TA

-66-0

5-9

51-R

O-C

Publications Office

Publications.eu.int

TRĂSĂTURI ESENŢIALEFUNDAŢIA EUROPEANĂPENTRU FORMAREAPROFESIONALĂ ÎN 2004

CUM SÃ NE CONTACTAÞI

Alte informaþii despre activitatea noastrã,despre licitaþii ºi posturi vacante pot fi obþinutede pe adresa noastrã de web: www.etf.eu.int

Pentru orice alte informaþii vã rugãm sã contactaþi:

External Communication UnitEuropean Training FoundationVilla Gualino Viale Settimio Severo 65I – 10133 TorinoE info@etf.eu.intT +39 011 630 2222F +39 011 630 2200

FUNDAÞIA EUROPEANÃ PENTRU FORMAREA PROFESIONALÃESTE CENTRUL DE EXPERTIZÃ AL UNIUNII EUROPENE CARE SPRIJINÃFORMAREA PROFESIONALÃ ªI REFORMA ACTIVITÃÞILOR DE FORMARE ÎNÞÃRILE TERÞE ÎN CONTEXTUL PROGRAMELOR DE RELAÞII EXTERNE ALE UE

TRÃSÃTURI ESENÞIALEFUNDAÞIA EUROPEANÃPENTRU FORMAREA

PROFESIONALÃ ÎN 2004

Acest document este o traducere. În cazul în care apar nelãmuriri referitoare la acurateþeainformaþiilor, vã rugãm sã consultaþi ºi versiunea originalã în limba englezã.

A great deal of additional information on theEuropean Union is available on the Internet.It can be accessed through the Europa server(http://europa.eu.int).

Cataloguing data can be found at the end ofthis publication.

Luxembourg: Office for Official Publications ofthe European Communities, 2005.

ISBN: 92-9157-445-7

© European Communities, 2005.Reproduction is authorised provided the sourceis acknowledged.

Printed in Belgium

Pho

to:E

TF

/F.D

ecor

ato

3

CUVÂNT ÎNAINTE

Anul 2004 va rãmâne în istorie ca piatrã de hotarpentru integrarea europeanã. În luna mai, UniuneaEuropeanã a primit cu braþele deschise opt þãri dinEuropa Centralã ºi de Est, precum ºi insulelemediteraneene Malta ºi Cipru, dupã mai mult de undeceniu de pregãtiri intense.

Pentru Fundaþia Europeanã pentru FormareaProfesionalã (ETF), anul 2004 a adus alteschimbãri, la un nivel foarte practic. În iulie, s-aprodus o schimbare în conducere, când MurielDunbar a preluat comanda de la Peter de Rooij carea condus agenþia în primi zece ani de existenþã.Spre sfârºitul anului 2004, o nouã Comisie,incluzând membri din fostele þãri partenere aleETF-ului, a preluat conducerea la Bruxelles.

2004 a fost, de asemenea, anul în care s-a formatun nou cadru politic pentru relaþii externe al UE.Noua politicã europeanã privind vecinãtatea ºiaccentul tot mai mare pus pe dezvoltarea resurselorumane presupun existenþa un rol important alETF-ului.

Prezenta broºurã ilustreazã rapiditatea cu careETF-ul a ºtiut sã integreze aceste schimbãri înactivitatea sa pe parcursul anului 2004. Totuºi, eareprezintã mai mult decât un instantaneu alactivitãþii serioase a agenþiei. Acest raport are deasemenea un caracter prospectiv în mãsura în careilustreazã modul în care eforturile ce au fãcut caaderarea din 2004 sã fie atât de reuºitã ºi modul încare învãþãmintele reþinute din acest proces vorputea fi folosite pentru o dezvoltare ulterioarã aEuropei ºi a regiunilor din vecinãtatea sa.

Uniunea Europeanã nu este o comunitate insularã.Ea trebuie sã interacþioneze cu þãrile ce ar trebui sãconstituie “cercul sãu de prieteni”. Chiar dacãscopul ultim al cooperãrii este sau nu viitoareaaderare la Uniunea Europeanã, considerãm cãdezvoltarea socialã, politicã ºi economicã a þãrilorvecine constituie în ce ne priveºte o mizãformidabilã. ªi, deoarece dezvoltarea lor depinde înmare mãsurã de o dezvoltare a propriilor resurseumane, avem responsabilitatea ºi interesul de acontinua sprijinirea îmbunãtãþirii sistemelor deînvãþãmânt ºi de formare a acestora cu toatemijloacele de care dispunem.

4

5

În perioada anteriorã anului 2004, FundaþiaEuropeanã pentru Formarea Profesionalã a doveditcã poate acumula experienþa a 15 state membre înbeneficiul a zece þãri în curs de aderare. Azi, eapoate adãuga fondului sãu de resurse experienþa deprimã mânã adunatã din aceste þãri. Acest faptpune ETF-ul într-o posturã mai avantajoasã caniciodatã în sprijinirea asistenþei date de UniuneaEuropeanã în dezvoltarea resurselor umane în þãrilevecine UE.

Ján Figel’

Comisarul UE pentru Educaþie, FormareaProfesionalã, Culturã ºi Multilingvism

Ján Figel’, Comisar al UE pentru Educaþie, Formãrii profesionale,Culturã ºi Multilingvism

Fot

o:E

TF

/B.D

iew

ald

INTRODUCERE

Preluând postul de Director al Fundaþiei Europenepentru Formarea Profesionalã (ETF) în iulie, ammarea bucurie de folosi ocazia ce mi-este oferitãpentru a arunca o privire asupra activitãþii fundaþieidepuse în 2004. Acest tip de reflecþie asupratrecutului este o unealtã preþioasã ce poate indicadrumul ce trebuie urmat. Nu mai e nevoie sã spuncã ea este ºi cât se poate de utilã unui proaspãtdirector.

Ultimii ani au fost marcaþi de confruntãri ºi conflicte,iar unele dintre ele au atins regiunile în care ETF-ulopereazã. Cu toate acestea, activitatea comunitãþiiinternaþionale de încercare a restaurãrii pãcii ºi dereconstruire a structurii de bazã a societãþilorafectate este încurajatoare.

Uniunea Europeanã joacã un rol cheie în aceastãcomunitate, cãutând sã-ºi ajute atât veciniiapropiaþi, cât ºi pe cei mai îndepãrtaþi, sãconvieþuiascã într-un mod decent, sã-ºi dezvolteeconomii puternice ºi stabile. Procesul încurajeazãpacea ºi stabilitatea, rãspândirea valorilordemocratice, dar ºi a noilor pieþe de mãrfuri ºi deservicii. Acesta ajutã la crearea locurilor de muncãºi – prin creºterea oportunitãþilor pentru oameni la ei

6

Muriel Dunbar, Director ETF

Fot

o:E

TF

/F.D

ecor

ato

7

în þarã, el contribuie la reducerea presiunii migraþieiºi a frãmântãrii sociale.

În 2004, ETF-ul a continuat sã contribuie la acestproces, funcþionând ca o instituþie europeanã,alãturi de statele membre ale UE ºi de alte instituþiide maximã importanþã precum ONU, BancaMondialã ºi Organizaþia pentru Cooperare ºiDezvoltare Economicã (OECD). Acþionând în cadrulimpus de politica UE, ETF-ul a sprijinit fiecare þarãpartenerã sã-ºi dezvolte stabilitatea socialã ºieconomicã.

Dezvoltarea unei pieþe a muncii flexibile, clãditã pefundamentul unor competenþe de ultimã orã,reprezintã un factor esenþial al acestui progres.Bazându-se pe propria experienþã, cât ºi pe cea acelor 25 de state membre ale UE ºi a altor agenþiiinternaþionale, ETF-ul a continuat sã ofereconsultanþã persoanelor cu putere de deciziepoliticã din þãrile partenere pentru a-i ajuta sãrãspundã acestui deziderat.

Paginile care urmeazã scot în evidenþã unele dinactivitãþile ETF-ului din anul trecut ºi progreseleînregistrate. Prima parte a documentului prezintãpeisajul în care ETF-ul îºi desfãºoarã activitatea:Uniunea Europeanã – extinsã cu încã zece noi statemembre care înainte au fost þãri partenere aleETF-ului, într-o economie globalã care necesitã oadaptare constantã la cererea ºi oferta de aptitudiniprofesionale. O asemenea adaptare nu poate fiobþinutã decât printr-un proces de predare ºi

învãþare continuã la o scarã ne mai atinsã pânãacum.

Partea introductivã este urmatã de exemple aleactivitãþii ETF-ului în anul 2004. Prezentarea munciinoastre analitice, a exerciþiilor noastre deinventariere, a activitãþilor noastre pilot, aimplicãrilor noastre în programul Tempus oferã oidee generalã despre gama largã a problemelortehnice care trebuie soluþionate pe drumul cãtrestabilitate ºi creºtere economicã ºi socialã. Elearatã, de asemenea, gradul de îndeplinire asarcinilor avute de þãrile partenere.

Rezultatele încurajatoare reprezintã tot atâteadovezi ale faptului cã numai dezvoltareacunoºtinþelor ºi deprinderilor sunt capabile sãgenereze într-adevãr o diferenþã. Prin muncã asiduãasupra resurselor celor mai preþioase de caredispunem – resursele umane – se deschide caleaspre prosperitate ºi stabilitate nu numai în interiorulUE, ci ºi în vecinãtatea europeanã, care se extindemult peste graniþele Uniunii Europene.

Muriel Dunbar

Director, Fundaþia Europeanã pentru FormareaProfesionalã

9

UN PEISAJ POLITIC ÎN SCHIMBARE

În 2004, Uniunea Europeanã a reuºit sã realizezeceea ce, cu 15 ani înainte, era considerat imposibil– a fãcut sã se vindece rãnile diviziunilor ce ausfârtecat Europa timp de jumãtate de secol.Þãri, foste componente ale Blocului Estic au devenitmembre cu drepturi depline ale Uniunii.

În ciuda acestei extinderi, Europa se întinde dincolode graniþele Uniunii Europene. Într-o economieglobalizatã, Uniunea Europeanã nu poate rãmâneizolatã. Pentru o mai mare stabilitate ºi prosperitatesunt neccesare relaþii de bunã vecinãtate.De aceea, Uniunea Europeanã dialogheazãconstant ºi interacþioneazã cu un grup de þãrivecine, foarte diversificat din punct de vederecultural.

Uniunea Europeanã a jucat ºi continuã sã joace unrol central în sprijinirea internaþionalã a reformelorpolitice ºi economice precum ºi în dezvoltareastabilitãþii în Balcanii de Vest. Sunt încã multe defãcut în aceastã regiune dar situaþia s-a schimbatpe parcursul ultimilor ani. Sistemele democratices-au dezvoltat considerabil ºi toate þãrile suntangajate într-o apropiere de Uniunea Europeanã.UE este, de departe, principala donatoare careacordã ajutor în Balcanii de Vest.

