altceva?

Orice ne îndeprteaz unulde cellalt ar trebui evitat.Bisericile în case ar trebui s

evite s îi dea o denumiresau s se alture altor asociaii care au o denumire.



În Scriptur, bisericile

individuale erau identificatedoar dup casele în care se întâlneau. Grupurile debiserici erau identificate doar

dup oraele din care fceauparte. Toate considerau calctuiesc o singur biseric,trupul lui Hristos. Exist unsingur Rege i o singur

Împrie. Oricine face î n

aa fel î ncât credincioii sau

bisericile s se identifice cuel î nsui î i construiete propriul regat i nu Î mpria



lui Dumnezeu. Ar fi mai bine

pentru el s se pregteascs stea în faa Regelui care

spune: ÄNu voi da altuiaslava Mea³ (Isaia 48:11).

Toate aceste lucruri ne spun înc o dat c lucrtorii ar trebui s fie pentru alii un

exemplu concret deascultare de Hristos,deoarece oamenii îi vor urmaexemplul. Viaa pe care ei o

triesc în faa celorlali este

cel mai influent mod de a-i



înva. Aa cum le scria i

Pavel credincioilor din Filipi:U rmai-m pe mine, frailor,

i uitai-v bine la cei ce se

poart dup pilda, pe care o

avei î n noi³ (Fil. 3:17;


Ce s propovduieti

Asemenea lui Pavel,lucrtorul care formeazucenici are un scop ± ³s

înfim pe orice om,

desvârit în Hristos Isus³(Col. 1:28b). Deci i el, ca i



Pavel, Äva sftui pe orice om

i vaî nva pe orice om în

toat înelepciunea³ (Col.

1:28a; subliniere personal).Observ c Pavel nu îi

înva pe alii pentru a-i

educa sau a le da oocupaie.

Ucenicizatorul autentic poatespune asemenea lui Pavel:Äinta poruncii este

dragostea, care vine dintr-o

inim curat, dintr-un cugetbun, i dintr-o credin

neprefcut³ (1 Tim. 1:5).



Adic dorete s formeze

oameni asemenea lui Hristosi urmrete sfinirea vieilor

celor pe care îi slujete,motiv pentru care îi înva pe

credincioi s împlineasctoate poruncile lui Hristos. Elpropovduiete adevrul,sftuindu-i pe cei ce îlascult: Äurmrii pacea cu

toi i sfinirea, fr care

nimeni nu va vedea pe

Domnul³ (Evrei 12:14).Lucrtorul care formeazucenici tie c Isus le-a



poruncit ucenicilor s îi

învee ucenicii s

împlineasctot, nu doar oparte din ce le-a poruncit El(vezi Mat. 28:19-20). El

dorete s fie sigur c nuuit s îi învee pe alii ceva

din ceea ce a poruncitHristos i de aceea înva

regulat verset cu verset dinEvanghelii i Epistole. Aasunt inute minte i subliniate

poruncile lui Isus. Acest gen de învtur

expozitiv îl asigur, de



asemenea, c învturile lui

sunt echilibrate. Cândpredicm numai mesajetematice, ne putem focalizamai bine pe subiecte

cunoscute oamenilor i esteposibil s le neglijm pe celemai puin cunoscute. Totui,

învtorul care ia verset cu

verset nu numai c îi va înva pe alii despre

dragostea lui Dumnezeu, dar

i despre disciplina i mâniaLui. Nu le va vorbi doar despre binecuvântarea de a



fi cretin, ci i despre

responsabiliti. Va cdea

mai rar în capcanaaccenturii i evidenierii

subiectelor minore i mai

puin importante, neglijându-

le astfel pe cele eseniale.

(Conform spuselor lui Isusaceasta era greeala pe careo fceau fariseii; vezi Mat.23:23-24.)

Biruind teama învturii

expozitive



Multor pastori le este team

s predice verset cu versetdeoarece sunt multe lucruri în Scriptur pe care nu le îneleg i nu vor ca biserica

lor s tie cât tiu i cât nutiu! i aceast temere vinebineîneles din mândrie.

Nimeni pe lume nu înelege

perfect tot ce este scris înScriptur. Chiar i Petru aspus c unele din scrierile lui

Pavel erau greu de îneles

(vezi 2 Pet. 3:16).



Când un pastor care predic

verset cu verset ajunge la unverset sau pasaj pe care nu îl înelege, ar trebui s spun

pur i simplu turmei c nu

înelege seciunea care

urmeaz i s treac peste.Poate, de asemenea, cerecredincioilor s se roage caDuhul Sfânt s îl ajute s

îneleag. Smerenia lui va fi

un exemplu bun în faa celor

pe care îi pstorete, fiind eaî nsi o predic.



Pastorul/prezbiterul/suprave

ghetorul bisericii în case areun avantaj în plus prin faptulc d învtur într-un grup

mic, într-o atmosfer

neformal, deoarece î se potpune întrebri în timpulpredicii. Aceasta dposibilitatea Duhului Sfânt dea insufla perspicacitate altor membrii din grup în ceea ceprivete pasajele studiate.

Rezultatul poate fi un modde a înva mult mai eficient

pentru toat lumea.



Un punct bun de plecare în

învarea poruncilor lui

Hristos este Predica Lui depe Munte, care se afl înMatei 5-7. Isus a dat multe

porunci acolo i i-a ajutat peevreii care doreau s Îlurmeze s îneleag corect

legile lui Moise. Puin mai

târziu în aceast carte voivorbi despre Predica de peMunte verset cu verset

pentru a îi demonstra cum

poi face acest lucru.

Pregtirea predicii



Nu exist nici o dovad în

Noul Testament c vreunpastor/prezbiter/supraveghetor i-a pregtit sptmânaloratoria/predica, cu puncte

foarte bine definite i ilustraii

pe care le-a scris pe foi, aacum este obiceiul multor pastori moderni. Cusiguran nici unul dintre noi

nu ni L-am putea imagina peIsus procedând astfel.

Învtura de pe vremea

bisericii primare era maidegrab spontan i



interactiv, urmând stilul

evreiesc i nu oratoric, aacum practicau grecii iromanii, tradiie ce a fost

adoptat ulterior de ctre

biseric atunci când a fostinstituionalizat. Dac Isus

le-a spus ucenicilor s nu sepregteasc s se apereatunci când vor fi chemai la

judecat, promiându-le c

Duhul Sfânt le va da cuvinte

spontane, neplanificate, ar trebui s ne ateptm caDumnezeu s fie capabil s



îi ajute i pe pastori în

adunrile bisercii! Asta nu înseamn clucrtorii nu ar trebui sse pregteasc pe ei

î nii prin rugciune istudiu. Pavel l-a îndemnat peTimotei:

Caut s te înfiezi

înaintea lui Dumnezeu ca unom încercat, ca un lucrtor care n-are de ce s-i fieruine, i care împarte drept



Cuvântul adevrului (2 Tim.

