CAPITOLUL I

,EROr $r TTCATO$r

SL'VOIAM SA SE TERMINE.Sp€rand sa opresc timpul in 1oc, mb g6ndeam la acel tele-

fu dintr-o dimineafd de decembrie gi la cuvintele: ,Jy'reaura fii Secretarul meu de Stat", la ceremonia de depunere a

Fmantului, c6nd insigna mea cu acvild s-a desfecut. Mig-deam la fetilele care imi cereau autograf in timpul cdli-rii triumfale cu trenul de la Washington la sediul Naliu-& Unite din New York, la figura lui V6clav Havel, caldd

I J.f,il€se, in timp ce imi punea pe um6r o egarfE rogie, lade inscrise pe zidurile unei sinagogi din Praga. MI g6n-

k la clidirile disruse in K€nya $i Tanzania, la cogciugele

fgrare in drapelul american, la pregedintele Clinton intr-o

*t tifonatd, cu ochelarii coborali pe nas, pleddnd cauza

Fi in Orientul Mijlociu.Vi gindeam la nenumeratele intdlniri, unele dintre ele

rdrfrrate h mig2ul noplii in palate grandioase, altele in sate

*- in care singurul lucru care creftea era foamea copi-ik d.r -m care oamenii ges€au totugi puterea si zAmbeasci

1r d spere- ME gAndeam la aclamaliile mullimii, fericite inImo gi in Europa Centrala, forlate in Coreea de Nord, la

Doamna Secretar de Stat t7l6 M,toeLttNe Ar-snrcHr

femeile 9i fetele ce-9i m6rturiseau nelinigtile intr-o tabAre derefugiali la caliva kilometri de granila cu Afghanistanul.

Sunetele bandei adezive desiEgurate de pe role uriage mi-auintrerupt visarea cu ochii deschigi. Fusesem atat de ocupa{i,incAt ne-am apucat de impachetat doardupd ldsarea intunericu-lui. Peste tot erau cutii 9i ambalaje aflate intre grEmezi de ci4i,pungi goale de covrigei gi suveniruri adunate din milioanele dekilometri parcurgi qi aproape trei mii de zile in slujba guvernu-lui. Membrii echipei se agitau in jurul meu, ocupafi cu sorta-rea, ambalarea, sigilarea gi etichetarea. M-am retras t5cutd inmicul birou al Secretarului de Stat, inci al meu pentru cabvaore, gi m-am indreptat instinctiy spte fereastra.

Priveli$tea imi va lipsi la fel de mult ca orice altceva. Cercu-rile de lumini de pe National Mall inconjurau Lincoln Memorial$i Monumentul Washington. intre ele, ascunse in noaptea de ianu-arie, se aflau incr6ncenatele figuri de bronz ce comemorau par-ticiparea Americii in Rizboiul din Coreea. precum gi marmuratdcute, dar elocventd, a Zidului Vietnamului. Peste Tidal Bassinputeam vedea cupola memorialului dedicat de naliune lui Tho-mas Jefferson, primul Secretar de Stat al Americii 9i, dincolo derau, stralucirea distante a flacarii €teme de la mormdntul lui JohnKennedy, in Arlington National Cemetery Simleam o imensdgratitudine pentru fiecare zi in care am fost capabilI si continuuaceastd tradilie de onoare gi sacrificiu, celebrati in fa{a mea.

Poate cd nu imi doream si se termine, dar limpul se scur-gea gi nu era nimic de fecut. M-am aSezat pentru ultima oar6 labirou gi mi-am oprit privirea asupra unei coli pe care o ageza-sem in mijloc. ,,Dragd Colin [Powell]", am scris. ,,Am muncitmult gi sper ci biroul va fi curat atunci cdnd vei ajunge aici. Cutoate astea, va fi in continuare incarcat de spiritul predecesorilornoqtri care, fiecare la rdndul s6u, a simlit cA a reprezenta StateleUnite este onoarea supreme. A$adar, ili transmit cea mai bun6slujbd din lume. Succes gi cele mai calde urdri, Madeleine."