UE este preocupatã în mod special ca Mediteranasã nu devinã o linie de fisurã geostrategicã întreþãrile cu o economie înfloritoare ºi cele cu oeconomie mai puþin prosperã ºi între diferitelesisteme social-politice. Liderii europeni încearcã sãaprofundeze dialogul ºi sã dezvolte parteneriatepolitice ºi economice cu þãri din Africa de Nord,Orientul Mijlociu ºi cu altele mai îndepãrtate.Parteneriatul Euromed doreºte sã creeze o zonã depace ºi stabilitate bazatã pe valori comune ºi sãconstruiascã o regiune de prosperitate mutualã prininstaurarea unei zone de liber schimb ºi o piaþãunicã cu þãrile mediteraneene.

Uniunea Europeanã extinsã trebuie de asemeneasã acorde o atenþie deosebitã relaþiilor strategice cu

Lãrgirea UE în mai 2004 a adus schimbãri ºi noi obiective.Pho

to:E

TF

/F.D

ecor

ato

Fot

o:M

edia

teca

Uni

unii

Eur

open

e

fostele þãri sovietice din Europa de Est ºi AsiaCentralã. Este în interesul tuturor sã se previnãapariþia unei noi linii care sã divizeze iarãºi Europa.UE încurajeazã schimbãrile economice ºi politice înaceastã parte a lumii prin Programul Tacis. Acestaoferã suport în reforma instituþionalã ºiadministrativã, în sectorul privat ºi reducereasãrãciei ºi a fost eficient în scãderea multor tensiuniºi îngrijorãri din trecut.

Aceste programe specific regionale suntinstrumente importante în Politica Europeanã deVecinãtate care a apãrut în 2004 ºi care vizeazã sãîmpartã beneficiile recentei extinderi a UE cu unnumãr de state care acum formeazã graniþele UE.(Vezi textul din chenar.) Obiectivul strategic estesimplu: un cerc de þãri ce împãrtãºesc valoricomune ºi care tind sã dezvolte o strânsã relaþie.Aceasta va întãri stabilitatea, siguranþa ºibunãstarea tuturor celor implicaþi ºi va împiedicaapariþia unor noi linii despãrþitoare între UE extinsãºi vecinii sãi.

Pânã în 2006, sprijinul financiar pentru þãrileimplicate va continua sã-ºi croiascã drum prinintermediul Programelor MEDA ºi Tacis, dar înPerspectiva Financiarã 2007-2013, ambele vor fiînlocuite de cãtre un Instrument European deVecinãtate ºi Parteneriat (European NeighbourhoodPartnership Instrument – ENPI) simplificat. Seprevede o participare la programele comunitareobiºnuite, deºi, în special în ce priveºteînvãþãmântul ºi pregãtirea profesionalã (VET–Vocational Education and Training), nu se va faceîncã apel la programul Leonardo da Vinci.

Modalitatea precisã în care sprijinul ºi cooperareavor fi implementate dupã 2007 a fost deliberatdeschisã propunerilor. Aceasta explicã parþial de ceKarl Fredrik Svedang de la DG Relaþii Externe aprimit atât de multe întrebãri atunci când a lansatENP-ul la întâlnirile Forumului Consultativ ETFregional din Torino, în noiembrie 2004. Rãspunsulsãu la întrebarea „Cât de departe putem merge?” afost: „Aceasta este o chestiune de voinþã politicã.”

10

Cercul de prieteni

Politica Europeanã de Vecinãtate (European NeighbourhoodPolicy – ENP, pe scurt) este consecinþa politicã directã adorinþei anterioare a Comisiei de a sprijini activ ceea ceRomano Prodi, fostul preºedinte al UE, a numit „cercul deprieteni ” din jurul Uniunii Europene. Ea urmãreºte sãdetermine cadrul cooperãrii cu toate þãrile partenere aleETF-ului, excluzându-le pe cele în perspectivã de aderare,Federaþia Rusã ºi Asia Centralã, dar incluzând statele dinCaucaz.

Obiectivele sale sunt:

• sã împartã beneficiile extinderii ºi nu sã creeze noi linii deseparare în interiorul ºi în exteriorul Europei;

• sã încurajeze buna guvernare ºi reforma;

• sã creeze aºa numitul „cerc de prieteni” – o zonã a pãcii,stabilitãþii ºi prosperitãþii, bazatã pe valori împãrtãºite ºiinterese comune.

Se cuvine sã subliniem cã Politica Europeanã de Vecinãtatenu vizeazã continuarea lãrgirii UE. Mai mult, aceasta nu sesubstituie înþelegerilor existente în plan juridic sauinstituþional, cum ar fi acordurile de asociere sau acordurilecadru, ca, de pildã, Declaraþia de la Barcelona.

11

Crearea unui “cerc de prieteni” în jurul Uniunii Europenereprezintã unul dintre obiectivele Politicii Europene deVecinãtate.

Fot

o:M

edia

teca

Uni

unii

Eur

open

e

Stabilirea traseului

Cum pot þãrile din Balcanii de Vest sã înveþe cât mai mult de peurma experienþei de aderare la UE? Aceasta a fost una dintreîntrebãrile-cheie puse delegaþilor la cea de-a zecea întrunireaniversarã a Forumului Consultativ al ETF-lui þinutã la Dürres, înAlbania, în data de 21 ºi 22 iunie 2004. Sfera largã a listei derãspunsuri includea: cunoaºterea cu precizie a politicii de învãþaredin þãrile candidate, organizarea mai multor întâlniri regionale,creºterea numãrului vizitelor de studiu, dacã împrejurãrile arpermite-o, ºi încurajarea þãrilor din regiune de a prelua controlulrelaþiilor lor cu statele membre ale UE.

Întâlnirea a oferit numeroase ocazii pentru a stimula participanþii sãcontribuie la dezvoltarea activitãþilor în regiune. Orientându-sespre cazul specific de reformã VET în Albania, delegaþii au aflat cãdoar 16% dintre elevi sunt actualmente înscriºi în ºcoliprofesionale, deoarece sistemul nu rãspunde nevoilor industriei.În schimb, în ultimele 18 luni, optimismul a luat locul pesimismului,putându-se constata o mai mare implicare a partenerilor sociali ºio creºtere a numãrului de studenþi.

Vizita la o ºcoalã profesionalã localã a confirmat acest nouoptimism. O fundaþie internaþionalã a ajutat personalul localimplicat sã transforme aceastã ºcoalã aflatã în stare de ruinã într-oinstituþie de înaltã pregãtire propunând cursuri de mecanicã auto ºiinstalatori. „Aceastã ºcoalã este un exemplu stimulant pentruambele cooperãri internaþionale ºi o importantã legãturã întreinstructori ºi piaþa muncii” a spus Peter de Rooij care a vizitatoraºul Dürres în ultima sãptãmânã în care mai deþinea funcþia dedirector al ETF-lui.

În contextul recentei extinderi a UE ºi al posibilitãþii de aplicare decãtre noile state membre a experienþei câºtigate prin reforma VETla þãrile candidate, participanþii s-au aplecat asupra progreselorrealizate în anul 2004, reunindu-se apoi în ateliere pentru a daformã Programului de Muncã ETF pe 2005.

Întâlnirea s-a finalizat prin aprobarea deplinã de cãtre delegaþi aProgramului de Lucru ETF pe 2005. Sugestiile ºi ideile din cadrulîntâlnirii Forumului Consultativ de la Dürres au fost dezbãtute învederea aprobãrii finale la întrunirea Consiliului de Conducere dela Torino, din 9 noiembrie 2004.

Progresele în domeniul învãþãmântului ºi al formãrii profesionale în Balcaniide Vest s-au aflat în centrul reuniunii colegiului consultativ de la Dürres,din Albania, din iunie 2004.

Fot

o:E

TF

/A.M

artin

13

ACTIVITATEA NOASTRÃ ÎN 2004

La data de 1 mai, focurile de artificii ºi festivitãþile aumarcat aderarea în Uniunea Europeanã a celor zecefoste state partenere ale ETF-ului. În ultimii zece ani,am lucrat cu mii de oameni în aceste þãri în vedereapregãtirii lor din punct de vedere profesional, apregãtirii sistemelor ºi strategiilor cooperãriieuropene în parteneriat egalitar. Am transmis cãtreregiune rezultatele expertizelor venind de la statelemembre ale UE, am dezvoltat ºi implementatactivitãþi pilot, am sprijinit dezvoltarea învãþãmântuluisuperior prin programul Tempus ºi am înfiinþat reþelepentru sporirea fluxului de informaþii legate de piaþamuncii ºi a pregãtirii profesionale. Pentru noi,

aderarea celor zece state membre noi a marcatfinalizarea unui proces îndelungat vizând creareaunei structuri de colaboratori, aplicarea reformelor,ocuparea rolului de mediator în materie de expertizãºi dezvoltarea capacitãþii de a se preocupa deprocesele, de strategiile ºi de instituþiile europene.

Prin creºterea economicã ce o depãºeºte pe cea astatelor membre “vechi” ºi prin indicatoriieducaþionali ce promit o dezvoltare adecvatã aresurselor umane pe termen lung, perspectivele uneiîncorporãri fãrã dificultãþi în Uniunea Europeanã seprezentau la modul foarte clar încã din mai 2004.

2004 a însemnatun an de schimbãriºi dezvoltarepentru Europa ºiETF.

Val

okuv

a:E

uroo

pan

koul

utus

säät

iö

Fot

o:M

edia

teca

Uni

unii

Eur

open

e

14

Pregãtirea sistemelor educaþionale ºi profesionale,precum ºi a pieþelor muncii din cele zece þãri care auaderat la UE a reprezentat o operaþie complexã. Înacest proces, am acumulat o cantitate bogatã deinformaþii asupra progresului reformei, a activitãþilorºi structurilor parteneriale. Cooperarea strânsã pecare o avem cu agenþia sorã, Centrul Europeanpentru Dezvoltarea Formãrii Profesionale (Cedefop),în pregãtirea pentru aderare, a contribuit laasigurarea faptului cã aceste resurse nu au fostutilizate inutil. Am predat alãturi de publicaþiileprincipale ale dosarelor naþionale ºi o prezentare a“cine-i cine” al educaþiei ºi formãrii profesionale dinfiecare þarã. Am ajutat Observatoarele Naþionale înpregãtirea pentru participarea la Referinþele ºiExpertiza Reþelei Cedefop (ReferNET) ºi am ajutatpartenerii din noile state membre în vedereapregãtirii de a face parte ºi din alte reþele aleCedefop-ului.

Exemplul de atunci, exemplul de acum

Lituania oferã un exemplu de “navã amiral” al impactuluiactivitãþii ETF-ului asupra reformei VET în noile state membre.Operând din interiorul Ministerului Educaþiei, ObservatorulInternaþional Lituanian s-a transformat foarte repede într-unloc prielnic pentru ideile novatoare ale reformei VET. Deja, pela sfârºitul anilor ’90, Ministerul a contribuit la principalasponsorizare iar biroul a devenit laboratorul þãrii pentruanalizele necesare pieþei muncii, inspecþiilor regionale ºisectoriale, precum ºi activitãþilor pilot.

Într-un proiect susþinut de autoritãþile finlandeze, ETF-ul aajutat la înfiinþarea centrului regional de pregãtire profesionalãîn Marijampole. Centrul a reprezentat parteneriatul celor ºapteinstituþii existente de pregãtire profesionalã în regiune, careºi-au sporit vertiginos eficienþa prin punerea în comun amanagementului, a elaborãrii de programe de învãþãmânt, acentrelor de resurse ºi a materialelor dicactice. Dispoziþiilelegale stabilite înainte de iniþierea proiectului i-au asiguratstabilitatea iar în câþiva ani acest model care s-a bucurat desucces a fost aplicat peste tot în þarã.