2:15).Lucrtorii care urmeazinstruciunile lui Pavel de a

lsa ÄCuvântul lui Hristos slocuiasc din belug în voi³(Col. 3:16) vor fi atât de plinide Cuvântul lui Dumnezeu

încât vor fi capabili s îi învee pe alii din Äbelugul³

lor. Deci, drag pastore, celmai important lucru este s

aprofundezi Biblia. Dac îi

este familiar i eti pasionatde tema studiat, nu este



nevoie de prea mult

pregtire pentru a comunicaadevrul lui Dumnezeu. Înplus, dac predici verset cuverset, poi folosi drept schi

fiecare verset consecutiv. Înacest caz pregtirea ar trebuis constea în rugciune imeditaie asupra versetelor

Scripturii pe marginea croravei da învtur. Dac

pstoreti o biseric în cas,

natura interactiv a învturii va reduce i mai



mult nevoie de schiare a

predicii.Lucrtorul care crede cDumnezeu îl va ajuta s dea

învtur va fi rspltit prin

ajutorul lui Dumnezeu. Deci încrede-te mai puin în tine

însui, în pregtirea i

notiele personale, i mai

mult în Domnul. Treptat, pemsur ce vei deveni mai

încreztor i mai plin de

credin, pregtete mai

puine notie ale predicii,

pân când te vei putea



descurca cu o schi sumar

sau chiar fr ea.Cel care este considerat dealii stpân pe sine este cel

mai predispus s depind denotie, deoarece îi este foarte

team s nu se fac de râs în public. El are nevoie s

contientizeze c teama lui îi are rdcina înnesiguran a crei rdcin

este mândria. Ar fi mai bine

s se îngrijoreze mai puin

de cum va fi privit de oamenii mai mult de prerea lui



Dumnezeu despre el i

despre audien. Cuvântrile

nepregtite pot atinge inimiledeoarece sunt venite dininim i pline de Duhul Sfânt.

Gândete-te cât de greu ne-ar fi s comunicm dac toi

am avea notie pregtite

pentru toate discuiile

noastre. Conversaia ar muri!

Un stil de conversaie

nepregtit este mult mai

sincer decât o simploratorie. A înva pe alii nu

înseamn a juca un rol, ci a



împrti adevrul. Cu toii

ne putem da seama cândascultm doar un discurs iatunci avem tendina de a ne

astupa automat urechile.

Alte patru gânduri

(1) Unii lucrtori sunt capapagalii ± îi extrag

materialele pentru predici dincri pe care le-au scris alii.

Pierd astfel binecuvântareaminunat de a fi învai

personal de Duhul Sfânt ipot, de asemenea, propaga



greelile celor pe care îi

copiaz.(2) Muli pastori copiaz stilul

de învtur i de predic

ale altor pastori, care sunt demulte ori tradiionale. De

exemplu, se vehiculeaz înanumite cercuri c predicile

sunt pline de Duhul Sfântnumai atunci când suntspuse cu voce puternic irepede. Astfel, cei care

frecventeaz biserica trebuies asculte o predic ipat

de la cap la coad.



Realitatea este c oamenii

nu sunt receptivi la ipetele

redundante, aa cum nu suntnici la discursurile monotone.O voce variat este mult mai

captivant. Maimult, predicarea se face cu ovoce mai puternic,deoarece are rolul de a

îndeamna, în timpce î nvtura folosete mai

mult un ton conversaional

deoarece instruiete.(3) În timpul a sute deservicii divine la care am



participat am putut analiza

oamenii care ascultpredicile i m uimete sdescopr c muli pastori i

învtori nu vd multele

semne care indic faptul coamenii sunt plictisii i/sau

nu ascult. Drag pastore,oamenii care par plictisii aa

i sunt! Cei care nu se uit latine în timp ce vorbetiprobabil c nu te ascult.

Oamenii care nu ascult nusunt ajutai deloc. Dac

oamenii sinceri sunt plictisii



i/sau nu ascult înseamn

c trebuie s îi

îmbunteti predicile. D

mai multe exemple.Folosete ilustraii relevante.

Inventeaz parabole. Fiisimplu. Vorbete din Cuvântdin inim. Pstreazcontactul vizual cu cât maimuli oameni. Fii expresiv.

Folosete-i mâinile. Mic-

te. Nu vorbi prea mult. Dac

grupul este mic, las-i peoameni s pun întrebri câtde multe.



(4) Ideea c fiecare predic

trebuie s aib trei puncteeste doar o invenie uman.

Scopul este acela de a faceucenici i nu de a aplica

teoriile homiletice moderne.Isus a spus ÄPate oile Mele³i nu ÄImpresioneaz oileMele³.

Pe cine s învi

Urmând exemplul lui Isus,lucrtorul ucenicizator va fi

într-o oarecare msurselectiv fa de cei pe care îi



înva. Poate eti surprins,

dar este adevrat. Isus avorbit deseori noroadelor în pilde i a avut un motivspecific: nu dorea ca toat

lumea s îneleag ceea ce

spunea. Scriptura ne aratfoarte clar acest lucru:

Ucenicii s-au apropiat de El,i I-au zis: ÄDe ce le vorbeti în pilde?³ Isus le-a rspuns:ÄPentru c vou v-a fost dat

s cunoatei tainele

Împriei cerurilor, iar lor nu

le-a fost dat. Cci celui ce



are, i se va da, i va avea de

prisos; iar de la cel ce n-arese va lua chiar i ce are. Deaceea le vorbesc în pilde,pentru c ei, mcar c vd,

nu vd, i mcar c aud, nuaud, nici nu îneleg³ (Mat.

13:10-13).

Privilegiul de a înelege

parabolele lui Isus erarezervat doar celor care sepociser i luaser decizia

de a-L urma pe El. Celor care respinseserposibilitatea de a se poci,



împotrivindu-se voinei lui

Dumnezeu pentru vieile lor,

li Se împotrivea iDumnezeu. Dumnezeu Se

împotrivete celor mândri,

dar celor smerii le d har

(vezi 1 Petru 5:5).

De asemenea, Isus i-a

instruit pe cei care Îl urmau:ÄS nu dai câinilor lucruri

sfinte, i s nu aruncai

mrgritarele voastre

înaintea porcilor, ca nucumva s le calce înpicioare, i s se întoarc s



v rup³ (Mat. 7:6). În mod

evident Isus vorbea lafigurat. El voia s spun: ÄNudai lucrurile valoroase celor

care nu tiu s le aprecieze

valoarea.³ Porcii nu îneleg

c perlele sunt preioase i

nici porcii spirituali nuapreciaz Cuvântul luiDumnezeu când îl aud. Dacar crede c ceea ce aud este

într-adevr Cuvântul lui

Dumnezeu, i-ar acorda ceamai mare atenie i ar

asculta de el.



Cum poi ti cine este un

Äporc³ spiritual? Îi arunci osingur perl i vezi ce facecu ea. Dac o dispreuiete,

atunci tii c este un astfel

de om. Dac i se supune,atunci tii c nu se încadreaz în aceastcategorie.

Din nefericire, prea muli

pastori fac ceea ce Isus le-aspus s nu fac, aruncând

continuu perle la porci, învând oameni care se

împotrivesc i resping



Cuvântul lui

Dumnezeu. Aceti lucrtori pierd timpul acordat deDumnezeu. Ar fi trebuit demult s îi scuture praful de

pe picioare i s plece maideparte, aa cum a poruncitIsus.

Oile, caprele i porcii

Adevrul este c nu poi face

ucenici din oameni care nuvor s fie ucenicizai, care nu

doresc s asculte de Isus.Multe biserici sunt pline de



astfel de oameni care sunt

doar cretini culturali i dintrecare muli consider c sunt

nscui din nou doar pentru

c au acceptat mental

câteva adevruri teologicedespre Isus sau cretinism. Acetia sunt capre sau porci,dar nu oi. i totui muli

pastori investesc 90% dintimpul lor încercând s-i facfericii, în timp ce îi

neglijeaz pe cei pe care i-ar putea ajuta spiritual i pecare ar trebui s îi slujeasc



± adevratele oi. Pastore,

Isus dorete s îipati oile, nu caprele i porcii(vezi Ioan 21:17)!

Dar cum poi ti care sunt

oile? Ele sunt cele care vin labiseric mai devreme ipleac mai târziu. Sunt cei

care sunt flmânzi dupadevr, deoarece Isus esteDomnul lor iar ei doresc s Îifie plcui. Ei vin la biseric

nu doar duminica, ci ori decâte ori este o întâlnire. Seimplic în grupurile mici.