MADELEINE NU A FOST NUMELE MEU INITIAL.M-am niscut la Praga, pe 15 mai 1937, intr-un spital din dis-trictul Smichov. ir cehd, smichov inseamnA ,,r6s, veselie",

--- Cehoslovacia nu prea a avut parte de aqa ceva in anul

:,r-:rerii mele. Erau vremuri ameninretoafe Am fost botezat6

\r-,:rie Jana, fiind primul copil al lui Josef 9i al Annei Kiirbel'

:r: nu mi ," ,pun"u a$a. Bunica m-a poreclit Madla' dupi

rq:lele personajului unui spectacol popular la acea vreme'

rklb t; fabricq de cdrdmizi Mama' cu felul ei de a pronunla

:,r intele, l-a modificat in Madlen. Cel mai des mi se spunea

Uidlenka. Am avut nevoie de ani buni ca sd-mi dau seama

;r3 era numele meu adevarat. Abia pe la zece ani, c6nd inv6-

-r.:::t franceza, am gisit velsiunea care sa me muliumeasca:

i,=d.I"in". Cu toate astea, in ciuda tuturor schimbarilor de

--:-i}i de limbi din tinerelea mea, nu mi-am schimbat nicio-

- numele, 9i pe certificatele de naturalizare 9i de cdsdtorie

*-€re fi citit ,,Marie Jana Korbel"r'' P.n,,u a me inlelege pe mine, trebuie sd il inlelegeti pe

-jiil meu. Pentru a-l inlelege pe tatil rneu, trebuie s6 in1ele-

i i ce pariniii mei au crescut intr-un loc pe care il considerau

i,n..uudnt^i. Cehoslovacia era singura democralie funclio-

=.ia din Eoropu C"ntrald intre cele doui rdzboaie mondiale 9i

:rsese daruiti cu un lider intelept, partide politice care con-

;:rrau Prin mijloace patnice Si o economie prosperE'

Nouu ,"publi"a d"mocraticd se nAscuse la sfirgitul Pri-

nului Razboi Mondial, cAnd tatil meu avea noui ani 9i cdnd

inrreaga harte a Europei a fost redesenata Germania 9i alialii

sei fuiser6 infrdnli. irintre acei aliaii se afla 9i Austro-Unga-

,ia, "ar"

do-inars Europa Centrala mai bine de trei secole 9i

ca.e acum disparuse. Cincizeci 9i unu de milioane de oameni

s-au trezit in state noi sau reorganizate dup6 principiul auto-

determinerii, enunfat de presedintele Woodrow Wilson'

De la bun inceput, noua Cehoslovacie a lost legata de Sta-

tele Unite. De fapt, crearea sa a fost anunlate la Pittsburgh

in 1918. Preqediniele 9i autorul Declarafiei de Independenli

a fost Tom6i Garrigue Masaryk, nbscut dintr-un tati slovac'

il i,i"i"".**.t sa utilizeze umlautul pe litemo din numele Kdrbel

in Anglia, in timpul c€lui de al Doilea Rnzboi Mondial [NB: toate notele

unde iu s-a marcat intervenlia traduc'torului sau a lectorului de speciali-

tate - n. O.R. -ii aparfin autoareil.

r918 M^arF-r-F.rNE ALBRTcHT I)oamna Secretar de Stat

vizitiu de meserie, 9i o mami din Moravia, un intelectual carea imbrititat cu entuziasm principiile aflate la baza sistemu-lui politic american. Masaryk s-a casetorit cu o americancd,Charlotte Garrigue, 9i a f[cut neobifnuitul pas de a preluanumele ei de fatA ca al doilea nume al sdu.

