tulburari limbaj

12
LOGOPEDIE 1. Tulburari de pronuntie si de articulatie : Dislalia Etimologie Dis = Indepartat Lalie = Vorbire Tulburare de pronuntie constand in deformarea, omiterea si inversarea anumitor sunete in vorbirea spontana sau in cea reprodusa. Cauze : - anomalii ale aparatului fonoarticulator - anomalii labiale - anomalii de dezvoltare a maxilarelor - anomalii dentare - modificari de structura a laringelui - anomalii linguale - anomalii ale corzilor vocale Tipuri de dislalii 1. Dislalia Simpla Avem de aface cu tulburarea unui singur sunet sau a unui grup de sunete din aceiasi familie (siflante, suieratoare) In functie de sunetul afectat : C = Capacism sau Paracapacism B = Betacismul sau Parabetacismul F = Fetacism sau Parafetacism R = Rotacism Rotacism Interdentar Rotacism Apical Rotacism Monovibrant Rotacism Labial Rotacism Bucal Rotacism Nazal 1

description

cfd

Transcript of tulburari limbaj

Page 1: tulburari limbaj

LOGOPEDIE

1. Tulburari de pronuntie si de articulatie   :

Dislalia

EtimologieDis = IndepartatLalie = Vorbire

Tulburare de pronuntie constand in deformarea, omiterea si inversarea anumitor sunete in vorbirea spontana sau in cea reprodusa.

Cauze : - anomalii ale aparatului fonoarticulator- anomalii labiale - anomalii de dezvoltare a maxilarelor- anomalii dentare- modificari de structura a laringelui- anomalii linguale - anomalii ale corzilor vocale

Tipuri de dislalii

1. Dislalia Simpla Avem de aface cu tulburarea unui singur sunet sau a unui grup de sunete din aceiasi

familie (siflante, suieratoare)In functie de sunetul afectat :

C = Capacism sau Paracapacism B = Betacismul sau Parabetacismul F = Fetacism sau Parafetacism R = Rotacism

Rotacism Interdentar Rotacism Apical Rotacism Monovibrant Rotacism Labial Rotacism Bucal Rotacism Nazal Rotacism Velar Rotacism Uvular

S = Sigmatism Sigmatism Interdentar Sigmatism Peridentar Sigmatism Suerator Sigmatism Lateral

Sinister (de stanga)

1

Page 2: tulburari limbaj

Dexter (de dreapta) Bilateral

Sigmatism Nazal Sigmatism Palatal Sigmatism Addentar Sigmatism Laringian

2. Dislalia GeneralizataSunt afectate majoritatea sunetelor in afara de vocale

3. Dislalia TotalaSunt afectate toate sunetele (uni autori o clasifica ca fiind o disartrie)

Tipuri de dislalii totale

Dislalie totala - primara, secundara Dislalie totala - congenitala, dobandita Dislalie totala - mecanica Dislalie totala - functionala

Disartria In cazul disartriei se intalnesc toate fenomenele de tip Dislalic si se remarca prin disfunctionalitatile cailor centrale si afectiuni ale nucleilor nervilor care iau parte la actul de pronuntie, aparute fregvent in urma unor boli a creierului sau a unor leziuni la nivelul acestora Specific disartriei se poate remarca decalajul dintre vorbirea expresiva, ce este profund afectata, si vorbirea inpresiva, care se conserva si care permite intelegerea, relativ buna, a comunicarii verbale.

In aceste conditii vorbirea devine neclara, disritmica, disfonica, cu rezonanta nazala si monotona

Tipuri de Disartrie

Disartrie corticala Disartrie subcorticala Disartrie cerebeloasa Disartrie bulbara Disartrie pseudobulbara

Cauze   : perinatale - infectii virotice; diabet; boli psihice prenatale - axfisia la nastere; prematuritatea; nasterile grele postnatal – prezenta icterului; stari convulsive; stari congenitale

Rinolalia

Ca si in Disartrie se intalnesc toate fenomenele de tip Dislalic inpreuna cu o serie de deficiente, care constau in tulburarea rezonantei sunetelor si a vocii, cu caracteristici predominant nazale.

