Tur

Turismul braşovean 2007-2010

INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂDIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ BRAŞOV

TURISMUL BRAŞOVEAN

• OFERTA TURISTICOFERTA TURISTICĂĂ• CEREREA TURISTICĂCEREREA TURISTICĂ• CONTRIBUŢIA ÎN CONTRIBUŢIA ÎN PIBPIB• LOCUL JUDEŢULUI LOCUL JUDEŢULUI

BRAŞOV ÎN CADRUL BRAŞOV ÎN CADRUL REGIUNII CENTRUREGIUNII CENTRU

• CONCLUZIICONCLUZII

OFERTA TURISTICOFERTA TURISTICĂĂ

1. Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare

turistică pe tipuri de structuri de cazare - număr -

Tipuri de structuri de primire turistică

2007 2008 2009 2010

Total 471 493 482 474

Hoteluri 50 57 60 65

Hoteluri pentru tineret 4 3 3 3

Hosteluri : : : 2

Moteluri 9 9 6 6

Vile turistice 42 39 37 36

Cabane turistice 13 14 13 19

Bungalouri 13 6 6 6

Sate de vacanta 2 2 2 2

Campinguri : 2 1 2

Popasuri turistice : 1 : :

Tabere de elevi si preşcolari

1 1 1 1

Pensiuni turistice 137 153 155 155

Pensiuni agroturistice 200 206 198 177

Numărul de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică în anul 2010 a scăzut faţă de anul 2008 cu 3,9%, iar faţă de anul 2007 a crescut cu 0,6%. Principalul tip de structura turistică unde s-a inregistrat regres este pensiunea agroturistică (-14,1%)

2. Capacitatea de cazare turistică în funcţiune pe tipuri

de structuri de cazare - număr locuri-zile -

Tipuri de structuri de primire turistica

2007 2008 2009 2010

Total 4704712 4907781 5034777 5341618

Hoteluri 1969812 2077261 2199471 2351991


Hosteluri : : 1162 6570

Hoteluri apartament : : : 5124

Moteluri 145547 138981 113790 123420

Hanuri 488 : : :

Vile turistice 444332 332164 322155 332288


Bungalouri 55920 17022 22534 28470

Sate de vacanta 38690 38796 38690 38060

Campinguri : 139400 45338 59795

Popasuri turistice 480 3271 : :

Tabere de elevi si prescolari

18260 21940 18250 18200



4200000

4400000

4600000

4800000

5000000

5200000

5400000

2007 2008 2009 2010

Capacitatea de cazare turistică în funcţiune

Capacitatea de cazare din judeţul Braşov în perioada 2007-2010 a avut un trend crescător. Aceasta inseamna ca au supravietuit crizei structurile de cazare cu un numar mare de locuri si au avut de suferit cele mai mici.

3. Populaţia ocupată civilă din sectorul “ Hoteluri şi

restaurante”, la 1 ianuarie - mii persoane -

Total Bărbaţi Femei

2007 7,7 3,8 3,9

2008 8,3 3,9 4,4

2009 8,6 4,3 4,3

2010 6,9 3,0 3,9

4. Efectivul de salariaţi din sectorul“ Hoteluri şi restaurante”, la 1 ianuarie

- mii persoane -

Total Bărbaţi Femei

2007 6,1 2,5 3,6

2008 6,5 2,5 4,0

2009 6,8 2,8 4,0

2010 6,7 2,9 3,8

La 1 ianuarie 2010 populaţia civilă ocupată din sectorul hoteluri şi restaurante a fost de 6,9 mii persoane, în scădere faţă de anul precedent cu 19,8%.

5. Câştigul salarial din sectorul“ Hoteluri şi restaurante”

-RON-

2007 2008 2009

Câştigul salarial nominal mediu brut lunar

816 863 1027

Câştigul salarial nominal mediu net lunar

617 647 765

6. 6. Puncte de atracţie în judeţul BraşovPuncte de atracţie în judeţul Braşov

25 rezervaţii şi monumente ale naturii 6 cetăţi 7 biserici fortificate - cetăţi 4 clădiri civile urbane 1 ansamblu urban fortificat 11 biserici şi ansambluri mănăstireşti 1 fortificaţie dacică 29 muzee şi puncte muzeale

7.Distribuţia patrimoniului în funcţie de perioada

istorică de care aparţine

Din totalul patrimoniului, 656 dintre obiective sunt de valoare regional-locală, 327 de valoare naţională, iar 2 obiective sunt declarate monumente de tip UNESCO, situl rural Prejmer şi situl rural Viscri.