Formarea unei leri are de infruntat dificultefi. $i in Ceho-slovacia existau multe probleme de naturi economic6 qi soci-ali, inclusiv tensiuni intre pa ea cehd, industrial avansati, $icea slovacA, preponderent agrar6, Existau, de asemenea, ten-siuni care aveau sA se agraveze constant in relafiile cu mino-ritatea germane ce trlia in Zona Sudet5 in apropiere de lungagranitl cu Germania. Dar Masaryk era un preqedinte deose-bit. Era un lider cu addnci convingeri umaniste gi religioase,gi, sub conducerea sa, Cehoslovacia a devenit cu adevarat unloc binecuvantat, cu o prestr liberE, un inv5rement public de

calitate $i o viald intelectuald tumultoasE. Degi Masaryk a

murit cdnd eu aveam patru luni, imaginea lui mi-a fost mereuin preajm6. Familia mea vorbea deseori despre el, iar tata eraputernic influenlat de profunda sa credintb in democralie, de

convingerea sa cd micile naliuni aveau drepturi similare celormari, de resp€ctul $i afecliunea pentru Statele Unite.r

Amintirile tatilui meu legate de anii '20 9i'30 aratdmdndrie 9i exuberanfe.,,in vreme ce alte state cunogteauresturniri politice gi sociale, instabilitate financiari 9i cldeaupe r6nd pradi fascismului", avea el sa scrie, ,,Cehoslovaciaera un bastion al pdcii, al democraliei gi al progresului. Noi,studenlii, savuram binefacerile libert5'ii. Citeam avid presa,

literatura autohtona sau str6inA gi in fiecare searA frecventamTeatrul Nafional sau Opera Nalional6; n-am fi ratat nici mlcarun singur concert al Orchestrei Filarmonice din Praga."

' i" ro*, ""ra "- "lritat

Praga pentru a participa la ceremoniile prileju-ite de aniversarea a I50 de ani de la naiterea lui Masaryk, un batran ceh pe

care nu il intalnisem niciodate mi-a lasat un cadou si un m€saj la hotel.Cadorl era un album cu articole d€ presa referitoare Ia moartea $i funerali-ile lui Masaryk. Mesajul mdrturisea ca albumulimi fusese drruitdeoarece,ln opinia bAtrenului, luptam pentru aceleafi idealuri ca Si Masaryk. Amfost foarte mi$at6.

De secole, Praga a fost o Mecca culturale gi, pentru tineriiinrelectuali asemenea tatalui meu, reprezenta o atraclie ire-

zistibil5. Crescut in ordqelul KySperk, visase si se mute inmarele orag, si vadi locurile unde concertase Mozart 9i sa

meargi in cafenelele in care Franz Kafka igi zlmislise ideile.

Voia si fie un avangardist - sd citeasci ficliunile utopice ale

lui Karel iapek' 9i sA cumpere tablourile lui Josef, fratele

Iui Karel.Cum in Kyiperk nu exista un liceu, la vdrsta de doispre-

zece ani tata a tr€buit se mearge la gcoald undeva in apropi-

ere, la Kostelec nad Orlici, un ora$ ceva mai mare. Era un

elev silitor, intotdeauna activ in viata culturalA $i politicd

Stia de foarte timpuriu ca dorea si devind diplomat, ziarist

sau om politic ai a pltrnuit in consecintd. Dragostea ins6 nu

a planuit-o.S-au intalnit la liceu. Mama era pulin mai tenard decat el

$i foarte drdguta. Era minion6, cu par $aten scurt, pieptanat

indriznel qi cu gropite in obraji. Tata avea o figurd serioasi,

plind de for15, 9i p6rul ondulat; mama obignuia sa spuna ca

devenea din ce in ce mai atrigator pe mesurd ce imbdtranea.