2

Page 3: tulburari limbaj

Nazalizarea cuvintelor si a sunetelor este o caracteristica specifica rinolaliei.Asadar, in rinolalie, tulburarile de fonatie coexista cu cele de articulatie.

Tipuri de rinolalii Rinolalia Aperta - organica

- functionala - jetul de aer se scurge pe cale nazala

Rinolalia clauza - anterioara - sunt blocate narile - posterioara – este blocat nasofaringele

Rinolalia Mixta - labilitate in emiterea sunetelor cand pe gura cand pe nas

Terapia Tulburarilor de Pronuntie

1. Metode si procedee de ordin general gimnastica si miogimnastica corpului si a organelor care participa la realizarea

pronuntiei educatia respiratiei si echilibrul intre inspir si expir educatia auzului fonematic educarea personalitatii, inlaturarea negativismului fata de vorbire si a tulburarilor

comportamentale

2. Metode si procedee specific logopedice Terapia logopedica se bazeaza pe principiul de la simplu la complex si se corecteaza fiecare sunet in parte incepand cu cel simplu, si nu se considera etapa incheiata atunci cand pronuntia este corecta dar izolata, ci doar atunci cand aceste sunete sunt pronuntate corect si in cuvinte

Se pot folosii urmatoarele procedee fonematice : Se adopta pozitia corecta a aparatului fonoarticulator Se imita unele animale Folosirea onomatopeelor

2. Tulburari de ritm si fluenta a vorbirii

a. Balbaiala - Balbaiala Clonica - vorbire intrerupta in timpul vorbirii din cauza unor spasme care produce repetarea unor sunete sau silabe- Balbaiala Tonica - spasmele sunt puternice, copilul nu poate pronunta inceputul

expuneri - Balbaiala Clonotonica - predominant clonica- Balbaiala Tonoclonica - predominant tonica

Terapia balbaielii simtomatica - se actioneaza asupra vorbirii

3

Page 4: tulburari limbaj

psihoterapie - se incearca inlaturarea temerii de a vorbii complexa

Tehnici1. sugestia in stare de veghe, I se sugereaza copilului ca poate vorbii bine2. crearea conditiilor in care cuvantul sa aiba influenta profunda asupra copilului3. ambianta – liniste si calm4. restabilirea increderii in fortele proprii5. Hipnoza6. psihoterapia de familie

b. Logonevroza LN Clonica LN Tonica LN Mixta

c. TahilaliaEste o tulburare a vorbirii ce afecteaza ritmul si fluenta acesteia prin faptul ca emisia

verbala se desfasoara intrun ritm extrem de rapid, ca urmare vorbitorul si mai ales auditoriul nu poate urmarii desfasurarea gandului a ideiilor vorbitorului.

Unele cuvinte nu sunt pronuntate complet partea finala a cuvantului fiind de obicei afectata, iar partea de inceput este de obicei repetata.

Cauze:Dizarmonii la nivelul scoartei cerebrale care provoaca un conflict intre cea ce gindeste si

cea ce spune.Terapie   :

1. Modul corect de vorbire a celor din jur.2. Ritmul – bataia metronomuluiInainte de toate trebuie urmat un tratament medicamentos.

d. BradilaliaEste opusul tahilaliei se vorbeste intr-un tempou rar si in felul acesta auditoriul are

probleme de intelegere a cuvintelorApare in special la copii extenuati din cauze patologice; datorita subnutritiei si datorita

dereglarilor ale glandelor de secretie interna, fiind nevoie de un tratament medicamentos. Obiceiul si zona influenteaza bradilaliaSe fac exercitii logopedice zilnice in familieExercitii de respiratie, de fortificare a musculaturii aparatului fonoarticulator.Introducerea de cuvinte cu grad mare de dificultate (abracadabra).

4

Page 5: tulburari limbaj

e. AftongiaSe pot intalni simtome de bradilalie sau tahilalie dar apar unele sincope in pronuntarea

cuvintelor si dereglare intre inspir/expir.

Fenomenul se produce la nivelul limbii, muschi acesteia fiind afectati astfel nu se pot produce miscari sincrone ale limbii.

