д ш шіх. - u . 49. 2 Sei exemplarul Duminica ,Ь üecauione і ш

Universul Literar PREŢUI ABONAMENTULUI In taiă: pe on an 100 l e i . in străinătate pe un an 200 l e i . —

După cutremurul din Japonia

împărăteasa Sadako vizitează un spital unde midi sinistraţi o aşteaptă îngenuchiati.

• _ Nr. 49. y UNI VEKSUL LI l 'riKAK

A V R i T "ff.*" TSF

П

SB Fedra indică-.. Acest poem samserit s tă alături

ae Sacontala lui Kalidassa, şi întrece ln măreţie dramatică creaţiunile lui Euripide, Cforneiiie lşi Shakespeare, rtupă cum ne spun cei cari au avut norocul să-1 citească pe foile de pal­mier ale străvechilor scrieri.'

Avri ta e povestea unui proscris, care roagă un nor ca. în drumul său, *ă se abată peste satul celui surghiu­n i t şl părinţilor, fraţilor, prietinilor, dar mai ales iubitei, sa le ducă veş­tile lui din exil.

E fin, e mătase bronzată ca şi chi­pul filosofilor Indiei.

Dar de ce mi-e gândul la Avrita tocmai azi ?

E firesc şi e sincer să cuget la lite­r a t u r a bogată din alte vremuri, la vorbele simple dar cu aripi ale cân­tăreţilor antici.

O fac aceasta ca îndemn — lamură "din sufletul meu. — tinerimei de azî, ; care ar fi bine să revină la vechile isvoare, unde nobleţea sufletului curge în valuri.

De când învăţământul clasic a fost răpi t şcoalelor. materialismul se des­t r a m ă peste suflete ca o destrăbăla­re, şi deaceia sufletul nu mai află sprijin sub soare

îndă ră t spre clasici !... I a t ă lozinca regenerărei sufle­

teşti . Poesia clasică din Cântarea cân­

tărilor, ca şi din poemele indice, din literatura chineză ca şi aceia din vechile biblii, străluceşte prin colo­ritul sugestiv al imaginei şî prin a-dâncml etic şi estetic al cugetăreî, prin puterea învăluitoare a simţirei ca şi prin acel fior câmpenesc ce-1 strecoară în suflete.

Ia tă de ce am ales ca pretext poe­mul indic Avrita. ca să-mi exprim mâhnirea că văd tinerime, al cărei avânt ar putea să scuture ninsori de iubire, pe pământ, dar care, to­tuşi, ee mistuie în ' fiori ce nu prea miroasă a brazdă de ogor sănătos .

Nu ştiu când va veni desrobitorul 'de cătuşele formelor reci şi searbede do azi, ca să arunce peste suflete hla-misui ceresc al artei suverane-

Poa te că nu s'a născut încă. dar atunci când va veni, odată cu el vor pogorî de pe cruce aţâţ i eroi răstig­niţi pe nedrept . Şi oamenii se vor face, poate, ma i buni, căci aceasta c-Mp misiunea ce­lor aleşi.

L. I.

Zilele t r ecu te o femee — r u s o a i c ă de o-r i g ină - d o m i c i l i a t ă în P i a t r a N e a m ţ , d i n ge­lozie, a i ă t a t o rgane le gen i t a l e a le so ţu lu i său, i". c â n d v i c t ima d o r m e a .

In z iare se poves teş te : „ I n sp re z iuă, fe-m e e a pi e i a c â n d u - s e că-1 m â n g â e şi ' l s ă r u t ă pe obraji , а scos u n cu ţ i t de b u c ă t ă r i e ile зиі> p e r n a , cu care i-a i a i a t o rgane le gen i ta le" .

Cr imina la , d in P i a t r a - N e a m ţ a s ă v â r ş i t a-ceas tă fap tă s u b i m p e r i u l geloziei . F i r e ş t e că a c e a s t a gelozie a a v u t u n ca r ac t e r specia l , de oarece n u m a i obses i tmea pa to log ică poato s ă dictoze a s e m e n e a a c ţ i u n i .

F a p t u l d ive r s de m a i s u s p u n e în d i scu ţ i e m a n i i o s t a ţ i u n i l e cu r ioase de s a d i s m ale a m o ­r u l u i pas iona l . I n a m o r u l pas iona l , c a n t r a -r i a t , se p roduc , adese ori f enomene de o rd in pa to logic . L i t e r a t u r a şi p i c t u r a a u popu la r i ­zat cazul He rod iade i .

E r o i n a d in tab lou l lu i B e r n a r d i n o L u i n i , e s imbolul grozav a l a m o r u l u i pas iona l con t r a ­r ia t , cu. u n p r o n u n ţ a t c a r ac t e r de s ad i sm. He-r o d i a d a iubeş te pe profe tu l Ion.

A m o r u l p a s i o n a l a l fecioarei e c o n t r a r i a t ş i b ic iu i t cu s a r c a s m de a sce tu l d in p u s t i u .

N u U e r o d i a d a se r ă z b u n ă , ci a m o r u l u l t r a ­g ia t î n p res t ig iu l său . E r o i n a a n t i c ă po run ­ceş te c ă l ă u l u i să t a e capu l î n c ă p ă ţ â n a t u l u i ş i v i r t u o s u l u i profet . O d a t ă c r i m a s ă v â r ş i t ă ; o d a t ă capu l p ro fe tu lu i , d e s p ă r ţ i t de t r u p , Ue­r o d i a d a se a p l e a c ă şi soarbe cu p a t i m ă o să­ru ta i " , de pe buze le înc l e ş t a t e de m o a r t e a le i u b i t u l u i .

C a p u l fecioarei î n e b u n i t ă de a m o r şi c r imă , e, to tuş i , f e rmecă to r . G u r a e ro ine i e vo lup toa­sa ; p ă r u l s ă u e r o ş u ca o l i m b ă de loc ; o-chii r .fgri . ca p ă c a t u l , a r u n c a scl ipir i de oţel H e r o d i a d a n ' a în ţe les rezerve le şi r evo l t a s f â n t u l u i . L a p r o v o c a ţ i u n i l e fecioarei, profe­tu l a r ă s p u n s p r i n o ind i fe ren ţă , s u p r e m , in­j u r i o a s ă .

Şi a m o r u l pa s iona l u l t r a g i a t a u r m ă r i t s ă

1 01 , 3 f П D í t í S — de H e n r y K t s t e r a a e c k e r s —

— Domnule preşedinte, protestez ; Cu tot respectul ce vi-j datorase, sunt nevoit să vă spun că deducerile d-v nu au nici un sens. Da, da, vă asigur..

Felul cum înţelegeţi sa mă intero­gaţi este de o naivitate nespusă. Vreţi să dovediţi, nu e aja, că am devenit un hoţ, fiindcă din copilărie am avut .tot felul de instincte rele... CV pros­t ie !

De altfel nu vreau să vă m ă misti­fic. Nu simt acela pe care îl credeţi... Mi-am dat un nume fals. Ancheta pe Care vă bizuiţi să referă la altcineva işi nici de cum la mine, astfel că siste­mul d-v a dat greş. N 'am să vă spun cine sunt. Asta nu vă priveşte. Po ţ i face cu persoana mea oe vrei. dar nu­mele care aparţ ine unei familii cât se poate de onorabile, nu vă poate interesa.

La drept vorbind am fost un băiat foarte cinstit, foarte drăguţ, care manifesta cele mai bune sentimente şi care părea ma i de grabă menit să devină magistrat decât pungaş de buzunare.

Domnule preşedinte. înţelegeţi o-3a t ă pentru to tdeauna că nu te naş t i nici hoţ, nici om cinstit. Viaţa «e însărcinează cu orânduirea asta. Ea organzează concursuri de împre­jurări cari te duc pe un drum pe care poate nici nu J'ai visat.

I a t ă bună oară cum mi-am făcut eu cariera :

poscacir. o sa t i s fac ţ ie , c h i a r de o rd in sad ic . Să-r u î u r c a He rod i ade i , d u p ă m o a r t e a i u b i t u l u i , n u o aceea a c o r d a t ă de «sentimentul i z v o r â t d i n p i e t a t e , ei aceea d i c t a tù a m o r u l p a s i o ­n a l . A m o r u l se ne l in i ş t e ş t e m fa ţa unei zgâ-r â c t i r i , d a r tot el n u se î n s p ă i m â n t ă de m o a r ­te şi u m i l i n ţ ă . Cazul Mesa l ine i e cazul a m o ­r u l u i pas iona l , ca re î n f r u n t ă şi c b i a m ă urni* i in ţ a . Ş i aces t a m o r e de o rd in sad ic .

Mesa l ina , î n t o \ ă r ă ş i t ă de conf idenţa sa — o f a imoasă p r o s t i t u a t ă d i n R o m a — p ă r ă s e a palatul Cezar i lor ca să g u s t e p lăcer i l e a m o r u ­lui p a s i o n a l î n loca lu r i l e cele m a i p ros t r e p u ­t a t e d in ce ta t ea e t e rnă .

J u v e n a l şi P l i n i u a poves t i t a v e n t u r i l e Mesa l ine i .

(Tune p r u r i g o ш і г а е i m p a t i e n s , t u n e i e m i -n a s implex etc., d i n s a t i r a Vl-a de J u v e n a l ) .

Un episod d in v ia ţa Mesa l ine i e astfel des­cr is de poetul francez T h o m a s :

„ E i e n n e p e u t r é p r i m e r î ' a r d e u r qu i l a to-u n r . e n e .

Vu l i t d u r e t g ross ie r c h a r m e p l u s ses re ­g a r d s .

Que l 'ore i l ler de p o u r p r e où d o r m e n t les Césars. . .

