TTulburările de auz ulburările de auz fonematic – o cauză a fonematic – o cauză a

dislexiei - disgrafieidislexiei - disgrafiei

TTulburările de auz ulburările de auz fonematic – o cauză a fonematic – o cauză a

dislexiei - disgrafieidislexiei - disgrafiei

Cerc pedagogic pe capitalăCerc pedagogic pe capitală

DEFINIŢIE• Auzul fonematic este o modalitate a

percepţiei şi pronunţiei limbajului caracterizat prin diferenţierea şi identificarea fonemelor

• Auzul fonematic se structurează în raport cu structura sonoră a limbii materne

• Auzul fonematic ca element important al aparatului de emisie este implicat atât în vorbirea sonoră, cât şi în limbajul interior

CAUZE ALE DEFICITULUI DE AUZ FONEMATIC

• Lipsa de maturizare şi exersare a laturii expresive a limbajului verbal

• Leziuni în aria temporo-parietală• Leziuni în ariile de asociaţie care, deşi

permit perceperea şi diferenţierea lor, nu permit însă şi interpretarea semnificaţiei lor complexe

DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL - I

• 1. deficit de auz fonematic – deficit de auz frust ( hipoacuzie nucleară ) – acesta din urmă este un deficit de sinteză superioară implicat în dislalia receptiv-senzorială de natură centrală

• 2.deficit de auz fonematic – disacuzie ( aceasta apare ca urmare a icterului nuclear în celulele nucleilor cohleari şi duce la o percepţie auditivă congenitală precară ( simptome : neînţelegerea limbajului, memorie auditivă precară, incapacitate de evocare a cuvintelor)

DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL - II

• 3. deficit de auz fonematic – dislalie consecutivă hipoacuziei ( “universul copilului surd este redus la ceea ce vede şi ceea ce face” – Ilie Stănică)

• 4. deficit de auz fonematic şi întârziere în apariţia şi dezvoltarea vorbirii ( în cel din urmă caz efortul de recuperare este de lungă durată)

DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL - III

• 5. deficit de auz fonematic – alalie (lipsa sau slaba dezvoltare a vorbirii – afazie congenitală ; disfuncţie a zonelor corticale ale vorbirii)

• 6. deficit de auz fonematic – dislalia (funcţională,de cuvinte )

PREZENTARE CAZURI –I -2008- 2009

• N.A ( fată, preşcolar gr.mare preg) – dislalie de evoluţie rezistentă la terapie logopedică, un IQ liminar – pusă în situaţia să coloreze pe fişe cuvinte care conţineau sunete asemănătoare ( t-d, p-b, s-z, s-ş..) făcea multiple confuzii – prognosticul pentru clasa I : candidată la dislexie-disgrafie

• E.F ( băiat, preşcolar gr. mare preg) – iniţial a avut diagnosticul întârziere în apariţia şi dezvoltarea limbajului ( primul an de terapie- 4-5 ani), apoi, diagnosticul de dislalie polimorfă şi deficit de auz fonematic ( 5-6 ani)- un IQ liminar – va merge în clasa I şi va fi candidat la dislexie-disgrafie

• O.L ( băiat, cls.I) – în primul an de terapie a prezentat un rotacism şi o întârziere în dezvoltarea vorbirii ( mergea la o grădiniţă săptămânală ) – un IQ în limite normale ; în al doilea an a continuat terapia logopedică în ideea pregătirii pentru şcoală şi a consolidării stimei de sine scăzute (“ Nu pot să fac asta”, “ Nu sunt în stare”) ; ajuns în clasa I, apar dificultăţi în recunoaşterea literei de mână, în citirea silabei şi în diferenţierea fonemelor

PREZENTARE CAZURI –II- 2008-2009

• S.A ( băiat- clasa I) – al doilea an de terapie, un IQ înalt, dislalie polimorfă şi deficit de auz fonematic

• - când era în grădiniţă refuza sarcinile contra cronometru ( foarte lent)

• Şi-a însuşit foarte greu cifrele• Spirit creativ• În clasa I devin evidente în scris tulburările de auz

fonematic• Repeta cuvintele cu voce tare ca să se audă ( “babură”

sau ”papură” ?)• La finalul clasei I dispar ( prin multe exerciţii) aceste

tulburări de auz fonematic

CONCLUZII• Modificările cantitative şi calitative în însuşirea

limbajului depind de maturaţie, învăţare şi dezvoltare ( C. Păunescu)

• Vorbirea se învaţă, nu se moşteneşte ( în primii ani se învaţă prin imitaţie, apoi la nivel “ academic”, când se învaţă gramatica)

• Deficitul de auz fonematic are efecte şi în plan motor ( care asigură actul grafic) – E. Verza

• Între auzul fonematic şi înţelegere sunt relaţii necesare• Auzul fonematic are funcţie de semnalizare acustică• Deficitul de auz fonematic este regresiv

Cum putem recupera deficitul de auz fonematic• 1. educarea autocontrolului auditiv• 2. sinteză şi analiză fonetică• 3. asocierea grafemelor şi fonemelor de

mână şi de tipar• 4. exerciţiul cu paronimele• 5. scrierea literelor asemănătoare

vizual sau acustic folosind culori diferite ( b cu roşu, d- cu verde)

Referent• Cioacă Beti-Ana• profesor logoped• Centrul Logopedic Interşcolar

Nr.4• sector 3