Deveniþi între timp membri ai Uniunii Europene, lituanienii augãzduit în 2004 un grup de colegi chirghizi pentru a împãrtãºiexperienþa lor în succesul reformei VET. Azi, în Lituania, fostulDepartament Phare al Reformei VET a devenit Departamentulde Administrare al Fondurilor Europene Sociale, în timp ceObservatorul Naþional face de acum încolo parte din cadrulCentrului Metodologic al Ministerului Educaþiei din Lituania.

A trage învãþãminte de pe urma modelelor fructuoase existente în alteþãri este unul din principiile de bazã ale ETF-ului.

Fot

o:E

TF

Peter de Rooij predã informaþiile cu organizaþia înruditã Centrului Europeanpentru Dezvoltarea Formãrii Profesionale (Cedefop).

Fot

o:E

TF

/Erik

Lunt

ang

15

Indicii importante

Gradul de succes al prezentei extinderi a UE va aveaimplicaþii semnificative în activitatea ETF-ului înurmãtorii ani. “Prima rundã de extindere va furnizaindicii importante despre cum ar trebui sã procedãm însprijinul UE pentru dezvoltarea resurselor umane încelelalte viitoare state membre”, a spus fostul DirectorPeter de Rooij, în mai 2004. “Am muncit din greupentru a ajuta þãrile în curs de aderare sã sepregãteascã pentru integrare, dar de-abia la summit-ulde la Lisabona educaþia profesionalã ºi dezvoltareapregãtirii profesionale a fost plasatã pe poziþia pe careo meritã în agenda politicii europene.” Acum existã undeplin consens asupra importanþei de adaptare aeducaþiei ºi pregãtirii profesionale la cerinþele uneisocietãþi a cunoaºterii. Sporirea cooperãrii europene îndomeniul educaþiei ºi pregãtirii profesionale a fost deasemenea bine primitã în cadrul unui proces începutla Copenhaga, în 2002. Drept rezultat, dispunemacum de o excelentã ocazie pentru a pregãti ºi maibine viitoarea aderare a statelor membre.

“Obiectivul esenþial pentru ETF în anii urmãtori vaconsta în participarea la noile direcþii ale politicii UE,” aspus Peter de Rooij. “UE se gândeºte la hotarele salede geografie fizicã. Existã probabilitatea ca o viitoareUE sã includã þãrile balcanice ºi þãrile în curs deaderare, dar este puþin probabil ca extinderea sã secontinue dupã aceasta. În acest cadru, noua politicãde vecinãtate nu mai reprezintã doar o etapã detrecere. Strategia va fi diferitã de cea din perioadacând noii membri constituiau destinatarii principali aiajutorului ºi când finalitatea acestui demers eraaderarea. Noua strategie va ajuta þãrile din “mareaEuropã” sã devinã mai prospere ºi mai stabile, fãrã caobiectivul final sã fie acela de a le include în UE.Astfel, ETF-ul trebuie sã utilizeze toatã experienþa pecare am acumulat-o cu ocazia primului val de aderarea þãrilor pentru a pregãti urmãtoarea aderare, apoi sãutilizeze ceea ce se poate aplica din aceasta pentrudezvoltarea unei bune relaþii de vecinãtate.”

Muriel Dunbar, succesoarea lui Peter de Rooij, este,de asemenea, optimistã în ceea ce priveºte viitorulETF-ului în structura noii Politici Europene deVecinãtate: “Dacã abordezi VET-ul ca un instrument aldezvoltãrii economice, ETF-ul are o misiune extrem deinteresantã ºi de stimulantã,” a declarat ea într-uninterviu recent. “Este vital pentru Uniunea Europeanãca ea sã acþioneze asupra dezvoltãrii unor economiiputernice în vecinãtatea sa, atât pentru dezvoltareapieþelor noi pentru produse ºi servicii, cât ºi pentrumanagementul unei ocupãri de lungã duratã a forþeide muncã. O zonã tampon puternicã ºi prosperã înjurul Uniunii Europene va face sã scadã problemelelegate de migraþie ºi instabilitate socialã.”

Peter de Rooij,Director ETF din 1994 ºi pânã în 2004

Fot

o:E

TF

/A.R

amel

la

16

Zece ani de activitate ETF

Pe data de 29 iunie 2004, am sãrbãtorit a zeceanoastrã aniversare printr-o festivitate organizatã laVilla Gualino, reºedinþa ETF-ului de la Torino.Festivitatea a marcat plecarea lui Peter de Rooij,care a fost director în primii zece ani de activitate aiETF-ului ºi sosirea succesoarei sale, Muriel Dunbar.

S-a publicat o cronicã despre activitatea agenþiei înprimul deceniu, cu titlul Zece ani ai ETF-ului.Documentul este o descriere plinã de veridicitate adeceniului caracterizat de progrese remarcabile.Mare parte a relatãrilor sunt scrise de oamenii directimplicaþi.

Dezvoltarea de expertize

În 2004, în cadrul exerciþiului de evaluare, am fãcuto înregistrare a tuturor activitãþilor noastre ºi amîncercat sã le gãsim numitorul comun. Unul dintrecele mai frapante lucruri pe care le-am observateste cã, pe plan internaþional, sprijinului acordatdezvoltãrii educaþiei ºi pregãtirii profesionale pare

sã fie mai puþin dictat de expertize ºi mai mult dedialoguri. Azi, cunoaºterea ºi expertiza sunt maidegrabã construite ºi împãrtãºite între þãrilepartenere, decât difuzate de la una la alta. Maisimplu, în general nu mai cerem ca un consultant sãscrie un raport despre un anumit subiect, ci nerealizãm obiectivele strângând oamenii în jurulmesei ºi discutând cu ei. Activitatea noastrã sebazeazã în special pe dialog ºi pe reacþia oamenilorºi aceasta se aplicã atât în cazul dezvoltãriiinstituþiei noastre, cât ºi în cazul activitãþilor noastreexterne.

Munca noastrã analiticã asupra temelor legate deeducaþie ºi pregãtire profesionalã se desfãºoarã îngeneral în cadrul “grupurilor tematice” ºi în cadrulîntrunirilor specifice de experþi. Studiul asupraimplicaþiilor inventarului ne-a arãtat cã trebuie sã nealiniem ºi mai mult activitatea noastrã tematicã laactivitãþile de proiect ºi aceasta graþie întãririidialogului în cadrul ETF-ului. Spre sfârºitul anului2004, activitãþile noastre de dezvoltare a expertizeiau fost reconfigurate într-un cadru nou, care va oferiatât instrumente de dezvoltare mai variate aletipurilor de expertizã pentru proiectul ETF-ului ºipentru managerii la nivel naþional, cât ºi un cadrumai extins pentru discuþiile cu privire la dezvoltãrileexpertizei la nivel de organizaþie ca întreg. Astfel,sperãm sã îmbinãm studiul organizaþional ºidezvoltarea individualã într-o modalitate mult maiintegrantã.

De asemenea, inventarul a indicat faptul cã ETF-ular putea utiliza tehnologia într-un mod mult maieficace. Ca rezultat, în 2005, vom încerca sãaprofundãm activitatea noastrã în materie decomunitãþi de sfaturi tehnice online. Un exempluclasic de studiu organizaþional a fost, de fapt,proiectul e-learning (vezi textul din chenar) carene-a plasat pe aceastã traiectorie.

Primirea festivã din data de 29 iunie 2004 la VillaGualino a marcat zece ani de învãþare în cadrul ETF-ului.

Fot

o:E

TF

/A.R

amel

la

17

E-learning provenind de la þãrile partenere

Împãrtãºirea expertizei nu reprezintã un proces unidirecþional– de la UE cãtre þãrile partenere. Acest lucru este foarte clarilustrat prin exemplul cooperãrii în e-learning a ETF-ului cuIsraelul.

În 2004, a fost publicat un raport de evaluare în urma uneidecizii luate în 2001 în vederea întãririi cooperãrii cu Israelulîn domeniul e-learning-ului.

Raportul prezintã modul în care Israelul foloseºte soluþiiinteresante ºi inovatoare în universala problemã a fracturiidigitale, în special atunci când aceasta creeazã diviziuni întregeneraþii.

Pe la sfârºitul anilor 1990, în Israel, calculatoarele ºiconectãrile la Internet au fost distribuite cãtre mii de familii.Iniþial, þara a planificat sã distribuie 30.000 de calculatoare înacest fel, dar o evaluare efectuatã dupã distribuirea primelor10.000 a arãtat cã, deºi au fost vizaþi utilizatorii potriviþi ºiaceste calculatoare au fost întrebuinþate, copiii nu reprezentau

grupul principal care trebuia convins de avantajele de aposeda un computer.

O parte a activitãþilor acestei iniþiative a fost apoiredirecþionatã cãtre cetãþenii mai în vârstã. A fost dezvoltat unprogram de conectare pentru mai multe generaþii prinintermediul cãruia tinerii studenþi au fost rugaþi sã-i instruiascãpe cetãþenii în vârstã.

Asemenea exemple ºi învãþãmintele trase de pe urma lor potfi utilizate în cadrul UE, precum ºi în alte þãri partenere.Colaborarea cu Israelul foloseºte atât unora cât ºi celorlalþi:concluziile raportului de evaluare sunt utilizate în Israel pentruactivitãþile pe termen lung în domeniul formãrii profesorilor ºi aformatorilor, de exemplu. Învãþãmintele ºi concluziile generaleale raportului vor fi integrate de cãtre ETF în noul programMEDA-ETE.

Recentele iniþiative e-learning îi au ca þintã primordialã pentru adulþi.

Fot

o:IL

O/J

.Mai

llard

De-a lungul timpului, temele ºi activitãþile analiticeaferente vor permite stabilirea programului de lucrupe teren, studiile la nivel naþional ºi proiectele pilot.Proiectele implementate în anul 2004 s-au bazat maimult pe temele recurente din anii precedenþi. Ele audecurs în mod natural din activitãþile noastre din 2003ºi sunt prezentate pe scurt în cele ce urmeazã.

Piaþa informalã a muncii

Timp de mai mulþi ani, economia “informalã” a fostconsideratã în unanimitate ca þinând de domeniulpenal ºi, de aceea, necunoscutã pentru o mareparte a oamenilor. Pentru organizaþiile donatoareoccidentale, a fost greu de apãrat ideea afectãriiresurselor limitate cãtre acest domeniu. Totuºi,importanþa economiei informale în afara þãrilor vesteuropene a fost reexaminatã în ultima perioadã.

Prin urmare, câþiva donatori internaþionali îºi dauseama acum cã trebuie acordatã atenþienecesitãþilor de pregãtire a oamenilor care lucreazãîn sectorul informal. O bunã parte dintre aceºtioameni sunt muncitori de bunã-credinþã, dar demulte ori ei au competenþe limitate din punct devedere profesional ºi un statut social redus. Aceastaprovoacã frecvent ºomaj în masã ºi de lungãduratã. Pentru a ilustra amploarea fenomenului, înunele þãri din Asia Centralã piaþa oficialã a munciieste aºa de subdezvoltatã, încât sectorul informalangajeazã pânã la 50% din populaþia activã.