Sunt cei ce pun întrebri.

Sunt plini de entuziasm fa

de Domnul. Caut posibiliti

pentru a sluji.

Drag pastore, dedicmajoritatea timpului iateniei unor astfel de

oameni. Ei sunt adevraii

ucenici. Caprelor i porcilor care frecventeaz biserica tapredic-le Evanghelia atâtavreme cât o vor asculta. Dar

dac predici adevrulevanghelic nu vor fi în stares îl suporte prea mult timp.



Fie vor pleca din biseric

sau, dac au putereanecesar, vor încerca s tedea jos de pe poziia pe care

o ai. Dac reuesc, scutur-i

praful de pe picioare ipleac. (În cadrul bisericii încase un astfel de lucru nu sepoate întâmpla, mai alesdac biserica se întâlnete încasa ta!)

De asemenea, evanghelitii

nu ar trebui s se simtobligai s propovduiasc

mereu Evanghelia acelorai



oameni care în mod repetat

au respins-o. Las morii s-

i îngroape morii (vezi Luca

9:60). Tu eti ambasadorullui Hristos care duce cel mai

important mesaj venit dinpartea Regelui regilor!Poziia ta este foarte înalt în

Împria lui Dumnezeu, iar

responsabilitatea este mare!Nu-i irosi timpul spunându-le

unora de dou ori

Evanghelia pân când nu aauzit-o o dat toat lumea.



Dac vrei s fii ucenicizator,

ar trebui s fii selectiv fa de

cei pe care îi învei i s nu

îi iroseti timpul cu oameni

care nu vor s se supun lui

Isus. Pavel i-a scris luiTimotei:

i ce ai auzit de la mine, în

faa multor martori,

încredineaz la oameni de

î ncredere, care s fie înstare s învee i pe alii (2

Tim. 2:2; sublinierepersonal).



Împlinirea scopului

Imagineaz-i pentru un

moment ceva ce nu s-ar fiputut întâmpla în lucrarea luiIsus, dar care se întâmplfoarte des în bisericilemoderne. Imagineaz-i c,

dup înviere, Isus ar fi rmas

pe pmânt i ar fi fcut obiseric asemntoarebisericilor instituionale

moderne pe care s o

pstoreasc treizeci de ani.Imagineaz-i-L predicând

aceleai comuniti în fiecare



duminic. Imagineaz-i-l pe

Petru apropiindu-se de Ioani optindu-i gemând laureche: ÄAm auzit predicaasta de zece ori.³

tim c aceast scen esteabsurd deoarece tim cutoii c Isus nu s-ar fi pus

niciodat pe El sau peapostoli într-o asemeneasituaie. Isus a venit s fac

ucenici într-un anume fel i

într-o anumit perioad detimp. În aproape trei ani i-aformat pe Petru, pe Iacov, pe



Ioan i pe ali câiva. Nu a

fcut acest lucru predicându-le în fiecare duminic într-ocldire. L-a fcut trindu-iviaa în mijlocul lor,

rspunzându-le la întrebri idându-le posibilitatea de asluji. i dup ce i-a împlinitsarcina a mers mai departe.

Atunci noi de ce facem ceeace Isus nu ar fi fcut niciodat? De ce încercm

s împlinim voia luiDumnezeu predicând decenii întregi în faa acelorai



oameni? Când vom reui s

ne împlinim îndatorirea? Dece, dup câiva ani, ucenicii

notri nu sunt gata s fac larândul lor ali ucenici?

Ceea ce vreau s spun estec, dac ne facem treababine, ar trebui s vin un

timp când ucenicii notri sfie suficient de maturi încâts fac la rândul lor ucenici.Se ateapt de la noi s

împlinim scopul pe care l-astabilit Dumnezeu pentru noii Isus ne-a artat cum s



procedm. i s nu uii, într-

o biseric în case carecrete numeric, este onevoie continu de a faceucenici i de a dezvolta

lideri. O biseric în cassntoas nu va cdea încercul vicios al predicilor aceluiai pastor adresate anila rând acelorai oameni.Motivaii corecte

Pentru a reui s dai acea învtur care s rezulte în

ucenicizare, nimic nu este



mai important decât s ai

motivaii corecte. Când

oamenii se implic în lucraredin motive greite, vor facelucruri greite. Acesta este

motivul principal pentru careexist atâtea învturi

contemporane false idezechilibrate. Cândmotivele lucrtorului suntacelea de a deveni cunoscut,de a avea succes în ochii

altora sau de a face ogrmad de bani, în ochii luiDumnezeu este destinat



eecului. Cel mai trist lucru

este acela c s-ar putea sreueasc s îi atingscopul de a deveni popular,de a avea succes în ochii

altora sau de a face muli

bani, îns va veni i ziuacând motivele lui greite vor fi expuse în faa tronului de

judecat al lui Hristos i nuva primi nici o rsplatpentru munca lui. Dac i se

va permite s intre în Împria cerurilor,[3] toat

lumea de acolo va ti



adevrul despre el, întrucât

lipsa recompensei i poziia

inferioar vor vorbi. Nuexist nici o îndoial cexist mai multe ranguri în

Rai. Isus a avertizat:ÄAa c, oricine va strica unadin cele mai mici din aceste

porunci, i va înva pe

oameni aa, va fi chemat celmai mic în Împria

cerurilor; dar oricine le va

pzi, i va înva pe alii s

le pzeasc, va fi chemat



mare în Împria cerurilor³

(Mat. 5:19).Desigur, aceti lucrtori careascult i înva i pe alii

poruncile lui Hristos vor suferi datorit acestui lucrupe pmânt. Isus le-a promissuferine celor care vor

asculta de El (vezi Mat. 5:10-12; Ioan 16:33). Este puin

probabil s aib succes,popularitate sau averi. Ceea

ce vor câtiga în schimb suntrecompense viitoare i lauddin partea lui Dumnezeu. Pe



care dintre ele ai prefera s

le ai? În acest sens a scrisPavel:

Cine este Pavel? i cineeste Apolo? Nite slujitori ailui Dumnezeu, prin care ai

crezut; i fiecare dupputerea dat lui de Domnul.

Eu am sdit, Apolo a udat,dar Dumnezeu a fcut screasc: aa c nici cel cesdete, nici cel ce ud nu

sunt nimic; ci Dumnezeu,care face s creasc. Cel cesdete i cel ce ud, sunt



tot una; i fiecare îi va lua

rsplata dup osteneala lui.Cci noi suntem împreunlucrtori cu Dumnezeu. Voisuntei ogorul lui Dumnezeu,

cldirea lui Dumnezeu.Dup harul lui Dumnezeu,care mi-a fost dat, eu, ca un

meter-zidar înelept, am pus

temelia, i un altul cldetedeasupra. Dar fiecare s iabine seama cum cldete

deasupra. Cci nimeni nupoate pune o alt temeliedecât cea care a fost pus,



i care este Isus Hristos. Iar

dac cldete cineva peaceast temelie, aur, argint,pietre scumpe, lemn, fân,trestie, lucrarea fiecruia va

fi dat pe fa: ziua Domnului

o va face cunoscut, cci seva descoperi în foc. i foculva dovedi cum este lucrareafiecruia. Dac lucrareazidit de cineva pe temeliaaceea, rmâne în picioare, el

va primi o rsplat. Daclucrarea lui va fi ars, îi vapierde rsplata. Cât despre



el, va fi mântuit, dar ca prin

foc (1 Cor. 3:5-15).Pavel s-a asemnat pe sinecu un maestru zidar carepune temelia. Pe Apolo, un

învtor care a venit din

Corint dup ce Pavel aplantat biserica de acolo, l-a

asemnat cu cel ceconstruiete deasuprafundaiei deja zidite.