„Lilv! q u i t t e à r eg re t ces i m m o n d e s p a r u i a : Ses sens son t f a t i gués , m a i s n o n p a s as ­

souvis . . ." Cu toa te că poe tu l francez, ca şi sc r i i to r i i

r o m a n i , J u v e n a l şi P l i n i u , a i n s i s t a t a s u p r a maniJ ' e s la ţ iun i lo r de i s t e r i s m erot ic a le Me­sa l ine i , se d e s p r i n d e î n s ă c a r a c t e r i s t i c a a m o ­r u l u i pas iona l de o rd in pa to logic , p r i n pre­zen ta e l e m e n t u l u i sad ic .

Gri s a l a poe ţ i l o r e a t u n c i când ei se ocupă în ve r su r i l e lor de m a n i f e s t a ţ i u n i l e pa to lo­gice a le a m o r u l u i p a s i o n a l şi t r a t e a z ă amo­r u l ca o v i r t u t e , s a u ca o p a s i u n e un i fo rmă în evo lu ţ i a sa .

K, S e i ş a n u

P e la vârsta de 25 ani am venit din străinătate, să petrec la Paris . A-veam o avere destul de frumuşică pe caro am cheltuit-o înt r 'un chip pros­tesc, la curse, la tripouri şi în caba­ret urile de noapte.

• Int r 'o zi cineva bătu la uşa mea dis

de dimincaţă.Locuiam pe atunci în-t r ' um mare hotel cosmopolit. Am deschis şi m ' a m pomenit în faţa unui t ână r îmbrăcat sărăcăcios, foarte u-mil şi ne spus de îngrijorat, care îmi spuse că are să-mi facă o comunica­re gravă. La comunicare asta punea însă o condiţie :

— Sunteţ i ші gentilom şi incapa* bil de a nu vă ţ ine cuvântul. Vă cer aşa dar cuvântul că mă veţi lăsa să plec fără să mă arts taţ i de înda tă ce vă voi fi expus scopul ce m 1 a adus aci.

Mi-am dat cuvântul. F ă r ă alte pre-cauţiuni oratorice necunoscutul zise:

— Iată- despre ce e vorba : Dumi­neca trecută, la cursele delà Auteuil vi s'a furat ceasul, lanţul şi câteva bijuterii. Eu am dat lovitura. N 'am putu t însă să şterpelesc portofelul... L a drept vorbind debutez, sau mai de grabă lucrez pe cont propriu, aşa că n ' am pu tu t să-mi asigur complicita­tea unui hoţ serios care să vândă obiectele furate. I n condiţiunile as­tea mi-e cu neput in ţă să vând obiec­tele d-v. ma i ales că după toa te pro­babilităţile sunt semnalate. . .

— Da, ai dreptate, am întrerupt . - Bine, am hotăr î t aşa dar că era

mai simplu şi mai sigur să vi le res-

Duminică 16 De embrie ІУ23.

ti tui contra unei recompense pe care o veţi fixa d-v. înşivă. Orice ostenea­lă trebuie răsplăti tă. Poftim lucrurile {i daţi-mi o sută de franci.

Mirat Г а т întrebat cum de a aflat unde stau.

Atunci el mi-a spus că m 'a urmări t delà curse până la hotel ; de altfel numele meu era gravat în inferiorul ceasornicului aşa că i-a fost uşor să m ă găsesască.

Un lucru mă mai intriga : dexteri­t a t ea admirabilă cu care îmi şterpcli-ee lucrurile.

— Ascultă tinere, i-am zis, uite cei o sută de franci pe cari ţii dato-resc. la care aş mai adaogă cu plăce­re zece napoleoni dacă binevoeşti să-mi arăţ i procedeul d t a l e . Plătesc bani peşin.

— Bine, zise necunoscutul repede.~ P u n e ceasul în buzunar... Aşa. In de­finitiv lucrul nu e aşa greu cum crezi. E oul lui Columb... In fine să presu­punem că suntem la curse... Cai sunt ga ta de plecare.... Toa tă lumea se înghosuieste nerăbdătoare. . . . Ridică chi... Şi acum unde îţi "este ceasul ?.. I n buzunarul meu. dragă domnule... Bun... Să mai repetăm odată expe­rienţa. . . Aşa.. Gata~. Acum încearcă şi d-ta... Nu aşa... încă odată... Mai sus mâinele... îndreaptă privirile îu-tr 'a l tă parte.. . Bun...

Domnule preşedinte, procedeul era extrem do ingenios, aşa că lecţia asta mi-a rămas adânc întipărită în minte.

. • u t recut de atunci câţiva ani... Mi-am risipit toa tă averea şi m'am vă zut 1 a u n i n om ont d at pe drn muri. Ne învăţa t cu munca, am fost în nepu­t in ţă de a-mi câştiga existenţa. Cu toate astea n'am fost lipsit de bună voinţă, vă rog însă să credeţi că nieă-eri n 'am putut găsi o slujbă : n'a-veara cunoştinţe speciale.

Atunci într 'o bună zi, — puneţi-vă în locul meu. domnule preşedinte,— într 'o zi ducându-mă să petrec, câte­v a ceasuri Ia cursele delà Anten il. m ' am întors cu un ceasornic.

De atunci am înaintat şi. mi-am făcut o situaţie. Mi-am crcat 'o. dar nu mi-am ales'o. întâmplarea şi nu­mai întâmplarea a făcut totul, iar nici de cum instinctele, aşa cum sus­ţ ineţi d-v...

Mă rog ? Da. domnule preşedinte am terminat. Bine. bine. iată că ara luat ІОС. . . T rad . de C A. I. G.

RONDELM DOINEI O, doină, doină cântec drg. Cu versa-ţi ai înviorat ~$2~ Trecutul nostru sb laumai. Pe dei'uri, prin păduri de fag.

In goana timpului pribeag Destule răni ai vindecat Cu versul tău înviorat, O do nă,. doinû, cântec drag.

Românului, de mult iobag. Speranţa cerului i-ai dût Să cânte astăzi liberat La casa lui duios, in prag, O, doină, doină căniec drag !

Seb. H o r t o p a n

Din literatura s i r ă s i u i ă

li •

O scurtă caracteristică N u m e l e sc r i i t oa re i suedeze a p ă t r u n s ş i la

noi , u n d e , d i n c â n d in c â n d a p a r î n rev i s t e şi z ia re u n e i * d i n sc r ie r i l e ei. Şi t o tu ş i e a es te p u i i n cunoscu tă , de şi m e r i t ă s ă fie câ t m a i b ine ş t iu tă , dc oarece şi sc r i su l ei şi b iogra f i a ei sunt. i n t e r e s a n t e .

Necunoscu tă p â n ă a c u m 25 de a n i în u r m ă , ea a deven i t d e o d a t ă o ce lebr i ta te e u r o p e a n ă .

P â n ă a c u m 25 de ani , S e l m a Lagerloff a t r ă i t ca i n s t i t u t o a r e în t r ' o loca l i t a te d in nor ­du l Suedei , care este j u m ă t a t e de a n com­plet, izolată de l u m e , în s a t u l L a n d s c r o n . D a r t i m p u l trăit, aci n u i-a fost z ada rn i c , căci ac i s'a dezvo l ta t to t t a l e n t u l şi fan tez ia sa , F e r m a M a r b a k k , cu c lăd i r i l e ei mic i şi cu copaci înna l t i , a c e a s t ă fostă f e rmă a p reo tu ­lu i d i n loca l i ta te , î n ca re î n s ă r e s p i r ă t ă c e r e a şi pacea , era p l ină de legendele t r e c u t u l u i , d e o a m e n i şi î n t â m p l ă r i l e ca re p u t e a u să se dezvol te n u m a i î n t r ' o astfel de t a r ă şi î n con­di ţ i i le ace lea de v ia ţ ă . De m u l t e or i în scr ie ­r i le Selmei Lagerloff se pomeneş t e de o fe­t i ţ ă care iubeş te b a s m e l e . Aceas tă fe t i ţă era ca

p e n t r u c rea ţ i e . F e t i ţ a se î n d e p ă r t a de cercul ei, S'> confunda cu t o t ce a u z e a ş i t r a n s p o r t a aces te poveş t i î n suf le tu l ei, t r ă i n d viata! e ro i lor lor.

P u ţ i n câ te p u ţ i n s 'a a d u n a t în m i n t e a t k n e r e i î n v ă ţ ă t o a r e o c o m o a r ă î n t r e a g ă de fapte ca r e n u a ş t e p t a u decâ t s ă se î n t r u c h i p e z e î a poveş t i .

„A fost o poves te c a r e voia să a p a r ă pe lu­m e a aceas t a ş i ea a fost poves t i t ă , s p u n e Sel­m a Lager loff în au tob iogra f i a ei. Dar a c e a s t ă poves te n ' a fost a ş a de repede poves t i t ă .

A sc r i s Lagerloff î ncă d i n p r i m i i a n i a i ado­lescenţei , ş i a sc r i s de toa te , d r a m e , v e r s u r i , poeme, d a r toa te aces tea le sc r ia p e n t r u ea . Tot ce scr ia î n s ă n u o sa t i s făcea şi ca dis­t inge aceea ce scr ia .