Guvernele încep sã recunoascã faptul cã simplaîncercare de a elimina sectorul informal nureprezintã o opþiune suficientã ºi cã este nevoie decercetãri complementare asupra modalitãþii în careoamenii din sectorul informal îºi însuºesccompetenþele profesionale. Oamenii politici cuputere de decizie din Uniunea Europeanã au afiºat

de asemenea o voinþã similarã de a-ºi schimbamodul de gândire. În virtutea acestei schimbãri deperspectivã, Programul Tacis ia, spre exemplu, înconsiderare acum impactul sectorului informalasupra tranziþiei economice, a reducerii sãrãciei ºi apromovãrii dezvoltãrii economice locale ºi sociale.

De când ETF-ul a început sã studieze rolul formãriiprofesionale în a-i ajuta pe oamenii activi sãpãrãseascã sectorul informal, expertiza aprofundatãîn acest domeniu a fost aplicatã în planificareaactivitãþilor de peste graniþe. În 2004, Albania a fostdesemnatã pentru efectuarea unei evaluãri aeconomiei informale ºi a formãrii profesionale.Departamentul pentru Extindere ºi pentru Europade Sud-Est al ETF-ului a lansat studiul înseptembrie iar rezultatele evaluãrii vor fi cunoscuteîn al doilea trimestru al anului 2005.

18

19

Dezvoltarea localã ºi reducerea sãrãciei

ETF-ul desfãºoarã un proiect pe o duratã de trei aniîn Asia centralã pentru a identifica rolul iniþiativelorde formare profesionalã în reducerea sãrãciei.Iniþial, proiectul a fost aplicat în Kazahstan,Chirghistan ºi Uzbechistan, cu scopul realizãrii unuiinventar al activitãþilor locale actuale de formareprofesionalã publicã ºi privatã. În 2004, rezultateleacestor exerciþii de evaluare au fost difuzate unuipublic mai larg iar proiectul a fost extins în vedereaincluderii þãrilor din Caucaz ºi Tadjichistan.Principalii utilizatori ai rapoartelor sunt delegaþiileCE, care au printre prioritãþile lor reducerea sãrãcieiºi dezvoltarea localã.

Proiectul a oferit o idee generalã asupra activitãþilorcurente legate de formarea profesionalã dar scopulsãu depãºeºte acest simplu exerciþiu deinventariere. Unul din rezultatele conceptuale aleproiectului formeazã, de exemplu, cadrul pentru

dezvoltarea localã pe care ETF-ul o dezvoltã înprezent. El va fi adaptat pentru a fi folosit în alte þãriparticipante cu parteneri din Kazahstan, Chirghistanºi Uzbechistan, funcþionând ca mentori în proiectulextins.

Expertiza elaboratã în acest domeniu, atât în cadrulETF-ului, cât ºi în cadrul Uniunii Europene înansamblul sãu, va fi din ce în ce mai mult utilizatã înproiectul de lucru în anii urmãtori. Dezvoltarealocalã ºi, în special, impactul benefic alparteneriatelor locale reprezintã o temã cheie atât încadrul UE cât ºi în colaborarea noastrã cu þãrilepartenere. Parteneriatele locale au constituit unelement fundamental al activitãþii noastre în Balcaniide Vest ºi, de asemenea, în regiuneamediteraneanã. (Vezi textul din chenar.)Experienþa obþinutã din regiuni diferite esteîmpãrtãºitã ºi aplicatã peste tot în organizaþia ºiactivitãþile noastre.

Faptul de a ajutaoamenii sa-ºigãseascã locuride muncãconstituie omodalitate de acombate nivelulsãrãciei locale.

Fot

o:E

TF

Fot

o:M

edia

teca

Uni

unii

Eur

open

e

20

Cooperarea cu donatorii

Cooperarea cu alþi donatori a devenit mai strânsã în2004. Lucrul efectuat în colaborare cu BancaMondialã, în special, a depãºit graniþele geograficeobiºnuite ale ETF-ului. A existat, de exemplu, ocolaborare strânsã în Yemen, unde profilurile desector au fost realizate încã din 2002. În 2004, afost elaborat, discutat ºi adoptat un cadru strategicde formare, conceput de ambele pãrþi.

Cooperarea trece din ce în ce mai mult de laschimbul practic de experienþã ºi de organizarecomunã de conferinþe, seminarii ºi ateliere, lacercetarea fundamentalã pe teme cheie în materiede dezvoltare a resurselor umane. În încercarea dea gãsi puncte comune pentru o viitoare colaborareîn 2004, ETF-ul ºi Banca Mondialã au ales cinciteme pe care ambele le considerau ca fiind vitale îndezvoltarea formãrii profesionale în þãrilemediteraneene partenere. Acestea se refereau laconducere, la finanþare, la rolul partenerilor sociali,la calitatea ºi profesionalismul pentru sectorul

informal. Þãrile þintã ale acestui exerciþiu au fostTunisia, Iordania, Egiptul ºi Libanul.

Activitatea lansatã în jurul acestor teme s-a axat perealizarea de studii contextuale de cãtre echipemixte formate din zece pânã la doisprezece experþi.Misiunea lor a fost aceea de a realiza inventarulactivitãþilor dar ºi de a analiza planurile,oportunitãþile ºi nevoile într-o perspectivã de viitor.Raportul final, care va fi publicat în 2005, va fi unraport regional conþinând cinci teme cu anexereferitoare la patru þãri.

Exerciþiul a oferit o înþelegere mai aprofundatã aproblemelor cele mai urgente în materie de formareprofesionalã în Africa de Nord ºi Orientul Mijlociu. Ela permis, de asemenea, o mai bunã punere înluminã a activitãþii desfãºurate de diferiþi donatori.Utilitatea raportului pentru ETF va fi reprezentatã deaccentul pus pe finanþare ºi pe nivelul de analizã alacestuia. Exerciþiul a fost finanþat de ETF ºi deBanca Mondialã cu fonduri suplimentare oferite decãtre Departamentul pentru DezvoltareInternaþionalã din Regatul Unit.

Identificarea nevoilor ºi posibilitãþilor

Dezvoltarea expertizei nu înseamnã numai o maibunã înþelegere a complexitãþii formãrii profesionaleºi a relaþiilor sale cu dezvoltarea pieþei muncii.Dezvoltarea expertizei este de asemenea necesarãºi în cazul þãrilor care sunt teritorii relativneexplorate în cadrul cooperãrii europene pentrudezvoltare. Tadjichistanul este þara pentru care UEa oferit recent noi linii de sprijin bugetar. Cu ajutorulETF-ului, dezvoltarea resurselor umane se aflãacum în centrul Programului Tacis în acest stat dinAsia Centralã. (Vezi textul din chenar.)

Ca programele educaþionale sã funcþioneze, este nevoiede o cooperare strânsã între experþi, donatori ºi agenþiilede implementare.

21

Tadjichistanul la limita subzistenþei

La ºase ani dupã acordul de pace care a pus capãt apriguluirãzboi civil din Tadjichistan, planurile pentru reforma majorã înformarea profesionalã, considerate ca esenþiale în redresareaeconomicã a þãrii sunt destul de avansate. Cadrul conceptualpentru reforma ºi descentralizarea sistemului de formareprofesionalã în statul montan din Asia Centralã a fost elaborat cuajutorul Fundaþiei Europene pentru Formarea Profesionalã, iarproiectul Tacis pentru elaborarea unor noi legi este preconizat afi aplicat din 2005.

Enrico Romiti, expertul pe termen lung al proiectului Tacis dereformã a formãrii profesionale, a spus cã importanþa reformeiformãrii profesionale în recuperarea postbelicã a þãrii nu ar trebuisã fie subestimatã. “Acesta este primul proiect Tacis înTadjichistan, care prevede nu numai chestiuni de simplã

supravieþuire, ca aprovizionarea cu apã sau sistemul desãnãtate. El este primul proiect strategic ºi primul în sferaeducaþiei.”

Dl. Romiti va lucra împreunã cu managerii de formareprofesionalã în trei regiuni pilot, în Duºanbe, Kathlon ºi Soghd,în vederea identificãrii noilor „familii” de formare profesionalã,îmbunãtãþirea modului depãºit ºi deficitar de predare ºi instruire,elaborarea noilor programe de studiu ºi identificarea nevoilorprioritare ale pieþei muncii.

Mirzo Yorov, directorul Centrului de Servicii Metodologice înTadjichistan, a afirmat: “Am fost izolaþi de atât de mulþi ani, cã,acum, implicarea într-un proiect mai vast este un motiv debucurie.” Fãrã un ajutor de acest fel nu avem nici o speranþã sãgãsim modalitãþile de a ieºi din criza anilor abia trecuþi.”

Programele de pregãtire profesionalã oferã soluþii teritoriilor afectate de crize, ca, de pildã, regiunea Duºanbe în Tadgichistan.F

oto:

ET

F

22

Formarea profesionalã a profesorilor ºiinstructorilor

Paralel cu festivitãþile care marcheazã a zeceanoastrã aniversare din luna iunie a acestui an,ETF-ul a organizat un atelier internaþional pe o temãdeseori neglijatã pe care noi am dorit sã opromovãm activ încã de acum câþiva ani: formareaprofesionalã a profesorilor ºi instructorilor. Atelierul„Interesul Partenerilor ºi Profesia de Educator” adecurs din elaborarea temei „strategia de învãþare”dezvoltatã la conferinþa „Subiecte de Studiu” aForumului Consultativ din noiembrie 2003.

Atelierul a încercat sã studieze modul în care seputea moderniza meseria de profesor cu ajutorulpartenerilor din educaþie ºi formare profesionalã.Ea a reflectat cu claritate complexitatea problemelorimplicate. Formarea profesorilor ºi a instructorilor seaflã în însuºi centrul învãþãmântului ºi este foartegreu sã discuþi despre reforma formãrii profesorilorfãrã sã nu atingi vastul evantai al activitãþii noastre.

Totuºi, în cea de-a doua zi a întâlnirii, opiniile auînceput sã se acorde cu un raport de sintezã aldezbaterilor aprinse ale celor ºase sesiuni aleseminarului. Unul din experþii cheie ai ETF-ului,Bernhard Buck, a prezentat unele din metodeleposibile de a progresa. Rapoartele lor ºi toatecelelalte documentaþii ale seminarului pot ficonsultate pe pagina noastrã web.

ETF-ul rãmâne mobilizat pentru susþinerea ghidãriidezbaterii reformei de pregãtire a profesorilor ºiinstructorilor în þãrile partenere prin întreagaactivitate a ei, inclusiv Tempus-ul (vezi suplimentul).Anuarul ETF-ului pentru anul 2005 va fi în întregimededicat acestui subiect ºi sunt prevãzute alteactivitãþi.

Îmbinând teoria cu practica

Multe din chestiunile pe care ETF-ul le promoveazãîn statele partenere sunt curente ºi în cadrul UniuniiEuropene. Formarea persoanelor adulte, studiul petot parcursul vieþii, structurile naþionale de calificareºi învãþãmântul prin metoda e-learnin sunt exemplede teme de maxim interes care fac obiectul unorevoluþii concrete chiar ºi în cadrul Uniunii Europene.