Exerciitii de gimnastica a limbii.

f. Tumultus SermonisSe manifesta fenomene similare din Tahilalie si Bradilalie la care se adauga o vorbire in

care subiectul da inpresia unui ecou.

g. Tulburari CoreiceSe intalnesc oricare din fenomenele tulburarilor de ritm si fluenta adauganduse faptul ca

vorbirea se asociaza cu forme mai dificile sau mai putin dificile caracterizate ticurilor.

3. Tulburari de voce

a. Afonia /DisfoniaConsta in pierderea totala a vocii ramanand vocea in soapta, determinata de: paralizii;

nevroze; isterie.Cauze: functionale – stari nevrotice, isterie care inhiba caile de transmisie vocala

Inlaturarea cauzei functionala- repaos al vocii, apoi educarea vocii prin voce soptita- psihoterapie organica – examen ORL

In cazul DISFONIEI se produce o tulburare partiala a muschilor laringelui si a corzilor vocale iar vocea devina slaba, suieratoare, “sparta”

b. Fonastenia / PseudofonasteniaEste de tip functionala si se datoreaza folosiri incorecte a vociiSe caracterizeaza prin : scaderea intensitatii vocii, intreruperea, tremurul, obosirea

rapida.La prescolari = Pseudofonastenia

Tratament – igena vocii, repaos vocal

c. RagusealaSe caracterizeaza prin voce ingrosata si se pate ajunge la pierderea ei.Cauze   : Organice - aparitia unor noduli pe corzile vocale, - Inflamatia cailor respiratorii Functionale - stari emotionale puternice - folosirea incorecta a vocii - Proasta dirijare a aerului din plamani spre cavitatea bucala

5

Page 6: tulburari limbaj

d. Mutatia patologicaApare la baietii care au o voce barbateasca de la 8-11 ani, sau apar intarzieri in

ingrosarea vocii Cauze : tulburari endocrine

e. Vocea de falsetoNe dezvoltarea suficienta a corzilor vocale, abuzul de voce prin cantec, vocea devine

ragusita si subtire Tratament = psihoterapie1. se coboara treptat tonul de la o saptamana la alta pana se ajunge la diapazonul optim

dupa care se incearca tonuti tari si joase.2. exercitii de variatie coborarii si urcari bruste ale vocii.

f. Vocea EunucoidalaPredomina falsetul si vorbirea infantila, laringele este normal dezvoltat dar cu o crestere

prea rapida la pubertate iar producerea sunetelor joase il influenteaza psihic negativ pe subiect.Subiectul pastreaza emisiunea subtire a vocii numita vocea ce cap sau vocea de falset.Diferenta intre vocea de falset si cea eunucoidala esta ca la cea eunucoidala corzile vocale

sunt suficient dezvoltate.

4. Tulburari a limbajului scris citit

a. Dislexia / Disgrafia Constituie o incapacitate paradoxala de a invata scris cititul si se manifesta prin confuzii

constante si repetate intre fonemele asemanatoare acustice, literele si grafemele lor, de asemenea inversiuni, adaugirii si omisiuni de litere cuvinte si chiar propozitii, plasarea defectuasa in pagina, alcatuirea de grafeme inegale ca marime si ca forma, alcatuirea de texte lacunare neorganizate si ilogice.

DD Specifica sau Propriuzisa DD de evolutie DD Spatio-temporala DD Pura sau Consecutiva DD Motrica DD Lineara

b. Alexia / AgrafiaSunt afectate toate comportamentele limbajului atat cele legate de continut cat si cele

legate de forma.

5. Tulburari polimorfe

a. AfaziaPierderea capacitatii de a vorbii din diverse cauze : traumatisme, accidente vasculare,

mai fregvente la varsnici.

6

Page 7: tulburari limbaj

Cauze : Inbolnavirea centrilor corespunzatori care duce la pierderea, diminuarea sau denaturarea facultatii de a exprima ganduri prin cuvinte fara sa existe o paralizie a functiilor vorbirii.

Etiologie : Tulburari organice in perioada vorbirii deja formate ale sistemelor verbale ale creerului

Apare datorita unor leziuni vasculare, hemoragii cerebrale, tulburarii de nutritie a creierului.