Observ c Pavel i Apolovor fi rspltii în final în

funcie de calitatea i nu



de cantitatea lucrrii (vezi

3:13).Figurat vorbind, Pavel i Apolo ar putea construi Împria lui Dumnezeu cu

ase tipuri diferite demateriale, dintre care treisunt foarte folosite, relativ

ieftine i inflamabile, iar celelalte trei mai puin

folosite, foarte scumpe, dar neinflamabile. Într-o zi,

materialele lor vor fi trecuteprin focul judecii lui

Dumnezeu, iar lemnul, paiele



i fânul vor fi arse, dând la

iveal calitatea slab i descurt durat. Aurul, argintuli pietrele preioase care

reprezint lucrri valoroase

i eterne în ochii luiDumnezeu vor trece testulfocului.

Putem fi siguri c învtura

nebiblic se va face cenula judecata lui Hristos. i lafel se va întâmpla cu orice

este fcut prin puterea,metodele i înelepciunea

firii, dar i cu cele care au la



baz motivaii greite. Isus a

avertizat c orice facem dindorina de a fi ludai de

oameni nu va fi rspltit (veziMat. 6:1-6, 16-18). Acest gen

de lucrri lipsite de valoares-ar putea s nu fie vzutede ochiul uman acum, dar cusiguran va fi descoperit

tuturor în viitor, aa cum aavertizat i Pavel. Daclucrarea mea este din lemn,

fân sau paie, eu personal aprefera s aflu acum, decâts descopr atunci. Acum



mai este vreme pentru

pocin; atunci va fi prea

târziu.

Evaluarea motivaiilorpersonale

Este foarte uor s ne înelm pe noi îninereferitor la motivaii. Eu unul

m-am înelat. Cum putem tidac motivele noastre suntcurate?

Cea mai bun cale este s Îlrugm pe Dumnezeu s nedescopere dac motivaiile



noastre sunt greite i apoi

s ne monitorizm gândurilei faptele. Isus ne-a spus sfacem fapte bune, ca deexemplu s ne rugm i s îi

ajutm pe cei sraci însecret i c este singurulmod prin care putem fi siguric facem binele deoarecedorim s Îl ludm peDumnezeu i nu s cutmlauda oamenilor. Dac

ascultm de Dumnezeunumai când suntem privii de

alii, acesta este un semnal



c ceva nu e bine deloc.

Dac dorim într-adevr s Îifim plcui Domnului ± care

ne cunoate orice gând,cuvânt sau fapt ± atunci ne

vom lupta s ascultm de Eltot timpul, în lucruri mari saumici, cunoscute saunecunoscute de alii.

În acelai fel, dacmotivaiile noastre sunt

corecte, nu vom urma moda

creterii bisericii care nu facealtceva decât s mreascnumrul participanilor în



detrimentul formrii de

ucenici care s împlineasctoate poruncile lui Hristos.

Vom propovdui tot Cuvântullui Dumnezeu i nu ne vomfocaliza doar asuprasubiectelor populare care leconvin oamenilor lumeti i

fireti.Nu vom distorsiona Cuvântullui Dumnezeu i nici nu vom

înva pe alii din Scripturi

într-un mod care s violezecontextul Bibliei ca întreg.



Nu vom alerga dup titluri i

poziii de onoare. Nu vom

cuta s fim cunoscui.

Nu ne vom ataa de bogaii.

Nu vom strânge bogii pe

pmânt, ci vom duce o via

simpl i vom da tot ceputem, fiind pentru turma

noastr un bun exemplu deadministratori înelepi.

Vom fi mai preocupai de ce

crede Dumnezeu desprepredica noastr decât de cecred oameni.



Care sunt motivaiile tale?

O doctrin care combateucenicizarea

Lucrtorul care ucenicizeaz

nu-i va înva niciodat pe

alii ceva ce ar lucra

împotriva scopului de a faceucenici. Astfel, el nu va

spune niciodat nimic cares î i fac pe oameni s sesimt linitii când nu ascult

de Domnul Isus. El nuprezint niciodat harul luiDumnezeu ca posibilitatea



de a pctui fr team de

judecat. Din contr, elprezint harul lui Dumnezeuca posibilitatea de a se pocide pcate i de a duce o

via biruitoare. Scriptura,

dup cum tim, declar cdoar cei biruitori vor moteni

Împria lui Dumnezeu (vezi

Apoc. 2:11; 3:5; 21:7).Din nefericire, unii lucrtorimoderni îmbrieaz

doctrine nebiblice careproduc multe pagubescopului ucenicizrii. O astfel



de doctrin care a devenit

foarte popular în StateleUnite este aceeade sigurana mântuirii

necondiionat i etern sau

Äo dat mântuit, venicmântuit³. Aceast doctrinsusine c oamenii nscui

din nou nu îi mai pot pierdemântuirea indiferent de felul

în care îi triesc viaa.

Deoarece mântuirea se

primete prin credin, spun

ei, acelai har care îimântuiete iniial pe cei care



se roag s fie mântuii îi va

i pstra mântuii. Orice alt

punct de vedere, susin ei,

nu ar face decât s suin

mântuirea prin fapte.

Bineîneles c un asemenea

punct de vedere este îndetrimentul sfineniei. De

vreme ce ascultarea deHristos nu este esenial

pentru a ajunge în Rai,atunci exist puine motivaii

de a asculta de Hristos, maiales când aceast ascultareare un pre.



Dup cum am menionat

anterior, harul pe care îlrevars Dumnezeu asupraomenirii nu anuleazresponsabilitatea de a

asculta de El. Scripturaspune c mântuirea nu secâtig doar prin har, ci iprin credin (vezi Efes. 2:8).

Atât harul cât i credina sunt

necesare pentru a fi mântuit.Credina este rspunsul

adecvat dat harului luiDumnezeu, iar crendina

autentic are întotdeauna ca



rezultat pocina i

ascultarea. Conformcuvintelor lui Iacov, credina

fr fapte este moart,nefolositoare i nu poate

mântui (vezi Iacov 2:14-26).De aceea, Scripturile declar

în mod repetat c mânutirea

depinde de consecvena

credinei i a ascultrii.

Exist pasaje scripturalecare vorbesc foarte clar

despre acest lucru. Deexemplu, Pavel afirm în



scrisoarea ctre credincioii

coloseni:i pe voi, care odinioar erai

strini i vrjmai pringândurile i prin faptelevoastre rele, El v-a împcatacum prin trupul Lui decarne, prin moarte, ca s v

fac s v înfiai înaintea

Lui sfini, fr prihan i fr

vin; negreit, dac rmânei

i mai departe î ntemeiai i

neclintii î n credin, fr s

v abatei de la ndejdea

Evangheliei , pe care ai



auzit-o, care a fost

propovduit oricrei fpturide sub cer, i al crei slujitor am fost fcut eu, Pavel (Col.1:21-23; subliniere

personal).Mai clar nu se putea. Numaiun teolog ar putea înelege

greit sau schimba înelesul

cuvintelor lui Pavel. Isus neva înfia

neprihnii dac vom

continua prin credin. Acest

adevr este reluat în Romani11:13-24, 1 Corinteni 15:1-2



i Evrei 3:12-14; 10:38-39,

unde se afirm foarte clar cmântuirea final depinde decontinuitatea credinei. Toate

conin prepoziia

condiional dac. Importana sfineniei

Îi poate pierde credinciosul

viaa venic datorit

pcatului? Rspunsul se afl în multe scripturi, cum ar ficele care urmeaz, i toategaranteaz c cei carepractic diferite pcate nu



vor moteni Împria lui

Dumnezeu. Dac uncredincios se poate întoarcela practicarea urmtoarelor pcate enumerate de Pavel,

atunci el îi poate pierdemântuirea final.