Dupd cum sus{inea tata, cind s-au intalnit, el a inceput dis-

culia spunand ci mama era cea mai vorbtrrealE fattr din Boe-

mia, aga cd ea l-a p6lmuit. Numele ei eta Anna, dar fusese

poreclita Andula $i, mai apoi, in timpul ticeului, Mandula, o

prescurtare a felului in care o striga tata, Ma (a mea) Andula.Ea ii spunea JoZka. Pirinlii ei, aparent nu foarte incantali de

relafie, au trimis-o la o gcoald din Geneva. DacI mutarea era

meniti sA le rup5 relatia, stratagema aproape ce a functionat.

intr-un mic eseu, mult mai terziu, Pe un carnelel galben pe

care l-am gisit abia in momentul morlii ei, scria: ,,Jozka era,

cu siguranti, un bdrbat pe care merita sA-l a$tept gapte ani,

pane cand a fost gata si se cisdtoreascd". Apoi adlugase qi

tdiase: ,dar nu am fost intotdeauna atat de entuziasta CAteva

ori m-am gdndit sl las toate astea". (Chiar dupd patru decenii

flno--ri""n ""rl"a

ln I920, intitulati R.tlR., eapek a introdus concep-

tul de robot. derivat din cuvaniul ceh robola, car€ inseamna "munca" sau

MlotLeItqe ALgnrcxr Doamna Secretar de Stat 2lin Anglia gi America, engleza mamei avea un puternic accentti o gramaticA proprie.)

Continua: ,,Adeseori m-am intrebat ce admir cel mai multla el: perseverenla pe care probabil o mo$tenise de la tatil stru.care dintr-un mic comerciant a devenit aclionar gi director lao mare companie de construclii, sau sufletul lui bun, bldnde-tea, altruismul gi loialitatea fa1[ de familie, mo$tenite de laiubita sa mamd." Oricare ar fi fost raspunsul, nu a incetat niciun moment si il adore.

Tata 9i-a dus educalia la bun sfargit cet a putut de repede,studiind germana gi franceza cu profesori particulari, in tim_pul vacanfelor de var6, apoi petrecand un an la Sorbona pen_tru a-$i perfecfiona limba francezi li pentru a gusta u; picdin lumea de dincolo de granilele Cehoslovaciei. La v6rstade23 de ani, ii-a luat doctoratul in drept la Universitatea Caroldin Praga, cea mai veche din Europa Cantral[. Dupd t4 lunide serviciu militar obligatoriu, a fost acceptat de Ministerulde Externe Si, conform spuselor mamei, ,,dup5 c6teva luni demuncd benevold, ne-am putut cisAbri,,.

Nunta a avut loc pe 20 aprilie 1935. Mama, tipic pentruacea vreme, nu avea diplome universitare comparabile cu aletatelui meu. Cu toate astea, ii imptrrtdpea preocupdrile cul-turale qi era incdntate sd i se alature in orice aventur6 carei-ar fl condus prin Praga sau prin fare. S-au mutat intr-unapartament art deco vdtuit in alb gi negru gi foarte repedes-au integrat in cercurile boeme. in anul ce a urmat tata a fostnumit atagat de presd la legafia cehi din Iugoslavia, 9i pdrinliimei s-au mutat din nou, de data aceasta Ia Belgrad. Faptul calugoslavia era la acea vreme un regat, precum 9i convingerileprolund democratice ale tatAlui meu l-au fEcut s6 se impiiete-neasce cu unii lideri din opozilia democrattr, persoane cu carese intdlnea adeseori, dar discret.

,,Poate pentru cd eram tineri gi ferici1i.., scria mama des_pre acea perioadi petrecuti la Belgrad, ,,cateodat6 nu le_amdat atenfie norilor intunecali ce se adunau injurul nostru, pescena politicd. Eram cu tolii conltienfi de ei, dar intr-un ielsperam ca vor trece ldri furtuna,.. Tandrul cuplu era suficient

Je optimist pentru a pune bazele unei familii - fapt care mbaduce gi pe mine in disculie -, dar,,furtuna" nu era departe.