Suntem profesori unii pentru alþii.

Fot

o:E

TF

/F.D

ecor

ato

23

Pregãtirea pentru democraþie în universitãþi

Spre sfârºitul anilor ’90, un consorþiu de universitãþi europene,care punea bazele formãrii profesorilor în limbile minoritãþilordin fosta Republicã Iugoslavã Macedonia, a constatat cã lipsaeducaþiei civice punea piedici în dezvoltarea democraticã aþãrii divizate. Sub conducerea Universitãþii din Malmö, s-afãcut o propunere pentru lansarea unui proiect Tempus înscopul dezvoltãrii formãrii profesorilor pe teme legate dedemocraþie.

Momentul ales a fost perfect. Institutul Pedagogic alMinisterului Macedonian al Educaþiei abia începuse întãrireaeducaþiei civice dar avea nevoie de fonduri ºi de expertize iaractivitatea sa era încetinitã de absenþa colaborãrii constantedintre centrele de formare ºi aria serviciilor de recrutare. Eranevoie de o abordare integratã implicând autoritãþile, toatecentrele de formare a profesorilor, ºcolile ºi grãdiniþele dinþãrã.

Propunerea lor a fost acceptatã ºi, în 2001, consorþiul aînceput elaborarea unor noi strategii de predare ºi învãþare înfavoarea democraþiei. Partenerii proiectului au inclusFacultatea de Pregãtire a Cadrelor din Grãdiniþe ºi ªcoli

Primare din Bitola, Facultãþile de Pedagogie din Skopje ºi Stip,douã grãdiniþe ºi cinci ºcoli primare. În colaborare, ei auperfecþionat materialul didactic, au consolidat dispozitivele deînvãþare practicã ºi au lansat centre mobile de formareprofesionalã pentru a extinde avantajele proiectului.

Impactul proiectului, care s-a finalizat în 2004, a fost resimþit înîntreaga þarã. S-a elaborat un nou program naþional pentrupregãtirea prealabilã a profesorilor. S-au distribuit manuale,reviste ºi casete video ºcolilor ºi studenþilor de la facultãþile depedagogie. Au fost organizate ateliere în întreaga þarã.Principalul ziar pe tema învãþãmântului din þarã, intitulatDascãlul, a urmãrit îndeaproape evoluþia proiectului de laînceput pânã la sfârºit.

Parteneriatul dintre toþi cei cu un rol în educaþia civicã aasigurat un puternic angajament pentru aceastã cauzã, chiarºi dupã finalizarea proiectului. Proiectul a introdus facultãþileimplicate în Reþeaua Europeanã de Formare a Profesorilor(ETEN) iar implicarea lor e atât de avansatã, încât ei sunt ceicare vor gãzdui în comun întâlnirea ETEN din 2005.

Schimbul de informaþiiºi de expertizãreprezintã o partesemnificativã dinactivitatea ETF-ului cuþãrile partenere.

Fot

o:E

TF

/M.A

rnó

24

Parteneriat

Printre aceste chestiuni, este scoasã în evidenþã ºicea a parteneriatelor locale ºi regionale în domeniulformãrii profesionale si ocupãrii forþei de muncã.Este bine ºtiut acum cã nivelul extraordinar dediversificat al învãþãrii, locul ºi modul realizãriiacesteia pot fi tratate mai adecvat prin intermediulparteneriatelor locale. În vreme ce autoritãþilenaþionale ºi internaþionale trebuie sã vegheze din ceîn ce mai mult la punerea în aplicare a unoracorduri-cadru pe teme cum ar fi recunoaºterea ºitransferabilitatea întregii materii învãþate, singureconsorþiile locale rãmân destul de apropiate deteren pentru a fi capabile sã sesizeze unelesubtilitãþi. Ele ºtiu mai bine decât oricine de ceanume au nevoie oamenii din comunitatearespectivã, cui se pot adresa, cu ce grad deadaptare a practicilor de învãþare ºi formareprofesionalã etc.

Proiectul LEEDAK (Dezvoltare localã economicã ºipentru ocuparea forþei de muncã din Albania ºiKosovo) al ETF-ului oferã, pentru douã comunitãþidin Albania ºi Kosovo, posibilitatea dezvoltãriiºanselor de ocupare a forþei de muncã prin

Stabilirea tendinþei în Siria

Anul 2004 a reprezentat sfârºitul implicãrii ETF-ului într-unproiect de pionerat pentru a lansa o metodã de ucenicie înSiria. Participanþii s-au întrunit în luna decembrie a anuluitrecut în cadrul unui seminar în Damasc pentru a evaluarezultatele.

Câteva sute de tineri combinã în mod frecvent învãþarea debazã de la ºcoalã cu ore de cursuri practice într-oîntreprindere localã. Primii absolvenþi care au urmat aceastãmetodã intrã acum pe piaþa muncii iar 50% dintre ei ºi-augãsit de lucru în prezent, comparativ cu doar 20% dintreabsolvenþii vechiului sistem de calificare profesionalã. „LaAl-Hafez, am angajat pânã acum pe toþi absolvenþii acestuiprogram care vor sã lucreze pentru noi” spune Ahmed Shirin,director de producþie la o fabricã de aparaturã electro-casnicãdin Damasc, “aceastã metodã produce tipul de oameni decare avem nevoie. ”

Proiectul introduce noi forme de management în ºcoli ºi arestructurat programul ºcolar pe patru ramuri. Început înDamasc, el a fost aplicat cu succes în Aleppo, al doilea oraºal Siriei ºi important centru industrial iar industriaºii dinaceastã þarã vorbesc deja de extinderea programului în noisectoare, cum ar fi metalurgia sau turismul. Lucru probabil ºimai important, proiectul a permis lansarea unui proces dedialog social într-o þarã în care guvernul ºi industria nuobiºnuiesc sã lucreze împreunã. „ETF-ul a jucat un rol foarteimportant în lansarea parteneriatului dintre diferite ministereºi camerele de industrie” spune Fouad Al-Ghaloul, ministruladjunct al educaþiei din Siria.

Deºi misiunea ETF-ului s-a încheiat, proiectul va continua.Pregãtirile sunt actualmente axate pe extinderea metodei ºila Homs; la Aleppo, obiectivul este ca 10% din totalitateaelevilor care urmeazã cursurile de calificare sã fie incluºi încadrul programului pânã în 2010.

Influenþa acestui sistem pilot, aparent modest, nu seopreºte aici. Programul de învãþãmânt prin ucenicie ainspirat reforme mult mai profunde care vor fi începute dinseptembrie 2005. Acest program MEDA care dispune de21 de milioane de Euro va permite îmbunãtãþireaconsiderabilã a nivelului a 16 ºcoli profesionale, inclusivºcolile de ucenicie, ºi va elabora o strategie derestructurare totalã a sistemului sirian VET.

În Siria, programul de ucenicie înzestreazã sutele de absolvenþi cudeprinderi practice necesare pieþei muncii în þarã.

Fot

o:E

TF

parteneriate extinse între autoritãþi, angajatori,parteneri sociali ºi prestatari în domeniul formãriiprofesionale. Aceºtia învaþã de la colegii din alte þãrieuropene prin intermediul vizitelor de studiu darproiectul asigurã mult mai mult decât un fir delegãturã cu lumea exterioarã. De fapt, în 2004, cândproiectului LEEDAK a intrat în a doua sa fazã deaplicare, caracterul local al problemelor a devenit ºimai local.

Mizând totul pe implicarea celor interesaþi ºi pesensul de parteneriat creat de aceasta, am apelat lalicitaþii pentru a realiza implementarea strategiei deformare profesionalã elaborat în oraºul Lezhë dinAlbania, în prima etapã a proiectului. Apelul a fostadresat exclusiv companiilor albaneze iar atenþias-a axat asupra turismului. O bine cunoscutãcompanie localã de formare profesionalã a câºtigatlicitaþia, folosindu-se de propriile relaþii albaneze. Afost un mare succes. Iniþial, municipalitatea nufusese inclusã pe lista centrelor de formare

profesionalã prioritare în cadrul programuluiCARDS. Pur ºi simplu nu exista un centru depregãtire profesionalã. Astãzi, oamenii care aulucrat la parteneriatul din Lezhë participã lacampania de difuzare ce are loc în întreaga þarã ºichiar ºi dincolo de hotarele acesteia.

Formarea persoanelor adulte

În anul 2004, în Europa de Sud-Est, educaþiapersoanelor adulte a reprezentat unul dintreobiectivele centrale. Învãþãmântul de bazã primit deoamenii din regiune nu-i incitã în mod suficientpentru a-ºi continua studiile. În realitate, mulþi tineripãrãsesc prea devreme ºcoala.

Rezultatele recensãmântului Census au arãtat cãnivelul ºcolar la persoanele adulte este scãzut.Puþine companii oferã o formare profesionalãangajaþilor sãi. Prin urmare, în toate þãrile, au fostintroduse pe piaþa muncii programe de formareprofesionalã de scurtã duratã de cãtre serviciile de

25

Proiectul de dezvoltare economicã localã ºi ocupare a forþei de muncã în Albania ºi Kosovo (LEEDAK) indicã modul în carevecinii pot profita de experienþa ºi expertiza comunã.

Fot

o:E

TF

angajare pentru remedierea ºomajului ridicat.Fiindcã existã o nevoie acutã de studii pentru adulþi,trebuie create politici ºi cadre juridice pentruînlãturarea barierelor în calea formãrii profesionaledar ºi pentru garantarea unei co-finanþãri, pentruaccesul egal ºi o largã participare, pentru relevanþãºi transparenþã a ofertelor de formare, pentrurecunoaºterea aptitudinilor ºi utilizareacorespunzãtoare a fondurilor publice.

Proiectul de Educaþie a persoanelor adulte alETF-ului vine în întâmpinarea acestor nevoi,pilotând alternative inovatoare ºi ajutând laschimbul de cunoºtinþe ºi experienþã. În cadrulacestui proiect, am organizat în luna ianuarie, laZagreb, un atelier despre strategiile de educaþieadultã ºi instrumentele de proiectare. În mai, amorganizat un al doilea atelier în Muntenegru, petema dezvoltãrii parteneriale. Un al treilea, având casubiect finanþarea educaþiei persoanelor adulte, afost organizat în noiembrie într-un loc foarte potrivit,

26

MEDA-ETE

Pe data de 29 noiembrie, ETF-ul a gãzduit lansarea unuiproiect regional MEDA: „Educaþie ºi Formareprofesionalã în vederea ocupãrii forþei de muncã (ETE).”Proiectul în valoare de 5 milioane de Euro reprezintã onouã iniþiativã a UE de sprijinire a ocupãrii forþei demuncã în Africa de Nord ºi Orientul Mijlociu prin educaþieºi o formare profesionalã îmbunãtãþitã. Obiectivele salesunt centrate pe reevaluarea politicilor de educare ºiformare profesionalã în regiune. Proiectul va reprezenta obazã de cooperare regionalã radical îmbunãtãþitã ºi vadezvolta structurile comune de colectare, interpretare ºide comparare internaþionalã a indicatorilor de pe piaþamuncii ºi a formãrii profesionale.