Nu tii c cei nedrepi nu vor

moteni Împria lui

Dumnezeu? Nu v înelai în

privina aceasta: nici curvarii ,

nici î nchintorii la idoli ,

nici preacurvarii ,nici malahii, nici sodomiii ,

nicihoii , nici cei lacomi ,



nici beivii , nici defimtorii ,

nici hrpreii nu vor

motenii Împria lui

Dumnezeu (1 Cor. 6:9-10;subliniere personal).

i faptele firii pmântetisunt cunoscute, i suntacestea: preacurvia, curvia,

necuria, desfrânarea,

î nchinarea la idoli, vrjitoria,vrjbile, certurile, zavistiile,mâniile, neî nelegerile,

desbinrile, certurile de partid, pizmele, uciderile,beiile, î mbuibrile, i alte



lucruri asemntoare cu

acestea. V spun maidinainte, cum am mai spus,c cei ce fac astfel de lucruri,nu vor moteni Împria lui

Dumnezeu (Gal. 5:19-21;subliniere personal).

Cci tii bine c nici

un curvar, nici un stricat, niciun lacom de avere, care esteun închintor la idoli, n-areparte de motenire în

Împria lui Hristos i a lui

Dumnezeu. Nimeni s nu v înele cu vorbe dearte; cci



din pricina acestor lucruri

vine mânia lui Dumnezeupeste oamenii neasculttori(Efes. 5:5-6; sublinierepersonal).

Observ c în fiecare cazPavel le scria cretinilor,avertizându-i. De dou ori i-a

avertizat s nu se lase înelai, indicând faptul c

era îngrijorat c uniicredincioi ar putea crede c

cineva poate practicapcatele enumerate i totui



s moteneasc Împria

lui Dumnezeu.Isus i-a avertizat uceniciicei mai apropiai Lui, Petru,

Iacov, Ioan i Andrei, cexista posibilitatea s fiearuncai în Iad dac nu sunt

pregtii pentru întoarcerea

Lui. Observ c urmtoarelecuvinte le erau adresate lor (vezi Marcu 13:1-4) i nuunei mulimi de credincioi:

ÄVegheai dar, pentru c nu

tii în ce zi va veni Domnul



vostru. S tii c, dac ar ti

stpânul casei la ce strajdin noapte va veni houl, ar

veghea i n-ar lsa s-isparg casa. De aceea,

ivoi [Petru, Iacov, Ioan i Andrei] fii gata; cci Fiul

omului va veni în ceasul încare voi [Petru, Iacov, Ioan i

Andrei] nu v gândii.ÄCare este deci robulcredincios i înelept, pe care

l-a pus stpânul su pesteceata slugilor sale, ca s ledea hrana la vremea



hotrât? Ferice de robul

acela, pe care stpânul su,la venirea lui, îl va gsifcând aa! Adevrat vspun c îl va pune peste

toate averile sale. Dar daceste un rob ru, care zice îninima lui: Stpânul meuzbovete s vin!» Dac va

începe s bat pe tovariilui de slujb, i s mnâncei s bea cu beivii, stpânul

robului aceluia va veni înziua în care el nu seateapt, i în ceasul pe



care nu-l tie, îl va tia în

dou, i soarta lui va fisoarta farnicilor; acolo va fi

plânsul i scrânireadinilor³ (Mat. 24:42-51;

subliniere personal).Morala? ÄPetru, Iacov, Ioani Andrei, nu fii ca slujitorul

necredincios din aceastpild.³[4]

Pentru a sublinia importana

cuvintelor pe care tocmai lespusese ucenicilor Si ceimai apropiai, Isus a



continuat imediat cu pilda

celor zece fecioare. La început, toate cele zecefecioare erau pregtitepentru venirea mirelui, dar

cinci dintre ele nu au fostpregtite pân la capt i aufost astfel excluse de lasrbtorirea nunii. Isus a

încheiat parabola cucuvintele: ÄVegheai dar

[Petru, Iacov, Ioan i Andrei],

cci nutii [voi, Petru, Iacov,

Ioan i Andrei] ziua, niciceasul în care va veni Fiul



omului³ (Matei 25:13). Altfel

spus ÄPetru, Iacov, Ioan i Andrei nu fii ca aceste

fecioare nechibzuite.³ Dacnu exista posibilitatea ca

Petru, Iacov, Ioan i Andreis fie gsii nepregtii, nu ar

fi fost nevoie ca Isus s îiavertizeze.

Isus le-a spus apoi pildatalanilor. Coninea acelai

mesaj ÄNu fii ca robul care a

avut un singur talant i carenu a fcut nimic cu ceea ce i-a încredinat stpânul,



neavând ce s îi arate la

venirea lui.³ La sfâritul pildeistpânul a spus: ÄIar pe robulacela netrebnic, aruncai-l în

întunericul de afar: acolo va

fi plânsul i scrânireadinilor³ (Mat. 25:30). Isus nu

putea transmite mesajul maiclar de atât. Numai un teolog

îi poate deforma înelesul.

Exista pericolul ca Petru,Iacov, Ioan i Andrei s fie

aruncai în întunericul de

afar dac nu erauasculttori pân la



întoarcerea lui Isus. Dac

exista aceast posibilitatepentru Petru, Iacov, Ioan i Andrei, atunci ea estevalabil i pentru noi. Aa

cum a promis Isus, numai ceice fac voia Tatlui Su dinceruri vor intra în Împria

Lui (vezi Mat. 7:21).[5]

Cei care propovduiesc odoctrin fals a siguranei

necondiionate i eterne

lucreaz clar împotriva luiHristos i îl ajut pe Satan, învându-i pe alii exact



opusul a ceea ce proclamau

Isus i apostolii. Eineutralizeaz pur i simpluporunca lui Isus de a faceucenici care s împlineasc

tot ceea ce a poruncit El,blocând crarea strâmtcare duce spre Rai ilrgind-o pe cea care ducespre Iad.[6] O alt doctrincontemporan care

combate ucenicizarea



Nu numai propovduirea

siguranei mântuirii

necondiionate îneal

oamenii, fcându-i s creadc sfinenia nu este esenial

pentru mântuirea final. idragostea lui Dumnezeueste de multe ori prezentat

într-o form ce neutralizeazucenicizarea. Pastorii pot fideseori auzii spunându-le

asculttorilor: ÄDumnezeu v

iubete necondiionat.³

Oamenii interpreteazsensul acestei afirmaii



astfel: ÄDumnezeu m

accept i m aprobindiferent dac ascult sau nude El.³ Totui, acest lucru nueste nici pe departe

adevrat.Muli dintre aceti predicatori

cred c Dumnezeu îi arunc

în Iad pe cei ce nu suntnscui din nou i aceast

convingere este absolut îndreptit. S ne gândim

puin la acest lucru. Î n mod

evident Dumnezeu nu îiaprob pe cei pe care îi



arunc în Iad. Deci, cum

putem spune c îi iubete?Oamenii care ajung în Iad,care sunt torturai pentru

totdeauna i sufer mânia lui

Dumnezeu, sunt ei iubii de

Dumnezeu? Crezi c ei i-ar

spune c Dumnezeu îiiubete? Cu siguran nu! Ei

sunt o urâciune înaintea Lui,tocmai de aceea îipedepsete în Iad. Nu îi

aprob i nici nu îi iubete. Aa stând lucrurile,dragostea lui Dumnezeu



pentru pctoii de pe

pmânt este o dragoste plinde mil,care este doar temporar, i nu o dragosteaprobatoare. El are mil de

ei, avertizându-i de judecataLui i dându-le posibilitateas se pociasc. Isus a muritpentru ei, oferindu-le astfelun mod prin care pot fi iertai.