Sufe r in ţe le şi f r ă m â n t ă r i l e c r ea toa re p r in care a t r e c u t p â n ă a t i p ă r i t cea d i n t â i ca r t e a ei „ P o v e s t e a de sp re Ghes ta B e r l i n a " n i le p o r ö s e s t e Lagerloff î n au tob iogra f ia ei. Ea nu m a i p u t e a sufer i m e d i u l î n care t r ă i a şi cre­d e a că o d a t ă cu s c h i m b a r e a lui , cu d o b â n d i ­r e a u n e i educa ţ i i m a i ser ioase, u n e i cui*uri

S e l m a L a g e r l o f f

П

B ă t r â n a oi m a m ă m a r e a v e a o c o m o a r ă de aces te b a s m e şi când v i i t oa r ea sc r i i toa re le a s c u l t a ele se transfoi*mau în rea l i t a t e , i a r r ea ­l i t a t e a în vis . Aşa, o d a t ă în a j u n u l Crăc iu ­nul u i, m a m a m a r e a povestit, nepoa t e i sa le de m i n u n a t a n o a p t e când s'a n ă s c u t M â n t u i t o r u l î n Be t l cem şi poves tea a r ă m a s a d â n c în sufle­tu l s im ţ i t o r al cop i lu lu i p e n t r u că m a i t â r ­ziu să se în t rupeze în poeticele „Legăr i le desp re Chr i s tos" .

L' i r u g ă m i n t e a de a-şi scrie au tob io log ia sa t a g a r l ö í f a r ă s p u n s :

Nu pot smiae n i m i c nou, n u m a i l u c r u r i vechi , a p r o a p e u i t a t e . Po t po­vesti , c u m noi copii i , a şeza ţ i pe b r ânc i , in ju ral poves t i toa re i cu p ă r u l c ă r u n t , o ascul­t a m ; s a u c u m în c a m e r a m a r e a se rv i to r i lo r în j u r u l c ă m i n u l u i e n o r m se a d u n a u l u c r ă t o r i ş i t r e c ă t o r i ş i v o r b e a u î n t r e ei i a r a b u r i i se r i d i c a u de pe h a i n e l e lor u m e d e ; s a u c u m în sa lon î n t r ' u a fotoliu, a d â n c şedea b ă t r â n u l m o ş i e r ş i n e poves tea d e zi lele t r ecu t e . "

I n as t fe l de seri de i a r n ă s 'a d e ş t e p t a t fan­tezia t i ne re i fete şi a p r i m i t p r i m u l imbo ld

m a i a d â n c i v a p u t e a r e a l i z a ceea ce zăcea Iii suf le tu l ei.

De aceea o v e d e m însc r indu- se în s e m i n a r u l pedagogic d in Kar l s rkon , unde l uc r ează mul t , cunoaş t e c a m e n i i ş i î m p r e j u r ă r i l e m a i bine , d a r „poves tea ca r e voia să a p a r ă " n u î i eşea d in m i n t e şi a sosi t foar te t â rz iu , t i m p u l când a t r ebu i t s'o poves tească .

Acest t i m p a fost cel m a i greu d in v i a ţ a ei. P r o p r i e t a t e a în care 'ş i-a p e t r e c u t cop i lă r i a a f >st vftndtttS, ea t r e b u i a să-ş i ia r ă m a s b u n de la ea. Ş i i a t ă în a junu l aces te i d e s p ă r ţ i r i ea s a a p u c a t să scr ie toa te a m i n t i r i l e casei aces­t ea pe care o p ă r ă s e a , să poves t ească toa tă fer ic i rea şi l u m e a a c e s t o r zile t r ă i t e în cel ma i f rumos pe isag iu , cu cel m a i f rumos lac şi \v care s-; og l indeau cei m a i f rumoş i m u n ţ i .

Aşa . fu ră scr ise cele d i n t â i pag in i d in cea d i n t â i ca r t e a ei şi p e n t r u î n t â i a o a r ă Lager­loff fu m u l ţ u m i t ă de ceea ce a scr is .

C a r t e a a c e a s t a Gher ta Berl ina; a p ă r u în 1891, i a r în 1894 a p ă r u v o l u m u l de poveşt i „Legă­t u r i l e n e v ă z u t e " . A m â n d o u ă că r ţ i l e îi a u a d u s gle-ria şi c h i a r bogă ţ ia . Regele Sued i e i i-a pua

4 . — Nr. 49. UNIVERSUL LITERAR Duminică 16 Dece.i

la d ispozi i ţe pos ib i l i t a t ea de a că lă to r i . Lager« löff p l eacă î n I t a l a , u n d e scr ie c a r t e a „Minu­nile Iui Antichrist", care c u p r i n d e t a b l o u l ,

, une i vieţi p l i n ă de colorit , a l u n u i t r i b c a r e . t răeş to pe p ă m â n t u l i t a l i an , la p ic ioa re le u -n u i v u l c a n eno rm, şi care este a ş a de m a e s t r u r ' da t . încât în t o a t ă l i t e r a t u r a i t a l i a n ă n u se găseşte o descr ie re m a i b u n ă şi m a i exac tă .

D u p ă î napoe rea d i n I ta l ia , Lagerlöff, -scrie „Bani i d-Iui Arno", „Legendele une i ferme boercşti". i Reuş ind să-ş i r ă s c u m p e r e p r o p r i e t a t e a e i d r a g ă de là Morbak , ea se i n s t a l ează î n c a s a î n cave ş t a p e t r e c u t ado lescen ţa . Aci ea se d e d ă s t u d i u l u i i s to r ie i Sued ie i ş i d e sub p a n a e i a p a r poveş t i l e „Reginei Knngahel l i" în c a r e se desc r iu î n t a b l o u r i f an ta s t i ce t r e c e r e a S u e ­diei deja p ă g â n i s m la c reş t in i sm.

In aces te poveş t i ca şi î n cele la l te a p ă r u t e BU1> t i t lu r i l e „Legături пеѵйжпіе", „Mormân­tul hunilor" se s im te t r e c â n d a c e a ş i idee că v i a ţ a omulu i nu se poate m u l ţ u m i n u m a i cn v i a ţ a factice, dar că ea axe nevoie şi de i luzii . O a m e n i i a l e a r g ă d u p ă aces te i luz i i ş i ea s i n g u r ă le dă pos ib i l i t a t ea de a î n d u r a n e ­voile ліе;еі-

Aceas tă t e n d i n ţ ă spre idea l i sm, o face pe Lagerlöff să fie u n i v e r s a l i u b i t ă ş i de aceea toate popoare le e u r o p e n e a u p r i m i t - o ca şi curo a r fi a lor, t r a d u c â n d u - i m a i t o a t e l u ­c ră r i l e ei, care de ş i în m a j o r i t a t e a lo r poves ­tesc desp re v i a ţ a u n u i p o p o r p u ţ i n cunoscu t , c u p r i n d î n s ă du re r i l e , a sp i r a ţ i i l e , c red in ţe l e î n t r ege i u m a n i t ă ţ i .

l a t ă de ce a r t r e b u i s ă fie şi l a n o i m a i cu­n o s c u t ă de c u m este, a c e a s t ă s s c r i i t oa re a o-m e n i r e i în t reg i .

Di . I . Dusc ian

ERRATA In sonetul VIII din ciclul „Sonetele iubirii",

t'a repetat din greşală , fn numărul trecut, fa ultimul rând din strofa H-a penultimul vers din primi strofă. In loc de :

Spre somnul cel dm urmă ae aşeaeă să se citească deci astfel ultimul rând din strofa II:

JSpre zări de primăvară să s'avânte !... caci altfel se pierde şl rima firească sonetului ş i versul real d'n manuscris. (N . A.)

M m Viaţa electrică

dé JEAN RAMEAU

î n t r ' o zi se născu u n copil. — C u m să-1 b o t e z ă m ? î n t r e b ă t a t ă l . — To ! r ă s p u n s e m u m a . — P r e a b ine , To ! U n n u m e s c u r t ; s ă nu

p i e r d e m m u l t ă v r e m e spre a-1 ros t i . Ş i copi lul se n u m i To.

I I A d o u a zi d u p ă n a ş t e r e , copi lul fu p u s îu -

i r 'un a p a r a t de c reş te re a copi i lor , i n v e n t a t d e cu rând , u n a p a r a t în care în ş ap t e l u n i copi­lul se făcea de şap te a n i , şi ca corp şi ca m i n t e , l a t ă d a r o economie d e şase a n i .

I I I — Fiu le , zise t a t ă l lu i To la s fâ r ş i tu l l u n c i

a şap tea , i a tă - te în v â r s t a de a s t u d i a şi de a cunoaş t e v ia ţa . S t u d i a t ă şi î n v a ţ ă ! Nu u i t a că t i m p u l e b a n i şi că /vi i torul es te n u ­m a i a l a ce lu i a care v a şt i s ă î n t r e b u i n ţ e z e toate-. cl ipele v ie ţ i i sale .

Du- te , fiule, te vo iu d e s m i e r d a m â i n e , d a c ă r e u m a t i s m u l m ă va a p r i . d e a -mi v e d e a de afaceri . Şi To î n v ă ţ ă cu lăcomie , î n g h i ţ i vo lu­me, z iua şi noap tea , h r ă n i n d u - s e cu m â n ­că r i condensa te , spre a n u p ie rde m u l t ă He­rne la m a s ă şi ob i şnu indu - se s ă se u i te c ruc i ş d u p ă m e t o d a u n u i doctor f a imos , sp re a p u ­tea să c i t ească d o u ă cauţ i d e e d a l ă .

La 25 a n i , To a j u n s e s e o n w t cel m a i a c t i v al veacu lu i . - ...

V "mir-o zi, pe când d i c t a 5 depeş i deoda t ă , pe

când cu m â n a s t â n g ă ? r ă s fo ia u n a n u a r , iar eu d r e a p t a u n a t l a s , p e r â n d cu o u rech ie a s ­cu l ta p r i n telefon d i s c u r s u r i l e ce se ţ i n e a u l a Senat , i a r cu alta cân tecu l une i p r iv ighe to r i , To /.uri cu ochiul s t â n g o fa tă foar te f rumoa-

f e t e l e i u b i r i i *' d£ LEONTIN ILI ê S CU

IX

Ne mis-tne aceiaşi amăgire Ce ln suflete revarsă poezia, — Dar mie-mi place astăzi nebunia Si vreau, ca primiVndrăgoştiţi în fire,

'Supremului fior de fericire Să-i mindem într'o clipă vecinicia Să fim — precum ne leagă simpatia. Un v's în două trupuri, o Iubire-

Păgân te sorb, tu mă săruţi păgân, Stăpână eşti, o clipă eu stăpân, ln timp şi spaţiu pe nemărginire....