În cadrul evenimentului de lansare de la Torino, CarlaMontesi, director de departament al EuropeAid, a spus cãeducaþia a devenit o prioritate în politica mediteraneanã aUE. „Þãrile din regiune se pregãtesc pentru acorduri deasociere cu UE ºi, în ultimã instanþã, pentru instaurareaunei zone de comerþ liber pânã în 2010. Rata ºomajuluiramâne însã ridicatã, în special pentru femei ºi tineri, iarsectorul educaþional nu e încã în mãsurã sã remediezeaceastã problemã”, a declarat ea.

Începând de acum ºi pânã în 2008, proiectul va ajutazece þãri din regiune sã-ºi îmbunãtãþeascã ºi sã-ºirecentralizeze politicile ºi strategiile educaþionale, sãadapteze educaþia ºi formarea profesionalã la cerinþelede pe piaþa muncii, sã sporeascã capacitãþile furnizorilorde servicii care lucreazã pentru tinerii neangajaþi dinsectorul liber-profesioniºtilor ºi sã promoveze utilizareatehnologiilor informaþionale ºi comunicaþionale în educaþiaºi formarea profesionalã.

Cu ajutorul experþilor din toate þãrile implicate, echipa deidentificare a proiectului a stabilit patru componente debazã pentru proiect. Punctul cheie al proiectului va fi unForum anual Euromed al TVET pentru ocuparea forþei demuncã. Acesta va fi compus din membrii actuali aiForumului Consultativ ETF, cu posibilitate de extindere ºipentru alþi reprezentanþi, dacã proiectul o cere.

Motorul propriu-zis al proiectului va fi o reþeainstituþionalizatã de furnizori de informaþii ºi partenericheie în sânul sistemului de formare profesionalã ºi

ocîndfacastempro

Cespa dvarecforocºiaxe-ofecounîmEuEued

Fot

o:E

TF

Fot

o:E

TF

/F.D

ecor

ato

27

în Ungaria, un nou stat membru care poate sã punãîn valoare numeroase practici de calitate în materiede finanþare a procesului de formare profesionalãîntr-o conjuncturã economicã criticã.

Toate acestea au constituit ateliere regionale. Înparalel cu acestea, noi activitãþi naþionale au fostlansate în Croaþia, Kosovo, Muntenegru ºi Serbia.Au fost redactate rapoarte de evaluare pentru toateaceste patru þãri, în timp ce pentru trei dintre ele aufost dezvoltate strategii de educaþie a persoaneloradulte.

Calificãri

Declaraþia de la Copenhaga ºi modul în care acestaîncearcã sã intensifice transferabilitatea calificãrilora aºezat problema sistemelor de calificare pe primulloc în agendele educaþionale ºi de strategii deformare profesionalã europene. Structurile decalificare nu sunt subiecte noi; multe þãri europeneau elaborat structuri naþionale de calificareavansate, recentele evoluþii europene au urgentatînsã coordonarea internaþionalã în acest domeniu.Continuându-se sã se þinã cont de PoliticaEuropeanã de Vecinãtate, stimularea discuþiei cuprivire la structurile de calificare în þãrile vecinereprezintã o extindere logicã a activitãþii interne aUE.

ETF-ul a iniþiat acest sector în câteva þãri partenere,dintre care, probabil, cea mai mare pondere o areFederaþia Rusã. În cadrul politicii generale deconsultanþã, la cerinþele guvernului rus, în 2003, noiam început organizarea atelierelor pe teme ce aurezultat din Declaraþia de la Copenhaga. În 2004,aceste ateliere au abordat subiectul structurilor decalificare naþionalã ºi contribuþia lor la învãþarea petot parcursul vieþii.

ui

”

e

o

cãa

r

r

þia

e

e

ºi

ocupare a forþei de muncã din regiune. Reþeaua vaîndeplini o funcþie regionalã de observare, oferindfactorilor decizionali analize pertinente ºi actualizate. Deasemenea, ea va oferi analize comparative ºi studiitematice asupra problemelor legate de formareaprofesionalã ºi de ocuparea forþei de muncã.

Celelalte douã componente se vor apleca asuprasprijinului tinerilor ºomeri din domeniul liber-profesionist ºia dezvoltãrii iniþiativelor de e-learning. Prima dintre ele seva concentra în special asupra sprijinului ºirecomandãrilor acordate tinerilor debutanþi în afaceri, aformãrii profesionale ºi serviciilor ulterioare în domeniulocupãrii forþei de muncã din categoria liber-profesionistãºi în crearea de micro-întreprinderi. Cea de-a doua se vaaxa mai ales pe folosirea metodelor ºi instrumentelor dee-learning în serviciile de formare a profesorilor. Nu vaoferi elemente de infrastructurã, ci va acþiona încolaborare cu alte iniþiative ale UE, cum ar fi EUMEDIS,un program mai extins al UE, ce are ca scopîmbunãtãþirea calitativã a Societãþii de InformareEuro-Mediteraneanã ºi MEDFORIST, reþeauaEuro-mediteraneanã pentru distribuþia resurselor deeducare IST.

Directorul ETF-ului Muriel Dunbar confirmã lansarea proiectuluiEducaþie ºi Formare pentru ocuparea forþei de muncã (ETE).

În iunie 2004 am organizat un atelier de strategie laMoscova, care a reunit autoritãþile din domeniulînvãþãmântului ºi al muncii. Participanþii, selectaþi decãtre ETF, proveneau din Duma, din guvern, dincadrul autoritãþilor regionale ºi din alte sursereprezentative. Ei au recunoscut nevoia de acolabora pe aceastã temã ºi chiar au consemnat-oîn scris, fapt ce a reprezentat un progresconsiderabil.

La cererea participanþilor ºi a delegaþiei CE laMoscova, activitatea în Federaþia Rusã va continuasã fie centratã în 2005 pe sistemele naþionale decalificare. În paralel, vom lansa un proiect pilot cutema dezvoltãrii sistemului naþional de calificare înUcraina, unde un decret prezidenþial dat înseptembrie 2004 a deschis calea reformelor VET.

O primã încercare de dezvoltare VET în Ucraina afost fãcutã în 1998 dar, din cauza lipsei de fonduri,iniþiativa a fost abandonatã prematur. ETF ºi-acontinuat totuºi activitatea în acel context, pentru apregãti terenul. Proiectele pilot ºi alte activitãþi ce auavut loc în anii care au urmat au fost finanþate dinpropriul nostru buget.

În 2002, evoluþia au fost acceleratã subit, înmomentul în care þara a publicat doctrina sanaþionalã privind educaþia în secolul al XXI-lea.Învãþãmântul ºi formarea profesionalã ocupã un rolcentral în cadrul acesteia ºi, în 2003, i-am ajutat peucrainieni sã elaboreze un concept de strategienaþionalã a reformei VET.

Când noul Program Tacis de Reforme VET a fostcreat, o importantã contribuþie a fost asiguratã destudiul detaliat asupra dezvoltãrii VET ºi a pieþeimuncii, studiu pe care l-am publicat în 2004.Punctul central al programului se va axa iniþial peformarea profesionalã la locul de muncã ºi pedescentralizarea managementului VET, dar, din2005, va fi posibil un numãr mai mare de activitãþi.

Schimburi de expertize

“Ceea ce este bun pentru noi este bun ºi pentru ei,”a afirmat Ján Figel’, noul Comisar pentru Educaþieºi Culturã, în interviul sãu acordat noii reviste Live &Learn a ETF-ului, spre sfârºitul anului 2004. Pescurt, aceasta este filosofia politicii europene devecinãtate, doctrina cãlãuzitoare pentru asistenþaUE acordatã regiunilor vecine în anii ce vor urma ºiprezentatã în prealabil. Într-adevãr, o bunã parte dinexperienþa câºtigatã în cadrul UE poate fiîntrebuinþatã cu folos în þãrile partenere. A o faceaccesibilã celor care au nevoie de ea în aceste þãrieste una dintre misiunile centrale ale FundaþieiEuropene pentru Formarea Profesionalã.

Aderare ºi asociere

Unul din punctele cheie ale Politicii Europene deVecinãtate este faptul cã ea acordã importanþã

28

Problema standardelor de calificare reprezintã o parte importantãa reformei VET.

Fot

o:E

TF

egalã dezvoltãrii resurselor umane în potenþialeleviitoarelor state membre UE ºi în alte þãri partenere.Într-adevãr, temele abordate sunt similare în toateregiunile în care intervine ETF-ul: ordinea de zi estedictatã de dezvoltãrile europene, în principal aºacum ele decurg din declaraþiile de la Lisabona ºiCopenhaga.

Principala diferenþã de abordare rezidã în pregãtiriletehnice de aderare care au loc în actualele ºiviitoarele þãri candidate. Acestea trebuie sã fiepregãtite pentru a participa la structurile europene,cum ar fi Fondul Social European (ESF) ºi reþeleleeuropene. Prin activitatea noastrã în noile statemembre, am dovedit cã suntem capabili sã ajutãmaceste þãri. Munca noastrã a fost considerabiluºuratã pentru cã în prezent ne putem sprijini pe ovarietate de expertize disponibile în þãrile care autrecut recent prin procesul de adaptare a propriilormãsuri instituþionale la regulile ºi regulamentele UE.Ele au devenit partenere cu drepturi depline înpregãtirile noastre pentru urmãtoarea rundã deaderare. În Turcia, de exemplu, ETF-ul este asistatde experþi din Polonia iar vizitele de studiu înPolonia au fost înscrise în programul turc.Delegaþiile au studiat modul în care Polonia aimplementat structurile în vederea adaptãriicerinþelor la asemenea programe, cum ar fi ESF-ul.

În Turcia, activitãþile noastre actuale se bazeazã pedezvoltarea unei regiuni care va servi de regiunemodel pentru restul þãrii în anii care vor urma. Înregiunea Konya, au fost identificate nevoile îndomeniul competenþelor profesionale ºi a fostelaboratã o strategie de formare profesionalã cu

ajutorul ETF-ului ºi a partenerilor din noile statemembre.

Înfiinþarea de instituþii în aceste þãri înseamnãadesea întãrirea capacitãþii de construire prinintermediul unui tip de sprijin care aminteºte deactivitatea efectuatã în viitoarele state membre,România ºi Bulgaria, prin intermediul unor proiecte,cum ar fi Programul Special de Pregãtire pentruESF. Proiectele Tempus joacã, de asemenea, unrol important în acest proces.

Un alt exemplu, în România, ne-am concentratsprijinul pe dezvoltarea dialogului sectorial care afost catalogat ca un punct slab. Cu ajutorulsprijinului acordat de ETF, în 2004, au fost înfiinþatecomitete sectoriale cu reprezentare largã în vedereadezbaterii asupra acreditãrii prestatarilor de formareprofesionalã.

29

Dezvoltarea resurselor umane în viitoarele state membre ale UE ºi în celelalteþãri partenere constituie primul obiectiv al oricãrui proiect ETF.

Fot

o:E

TF

/F.D

ecor

ato

Studiile ºi analizele obþinute de la þãrile care sepregãtesc pentru aderare realimenteazãdispozitivele de elaborare a strategiilor din cadrulComisiei Europene. De exemplu, în vedereapregãtirii pentru întrunirea de la Maastricht dindecembrie 2004, a fost cerut de cãtre ComisiaEuropeanã în 32 de þãri un studiu complet asupraprogresului în realizarea obiectivelor stabilite laLisabona. Raporturile de þarã întocmite la Torino auoferit cercetãrii date pentru secþiunile raportului cuprivire la trei þãri candidate (Bulgaria, România ºiTurcia). De asemenea, experþii ETF-ului au fãcutparte din comitetul de conducere, care a realizatfinalizarea acestui studiu.