Pân în acest punct i numai în acest mod am putea

spune c Dumnezeu îiiubete. Dar nu îi aprobniciodat. Nu simte



pentru ei aceeai dragoste

pe care un tat o simte fa

de copilul su. Din contr,Scriptura declar: ÄCum se

îndur un tat de copii lui,

aa Se îndur Domnul de cei ce se tem de El ³ (Ps. 103:13;subliniere personal). Deaceea putem spune cDumnezeu nu manifestaceeai compasiune fa de

cei ce nu se tem de El.

Dragostea lui Dumnezeupentru pctoi seaseamn mai degrab cu



mila pe care o are un

judector fa de un criminal

condamnat la pedeapsa cumoartea, cruia îi d înschimb sentina închisorii pe

via.Nu exist nici mcar unsingur caz în cartea Faptele

Apostolilor unde s semenioneze c cei care

propovduiau Evanghelia lespuneau celor nemântuii c

Dumnezeu îi iubete. Dincontr, predicatorii biblici îiavertizau de multe ori pe cei



care îi ascultau de mânia lui

Dumnezeu i îi chemau sse pociasc, spunându-lec Dumnezeu nu este deacord cu ei, c sunt în

pericol i c trebuie s facschimbri majore în viaa lor.

Dac le-ar fi spus celor cei îiascultau doar c Dumnezeu

îi iubete (aa cum fac muli

lucrtori contemporani) i-ar fiputut induce în eroare

determinându-i s cread cnu erau în nici un pericol, cnu îi adunau mânie asupra



capului lor i c nu era

nevoie s se pociasc.Ura lui Dumnezeu fa depctoi

Contrar afirmaiilor din zilele

noastre care proclamdragostea lui Dumnezeu fa

de pctoi, Scriptura ne

spune c Dumnezeu îi urte:

Nebunii nu pot s stea în

preajma ochilor Ti; Tu urti pe cei ce fac frdelegea, ipierzi pe cei mincinoi;



Domnul urte pe oamenii

care vars sânge i înal(Ps. 5:5-6; sublinierepersonal).

Domnul cearc pe celneprihnit, dar urte pe celru i pe cel ce iubetesilnicia (Ps. 11:5; subliniere

personal).ÄMi-am prsit casa, i Mi-am lsat motenirea, Mi-amdat pe iubita Mea în mâinilevrjmailor ei. MotenireaMea a ajuns pentru Mine ca



un leu în pdure, a mugit

împotriva Mea; i de aceeaoursc ³ (Ier. 12:7-8; sublinierepersonal).

ÄToat rutatea lor este laGhilgal; acolo M-am scârbit de ei . Din pricina rutii

faptelor lor, îi voi izgoni din

Casa Mea.N

u-i mai pot iubi ,toate cpeteniile lor suntnite îndrtnici³ (Osea 9:15;subliniere personal).

Remarc c toate acestepasaje scripturale nu spun



doar c Dumnezeu urte

ceea ce fac oamenii ± îiurte pe ei. Acest adevr arunc puin lumin asupra

clieului c Dumnezeu

urte pcatul, dar îl iubetepe pctos. Nu putemsepara o persoan de ceeace face. Ceea ce face

vorbete despre ceea ceeste. Astfel, Dumnezeu este

îndreptit s îi urasc pe cei

ce pctuiesc, nu doar pcatele comise de ei. DacDumnezeu îi aprob pe cei



care fac ceea ce El urte,

atunci este El Însuiinconsecvent. Întribunale,oamenii sunt

judecai pentru nedreptile

comise i tot ei primescpedeapsa care li se cuvine.Nu putem s urâmnedreptatea, dar s îiaprobm pe cei care o comit.Oamenii care sunt o urâciune înaintea lui

Dumnezeu



Nu numai c Scriptura afirm

c Dumnezeu îi urte peanumii oameni, dar declar,

de asemenea, c anumitecategorii de oameni pctoi

sunt o urâciune i o disgraie

înaintea Lui. Înc o datobserv c pasajelescripturale citate careurmeaz nu spun c ceeace fac aceti oameni este ourâciune înaintea lui

Dumnezeu, ci c ei î nii sunt o urâciune înaintea Lui. Nu ni se spune



c pcatele lor sunt o scârb

înaintea lui Dumnezeu, cic ei înii sunt o scârb înaintea Lui:[7]

Femeia s nu poarte îmbrcminte brbteasc,i brbatul s nu se îmbracecu haine femeieti; cci

oricine face lucrurile acesteaeste o urâciune înainteaDomnului, Dumnezeuluitu (Deut. 22:5; subliniere

personal).



Cci oricine face aceste

lucruri, oricine svârete onedreptate, esteo urâciune înainteaDomnului, Dumnezeului tu

(Deut. 25:16; sublinierepersonal).

ÄVei mânca pân i carnea

fiilor votri, vei mânca pân

i carnea fiicelor voastre. Vvoi nimici înlimile pentru

jertf, v voi drâma stâlpii

închinai soarelui, voi arunca

trupurile voastre moartepeste trupurile moarte ale



idolilor votri, i sufletul Meu

v va ur î ³ (Lev. 26:29-30;subliniere personal).

Nebunii nu pot s stea înpreajma ochilor Ti; Tu urtipe cei ce fac frdelegea, ipierzi pe cei mincinoi;Domnul urte pe oamenii

care vars sânge i înal(Ps. 5:5-6; sublinierepersonal).

Cci Domnul urte peoamenii stricai, dar este

prieten cu cei fr prihan



(Prov. 3:32; subliniere

personal).Cei cu inima stricat sunt oscârb înaintea Domnului,dar cei ce umbl fr prihan

Îi sunt plcui (Prov. 11:20;


Orice inim trufa este o

scârb înaintea Domnului;hotrât, ea nu va rmânenepedepsit (Prov. 16:5;subliniere personal).

Cel ce iart pe vinovat iosândete pe cel nevinovat,



sunt amândoi o

scârb înaintea Domnului(Prov. 17:15; sublinierepersonal).

Cum putem împca acestescripturi cu cele care afirmc Dumnezeu îi iubete pepctoi? Cum putem spune

c Dumnezeu îi urte pepctoi i c sunt o scârb înaintea Lui, dar c îi iiubete în acelai timp?

Trebuie s admitem cexist mai multe tipuri de



dragoste. Unul dintre ele

este necondiionat. Am

putea-o numi dragostemilostiv. Este o dragostecare spune: ÄTe iubesc în

ciuda faptului c ...³ Este odragoste care iubeteoamenii fr s in cont de

aciunile lor. Acesta este

genul de dragoste pe care îlare Dumnezeu pentrupctoi.

În contradicie cu dragostea

milostiv este dragosteacondiionat. Am putea-o



numi dragoste aprobatoare.

Este o dragoste care estecâtigat sau meritat. Esteo dragoste care spune: ÄTeiubesc datorit faptului c«³

Unii consider c dacdragostea este condiionat,

atunci nu este dragoste. Sau

o dispreuiesc deoarece

spun c este o dragosteegoist, spre deosebire dedragostea lui Dumnezeu.

Totui, adevrul este c iDumnezeu are dragoste



condiionat, dup cum vom

vedea în Scriptur. Astfel, nuar trebui sdispreuim dragostea

aprobatoare. Dragostea

aprobatoare este principalulmod de dragoste pe care îlmanifest Dumnezeu fa de

adevraii Si copii. Ar trebui

s ne dorim mult maimult dragosteaaprobatoare decât dragostea

milostiv a lui Dumnezeu.