- număr -

Perioada veche

Perioada medievală

(sec. VII-XVI)

Perioada premodernă, secolul XVII

Perioada modernă,

secolele XVIII-XIX

Perioada contemporană

secolul XXTotal

Zona Braşov 48 141 33 439 35 696

Zona Ţara Făgăraşului 24 39 7 66 8 144

Zona Rupea – Cohalm 31 63 6 42 3 145

Total 103 243 46 547 46 985

8. Reţeaua de muzee

• Reţeaua muzeelor şi colecţiilor publice care a funcţionat în anul 2009, în judeţul Braşov, a cuprins 21 de unităţi (17 unităţi de bază) cu o suprafaţă expoziţională de 56.647 mp.

• Numărul bunurilor culturale (piese de muzeu) la 31 decembrie 2009 a fost de 284.393.

• În judeţul Braşov, numărul vizitatorilor la muzee şi colecţii publice a fost de 670.862 persoane, în scădere faţă de anul 2007 cu 31,30% (305.705 persoane).

Muzee si colecţii publice

Numărul vizitatorilorNumărul total de bunuri

culturale

Suprafaţa expozitional

ă(mp)Total

Unităţi de bază

TotalDin care grupuri

organizate

An 2007 20 16 976.567 83.531 273.258 70.220

An 2008 20 16 805.979 53.702 257.771 41.790

An 2009 21 17 670.862 47.120 284.393 56.647

CEREREA TURISTICĂCEREREA TURISTICĂ

În anul 2010 comparativ cu anul 2008, anul de varf al turismului brasovean, numărul de turişti din judeţul Braşov a scăzut cu 12,3%.

Ponderea turiştilor romani si straini în

total turişti a ramas constanta (17%), in cei doi ani analizati scaderea numarului total de turisti datorindu-se in egala masura romanilor si strainilor.

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

400000

450000

500000

2007 2008 2009 2010

români străini

- număr persoane -

Tipuri de turişti

2007 2008 2009 2010

Total 556816 581983 451683 510196

Români 452586 480422 376716 422094

Străini 104230 101561 74967 88102

1. Sosiri ale turiştilor în structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, pe tipuri de turişti

2. Sosiri ale turiştilor în structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri

- număr persoane -

Tipuri de structuri de primire turistica

2007 2008 2009 2010

Total 556816 581983 451683 510196

Hoteluri 338938 327494 256377 299154


Hosteluri : : 55 263


Moteluri 28770 24650 15980 21173

Vile turistice 37962 34470 29905 27055


Bungalouri 2364 685 509 814

Sate de vacanta 4018 2980 1943 1745

Campinguri : 19665 8694 11376


Tabere de elevi si preşcolari

2296 462 1180 489



Sosirile în hoteluri deţin în anul 2010 o pondere de 58,6% din totalul sosirilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare din judeţul Braşov, sosirile în pensiuni turistice 15,7%, iar cele în pensiuni agroturistice 9,0%.

In anul 2008 sosirile in hoteluri reprezentau 56,3%, cele in pensiuni turistice 16,8%, iar cele in pensiuni agroturistice 9,0%.

3. Înnoptări ale turiştilor în structuri de primire turistica cu funcţiuni de cazare turistică, pe tipuri de turişti

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică din judeţul Braşov, în anul 2010, au fost în scădere faţă de anul 2008 cu 15,7%.

Înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică, în anul 2010, au reprezentat 82,3% din numărul total de înnoptări, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 17,7%.

In anul 2008 situatia innoptarilor se prezenta astfel:81% -romani

19%- straini

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

2007 2008 2009 2010

Înnoptări în structurile de primire turistică

români străini

- număr -

Tipuri de turişti

2007 2008 2009 2010

Total 1191469 1279594 985022 1078297

Români 947783 1037907 818996 887303

Străini 243686 241687 166026 190994

4. Înnoptări ale turiştilor în structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri

- număr -

Tipuri de structuri de primire turistică 2007 2008 2009 2010

Total1191469 1279594 985022 1078297

Hoteluri 709472 723974 571143 640847


Hosteluri : : 171 838


Moteluri 39301 40775 23646 30569

Vile turistice 81201 83118 69265 59273


Bungalouri 5600 2227 1400 4174

Sate de vacanta 7123 6277 3551 2870

Campinguri : 29264 11688 16489


Tabere de elevi si preşcolari 5879 1178 3106 1314



Înnoptările în hoteluri deţin în anul 2010 o pondere de 59,4% din totalul înnoptărilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare din judeţul Braşov.