Şi-astfel, zâmbind viclean, şi'ntinde Жата De-asupră-ne, cu gest pervers, marama, Prin el să fim un suflet, o iubire...

X

O statuă era odinioară Sublimul bonz, un bronz era ascetul, Şi totuşi, astăzi moare 'n el profetul... Ce tristă-i pare sfânta Yoshîvară !...

De.-ar fi chiar Cris lua însuşi să-i apară, Nici el nu ştie ce s'ar face, bietul, Căci a murit de mult anahoretul, De când l-a prins în mreje o fecioară....

Ca bonzul, care pică rob privirei Vestalelor din Yoshivara sfântă Şi cade în prăpastia iubirci, —

De dragul tău îmi uit şi eu menirea Şi tremur Narayana când îmi cântă Un cântec vechiu şi totuşi nou ••— ca firea.

1) Vezi numărul precedent.

s a care trecea pe stradă. F u c a o s cân t e i e de lulger. E r a f r u m o a s ă , etc., et«. Cercetă, î i a f l ă Adresa , se r e c o m a n d a şi fu p r i m i t s ă facă curte.

VI I n i m i l e a m â n d o r u r a b ă t e a u . — Ku m ă n u m e s c To. D a r d-ta, d - şoa ră ? — Zi. — Eu a m u n mi l ion . D-ta ? — l i n m i l i o n ş i j u m ă t a t e . — Dacă e aşa,* te iubesc , d - şoară — Şi eu, d-le. Zis şi făcut : se c ă să to r i r ă .

VI I F u r ă fericiţ i . A v u r ă p u ţ i n i copii ; t i m p u l e

scur t . Doi gemen i . To izbut i se să câşt ige o a-vere fabu loasă . To t a ş a şi Zi.

To în f i i n ţ a î n f iecare zi câ te o b a n c ă la P a ­r i s , Ber l in , Cons t an t i nope l s a u S a n t a - F é de­Bogota , d a r to t in f iecare z i , d ă d e a şi câte u n fa l iment .

VI I I 3 ă p ă cnna le , descoper i m i n e , - secă m ă r i ,

d r e se i s t m u r i tăiete> r e a p r i n s e v u l c a n i s t inş i şi a m e ţ i р з c o n t i m p o r a n i cu i sp răv i t e sa le . I tatr 'o s ea ră , o c u p â n d u - s é s ă "transforme E t n a tolr'un m a r e ca lor i fer , care a v e a s ă încă lzea­s c ă t c a f â » Sîci l ia prin- nişte contfuete s u b t e ­

rane, a f k p r i n t ï ' é - t e l e g r a m ă că t a t ă - s ă u m u ­rise.

Tft-fu demn: Haide , zise el cu sufletul m â h ­nit, t e vo iu plânge е ашГ voiu a v e a vreme, l a bătrâneţe.

Şi scr ise în r eg i s t r e l e de comptab iHta t e : To d a t o r e a z ă t a t e i : l a c r i m i şi r egre te veşnice.

IX I n l r ' o seară î n t o r c â n d u - s e a c a s ă fără veste,

găs i u n t â n ă r în odaia neveste i sale . i — H m !... Trebuia aă ştii, d-le, că a c u m n 'a^

v a m t i m p de dumneata . D a r se opr i : u n a l doi lea e r a a s c u n s sub'

m a s ă . — Ah ! d a r ă s t a ? \ U n a l t r e i l ea se a r ă t ă de d u p ă u n p a r a v a n .

' — Al tu l ? i — l a r t ă - m ă , d r a g ă . S u n t v i n o v a t ă , spuse Zi,

care afla cu a l p a t r u l e a . D a r "vremea в scur t ă si....'

— B i n e ! s t r i gă To. \ Ş i a ş e z â n d în mi j locu l odăi i , u n u l l â n g ă al«

tul , p . : cei p a t r u a m o r e z i a i neves te i sale, z i s e : — N a m t i m p u l să v ă omor u n u l d u p ă a l ­

t u l , Vreau să -mi r ă z b u n o n o a r e a en g ros . Nu v ă mişca ţ i !

Ş ; d e s c a r c ă a s u p r a lor u n a p a r a t nou, in* ven-tat de c u r â n d : Bateria conjugală. ^

Tini r i i c a l a r ă să fugă. în toa te p ă r ţ i l e . — Monşt r i lo r , r ă c n i To, î m i ve ţ i p l ă t i v o i ! Ş i , î n c h i z â n d uş i le , l uă câ te un p u m n a l î n

f iecare m â n ă ; apo i se repezi s ă se r ă z b u n e cu d e a m ă n u n t u l . Sânge , răcnete . . . , M

XI . . . I m r ' i j u m ă t a t e de m i n u t , t q î i omor î pe

toii , şi c â n d v ă z u p e cei patru' r ival i la pi­cioare]** sale, scrâşni din dinţi . N u putea să-şi oprească mişcăr i l e convuls ive a le braţelor, ale picioarelor, ale- capului , a l e corpului întreg. Au trebuit să-1 lege, să-1 ferece pe o scândură lată. Dar în zadar. S le i t de p r e a mul tă m u n ­că, îşi stricase nervi i şi-1 a p u c a s e tremuriciuL

— A v e n i t t i m p u l s ă m ă o c u p c u a r t e l e , Bise el.

UNIVERSUL LITERAR O S C Д И W I L D E

CASA CURTEZANEI 0

Olaisul ei: ..Albina sălbatecă se învârteşte

nesigură din ramură '« ramură j eu veşmăntu-i de blană şi ari-

іж-і de voal, în cupa ипщ crin, ori clatină clopotul unei zâmbi* le, ín drumul ei rătăcitor. A-seazä-te mai aproape, amica mea. Cred că aci am făcut, acel legământ,

că aci am jurat că două exis­tente, alcătui-vor doar una sin-ţ/ură, /ii.ii.la timp cdt pescăruşul va iubi marea, cdt timp floarea-soanlui se va 'ntoarce mereu căutând Soarele. „Tu şi eu, — spusei — si acesta va fi pentru vecinicis". Diisu-s'au aceste zile scumpă prietenă, tors e de-a* cum firul iubirii.

ІпаЦй-ţi ochii spre aceşti plopi ce se leagănă, se leagănă'n acrul verei.

Aci, în vale, niciodată vreo adiere nu risipeşte puful scae-ţilor, dar jos suflă vdnturi tari venite dinspre mările puternice cu misterioase murmure şi din tăriile largi ce plutesc deasupra valurilor.

Vită-tc sus, unde albul pes- • eăruş se aude scoţând ţipătul lui ascuţit. Ce va fi văzând el oare, şi nu vedem noi? O fi vă­zând, poate, vreo stea, sau poa­te doar lampa ce scdnlee pe vreo corabie călătorind spre ţărmuri depărtate?.. Ah! Se poa­te să ne fi trăit vieţile pe un pământ de vis, şi cât de trist ar fi!

Scumpa mea, nimic nu ne' ră­

mâne de spus aci, decât aceat-ta: că iubirea nu4 niciodată

pierdută. Apriga iarnă străpun­ge sânul lui Mai ai cărui irun-da/iri cărămizii fac ghiaţa nă pocnească.

NAvllc zguduite şi alungate de tempesta găsi-vor ele un a-dăpost înlr'un colţ, undeva, si la fel face-vom, şi noi.

Ximic nu mai avem de fă­cut, aci, decât să ne sărutăm din nou şi să ne despărţim. Ah' Штіс rCavem chip să 'ц/run­tam. Eu am Frumuseţea mea, tu ai Arta ia! Ah! Nu Ic bpri. O lume nu-i sfe ajuns pentru două făpturi ca line şi ca mine..."

Glasul meu: „in această lume modernă ce

nu cunoaşte odihna, tn această iurne tumultoasă, tu şi eu am guslat toate plăcerile inimii, şi acum albele pânze ale пЛсіі noastre stau înfăşurate, iar sar­cina bărcii noastre-i încheiată.

Obrajii mi-au pălit înainte de vreme, căci veselia mi-a pie­rit in lacrimi. Mâhnirea a veş­tejit trandafiriul tinerei mele guri, şi Ruina mi-a tras per­delele palului.

Dar întreagă această viaţă tumultoasă n'a fost pentru tine decât o lyr-1, un luth, a fost far. •mecul subtil al unei pasionate rion, un minuscul ecou într'un ghioc..."

* Vezi „Universu l L i t e r a r " n u m ă r u l precedent T r a d u c e r e a aces tor poeme ale lu i Oscar Wilde e da to r i t ă d-lui

M. Negru.

Etomlrilca. Ш Deefttrfbrâe 1923.

£a ^vuzund c u m îi t r e m u r a u mâ in i l e , fri ааежё si. câu te la p l a n o .