Învãþând de la parteneri

Pentru specialiºtii ºi partenerii de proiect din þãrilepartenere este dificil uneori sã accepte sfaturi dinpartea experþilor strãini. Sugestiile oferite de veciniicare au experimentat probleme similare ºi au gãsitsoluþii pertinente ar putea gãsi însã mai uºor unteren propice. Într-o parte a lumii care a fostmãcinatã de conflicte regionale, a învãþa de lavecini are o însemnatã dimensiune pozitivã.Exerciþiile noastre de „evaluare între parteneri egali”reuºesc sã coroboreze aceste idei, profitând deistoria comunã a Balcanilor de Vest. Aceste evaluãriau fost atât de fructuoase încât ele au fost extinse ºila alte þãri din Europa de Sud-Est, printre care,Bulgaria, România ºi Turcia.

În 2004, experþii de proiect din diferitele þãripartenere ale regiunii respective au elaboratevaluãri ale formãrii profesionale în þãrile vecine lor.Într-o foarte scurtã perioadã de timp, acest proces a

permis îmbunãtãþirea cooperarãrii regionale întrepersoanele cu putere de decizie politicã ºi, prinschimbul de expertize, sporirea capacitãþii înmaterie de analizã politicã viitoare în þãrile dinregiune. Rezultatele rapoartelor de „evaluare întreparteneri egali” contribuie la ajutorarea ComisieiEuropene în cadrul programului CARDS pentrufiecare þarã.

Aºa cum ne aratã exemplul din chenar despreSankt Petersburg, filosofia subiacentã evaluãrii întreparteneri egali a fost adaptatã ºi adoptatã cusucces. Aceasta a devenit element de referinþã înmulte din activitãþile Fundaþiei Europene pentruFormarea Profesionalã.

30

Numai în cadrul unui dialog deschis se pot trage învãþãmintele.

Fot

o:E

TF

31

Învãþarea din experienþele celorlalþi

Experienþa Rusiei de transferare totalã spre nivelul regional aresponsabilitãþii în educaþia ºi pregãtirea profesionalã esteurmatã îndeaproape de cãtre profesioniºtii din þãrile vecine.

Echipele de lideri ai ºcolilor profesionale ºi de funcþionari îndomeniul educaþiei din Ucraina, Tadjichistan ºi Belarus auparticipat la Sankt Petersburg, la începutul lunii decembrie2004, pentru a învãþa din experienþa celor opt regiuni ruseºtipilot în cadrul seminarului final asupra unui proiect comun alFundaþiei Europene pentru Formarea Profesionalã ºi alFundaþiei Naþionale pentru Formarea Profesionalã având casubiect descentralizarea ºi restructurarea VET în Rusia.

Experienþa ruseascã de adoptare a unui sistem VETdescentralizat ar putea oferi învãþãminte valoroase ºi altor þãri.Ucraina se îndreaptã spre un sistem descentralizat, urmândun decret prezidenþial asupra reformei VET emis înseptembrie 2004. În pregãtirea unui proiect Tacis care sãsusþinã aceasta reformã, ETF-ul lucreazã cu cinci regiuni pilotpentru a elabora planurile regionale de acþiune.

Xavier Matheu, responsabil naþional al ETF pentru Ucraina, aspus cã este cât se poate de interesant sã ne bazãm peexperienþa ruseascã – unde dezvoltãrile sunt în avans cuaproximativ ºase luni. “Existã multe paralele ºi ar trebui sãînfrãþim regiunile cu industrii ºi cu nevoi specializate similareîn scopul de a implementa un sprijin mutual.”

Vasily Yaroschenko, director adjunct pentru pregãtireaprofesionalã din cadrul Ministerului Educaþiei ºi ªtiinþei dinUcraina a spus cã, chiar ºi în lipsa unui plan de orientare,el a “studiat ºi ºi-a însuºit experienþele” în timpul seminarului.Criza politicã din Ucraina, care intrase în a doua sãptãmânã,în momentul desfãºurãrii seminarului “nu va interveni înreformele strategice pe termen lung”, a adãugat el.

Nurali Shoev, prorector la Universitatea Tehnologicã dinTadjichistan, a spus în cadrul seminarului cã penuria de forþãde muncã din unele regiuni ruseºti ar putea fi atenuatã prinacorduri formale interguvernamentale asupra punerii ladispoziþie a lucrãtorilor migranþi tadjici cu o mai bunãcalificare. Sute de mii de tadjici cãlãtoresc anual înspre Rusiapentru a lucra ca muncitori slab plãtiþi – adeseori ilegal ºivictime ale hãrþuirii din partea poliþiei – iar o mai bunã formareprofesionalã în cadrul þãrii lor însoþitã de acorduri regionalespecifice ar putea atinge douã obiective dintr-o loviturã,a afirmat el.

Eduard Gonchar, directorul departamentului de formareprofesionalã în cadrul Ministerului Educaþiei din Belarus, undenu este prevãzutã deocamdatã nici o reformã majorã, a spuscã experienþa ruseascã a oferit “lecþii valoroase”, care arputea sã hrãneascã viitoarele dezvoltãri de politicã.

Fot

o:IL

O/J

.Mai

llard

32

33

COPENHAGA, MAASTRICHT:PERSPECTIVA PENTRU 2005

Promovarea liberei mobilitãþii a capitalului uman ºiDeclaraþia de la Copenhaga ce a rezultat dinaceasta, au oferit cooperãrii în educaþia ºi formareaprofesionalã în interiorul Uniunii Europene orevigorare masivã. Primele rezultate ale acesteicolaborãri intense au devenit vizibile în timpul anului2004. Europass, iniþiativa europeanã de extindere amobilitãþii calificãrilor a fost prezentatã cu ocaziaîntâlnirii de la Maastricht a miniºtrilor europeni dinluna decembrie. În cadrul aceleiaºi întruniri, aceºtiminiºtri ºi-au exprimat angajamentul pentru o maistrânsã cooperare. Ei ºi-au reconfirmat sprijinul faþãde Declaraþia de la Copenhaga ºi au acceptatapelul la o muncã susþinutã din partea comitetuluice a studiat progresul înregistrat de strategia de laLisabona.

Dacã într-adevãr statele membre ale UniuniiEuropene vor lucra chiar mai mult la dezvoltareaunei economii bazate pe cunoºtinþele dorite înurmãtoarea jumãtate de deceniu, aceasta va aveaconsecinþe profunde pentru formarea profesionalãîn cadrul Uniunii Europene.

Noi structuri se aflã deja în curs de dezvoltare ºimulte experimente au avut loc în þãrile UE, iar cele

mai bune rezultatele ale acestora sunt compilatechiar la ora la care redactãm acest raport.

Fot

o:E

TF

/A.R

amel

la

Pho

to:E

TF

34

O scurtã privire spre viitor

Din 2007, organizarea ajutorului european extern va suferischimbãri dramatice. Într-un interviu acordat revisteiLive & Learn a ETF-ului, Comisarul Figel’ a oferit o scurtãdescriere a dezvoltãrilor ce vor influenþa activitatea ETF-uluiîn anii ce vor urma.

“Dupã cum veþi vedea, ºase mari instrumente vor înlocuidupã 2006 cele peste o sutã de instrumente – printre care ºiTempus – care guverneazã activitãþile UE în materie de relaþiiexterne”, a spus acesta. “Însuºi programul Tempus esteprevãut sã-ºi extindã aria de acoperire a educaþieiprofesionale ºi ºcolare, a formãrii profesionale, precum ºi aînvãþãmântului superior, deºi trebuie finalizate detaliile cuprivire la forma exactã pe care acesta o va lua. Totuºi, estesigur cã trei dintre aceste ºase instrumente extinse se vorreferi la viitorul programului. Acestea sunt noul instrument deVecinãtate Europeanã ºi Parteneriat, noul instrument dePreaderare ºi noul instrument de Dezvoltare ºi CooperareEconomicã.

“Toate aceste propuneri conþin articole ce ar includeneapãrat ca obiectiv asistenþa în educaþia ºi formareaprofesionalã. Ele sunt concepute pentru a permiteadoptarea programelor tematice în sânul lor, iar noulprogram Tempus ar trebui sã fie unul dintre acestea.”

“Sperãm ca Fundaþia Europeanã pentru FormareaProfesionalã sã joace un rol cheie ajutând Comisia înacþiunile sale în toate domeniile ºi aceasta prin oferirea de

servicii de informare ºi expertizã relevante pentru Comisie învederea sprijinirii elaborãrii, implementãrii ºi evaluãriistrategiei.” Deºi aceasta este în esenþã direcþia pe careFundaþia Europeanã pentru Formarea Profesionalã aurmat-o în ultimii ani, datoritã unei definiri mai clare astrategiilor ce influenþeazã activitatea agenþiilor, organizarease va schimba.”

Comisarul UE Ján Figel’ sperã în schimbãri masive în ceea ce priveºtesprijinul UE oferit vecinilor sãi.

Fot

o:M

edia

teca

Uni

unii

Eur

open

e

Transparenþa sporitã în educaþia ºi formareaprofesionalã s-a tradus deja printr-o voinþãconsiderabil mãritã de a compara sistemele,impactul lor ºi calificãrile pe care aceasta le oferã.Acest demers, la care se adaugã ºi recunoaºtereasporitã a nevoilor în termeni de control al calitãþii, vatrebui sã transforme analiza comparativã într-unadin temele cheie în anii ce vor urma.

Politica Europeanã de Vecinãtate cere ca roadeleacestui val de dezvoltãri europene sã fie împãrtãºitecu vecinii noºtri. Acestea sunt toate þãri partenereale ETF-ului ºi de aceea dezvoltãrile europenecurente sunt susceptibile sã aibã un impact asupraactivitãþii ETF-ului în urmãtorii câþiva ani mai maredecât oricând. Temele actuale în Europa vor fi, fãrãîndoialã, temele de actualitate din cadrul activitãþiiETF-ului pentru anii ce vor urma.

Nu doar modul nostru tematic de a aborda lucrurilear trebui sã fie singurul susceptibil sã evolueze. Din2007, întâmplãtor ºi anul care marcheazã urmãtorulval de aderare, ajutorul european extern va lua oformã cu totul nouã. Deciziile cheie cu privire lamodalitãþile exacte vor fi luate în 2005.

Pe scurt, urmãtorii ani vor aduce schimbãriremarcabile. Pentru ETF schimbãrile ce sepreconizau cãtre sfârºitul anului 2004 constituieniºte pietre de încercare în adevãratul sens alcuvântului. Accentul pus continuu pe rolul cheie alresurselor umane în dezvoltarea economicã promiteo recunoaºtere sporitã a domeniului în care lucrãmîncã din 1995, o creºtere a cerinþelor pentruserviciile noastre ºi noi responsabilitãþi.

Pregãtirile noastre temeinice pe parcursul primuluideceniu de existenþã ne-au permis sã rãspundemcu promtitudine acestor încercãri, în mod oportun ºidând dovadã de flexibilitate.