-Timpul fericirii a fost pentru noi mult prea scurt", igi amin-iea mama. ,,Hitler era prea puternic qi agresiv, iar democra-

:iile occidentale mult prea slabe, 9i in felul acesta RepublicaD€mocratd Cehoslovaci a avut prima de suferit gi, odattr cu3a. milioane de oameni nevinovagi."

Diplomalia cehoslovacd se bazase pe alianlele cu Franla

;i Uniunea Sovieticb pentru propria proteclie, dar gi pe con-r ingerea ctr generoasele principii ale Ligii Naliunilor vor fi:espectate. In mod tragic, venirea lui Hitler la putere nu arbst luate in calcul. Noul pre$edinte, Edvard Benes, a preluatrunctia in 1937, dar, in vreme ce imparttr$ea filozofia uma-Diste a lui Masatyk, ii lipsea charisma acestuia din urm6 9i:apacitatea lui de a inspira oamenii. Era, in cuvintele tatdluiDeu, ,,un matematician al politicii". Cu toate acestea, Benei a';cut tot ce i-a stat in putinle pentru a avertiza Europa Occi-dentaltr ch ambiliile Iui Hitler erau nelimitate. in marrie 1938.

Hiller a forlat cu succes unirea cu Austria. in septembrie. i-aserut lui Benes sa cedeze controlul asupra Regiunii Sudete.in loc sb sprijine Praga, puterile occidentale sperau sA €viterizboiul l6c6nd presiuni asupra lui Benei pentru ca Ceho-:lovacia sd cedeze. La MUnchen, pe 29 septembrie, MareaBritanie, Franfa, Germania gi Italia au semnat un acord care!-erea practic capitularea acesteia. Doue zile mai tdrziu, ger-manii au inceput sa ocupe Regiunea Sudet[. Benes a demi-sionat. in schimb, premierul englez Neville Chamberlain aGcut faimoasa declarafie conform cereia Acordul de la Miin-.-hen ,,asiguri pacea pentru generalia noastre". Aceste cinci!-uvinte, alAturi de umbrela neagri a lui Chamberlain, aurimas de atunci simboluri infame ale conciliatorismului.

Ftrc6nd presiuni de la Berlin, guvernul german a instalatla Praga un regim marionete care a epurat aparatul guverna-mental 9i a initiat acliuni menite si gtearge toate rbmEtiteletilozofiei lui Masaryk gi Benes. Contactele tatalui meu cu opo-zilia democratd iugoslavd il l6ceau o persoantr incomode pen-tru Belgrad, 9i noul ministru de Externe cehoslovac a rAspuns

Meotltlrt Atglrcnr Doamna Secretar de Stat

Si Benes. Telul celor aflali in exil era si foloseascl radioul gi

presa britanice pentru a face cunoscute realitatile ocupafieigermane 9i pentru a-$i mobiliza conalionalii.

intotdeauna am fost convinsA ca pArinlii mei s-au adaptatla viala din Anglia, dar, dupd ce am citit amintirile mamei,am vezut lucrurile diferit: ,,in jurul nostru erau numai cehi

ti, cu cateva excepjii, nu am reugit s6 ne facem priet€ni prin-re englezi... Le-am admirat intotdeauna sinceritatea, cinstea

in momentele dificile, curajul in timpul bombardamentelor,hot6rarea lor de a lupta cu Hitler chiar in condiliile cele mainefavorabile, dar mi-a luat mult timp str le inleleg stilul de

viafe qi se me simt confortabil printre ei... $i pe cat de multne doream noi pd ne intoarcem acasd, pe atat de mult agteptau

ei momentul in care toti strainii vor put€a face acest lucru."