XI I ShijM câiteva m i n u t e , căzu cu p a r t e a d r e a p t ă

ix e o r p r i u i p a r a l i z a t ă . P a p a , îi z ise u n u i d i n fiii să i , a m cons.

e u doct. desp. boal . ta . -— .Şi î n t r e b ă To, î ng r i j a t ,

-— P e n t - c ă m ă d u c c imi t i r , v re i c u m p ă r loc ? — Da, r ă s p u n s e To, vesel că a v e a un copil

atd( de i u b i t o r şi de g răb i t . Mur i deci . X I I I

— M a m ă , z i se ră a t u n c i cei doi g e m e n i , t a t a mort, n'a s ă r u t , noi n i c i o d a t ă . — E drep t , r ă s p u n s e m a m a ; n i c i pe m i n e . ç i se a p r o p i a r ă r epede de s c u m p u l m o r t , î i

jHFOvecară o m i ş c a r e a buzelor, p r i n t r ' u n cu­rent e lectr ic , apo i câ teş i t r e i îşi a p r o p i a r ă o-brajii şi p r i m i r ă o s ă r u t a r e p o s t u m ă . T r a d . de B. Marian

FIGURI Р А Ш Ш Т Ш

D. lancu Histor, minisîrul Bucovinei Pe d. Iancu Nistor îi cunosc de

mult şi totdeauna mi-a făcut impre­sie unui tânăr, care cumpătat şi pri­etenos, sau mai exact cumpătat pri­etenos ştie să-şi rânduiască suc­cesele.

L*am cunoscut prieten cu d. Iorga; l'am văzut mai apoi duşmănit şi duş­mănind pe d. Iorga, dar ,ca să fie bine" lăudându-1. L'am văzut mai apoi prieten personal şi politic cu •amenî, împotriva cărora a primit cn voioşie ordinul să-i atace cu ve­hemenţa cea mai politicianistă. L'am • ô ï u t dar mai ales l'am auzit criti­când pe bază de principii ştiinţifice iraţionale pe prietenii săi de azi, încât •vu numai că m'a surprins, dar chiar mi-a făcut plăcere, din punct de ve­dere al fcgicii „caracterelor", exube­ranţa cu care i-a lăudat apoi profe­sorul de istorie dr- Iancu Nistor.

Era pentru prima oară ministrul fteeoxmei şi locuia la Gernăuţi în palatul jŢubernial. unde se păstra ca un fel de răsbunare, întreaga etiche­t ă formalistă., cu portar somptuos îrmbi-ăcat. ce mannst albe, cu înfăţi­şare fie cerber -solemn.

A m văzut atunci sentimentul de mândrie al fiului triumfător, cum nu J'am mai simţit nici odată. Am vă­zut atunci pe d. ministru Nistor, dând ordin portarului palatului gu-bernial, să deschidă ca să intre ..ta­ta", — ţăranul bucovinean Nistor.

Intonaţia, accentul, timbrul vocei, întrebuinţată de biruitorul Iancu Nistor, atunci când a spus portaru­lui „să intre tata", n'o pot uita. Cred că atunci, numai atunci am simţit totala înfrângere a schingiutorilor populaţiei româneşti din Bucovina.

Şi de câte ori îl aud pe d. ministru Nistor atăcându-şî din ordin, priete­nii de eri, mă gândesc dacă ia pala­tul gubernial delà Cernăuţi, mai este portanţi cu livrea cu fireturi, cu mânuşi albe de piele şi eu şira spină­rii aşa de flexibilă.

D. deputat loo Pardos Deputatul ţ&rSmsfc Paraáoe are un

semn cu totul caracteristic: e tot­deauna agitat.

0 agitaţie, care să smucească ges­turi, să bubue atmosfera cu vocea, să încremenească cu încruntata-i

privire- Şi totuşi... vocea abia-i se aude, gesturile sunt monotone şi confuze, iar încruntarea-i e demora­lizată. Acesta-i d. Pardos şi când e la tribuna Camerii şi când din bancă întrerupe în larma generală.

Biafc

I a t ă noui le p r e m i i f i latel ice ce ofer im citi­to r i lo r n o ş t r i p e h i n a Decembr ie :

Lotul no. 1. p o l o n i a 10 va lo r i , se r i a come­m o r a t i v ă comple tă .

Lotul no- 2. Bolşevice, s e r i a c o m p l e t ă 7 va lor i .

Lotul no. 3. O c u p a t a r o m â n ă în U n g a r i a , 12 va lo r i .

Lötul no. 4. Cehoslovacia , s e r i a 12 va lo r i a u s t r i e c e s u r s a r j a t e .

Lotul no 5. S t a t u l Fatvr idicö ' t ( India) , s e r i a cou p l e t ă 5 va lor i .

Lotul no. 6. Aus t r ia g e r m a n a , s e r i a com­p l e t ă 17' va lo r i .

Lotul no. 7. Ocupa ţ i a g e r m a n ă i n Belgia, 6 va lo r i . • n, ,

Lotul no. 8. U c r a i n a , s e r i a comple t ă 14 va lc r i .

Latul no. 9. L icb tens te in , se r i a 20 va lo r i «liferite.

Lotttl no. 1*. Unga r i a , t axe de p l a t ă ; s e r i a 16 va i c r i .

Lotnl n a 11. Azderbe id jean , s e r i a c o m p l e t ă 6 va lo r i pan* l a 25.0Ш r u b l e .

Lotul no. 12. Chile , se r i a 14 va lo r i . Lotul n o 13, 14 şi 15 câ te 50 di fer i te . D u m i n i c a v i i t oa r e v o m a n u n ţ a l i s t a eâşti»

g ă t o r i l o r p r e m i i l o r pe l u n a Noembr ie , p r i n ­t r e ca r e s u n t şi d o u ă m ă r c i cap de bon.

r. 4 9 UNIVERSUL LITERAR

Î N T Â L N I R E A •— Credeam că rial să mai vii astă-zi, s'a înserat, Iubirea meal Eşti ca o vrabie sburlită : ai mers în vânt, pe vremea rea... Dar scoate-ţi pălăria, blana; ce frig ţi-a fost ! aici e cald ? Ce fin e pămd tău, ce blond e ! şi ochii tăi ? — ca de smarald. ! O, nu te-a recunoscut nimeni cum te-ai ascuns sub trei voalete. Dar cum te-a parfumat de bine acel buchet de violete l A stat la sâniïti ca la Nissa... apropie-ie acum de foc Căci mâinile'ţl sunt îngheţate. — Spuneai ?... — Că nu'ţi plăcea de loc, Nici colereta, nici dantela, dar nu mi-aî dat o sărutare Şî ciripeşti... Da păsărico, ţi-am pregătit şi de mâncare : ' Şi după gustul tău sunt-toate, priveşte ce ospăţ regal : — Ştiu. preţueşti mai multe dessertul : e din ţinut oriental : Sunt piersice păstrate 'n vată şi mandarine şi smochine, Şî struguri parfumaţi şi negri, şi-un vin de Xeres bioxid ca tine Insă pe rând vom, lua din toate, mai înainte nu te-atinge Avem şi timp. rămâi la mine căci vezi afară ninge, ninge.

N i k i t a M a c e d o n s k î

Michel Provins

1 J e a n Ta lb re t , u n cunoscu t pa r i z i an , a j u n ­

g â n d ia Mars i l i a , o c u p ă u n a p a r t a m e n t la ho­te lu l Canebière , s u b n u m e l e Dupon t , sp re a n u fi r ecunoscu t de pr i e t en i . El şi-a a les a-cesta , r u i n e l e c o m u n spre a n u a t r a g e a t e n ţ i a h o t e l i e r u l u i . A a v u t î n s ă g r i j a să a n u n ţ e por­t a r u l ho te lu lu i , că „D-na D u p o n t " va ven i cu t r e n u l u r m ă t o r .

Cu t re i l u n i m a i î n a i n t e de sos i rea l u i la Mars i l i a , T a l b r e t a v u s e s e u n due l l a P a r i s , d e s p r e oare se vorb i se foar te m u l t . E l îş i o-m o r â s e a d v e r s a r u l , pe f i n a n c i a r u l R a m b è r e , p r ' n t r ' o l o v i t u r ă d e f loretă . , „O ne în ţ e l ege re l a cerc", z iceau u n i i : ,,A-y e a i e e ă t u r i i n t i m e cu d-na R a m b è r e " , su s ţ i ­n e a u a l ţ i i m a i b ine i n f o r m a ţ i .

Sp re a a ş t e r n e v ă l u l u i t ă r i i , T a l b r e t a găs i t d e cuv i in ţă să p ă r ă s e a s c ă P a r i s u l p e n t r u cât-,va t i m p . Cele t r e i l u n i de „do l iu m o r a l " f i ind t e r m i n a t e . T a l b r e t a j u n g e l a M a r s i l i a sp re a ise î n t â l n i cu d-na B a m b è r e , p e care n 'o m a i •văzuse de là „acc ident" , d a r cu care fusese î n co re sponden ţă t e l t i m p u l .

Bercier, u n v e c h i u p r i e t e n a l l u i Ta lbe r t , a u z i n d că s t a ia hote l „Canebiere" , v ine să - i facă o viz i tă .

T a l b r e t i s t r â n g â n d u - i mâ in i l e ) . — B u n u l m e u p r ie ten , ce b i n e ' m i p a r e că t e v ă d !

Bercié i . — D r a g u l m e u J e a n ! A m a l e r g a t h r t r ' u n suflet , c â n d a m p r i m i t t e l e g r a m a . Dar , la exp l i că -mi şi mie , ce es te m i s t e r u l aces ta 1 De ce ţ i -a i d a t u n n u m e fa ls ?

Talbert. — A ş t e p t o d o a m n ă . Bander . — N u t e m a i l a ş i de d r ă c i i !... Talbret. — B a t e rog s ă m ă crezi că m ' a m

Să tu ra t Tie pot să-ţi s p u n : a ş t e p t pe d -na R a m b è r e .

Bercier. — A t u n c i se s c h i m b ă luc ru . Cre-d-заш că a i o n o u ă a v e n t u r ă . D u p ă câte a m auzi i , a fost s c a n d a l m a r e ! • Talbret. — M ă c u t r e m u r c â n d m ă g â n d e s c !