Este dragostea

aprobat oar

e o dragosteinferioar?

Oprete-te puin i pune-i

urmtoarea întrebare: ÄCe felde dragoste a prefera saib oamenii fa de mine ±

dragoste

milostiv sau dragosteaprobatoare?³ Sunt sigur cai prefera ca oamenii s teiubeasc Ädatorit faptului

c³ decât Äîn ciuda faptuluic³.



Ai prefera s îi auzi soia

spunând: ÄNu am nici unmotiv pentru care s teiubesc i nimic din ceea ceeti nu m motiveaz s te

onorez³ sau: ÄSunt atâteamotive pentru care te iubesc,exist multe lucruri pe carele faci i pentru care teadmir³? Desigur, am preferaca soiile s ne iubeasc cu

o dragoste aprobatoare i

acesta este modul principalde dragoste care atrage iine cuplurile împreun.



Când nu este nimic de

admirat în soie sau so,

când dragosteaaprobatoare a încetat s maiexiste, puine csnicii

supravieuiesc. Dac

supravieuiesc, creditul se

duce în contul dragosteimilostive, care izvorte dincaracterul evlavios alpersoanei care o ofer.

Aa stând lucrurile, vedem

c dragostea aprobatoaresau condiionat nu este

deloc inferioar. În timp



cedragostea milostiv este

cea mai demn deoferit, dragosteaaprobatoare este cea maidemn de câtigat. Mai mult,

faptul c dragosteaaprobatoare este singurulgen de dragoste manifestatde Tatl fa de Isus o ridic

la loc de cinste. DumnezeuTatl nu a avut nici mcar unstrop de dragoste

milostiv fa de Isus,

deoarece nu a fost niciodat



ceva nedemn de dragoste în

Hristos. Isus a mrturisit:ÄTatl M iubete, pentru cÎ mi dau viaa, ca iari s o

iau³ (Ioan 10:17; sublinierepersonal).Vedem astfel c Tatl Îliubea pe Isus deoarece Isus

a ascultat de El pân lamoarte. Nu poate fi nimicgreit, ci chiar îndreptit

în dragostea

aprobatoare. Isus a câtigat



i a meritat dragostea Tatlui

Su.Isus a mai declarat c armas în dragostea Tatluiprin faptul c a ascultat deporuncile Lui:ÄCum M-a iubit pe MineTatl, aa v-am iubit i Eu pe

voi. Rmânei în dragostea

Mea. Dac pzii poruncile

Mele, vei rmâne în

dragostea Mea, dup cum i

Eu am pzit poruncile Tatlui Meu, i rmân î n dragostea



Lui ³ (Ioan 15:9-10; subliniere

personal).Mai mult, dup cum indicacest pasaj scriptural,trebuie s urmm exemplullui Isus i s rmânem îndragostea Lui pzindporuncile Sale. Este clar c

vorbete despre dragosteaprobatoare în acest pasaj,comunicându-ne c putem iar trebui s câtigm

dragostea Lui i c putem sne îndeprtm de dragosteaLui prin neascultarea fa de



poruncile Lui. Rmânem î n

dragostea Lui numai dac pzim poruncile Lui. Acestlucru este rar propovduitastzi, dar ar trebui s fie,

deoarece sunt cuvintele luiIsus.

Isus a confirmat dragostea

aprobatoare a lui Dumnezeunumai celor ce pzescporuncile Lui:

ÄCci Tatl î nsui v

iubete, pentru c M-ai iubit ,

i ai crezut c am ieit de la



Dumnezeu³ (Ioan 16:27;

subliniere personal).ÄCine are poruncile Mele i lepzete, acela M iubete; i cine M iubete, va fi iubit de

Tatl Meu. Eu îl voi iubi, iM voi arta lui«Dac Miubete cineva, va pzi

cuvântul Meu, i Tatl Meuî l va iubi . Noi vom veni la el, i

vom locui împreun cu el³(Ioan 14:21, 23; subliniere

personal).



Observ c în al doilea citat

Isus nu le promiteacredincioilor nededicai c

dac vor începe spzeasc cuvintele Lui Se va

apropia de ei într-un modspecial. Nu! Isus a promis coricine va începe s Îliubeasc i s pzeasccuvântul Lui, va fi iubit deTatl i c atât El cât i TatlLui vor veni i vor locui

împreun cu acea persoan,referire clar la naterea dinnou. Oricine este nscut din



nou Îi are atât pe Tatl cât i

pe Fiul care locuiesc în elprin prezena Duhului Sfânt

(vezi Rom. 8:9). Deci vedem înc o dat c cei care sunt

într-adevr nscui din nou

sunt cei care se pociesc icare ascult de Isus i suntsingurii care câtig astfeldragostea aprobatoare aTatlui.

Bineîneles, Isus înc mai

pstreaz dragosteamilostiv pentru cei carecred în El. Când sunt



neasculttori, este gata s îi

ierte dac îi mrturisescpcatele i îi iart pe ceilali.

Concluzia

Toate aceste lucruri ne spunc Dumnezeu nu Îi iubetecopiii care ascult de El cuaceeai dragoste cu care îi

iubete pe pctoi. El îiiubete pe pctoi doar cuo dragoste milostiv iaceast dragoste estetemporar, fiind valabilpân când mor. În acelai



timp în care îi iubete cu

o dragoste milostiv, îiurte cu o ur ce izvortedin neaprobarea caracteruluilor. Iat ce ne înva

Scriptura.Pe de alt parte, Dumnezeu

Îi iubete copiii mult mai

mult decât pe cei care nusunt nscui din nou. În

primul rând îi iubete cuo dragoste

aprobatoare deoarece s-aupocit i lupt s împlineasc poruncile lui



Isus. Pe msur ce ei devin

din ce în ce mai sfini, El are

din ce în ce mai puine

motive s îi iubeasc cuodragoste milostiv i din ce

în ce mai multe motive s îiiubeasc cu o dragosteaprobatoare, exact ceea ce

îi doresc i ei.

De asemenea, aceste lucrurine mai spun i c imagineadragostei lui Dumnezeu

descris de muli predicatori

i învtori moderni induce

pe muli în eroare i este



neadevrat. Ia-i un timp

pentru a evalua în luminaScripturii urmtoarele clieefamiliare despre dragostealui Dumnezeu:

1.) Nimic din ceea ce faci nu Îl poate determina peDumnezeu s te iubeasc

mai mult sau mai puin decât

o face deja.

2.) Nimic din ceea ce faci nu Îl va putea determina peDumnezeu s înceteze s temai iubeasc.



3.) Dragostea lui Dumnezeu

este necondiionat.4.) Dumnezeu ne iubete petoi la fel.

5.) Dumnezeu îi iubete pepctoi, dar urte pcatul.

6.) Nimic din ceea ce faci nupoate câtiga sau meritadragostea lui Dumnezeu.7.) Dragostea lui Dumnezeufa de noi nu este

condiionat de

performanele noastre.



Fiecare dintre afirmaiile de

mai sus pot induce în eroaresau sunt pur i simpluneadevrate, întrucâtmajoritatea neag

complet dragosteaaprobatoare a lui Dumnezeui multe descriugreit dragostea Luimilostiv.

Referitor la afirmaia (1),

credincioii pot face cevacare s Îl determine pe

Dumnezeu s îi iubeasc cuodragoste aprobatoare maimare: pot fi mai asculttori.



i pot face ceva care s Îl

determine s îi iubeasc cuo dragoste aprobatoare maimic: pot fi neasculttori. Înceea ce îi privete pe

pctoi, exist ceva ce Îlpoate determina peDumnezeu s îiiubeasc mai mult : pocina.