PRIMELE MELE AMINTIRI sunt legate de un apartamentde pe Kensington Park Road, in Notting Hill Gate. Pdrinfiimei dormeau pe un pat ce se cobora din perete gi aveam untelefon verde. Cdnd l-am auzit pe tata vorbind la BBC, am

cjezut cde in aparatul de radio. Fusese insarcinat cu asigura-rea informaliilor pentru guvernul in exil, 9i discursurile sale

erau transmise catre lartr timp de cateva ore pe zi. in bloculnostru, construit special pentru refugiali, trdiau gi alte familiicehe. Vecinii imi dddeau cateodatl peine neagra cu unturlgi sare. Ne strangeam tofi in subsol in noplile in care suna

alarma antiaeriani. Cdntam melodii precum One HundredGreen Bottles Hanging on the I/a// 9i dormeam in culcuguriimprovizate. Pdrinlii mei spuneau cd e sigur si fii in pivni16,

dar pe acolo treceau conducte de gaz ii apd caldA, gi azi imidau seama ca nu am fi supraviefuit daci acea clSdire ar fifost lovitd.

Tot atunci am simfit pentru prima dati gustul celebritilii.Comunitatea emigranfilor - cu ajutorul Crucii Rogii - doreasa faca un film despre dificultalile copiilor refugiali gi am fost'aleasa pentru a juca in rolul principal. Filmul a fost realizatintr-un adepost asemenetor celui in care stiteam. Mi-am luat

rapid cererii de a fi retras din post. Astfel, in decembrie 193g.ne-am mutat din nou la Praga. potrivit spuselor mamei. tata aprimit o slujbi de rutinA in Ministerul de Externe. dar, aseme_nea oricdrui alt suporter loial 9i proeminent al lui Benei, aveaun v^iitor nesigur

. Intrucat Benes ii cariva dintre minigtrii s6i pdresiserAdeja tara, tata a inceput gi et s6 caute o cale de scipare. ,,Sdpdrdsegti Cehoslovacia imediat era, practic imposibil.,, scriamama.,,Praga era intr-un baos total. Mijloacele de comu-nicalie au fost blocate p€ntru un timp, b6ncile erau inchise,prieteni de-ai no$tri erau arestali. Aflasem dintr_o surs6 deincredere cd gi numele lui JoZka era pe o listd cu persoane ceurmau si fie areslat€..' Pentru scurt timp am fost lrimise lalari, la bunica din partea mamei, in timp ce pdrinfii mei aupiresit apartamentul gi steteau in fiecare noapte la alli prie-teni, zilele petrecdndu-$i-le pe strAzi gi prin restauranie, pl6-nuind evadarea. ,,Cestapo-ul fdcea arestdri de cele mai multeori in cursul nop1ii", igi amintea mama. ,,Am schilat tot felulde planuri, posibile 9i imposibile, 9i, cu ajutorul unor prie-teni devotati, cu mult noroc Ai cu mici bacgiguri, a. ,"uiit.aobtinem din partea Gestapo-ului aprobdrile necesare pentrua pErisi [ara." Era esenfial sd ne gr6bim. pe 15 martie 1939armata germani a intrat in capitala cehoslovaci. Zece zile maitdrziu, pe 25 martie, bunica m-a adus la praga. in acea seari.la ora 23, cu doar douA mici valize, adicd tot ceea ce putu_sem impacheta in mare grab5, ne geseam deja intr_un tr;n ceurma str ne scoate afari din fara, Mama avea si scrie simplu,dar infiordtor: ,,Era ultima dati cand ne-am vdzut parinlii invia1d. Abia peste gase ani ne-am putut intoarce,..

Am stat intei h Belgrad gi apoi la Londra, unde am sositin mai, cdnd eu aveam aproape doi ani. Oragul era invadat destrEini care cdulau o slujbd, a9a ci tata a fost ugurat sA afle,nu la mult timp duptr sosirea noastrtr, ctr Jan Masaryk, fiuifostului preqedinte, cel care avea sd devini liderul euvernuluicehoslovac in exil, ajunsese gi el la Londra. in sJurt timp ainchiriat un mic birou gi a angajat fogti funclionari ai Minisie_rului de Externe ceh, printr€ care gi tatdl meu. in iulie a sosit