Bernier. — Atunc i , fie v o r b a î n t r e noi , d a c ă d -na R a m b è r e v ine s ă t e vadă , î n s e m n e a z ă că {totul e a d e v ă r a t , ş i că l u m e a n ' a c levet i t ! A r ă m a s p ă t a t ă d i n c a u z a ta , s au , ca s ă fiu ş i m a i în ţe les , s ' a neno roc i t d i n c a u z a t a ? 4 Talbert. — O r i c u m a i v r e a să- i zici, 4 e b ine aâs ! S'a nenoroc i t , s'a pătat, e tot u n a ! To tuş i t m i p lace că voi , p rov inc ia l i i , gă s i ţ i n u m a i de leat c u v â n t u l ce ca r ac t e r i z ează sau def ineş te b n l u c r u s a u o s i t u a ţ i e . 1 Bercier (s imţindu-se jignit). — Noi, p rov in ­cia l i i , d a r d ă - m i voe : a d u l t e r u l es te o crimă ş i (omorârea u n u i om, c h i a r î n due l , e s te a l t ă c r i m ă , n u n u m a i p e n t r u noi , p rov inc ia l i i , d a r cred eă ş i pentru voi, parizienii 1

Talbt ' r t . — N u te supăra ! Vreau să te întreb d a c ă s u n t eu v i n o v a t ? !

Besefer. — Cred c ă da, de vreme ce-ai con­s i m ţ i t să fii amantu l persoanei . O ştiai că e r a m ă r i t a t ă , că a v e a u n rost; d e ce te-ai ameste ­ca t t m d e n u trebufa ? N a găsea i a tâtea femei l ibere ? S l a v ă Domnulu i !._

Talbret. — C r e d e& s u n t e m stăpâni pe sen­t i m e n t e l e n o a s t r e f P r i m a dată când a m v ă z u t

pe Alice, nm s imţ i t că aceeaş i p u t e r e n e a t r ă ­gea pe umil spre a l t u l . A m l u p t a t a m â n d o i d i n ţoa le puter i le . . . P a s i u n e a î n s ă a î n v i n s vo in ţa .

Berc ie r . — Cu tonte aces tea , t r e b u i a să- ţ i a-duci a l l an t e că p a s i u n e a e ca şi focul : se s t in­ge dacă.. . I n orice caz, ţ o a l ă r ă s p u n d e r e a due ­lu lu i r ade a s u p r a t a . De r e z u l t a t u l lu i , de ase ­m e n e a , da t fi ind că eşt i cel m a i b u n ochi tor şi m â n u i t o r de s p a d ă . Mergea i la s igur .

T a l b r e t (oprindu-1). — Taci , te rog ! D u m n e ­zeu mi-e m a r t o r , că a m făcut tot pos ib i lu l ca B a m b è r e să n u fie n ic i m ă c a r r ă n i t .

Bs rc i e r . — Câ ţ iva cunoscu ţ i mi -au s p u s că nic i nu ş t ia s ă ţ i n ă f loreta în m â n ă !

T a l b r e t . — F o a r t e a d e v ă r a t ! P r i m a d a t ă s 'a repezi t l a m i n e ca u n nebun . Eu , m ' a m feri t ş i a m cău ta t , în ace iaş t i mp , ca, p r i n m i ş c ă r i l e m e l e de a p ă r a r e , să n u se lovească s ingur . î n ­t r 'o s c u r t ă m i ş c a r e do a p ă r a r e , î n t i n s e s e m flo­re ta spre ol; când, r epez indu- sc p e n t r u a d o u a o a r ă spre m i n e , (cu o furie şi m a i m a r e , cade s t r ă p u n s : f loreta î i p ă t r u n s e s e i n i m a şi...

Berc ie r . — Grozavă l o v i t u r ă !... T r e b u i a să faci aşa , ca due lu l s ă n u se facă...

T a l b r e t . — N u se p u t e a ! R a m b è r e m ă in su l ­t a se fiind de f a ţă pes te 20 de pe r soane .

Berc ie r . — Cu s i g u r a n ţ ă că m a i ' na in t e a ţ i

a v u t o d i s c u ţ i u n e , ş i d a c ă t u a i fi fost m a i l in i ş t i t .

Talbret. — N ' a m a v u t n ic i u n fel de d i scu­ţie. So v o r b e a ' l a cerc d e s p r e a n t i s e m i t i s m , şl s u b p r e t e x t că s o r ă - m e a es te o ev re i că f r u m o a ­să, a i n s u l t a t - o p r i n c u v i n t e g roso l ane . N u i - am r ă s p u n s nimic. . .

Bercier. — D a c ă s ' au p e t r e c u t aşa , l u c r u r i l e , î n s e m n e a z ă că te bănuia . . .

Talbret. — T e a s i g u r că n u b ă n u i a nimic. . . Ceva m a i m u l t , l a p r â n z l u a s e m m a s a îm­p r e u n ă , a c a s ă l a el, ca cei m a i b u n i p r i e t en i , i a r sca ra , l a 5, a fost p r o v o c a r e a . De altfel , p u r t a r e a l u i n 'a s u r p r i n s p e n i m e n i . Toţ i îl cu­n o ş t e a u , şi-1 ş t i a u c ă e r a o fire posacă . T o t u l n ' a fr »t decâ t o fa ta l i t a te , î m p r e j u r a r e neno­roc i t ă !

Bereier. — U n a d i n aces te î m p r e j u r ă r i a fost şi l e g ă t u r a d i n t r e t i ne şi d -na R a m b è r e , şi cri­m a t a e cu a t â t m a i de c o n d a m n a t , cu câ t a p r o v e n i t d i n a c e a s t ă cauză , ch i a r d a c ă n ' a i a-vu t in t en ţ i a , d u p ă c u m zici, să-1 r ă n e ş t i m ă c a r .

Ta lb re t . — Aici a i d r e p t a t e ! N ' a r t r e b u i s ă a m r e m u ş c ă r i , şi cu toa t e aces tea , p a r ' c ă e ceva re m ă u r m ă r e ş t e şi m ă c h i n u e ş t e : v iz iu­nea a c e s t u i nenoroc i t . In fa ta legi i î n s ă n u sun t v inova t .

Berc ie r . — N u u i t a î n s ă că m o r a l a este supe­r i o a r ă legi lor ; a s t a n u te î m p i e d i c ă s ă te în-ta lneş t ) a ic i cu soţ ia v ic t imei .

T a l b r e t . — Mă osândeş t i degeaba !... Ne lea­g ă o d ragos t e m a r e . La ce a r m a i se rv i a c u m sufe r in ţa de a n u ne m a i vedea ? R a m b è r e fiu va învia.. . d a c ă n u n e - a m m a i v e d e a !

Berc ie r . — Şi a tunci . . . d i n când î n când, pe furi-;, şi sub u n n u m e fals, vă î n t â l n i ţ i p e n t r u o Juice pe t rece re înf.r 'un o răşe l oarecare . . .

T nlbre t . — Ba nu , d r a g u l meu , n e î n t â l n i m aici ca să n u ne m a i d e s p ă r ţ i m . Mâine , s a u p o i m â i n e , p l e c ă m în Egipt , şi de acolo, poate , în Ina in . I a r la t o a m n a v i i toa re , ne căsă to r im , d u p ă t r ece rea t e r m e n u l u i legal .

Beceier . — Vă căsători ţ i . . . , voi ? cu pece tea aces te i d r a m e , cu v'-s iunea so ţu lu i o m o r â t care va s t a veşn ic î n t r e voi, c h i a r în s ă r u t ă r i l e voas t r e ?

Ta lbre t . — Vor t rece toa te , se vor u i t a ! Tim­pul a r u n c ă u i t a r e a pes te tot , i a r să ru tă r i l e . . .

Berc ier . — Ce n a i v eş t i !... Tu, u n b ă r b a t t â ­nă r , pas iona t , să crezi, î n t r ' u n m o m e n t de ne ­bun ie , că o iub i r e poa te s ă ţ i n ă locul o r i că ru i I u r a în v i a ţ ă , m a i m e r g e ; d a r o femee d u p ă ce 'şi-a î n şe l a t b ă r b a t u l şi d u p ă ce l 'a văzu t r âu r ind , să c o n s i m t ă l a as ta , r e î n t o r c â n d u - s e l in i ş t i t ă , d u p ă t o a t e aces tea , l a p a s i u n e a ei, asta. r.iá ne l in i ş t e ş t e a s u p r a va lo r i i conş t i in ţe i ci, i a r pe a c e a s t ă femee, t u v re i s'o faci so ţ ia t a l eg i t imă , a s t a m ă face s ă n u p i e r d î n c r e ­de rea î n p u t e r e a t a de judecată . . . Ma i în ţ e l e s ?

T r a d u c e r e de Cornelia D. Ionescu

F I L A T E L I A Ştiinţele naturale în filatelie Fiecare colecţionar de mărci, fără

să bage de seamă trage un folos des­tul de mare din pasiunea sa. Nu e

Mai întâi de toate el învaţă pe mărci geografia politică, apoi face' cunoştinţă cu tot felul de mc-nate c a r e

se întrebuinţează,pe pământ, şi car<* sunt indicate pe mărci.

De cât va timp câmpul de cunoş*

Mărcile poştale zoologice şi botanice ale Liberiei

i^orba de folosul material, dar de cel intelectual, de atâtea cunoştinţe va­riata cu care se îmbogăţeşte ori ce filatelisfc,

tinte- al filatelistului s'a lărgit, el în> vată şi ştrinţile naturale cu ajutorul mărcilor care reprezintă" diferite ani­mala din fauna şi flora diferiteloiJ

Duminică 16 Decembrie 1923. UNIVERSUL LITERAR N r . 4У — '#.