5. Sosirile vizitatorilor străini în judeţul Braşov, pe

principalele ţări de origine

Trendul turiştilor străini a fost descrescător în perioada 2007 -2010.

Turiştii germani s-au menţinut pe primul loc în topul turiştilor care au vizitat judeţul Braşov în perioada 2007 – 2010, reprezentând în anul 2010 , 15,2 % din total turişti străini.

Cu toate acestea, în anul 2010 faţă de anul 2008, numărul turiştilor germani a scăzut cu 15,7%.

- număr -

2007 2008 2009 2010

Total turişti străini 104230 101561 74967 88102

din care:

Germania 14951 15879 13439 13386

Israel 14078 12424 5710 11851

Franţa 7856 7591 5140 5713

Italia 7968 5931 4465 5277

Regatul Unit 7844 8428 5070 4657

Polonia 1913 2734 2955 4119

Olanda 2395 2700 2366 3835

Spania 4082 3857 3042 3586

S.U.A. 5818 4597 4246 3113

Austria 4869 4378 2500 2345

Republica Moldova 1407 2163 2506 2320

Canada 1538 1364 854 2223

Bulgaria 1180 2113 1858 2067

Grecia 1270 1560 1533 1826

Federaţia Rusa 1618 1348 1036 1700

6. Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare

turistică în funcţiune

• Indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în judeţul Braşov, în anul 2010 a fost de 20,6%, în scădere cu 5,5 puncte procentuale

faţă de anul 2008.

25.326.1

19.6 20.6

0

5

10

15

20

25

30

2007 2008 2009 2010

Indice de utilizare netă

Jud Brasov

7. Durata medie a sejurului

Durata medie a sejurului a fost în anul 2010 de 2,1 zile (2,1 zile la turistii români si la 2,2 zile la cei străini), mai mică decat cea înregistrată în anii 2009 si 2008.

Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010

Total 2.1 2.2 2.2 2.1

•Romani 2.1 2.2 2.2 2.1

•Straini 2.3 2.4 2.2 2.2

-zile-

8. Principalele zone de interes turistic din judeţul

Braşov

Total turiştiPondere din total turişti sosiţi în judeţul Braşov

(%)-2010

TOTAL JUDET 510196 100.00

BRASOV 251188 49.23

PREDEAL 108022 21.17

BRAN 40062 7.85

SACELE 25995 5.10

ZARNESTI 24688 4.84

MOIECIU 23154 4.54

RASNOV 7866 1.54

ALTE ZONE 29221 5.73

CONTRIBUŢIA ÎN CONTRIBUŢIA ÎN PIBPIB

1. Cifra de afaceri a unităţilor locale active din „Hoteluri si restaurante” şi clase de mărime

• Unităţile locale active din judeţul Braşov cu domeniul de activitate “hoteluri şi restaurante” au realizat în anul 2009 o cifră de afaceri de 424 mil lei, reprezentând 1,57% din totalul cifrei de afaceri a judeţului.

• În anul 2009 comparativ cu 2008 cea mai mare scadere a cifrei de afaceri a unităţilor locale cu domeniul de activitate “hoteluri şi restaurante” s-a înregistrat in unitatile mari, cu peste 250 salariati (30,3%).

Cifra de afaceri a unităţilor locale active din Hoteluri si restaurante , pe clase de marime, în anul 2009

34%

32%

29%

5%

0-9 10-49 50-249 250 si peste

Ani Total

din care:pe clase de mărime, după numărul

persoanelor ocupate

0-9 10-49 50-249 250 şi peste

2007 434 105 151 148 30

2008 485 150 160 142 33

2009 424 144 134 123 23

mil .lei

2. Investiţii brute a unităţilor locale active din „Hoteluri si restaurante” şi clase de mărime

• În anul 2009, unităţile locale active din judeţul Braşov cu domeniul de activitate “hoteluri şi restaurante” au realizat investiţii brute în valoare de 146 mil. lei reprezentând 2,86% din totalul investiţiilor din judeţul Brașov, în scadere faţă de anul 2008 când ponderea era de 3,93%.