In decursul timpului au aparut 3 curente in explicarea Afaziei :Curente 1. Localizalionalista

2. Echipotentialista3. Psihologizanta

Tipuri de Afazie : Afazia Pura Afazia Motorie totala / Afazia Broca / Afazia subcorticala Afazia Transcorticala Motorie /Afazia Wernicke Afazia Senzorial transcorticala Afazia Totala Afazia de Conducere

b. Alalia Subiectul se naste fara capacitatea de a-si insusii vorbirea ALALIE = Fara vorbire

Termenul a fost introdus in 1843 de catre Lordat apoi inlocuit de Trousseau prin termenul de Afazie infantila ulterior acesti termeni au fost delimitati.

Pentru aceasta categorie de subiecti au fost si mai sunt folositii si altii termeni :ARNOLD

Alalie prelungita Autism fiziologic prelungit Afazie congenitala Intarziere inascuta a vorbirii

ZEMMAN Dezvoltarea intarziata pe baza constitutionala a vorbirii Mutenia auditorilor Mutenia ideopatica

BERENDES Audimutitate

Tipuri de Alalii

Alalia Motorie Alalia Senzoriala Alalia Mixta

6. Tulburari de dezvoltare generala a vorbirii

a. Mutismulb. Intarziere in dezvoltarea generala a vorbirii

7

Page 8: tulburari limbaj

c. AutismulInitial denumirea de autism a fost data de Kanner pentru un sindrom comportamentalCaracteristic sunt urmatoarele dificultatii:

1. De limbaj2. Discontinuitate in dezvoltare cum ar fii subiectul poate face operatii de inmultire

dar nu poate numara pana la 10.3. Dificultati perceptuale – reactineaza violent la ruperea unei hartii dar nu

reactioneaza la un zgomot puternic4. Dificultati de relationare – invarte un obiect ore in sir fara semnificatie.5. Dificultati ale mobilitatii – leganatul inainte si inapoi ; frecarea lobului urechii ;

scoaterea unui sunet ore in sir ; privirea neancetata a degetelor

Pentru intelegerea acestor comportamente sa emis o serie de teorii   :

1. Teoriile Psihogene – autistul reprezinta o retragere psihologica fata de cea ce a fost conceput ca rece, ostil, pedepsitor, se evoca relatia rece dintre parintesi copil.

2. Teorii comportamentale – autistul infantil manifesta un sir de comportamente invatate, formate printro serie de compensari si mentinute prin recompense si pedeapsa

3. Teoriile organice – se afirma ca autismul este un rezultat al unei disfunctiiorganice de natura biochimica dar nu sa constatat daca implicatiile organice sunt de natura genetica sau traumatica.

Diagnosticul diferentiat este dificil deoarece o serie de caracteristici se intalnesc si in situatii de schizofrenie infantila ; psihoza infantila ; alalie ; afazie ; surdomutitate ; tulburari grave ale intelectului etc.

Caracteristici specifice : Autistul percepe lumea diferit el raspunde de 2 ori la un singur semnal ca si cum s-ar emite un ecou intarziat.

In plan comportamental apar 2 situatii mai evidente :1. Automutilarea – lovirea capului de pereti ; frecarea unor parti ale corpului pana

la deteriorare.2. Autostimularea – aceasta poate fii chinestezica (leganatul) – poate fii tactila

(lovirea coapsei cu podul palmei) – vizuala (invartirea unui obiect in jurul ochilor) – auditiva (plescaitul din limba).

Acesti copii au mai fost numitii si “copii fara contact” Retragerea in sine se produce in primii ani de viata.Comportamentul tipic autist incepe dupa nastere sau in primii ani de viata, daca dupa

aceasta varsta comportamentul dispare inseamna ca subiectul nu este autist.Baietii sunt mai afectati decat fetele proportia fiind de 3-4/1

Simtomele Autismului :Copilul este foarte plangaret, nu mananca bine, tipa sau este inhibat, nu-si manifesta

dorintele, manifestari comportamentale stereotipe, sunt fascinati de obiecte stralucitoare. Prezinta tulburari de voce, nu da inportanta vorbirii, schimba ordinea sunetelor in cuvinte,

nu folosesc cuvinte de legatura, vocabularul este saracIn planul perceptiei ei prezinta unele dificultatii vizuale nu percep amanuntele obiectelor, nu

le place sa priveasca pozele.Se ataseaza exagerat de obiecte.Din punct de vedere recuperatoriu acestie nu au putut fi recuperati in intregime.

8