Marci poştale zoologice

C i n e m a „ V E . A I C U " R U L E A Z Ă :

Felmele cele mai frumoase şi instructive

M a m a ş i a m a n t ă ROMAN ЭЕ LOUIS U L-BAC H

ţări, Aşa, veţi găsi şi leopardul (Con­go francez) şi cămila (Sudan) şi cro­codilul (Bornéo de nord) şi lebăda (Australia de sud) şi orangutánul (Bornéo de nord) şi girafa Nîanssa) şi câinele de St. Bernard (New-Fo-ondland) şi pasărea liră (Noxd Wîlaîs 'de sud) etc. etc.

Toate aceste mărci şi altele sunt admirabil executate şi ele dau albu-

D-na d e Gremi l ly , p ă s t r â n d u - ş i a e r u l de m a r t i r ă , u r m ă :

— I ţ i d a u u n concediu , a m i c u l m e u . A m v r u t să m ă d a u jos d i n p a t a s t ă z i p e n t r u d - t a ; d a r v ă d iiine că t r e ime câ t eva zile s ă n u p r i ­mes-; pe n i m e n i . T o a t ă l u m e a m i - a r ş t i vâ r ­s t a , d a c ă a ş t u ş i î n a i n t e a ei, dai ' c â n d voiu fi b ine , s ă p t â r i a n a v i i toa re , v r e a u s ă ofer o m a ­s ă ca să s ă r b ă t o r e s c n u m i r e a d- ta le v i i toa re s a u s e m n a t ă . S ă s p u i a c e a s t a d - lu l Brax ie r . V r e a u s ă a m l a u tu să t i n e r e t ; m ' a m g â n d i t şi la p r i e t e n u l d - ta le d. M o n c a m p ; să- i a n u n ţ i o i n v i t a ţ i 7 d in p a r t e - m L Ai s ă m ă faci m o n d e ­n ă i a r ; n u m a i e r a m , e d rep t , d a r c â n d î m ­b ă t r â n i ş t i ş i c â n d po r ţ i de g r i j ă t ine r i lo r , t r c b u c s ă d e v i i i a r m o n d e n ă . P o a t e că a m să v ă fac ros t să ş i d a n s a ţ i .

I» lia ti*» G r e m i l l y î ş i îatret&ia cuv in te l e d e s ' i r ta t ăce r i , de teamă s ă a u tuşască. Vocea, e i î m p r u m u t a as t fe l o dulceaţă l e n t ă ca r e a -v e a şi m a i m u l t farmec. Nepoata o p r i v e a cu m â i n i l e împreunate ş i cu u n zâmbet ex t az i a t . Ce m ă t u ş ă adorabilă care s e gândea l a t i ­neret"'.-

FiMp, u l u i t de ceeace auzea , admira cu o a-d â a c ă religiozitate. N u b ă n u i a n i m i c In pro« g r a m ui a c e s t a ; n u vedea decât latura subli­m ă şi m u l ţ u m i t o a r e ş i c u m iăgăduie le le erau f ă c u t e fără melancol ie , l e pr imea ca pe o a» m a b i l ă indicaţ ie de a deven i liber.

A s o c i â n d de o d a t ă î n m i n t e a l u i a m i n t i r e a ce lu i m a i b u n p r i e t e n cu a c e a s t ă a d o r a b i l ă şi ge­n e r o a s ă a m a n t ă ca re î i î n a p o i a i n i m a , î ş i a-d u c e a a m i n t e CĂ George, p r i m i n d s c r i s o a r e a lu i cu conf iden ţa ce-i făcea, î i r ă s p u n s e s e cu p r i v i r e la r u p t u r a fa ta lă , GĂ n u t r e b u i a s ă se t e a m ă de n i m i c . Se s i m ţ e a deci î n t ă r i t p r i n aceas t ă u i m i t o a r e în ţe legere î n t r e a c e s t e d o u ă f i inţe pe c a r i le i u b e a m a i m u l t ca orice pe l u m e , d u p ă raumă-sa.

F i reş te , n u se m a i t e m e a de n i m i c . U ş o a r a ind i spoz i ţ i e p rec izase ceeace g â n d e a ş i s t ab i ­lise î n ace la ş t i m p d i f e r en ţ a de v â r s t ă pe ca re n ' a r fi v r u t s'o facă s ă fie s i m ţ i t ă p r i n t r ' o p ă r ă s i r e s a u p r i n t r ' o p l i c t i s ea l ă a p a r e n t ă .

A r î i vrut S Ă c a d ă în g e n u n c h i î n a i n t e a a-cesi ii femei care- i de svă lu i a a t â t a m ă r i n i m i e n e c u n o s c u t ă încă . .Egoismul l u i t i n e r e s c se p r e l i n g e a î n a d m i r a ţ i a l u i şi n i c i o d a t ă n u ui-fe b*sc c'o d r a g o s t e m a i n e ţ ă r m u r i t ă şi m a i res ­p e c t u o a s ă p e d-«* de G remi l l y , ca în c l ipa î n c a i e ea ti cerea s ă n'o m a i i ubească .

P ă r a a m d - o , Fi l ip l ă s ă să - i scape un oftat naiv uşurare, pe ca re de b u n ă c r e d i n ţ ă îl l u ă drept un oftat de pur entuz iasm ş i d e gra­t i tudine fi l iala. Nu-ş i m a i încăpea în el de a-Ш а recunoşt inţă ş i i n a c e l a ş t imp de o bucu­rie ca re e r a a c e i a a l ibe r t ă ţ i i . Ţ i n u s ă a scu l t e s i a t u r i l e a ş a de blând date ş i c h i a r în ziua ace i a se d e s e s ă v a d ă pe d. Brazier. p e care-1

tnelor de colecţionari un aspect pito­resc.

Ori cum introducerea ştiinţelor na^ turale în filatelie este o idee foarte Îrumoasă şi ar trebui puse în circu­laţie şi mărci cu caracter istoric şî geografic. Mica Panama a şi făcut gestul acesta punând în circulaţie mărci cu harta istmului de Panama'« Rusia a introdus cea dintăi mărci cu caracter jeèoric cu ocazia jubileului 3e 300 de ani a Romanovilor, sco­ţând 12 feluri de mărci având fiecare portretul unuia din Suverani care au domnit în aceşti 300 de ani.

D. I. D.

A apărut si pus în vânzare ALMANAHUL

Mfttltll „UNIVERSUL" pe an i 1924

se vinde ca 15 l e i exemplarul

î n t o a t a ţ a r a u

§ HOUiLE РШИІ RLÖTÍLICE Щ <l ALE И p шшішш тш I É ? | P e lama оесшмЬНе 1923 |ъ Я CUPOîV N o . 2. E

oc dise î n t r ' a d e v ă r , p e n t r u că e r a o a r e c u m în­g r i j o r a t de s p i r i t u l de p e n e t r a ţ i e a l f inu lu i d i ­p l o m a t . D a r de v r e m e ce n u m a i a v e a t a i n ă d e p ă s t r a t , l a ce buia s ă se m a i fe rească de aces t des l egă to r de t a i n e ? Ş i î n loc să- i as­c u n d ă , d i m p o t r i v ă , î i s p u s e că e t r i m i s de d -na de Gremi l ly , iar ca să-ş i dovedească în­s u ş i c£ n u m a i a v e a t e a m ă s ă v o r b e a s c ă des­p r e ea. vorb i d e ea m u l t de tot , t r a n s m i ţ â n d d i p l c m a t u l u i to t focul de care-ş i u ş u r a con­ş t i i n ţ a şi pe care d. B r a z i e r î l p r i m e a fă ră s ă p a r ă că se e m o ţ i o n e a z ă d inco lo d e ѳ s t i m ă з і п о г а .

C o n - a l e s c e n ţ a g u t u r a i u l u i d u r ă ceva m a i m u l t de o săptămână si de a s t e c â t e v a zile p ro f i t ă 1 i l ip , care d i n ce î n ce m a i î n c â n t a t , d a r d i n ce î n ce m a i l iber , a c t i v ă d e m e r s u r i l e Ia m i n i s t e r , n u î n c e t ă o zi s ă nu viziteze pe d. Braz ie r , g u s t ă d i n v i a ţ a P a r i s u l u i m a i m u l t decâ t de l a v e n i r e a Iu i d in p rov inc ie şi se î n ­v i o r ă e m a n c i p â n d u - ş i t inereţea î n c ă t u ş a t ă p â n ă a t u n e i .

D-na de GremiUy, e n e r v a t ă ş i i n d i s p u s ă î n u r m a aces te i crize, se c r e s u ş i ea p u r i f i c a t ă . A v e a conş t i i n ţ a î m p ă c a t ă ş i - i p ă r e a bine că se găseş t e v indecata de deviaţ ia da l a m a t e r ­n i t a t e a s a de adopţiune- Ceeace era trivial tn i nd i spoz i ţ i a ei î i i n t e r z i cea or ice a t i tudine ro­m a n t i c ă . Actorii t r a g i c i d e v i n subit comici când d e c l a m ă guturăiocL Fedra, s trănutând şi t u ş i n d l a fiecare cuvânt din declaraţia sa către H ippo ly t , a r face s ă pufnească auditorul ş i ş i-ar r â d ? de ea însăş i .

D-na de GremiUy n u vo ia caraghios lâc d« nic i u n fel. P i e r z â n d u - ş i i luzia, o respecta l n a c e l a ş t i m p , ca pe un v i s f r u m o s care se duce.

— Când moare un rege, ce devine fiul său mai mare ? — A-ţi mai pomenit aşa ceva, camarazi, tata în loc să — Un orfelin de tată, domnule profesori.,, se bucure, e furios că i-a spus şeful să nu mai vină la

serviciu

I n d u r a cu r e s e m n a r e l a t a l i t a t e a şi c r edea une­ORI ca idei le de iub i r e z b u r a s e r ă , p e n t r u c& n u шші a v e a s ă le î m p r u m u t e g l a s conv ingă to r .