• 63,0% din totalul investiţiilor brute realizate de unităţile locale active din judeţul Braşov cu domeniul de activitate “hoteluri şi restaurante” au fost efectuate de unităţile mijlocii.

165

258

146

0

50

100

150

200

250

300

2007 2008 2009

Investiti brute

Ani Total

din care:pe clase de mărime, după numărul

persoanelor ocupate

0-9 10-49 50-249 250 şi peste

2007 165 52 54 46 13

2008 258 67 47 139 5

2009 146 34 20 92 0

mil .lei

3. Ponderea valorii adăugate brute din turism în valoarea adăugată brută totală pe ramuri din

Regiunea Centru

4. Ponderea valorii adăugate brute din turism în PIB-ul

Regiunii Centru

- milioane lei preţuri curente -

2007 2008

Valoarea adaugata brută din hoteluri şi restaurante

1120,6 1217,0

Valoarea bruta regională 42741,0 51345,3

Ponderea VAB din turismVAB pe total ramuri (%)

2,63 2,37

Se observă că, în anul 2008, comparativ cu anul 2007, ponderea valorii adăugate brute din turism în total valoare adăugată

brută fluctuează uşor în sensul scăderii.

- milioane lei preţuri curente -

2007 2008

Valoarea brută din hoteluri şi restaurante 1120,6 1217,0

Produsul intern brut 49416,7 57586,8

Ponderea VAB din turismîn PIB (%)

2,27 2,12

LOCUL JUDEŢULUI BRAŞOV LOCUL JUDEŢULUI BRAŞOV ÎN CADRUL REGIUNII ÎN CADRUL REGIUNII

CENTRUCENTRU

1. Structuri de primire turistica cu funcţiuni de cazare turistica în Regiunea Centru

67

474

76

281

123

167

0

100

200

300

400

500

Structuri de primire turistică în judeţele Regiunii Centru, în anul 2010

Alba Brasov Covasna Harghita Mures Sibiu

În cadrul Regiunii Centrul, judeţul Braşov are cele mai multe structuri de primire turistică, urmat de judeţele Harghita, Sibiu, Mureş.

2. Sosiri ale turiştilor în structuri de primire turistică cu

funcţiuni de cazare, pe tipuri de turişti

• Ponderea turiştilor cazaţi în judeţul Braşov în anul 2010 în total Regiune Centru era de 45,3%, urmat de judeţul Sibiu cu o pondere de 20,3%. Numărul de turişti din judeţul Braşov, în anul 2010, comparativ cu următorul judeţ ca importanţă turistică din Regiunea Centru, Sibiu, a fost mai mare cu 123,6%, al turiştilor români cu 152,9%, iar cel al turiştilor străini cu 43,9%.

Sosiri ale turiştilor în judeţele Regiunii Centru

4%

46%

5%7%

18%

20%

Alba Brasov Covasna Harghita Mures Sibiu

3. Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare

turistică în funcţiune in anul 2010 %Regiunea Centru

• Alba 16,0

• Brasov 20,6

• Covasna 43,5

• Harghita 21,8

• Mures 29,5

• Sibiu 19,9

• In cadrul Regiunii Centru, cel mai mare indice de utilizare a capacitatii de cazare turistica il regasim in judetul Covasna, urmat de Mures si Brasov.

ConcluziiConcluzii

Judeţul Braşov are un potenţial turistic ridicat; Judeţul Braşov prin punctele sale de atracţie turistice şi culturale,

ocupă locul I în cadul Regiunii Centru, la numărul de turişti cazaţi; Ponderea turistilor straini la nivel national este de 22,2%, in timp

ce in judetul Brasov este de 17,3%→ necesitate infrastructura, imbunatatirea serviciilor;

Brasovul este cel mai puternic centru comercial din regiunea noastra. Se poate dezvolta turismul de shopping.

IDEEA-un concept de turism integrat in cadrul Regiunii Centru promovat de agentiile turistice (montan, istoric, shopping-Brasov,istoric, cultural –Sibiu, eco-Alba, Covasna, balnear-Mures, Harghita).

Tur

Documents

Transcript of Tur