În acest caz ar câtiga dragosteaaprobatoare a lui Dumnezeu.

i exist ceva ce L-ar puteaface pe Dumnezeu s îiiubeasc mai puin: moartea.



În acest fel vor pierde

singurul gen de dragoste pecare îl manifesta Dumnezeufa de ei,dragostea

milostiv.

Referitor la afirmaia (2), un

cretin ar puteapierde dragostea

aprobatoare a lui Dumnezeuprin practicarea pcatului,punându-se în poziia de a

experimenta

doar dragostea Lui milostiv.i din nou, necredinciosul ar putea s moar i s curme



astfel dragostea milostiv a

lui Dumnezeu, singuradragoste pe care amanifestat-o Dumnezeu fa

de el.

Referitor la afirmaia

(3), dragostea aprobatoare alui Dumnezeu este cu

siguran condiionat. i

chiar idragosteamilostiv este condiionat

de existena persoanei în

cauz. Dupmoarte, dragosteamilostiv a lui Dumnezeu se



sfârete, deci este

condiionat prin faptul c

este temporar.

Referitor la afirmaia (4), este

foarte probabil ca dragostealui Dumnezeu s nu semanifeste fa de toi la fel,

deoarece Dumnezeu îi

aprob sau dezaprob petoi, pctoi sau sfini, la

niveluri diferite. Dar estefoarte adevrat c dragostea

lui Dumnezeu nu esteaceeai pentru pctoi ca ipentru sfini.




Dumnezeu îi urte i pepctoi i pcatele lor. Ar fimai corect s spunem c pepctoi îi iubete cu

o dragoste milostiv i curte pcatele lor. Dinpunct de vedere al dragostei aprobatoare, îi urte.


oricine poate i toi ar trebui

s câtige dragostea

aprobatoare a lui Dumnezeu,dar desigur, nimeni nu Îipoate câtiga dragostea



milostiv, deoarece este

necondiionat.Iar referitor la afirmaia

(7), dragostea milostiv a luiDumnezeu nu estecondiionat de performane,

dar dragostea Lui aprobatoar e este.

Toate acestea ne spun cucenicizatorul autentic ar trebui s prezinte dragostealui Dumnezeu într-un modadecvat, aa cum estedescris în Biblie, deoarece



nu dorete s fie nimeni

indus în eroare. Numaioamenii pe care Dumnezeu îi iubete aprobator vor intra în Rai, iar Dumnezeu îi

iubete aprobator numai pecei care sunt nscui din nou

i ascult de Isus.Ucenicizatorul autentic nupropovduiete niciodatceea ce ar putea îndeprtaoamenii de sfinenie. Scopul

lui coincide cu scopul luiDumnezeu, acela de a face



ucenici care s împlineasc

toate poruncile lui Hristos.coninut | capitolul


[1] PropovduireaEvangheliei de ctreevangheliti ar trebuiconsiderat o form de

învtur i nu exist nici un

dubiu c evanghelitii trebuies proclame o evanghelie



exact din punct de vedere

biblic.[2] Nu toi credincioii au

responsabilitatea de a înva

public grupuri de oameni, dar toi au responsabilitatea de

a-i înva ucenicii în cadrul

relaiile personale (vezi Mat.

5:19; 28:19-20; Col. 3:16;Evrei. 5:12).

[3] Spun Ädac³, deoareceaceia care sunt lupi în pielede oaie sunt clar Älucrtori³ale cror motivaii sunt



egoiste, iar acetia vor fi

aruncai în Iad. Presupun c

ceea ce îi difereniaz de

lucrtorii adevrai care au

motivaii greite este

gravitatea motivaiilor.[4] În mod surprinztor, unii

învtori care nu pot ignora

realitatea c Isus îi avertizacei mai apropiai ucenici i

c slujitorul nechibzuitreprezenta în mod evident

un credincios, spun c loculunde este plânsul iscrânirea dinilor se afl la



marginea Raiului. Acolo,

credincioii nechibzuii îi vor

plânge temporar pierderearsplatei pân când Isus leva terge lacrimile i îi va

primi în Rai![5] Desigur, credincioii carecomit un singur pcat nu îi

pierd imediat mântuirea. Aceia care se roag pentruiertarea pcatelor lor suntiertai de Dumnezeu (dac

iart i ei pcatele altora împotriva lor). Cei care nucer iertarea lui Dumnezeu se



pun în pericolul de a fi

disciplinai de Dumnezeu.

Numai prin împietrirea inimiila disciplinarea luiDumnezeu ric credincioii

s îi piard mântuirea. Vomdiscuta mai pe larg subiectuldisciplinrii lui Dumnezeu

într-un alt capitol.

[6] Aceia care înc nu suntconvini c un cretin îipoate pierde mântuire, s

citeasc urmtoarele pasajedin Noul Testament: Mat.18:21-35; 24:4-5, 11-13, 23-



26, 42-51; 25:1-30; Luca

8:11-15; 11:24-28; 12:42-46;Ioan 6:66-71; 8:31-32, 51;15:1-6; Fapte 11:21-23;14:21-22; Rom. 6:11-23;

8:12-14, 17; 11:20-22; 1 Cor.9:23-27; 10:1-21; 11:29-32;15:1-2; 2 Cor. 1:24; 11:2-4;12:21-13:5; Gal. 5:1-4; 6:7-9;Fil. 2:12-16; 3:17-4:1; Col.1:21-23; 2:4-8, 18-19; 1 Tes.3:1-8; 1 Tim. 1:3-7, 18-20;

4:1-16; 5:5-6, 11-15, 6:9-12,17-19, 20-21; 2 Tim. 2:11-18;3:13-15; Evr. 2:1-3; 3:6-19;



4:1-16: 5:8-9; 6:4-9, 10-20;

10:19-39; 12:1-17, 25-29;Iacov 1:12-16; 4:4-10; 5:19-20; 2 Pet. 1:5-11; 2:1-22;3:16-17; 1 Ioan 2:15-28;

5:16; 2 Ioan 6-9; Iuda 20-21; Apoc. 2:7, 10-11, 17-26; 3:4-5, 8-12, 14-22; 21:7-8;22:18-19. Textele folositedrept dovad în favoareadoctrinei siguranei mântuirii

necondiionate i eterne sunt

scripturi care doar subliniazcredinioia lui Dumnezeu înceea ce privete mântuirea



i nu spun nimic despre

responsabilitatea oamenilor.De aceea trebuie interpretatearmonios, în raport cucelelalte scripturi menionate

mai sus. Doar pentru cDumnezeu promite c va ficredincios nu înseamn ctoi ceilali vor fi considerai

credinioi. Doar pentru cpromit soiei mele c nu o voi

prsi niciodat i îmi in

promisiunea, nu îmigaranteaz faptul c ea num va prsi niciodat.



[7] S-ar putea obiecta c

toate aceste pasaje dinScriptur care arat ura iscârba lui Dumnezeu fa de

pctoi sunt extrase din

Vechiul Testament. Atitudinea lui Dumnezeu fa

de pctoi nu s-a schimbattotui de la Vechiul la NoulTestament. Întâlnirea lui Isuscu femeia cananeanc dinMatei 15:22-28 este un

exemplu excelent al atitudiniinou-testamentale a luiDumnezeu fa de pctoi.



La început, Isus nici mcar

nu a rspuns struinelor ei

i chiar a comparat-o cu uncâine. Credina ei persistent

a fost motivul pentru care i-a

artat îndurare. Atitudinea luiIsus fa de crturari i

farisei cu greu ar putea ficonsiderat drept rezultatuldragostei aprobatoare (veziMat. 23).

Ucenicizare intensa

Documents

Transcript of Ucenicizare intensa