€ a n d iu bine, îşi a d u s e a m i n t e de f ă g ă d u i a l ă ţi i nv i t ă câ ţ iva pr ie ten i , p r i n t r e ca r i d. B r a -• i e r şi George M o n c a m p , l a u n p r â n z oa re «Hin m a i excepţ ional , u r m a t de u n m i c ba l , atât cât se poa te în jgheba u n u l la P a r i s l a î n c e p u t u l lui Iul ie .

In z iua aceia , se făcu f rumoasă , s a u m a i » i n e zis, r e g ă s i n d u - ş i f rumuse ţ ea , se g ă t i t r i u m f a l . Se s i m ţ i î n t i n e r i t ă : „M'am s ă t u r a t tn t i n pu l od ihne i , de a î m b ă t r â n i " — iş i z ise • a p i e p t ă n â n d u - s e în ogl indă . — F a i m o a s e l e env i ţe de p ă r în c a i i î ncepuse s ă fu lguiască , a u m a i a p ă r u r ă s a u fură b ine a s c u n s e . Ochi i BU m a i aveau u m b r a ce rcu i t ă care a d â n c e a «rbi te le . (.ura. p r insese ia r a r c u l s u p e r b a l su -nftstilui ei de zei ţă . Se m i r ă că n ' a s lăbi t . Gâ­tu l î i era ca şi î n a i n t e de o r o t u n j i m e pe ca r e • o l a n u l de m ă r g ă r i t a r e ce-şi a t â r n ă , îl sco tea şi m a i în va loa re . P i ep tu l n u i se obosise de t e ş e a di?) t impu l boalei. F u vese lă og l ind in-du - se şi g â n d i n d că r e m u ş c a r e a une i i n i m i l a rg i n u lasă u r m e .

Ca şi d â n s a , casa se învesel ise . Lou i se de f îour l ieu. in opt zile se t r a n s f o r m a s e . L u c r u ! fusese u i ta t p e n t r u p i a n ; c â n t a şi s t u d i a s e • e v a p e n t r u cazul In ca re a r ' fi t r e b u i t u n in­ternii d iu de m u z i c ă în t i m p u l ser i i . E r a î m ­b r ă c a t ă în a lb , s i m p l ă ca t o t d e a u n a , d a r flo­rile pe ca r i şi le a ş e z ă î n f rumosu- i p ă r b lond , e r a u î n să ş i în f lo r i rea b l â n d e i şi du lce i ei s t ă r i eofloteşt i .

F i l ip , n ' a v e a d?éât Ш lase să i se vadă t ine­r e ţ e a şi ma i î n d r ă z n e a ţ ă şi când sosi cu pr ie­t e n u l l u r d e o r g e . cu toa t e că e ra î m b r ă c a t ca toată, l umea , avea în u n i f o r m a a c e a s t a a-f racu lu i si a c r a v a t e i a lbe , o o r ig ina l i t a t e de forţă şi de g ra ţ i e , care- i da a t i t u d i n e a u n u i

L ia prin u r m a r e aşa de uşor să r e v ü od ai 4-

cu s ă n ă t a t e a la n e v i n o v ă ţ i a v ie ţ i i ! D-na de Gremi l ly , In g a z d ă s a v a n t ă , se îm­

b r a c i m a i m u l t ca s ă fie p r i m i t ă decâ t ca să p r i m e a s c ă . Avea o roch ie de m ă t a s e n e a g r ă , d a r b ra ţe le - i s c u l p u t r a l e şi f rumoş i i ei u m e r i e r a u u n lux pe care-1 e x p u n e a n a t u r a l .

F i l ip , găs ind-o foar te f rumoasă , n u se sfia so con t emple î n p a c e a aces te i r ad i e r i . D u p ă ce o s a l u t ă , s p u s e lu i George M o n c a m p t r ă -gândti-1 l a o p a r t e :

Dacă n ' a i a r s î ncă s c r i s o a r e a m e a , t e conjur , fă-o cenuşă . Mi-e r u ş i n e de ce iace ţ i - a m scr i s . M ' a m îndo i t de a c e a s t ă m ă r i n i ­m i e ; a m b l e s t e m a t f r u m u s e ţ e a su f le tu lu i a-ces tu ia care t r a n s p i r ă p r i n t r e f r u m u s e ţ e a co rpu lu i ei. A h ! o b ine c u v â n t e z pe femeia a-ceas ta ca re m i - a r eve l a t i u b i r e a s u b l i m ă . Nu te a i î n şe l a t : n u ex i s t ă d ro jd ie în fundu l une i a s e m e n e a p a s i u n i . N'o p ă r ă s e s c , n 'o t r ădez , n e v o m iub i t o t d e a u n a ; ne vom iub i ş i m a i m u l t ; d a r v a fi zei ţa iub i r i i celei nou i ce vo iu a v e a p e n t r u ace ia ca re -mi va fi soţie.

George s u r â s e . Găsea că a m i c u l lu i p ro f i t a de a r i p i l e sale sp re a z b u r a p r e a sus , d a r s e feri să a r a t e cea m a i m i c ă ne înc r ede re . Dacă se ieniea de p a c e a i m e d i a t ă , c redea m e r e u la p a c e a de f in i t i vă ; n u m a i că n u c redea că a-jurigi; un g u t u r a i s a u o b r o n ş i t ă ca să v in­dece a ş a de repede o i n i m ă î n f l ă c ă r a t ă . Găsea p r e a s t r ă l u c i t o a r e pe d -na de Gremi l l y In s e a r a ace ia ca s'o c r e a d ă p r e a s i g u r ă de e a Însăş i . F ă r ă î n d o i a l ă e r a î n c r e z ă t o a r e , s in­c e r ă ; d a r a c e a s t ă s ă n ă t a t e în f lo r i t ă ia r a s , d a c ă e r a m a i p u ţ i n a m e n i n ţ ă t o a r e p e n t r u F i l ip , e ra şi m a i p u ţ i n a m e n i n ţ ă t o a r e p e n t r u ea însăş i . N 'avea decâ t o înc rede re m e d i o c r ă î n dor in le le fo rmu la t e î n t r e d o u ă ceşt i de ceai . Dacă a r fi ş t iu t l u p t a su f le tească ca re p r i c i ­nu i s e g u t u r a i u l , s ' a r fi îndo i t şi m a i m u l t de v ic to r ie .

Se p r â n z e a b ine l a femeia a c e a s t a p r e a sp i ­r i t u a l ă ca să nu p u n ă spir i t în tot. Prân/ .u l

b ine p l ănu i t , b ine serv i t , cu flori î m p r ă ş t i a ­te cu gus t pe fa ţa de m a s ă , e r a o s imfon i e p e n t r u toa t e s i m ţ u r i l e . C u v i n t e l e c o m n e s e n i -lor a d ă o g a u şi ele m u z i c a lor .

D. B r a z i e r s t a în d r e a p t a , la locul d e c in­ste, s i m p l u , a ş a c u m şedea b ine vâ r s t e i , i n t i ­m i t ă ţ i ' şi a u t o r i t ă ţ i i s a l e . N u se g r ă b e a s ă vo rbească , n u a r ă t a că v r e a s ă p rof i t e de lo­cul în care se găsea , ca s ă p r o v o a c e d i n n o u pe d-na de Gremi l l y ca la t e a t r u l f r ancez ; d a r s u r â d e a de d e p a r t e lu i F i l i p de L u z a y ce s t a a l ă t u r i de Louise de Cou i i i eu , r â z â n d ş i fă­când-o s ă r â d ă , a j u t a t de a m i c u l s ă u George ca re do cea l a l t ă p a r t e a fetei ţ i n e a d i a l o g u l şi r i p o s t a s p i r i t u a l .

Că t re sfârş i t , î n t i m p u l u n e i p a u z e î n con­ve r sa ţ i e , izbucni d e o d a t ă un va l de vese l ie .

Toţ i comeseni i se î n t o a r s e r ă î n s p r e aco lo şi d -na de Gremi l ly p r i v i şi ea cu i n d u l g e n ­ţ ă in sp re ce rcu l t i ne r e ţ i i .

E c r a s e de Cour l i eu ţ i n e a în m â n ă o m i g d a l ă cvi doi m ie j i şi î n t r e b a z b u r d a l n i c ă i n toc ­m a i ca o ş c o l ă r i ţ ă care e l a p r i m a ei z i d a v a c a n ţ ă , cu ca r e d i n vec in i i ei s ă f acă p r i n ­soa re cu cei doi mie j i .

F i l i p ce rea să se p r i n d ă cu el ş i c u a u t o ­r i t a t e a ce-i d a v e c h i m e a în casă , v r e a s ă i a el u n u l d in mie j i şi poa t e că l 'ar fi l u a t c u In­dia:, r . t a l ă d in m â n a fetei, d a c ă George Mon­c a m p tfar fi s u r p r i n s o u i t ă t u r ă f ixă a d -ne i de Gremi l ly ş i i u t e , c 'un ges t s i g u r , n ' a r fi l u a t m i g d a l ă .

F r u m o a s e l e s p r â n c e n e n e g r e a le d -ne i de GremiHy car i î n c e p u s e r ă s ă se ' n c r u n t e îş i re ­v e n i r ă la loc; î n g r i j o r a r e a v a g ă c a r e se a-m e s t e e a s e cu i n d u l g e n ţ a , î n c e t ă d e o d a t ă . George a b u z a de v ic tor ia lu i ca s ă s t r e c o a r o câ t eva g l u m e foar te g u s t a t e m a i a l e s d e d - r a Cour l i fu şi m ă t u ş a , a s i g u r a t ă a c u m , î n t r e b ă pe d. B raz i e r a p r o a p e şop t ind :

— Cunoşt i b ine pe d. M o n c a m p ? (Va u r m a )