35

37

ANEXE

1. Reglementãri de înfiinþareºi amendamente

Fundaþia Europeanã pentru Formarea Profesionalãa fost înfiinþatã prin Reglementarea Consiliului nr.1360/90 din 7 mai 1990.

Regulamentul original de înfiinþare a fost amendatprin urmãtoarele decizii:

� Reglementarea Consiliului nr. 2063/94 din 27 iulie1994, care amendeazã regulile referitoare lafuncþionarea ºi dotarea cu personal a ETF-ului,precum ºi extinderea sferei geografice a activitãþiiETF-ului în þãrile eligibile pentru Programul Tacis;

� Reglementarea Consiliului nr. 1572/98 din 17 iulie1998, care extinde sfera geograficã a activitãþiiETF-ului în þãrile eligibile pentru sprijinul oferit deProgramul MEDA;

� Reglementarea Consiliului nr. 2666/2000 din5 decembrie 2000, care extinde sfera geograficãa activitãþii ETF-ului în Albania, Bosnia ºiHerþegovina, Croaþia, Republica FederalãIugoslavia ºi fosta Republicã IugoslavãMacedonia;

� Reglementarea Consiliului nr. 1648/2003 din18 iunie 2003, care include regulile privindaccesul la documente ºi amendarea procedurilorbugetare ale ETF-ului.

Reglementare consolidatã

Versiunea consolidatã a Reglementãrii ConsiliuluiETF – CONSLEG: 1990R1360 – 01/10/2003curpinde regulamentul original de înfiinþare cu toateamendamentele ulterioare.

38

2. Buget (�)

2003 2004 2005

Cheltuieli personal 10 529 000 11 493 973 12 047 000

Costuri construire, echipament ºi funcþionare 1 421 000 1 470 027 1 453 000

Cheltuieli de operare 5 250 000 4 636 000 5 000 000

Total subvenþie anualã 17 200 000 17 600 000 18 500 000

Alte fonduri 500 000 800 000 Datele nu sunt încã disponibile

Total 17 700 000 18 400 000 18 500 000

Fot

o:E

TF

/F.D

ecor

ato

39

3. Reprezentarea graficã a personalului ºi organigrama

Personalul ETF dupã naþionalitate

Personalul ETF dupã sexºi grad

F M Total

A*14 1 1 2

A*13 0

A*12 1 6 7

A*11 6 8 14

A*10 3 3 6

A*9 2 2 4

A*8 6 7 13

A*7 1 1

A*6 1 1 2

A*5 1 1

Total A* 21 29 50

% 42 58 100

B*9 2 2

B*8 2 2 4

B*7 4 3 7

B*6 8 3 11

B*5 4 5 9

B*4 0

B*3 2 2

Total B* 22 13 35

% 63 37 100

C*6 2 2

C*5 1 1

C*4 1 1

C*3 5 1 6

C*2 0

C*1 4 4

Total C* 13 1 14

% 93 7 100

Total AT 56 43 99

% 57 43 1000

5

10

15

20

25

30

A B BG CZ D DK E EL F FIN I IRL L MT NL P PL RO S UK

A* B* C*

Numãrul total al personalului în 2004 cu gradul A* a fost de 50, cu gradul B* de 35, iar cugradul C* de 14, însumând un numãr de 99 de agenþi temporari. Numãrul total alagenþilor temporari prevãzut în planul de înfiinþare este de 104.

DirectorMuriel Dunbar

Director adjunctUlrich Hillenkamp

Departamentul dePlanificare,

Monitorizare ºiEvaluare

Peter Greenwood

Departamentulde RelaþiiExterne

Bent S�rensen

Administraþieºi ServiciiCentrale

Olivier Ramsayer

RegiuneaMediteraneanã

Eva Jimeno Sicilia

Extindere ºi Europade Sud-Est

Arjen Vos

Europa de Est ºiAsia Centralã

Sandra Stefani

TEMPUS

MarleenVoordeckers

Calculatoare ºiServiciul Tehnic

Ian Cumming

Departamentul dePersonal

Andrea Lorenzet

DepartamentulFinanciar

NN

Content ManagementTeam

Laurens Rijken

Serviciul JuridicTiziana Ciccarone

4. Decizii cheie ale Consiliului deconducere în 2004 ºi lista membrilor

Consiliul de conducere s-a întrunit în martie, iunie ºi noiembrie2004; observatorii din þãrile candidate au participat la ambeleîntâlniri, prezidate de Dl. Nikolaus van der Pas, Directorulgeneral al Departamentului de Educaþie ºi Culturã al ComisieiEuropene. În iunie, întâlnirea a avut loc la Torino, în timp ceîntâlnirea din noiembrie a fost convocatã la Bruxelles.

La întâlnirea din 16 martie, Consiliul de conducere adesemnat-o pe Muriel Dunbar ca noul Director al ETF-ului, dela data de 1 iulie 2004.

La întâlnirea din 29 iunie, Consiliul de conducere al ETF-ului:

� a adoptat Standardele Interne de Control ale FundaþieiEuropene pentru Formarea Profesionalã – ºi a semnalatplanul ETF-ului care urmeazã a fi realizat, în conformitate custandardele stabilite, pânã la sfârºitul anului 2004,

� a adoptat Raportul de Activitate Anual al ETF-ului pentruanul 2003, precum ºi analiza ºi evaluarea proprie a acestuia,

� a consimþit la decizia luatã asupra procedurilor de adoptare aregulilor ETF de implementare pentru Noua Reglementareprivind Personalul,

� a consemnat contractul încheiat cu Directorul Dr. MurielDunbar ºi procedurile aferente perioadei probatorii,

� a consemnat raportul asupra progresului al ETF-ului înimplementarea planului de acþiune ca reacþie la evaluareaexternã a perioadei martie-iunie 2004 ºi

� a consemnat progresul realizat de ETF prin implementareaProgramului de lucru pe 2004.

La întrunirea din 9 noiembrie, Consiliul de Conducere alETF-ului a confirmat perspectivele de planificare pentruperioada 2004-2006 prin adoptarea:

� bugetului amendat pentru 2004,

� programului de lucru al ETF-ului pentru 2005,

� proiectului de buget al ETF-ului pentru 2005 ºi planul destabilire al acestuia,

� expunerii raþionale a prioritãþilor ETF-ului pentru 2006,

� ghidului pentru evaluarea externã a ETF-ului pentru 2005.

De asemenea, Consiliul a întãrit strategia ETF-ului ºi cadruloperaþional prin adoptarea:

� unei strategii pentru serviciile în beneficiul statelor membreale UE,

� unei proceduri pentru pregãtirea analizelor ºi evaluãriiRaportului Anual de Activitate al ETF-ului pe 2004,

� calitãþii de membru al Forumului Consultativ al ETF-ului,

� participãrii Comitetului Personalului al ETF-ului caobservator la viitoarele întâlniri ale Consiliului de conducere.

40

Lista membrilor Consiliului de conducere al ETF-ului în 2004

MEMBRU MEMBRU SUPLEANT

Comisia Europeanã Dl. Nikolaus van der Pas (Preºedinte)

DG Educaþie ºi Culturã

Dl. David Lipman

DG Relaþii Externe

Dl. Dirk Meganck

DG Extindere

Austria Dl. Karl Wieczorek

Ministerul Federal al Afacerilor Economice ºia Muncii

Dl. Reinhard Nöbauer

Ministerul Federal pentru Educaþie, ªtiinþã ºi Culturã

Belgia D-na Micheline Scheys

Ministerul Comunitãþii Flamande

Cipru Dl. Charalambos Constantinou

Ministerul Educaþiei ºi Culturii

Dl. Elias Margadjis

Ministerul Educaþiei ºi Culturii

Republica Cehã D-na Helena Úlovcová

Institutul Naþional al ÎnvãþãmântuluiProfesional ºi Tehnic

Dl. Vojtech Srámek

Ministerul Educaþiei, Tineretului ºi Sportului

Danemarca Dl. Roland Svarrer Østerlund

Ministerul Educaþiei

D-na Merete Pedersen

Ministerul Educaþiei

Estonia Dl. Thor-Sten Vertmann

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

D-na Külli All

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Finlanda Dl. Timo Lankinen

Ministerul Educaþiei

Dl. Ossi V. Lindqvist

Universitatea din Kuopio

Franþa Dl. Jean-François Fitou

Ministerul Muncii ºi Coeziunii Sociale

Dl. Jacques Mazeran

Ministerul Educaþiei Naþionale, al Învãþãmântului Superiorºi al Cercetãrii

41

MEMBRU MEMBRU SUPLEANT

Germania Dl. Dietrich Nelle

Ministerul Federal al Educaþiei ºi Cercetãrii

Dl. Klaus Illerhaus

Conferinþa Permanentã Ministerelor Educaþiei ºiAfacerilor Culturale ale Administraþiei Locale înRepublica Federalã Germanã

Grecia În aºteptarea desemnãrii

Ungaria Dl. János Jakab

Ministerul Educaþiei

Dl. György Szent-Léleky

Ministerul Muncii

Irlanda Dl. Padraig Cullinane

Departamentul Întreprinderilor, Comerþului ºiOcupãrii forþei de muncã

D-na Deirdre O’Higgins

Departamentul Întreprinderilor, Comerþului ºi Ocupãriiforþei de muncã

Italia Dl. Andrea Perugini

Ministerul Afacerilor Externe

Dl. Luigi Guidobono Cavalchini

UniCredit Private Banking

Letonia D-na Lauma Sika

Ministerul Educaþiei ºi ªtiinþei

D-na Dita Traidas

Agenþia pentru dezvoltarea programelor în ÎnvãþãmântulProfesional

Lituania Dl. Romualdas Pusvaskis

Ministerul Educaþiei ºi ªtiinþei

D-na Giedre Beleckiene

Centrul Metodologic pentru învãþãmânt ºi formareprofesionalã

Luxemburg Dl. Gilbert Engel

Ministerul Educaþiei ºi a Formãrii Profesionale

D-na Edith Stein

Camera de Comerþ al Marelui Ducat al Luxemburgului

Malta D-na Cecilia Borg

Ministerul Educaþiei

Dl. Anthony Degiovanni

Ministerul Educaþiei

Olanda D-na C.H.M Julicher

Ministerul Educaþiei, Culturii ºi ªtiinþei

Polonia Dl. Jerzy Wisniewski

Ministerul Educaþiei Naþionale ºi Sportului

D-na Danuta Czarnecka

Ministerul Educaþiei Naþionale ºi Sportului

Portugalia D-na M. Cândida Medeiros Soares

Ministerul Asistenþei Sociale ºi al Muncii

D-na M.Teresa Martins Paixão

Institutul pentru Inovaþie în domeniul formãrii profesional

Republica Slovacia Dl. Juraj Vantúch

Universitatea Comenius

42

MEMBRU MEMBRU SUPLEANT

Slovenia Dl. Elido Bandelj

Ministerul Educaþiei, ªtiinþei ºi Sportului

D-na Jelka Arh

Ministerul Educaþiei, ªtiinþei ºi Sportului

Spania D-na María José Muniozguren Lazcano

Ministerul Educaþiei, Culturii ºi Sportului

D-na Francisca María Arbizu Echávarri

Institutul Naþional de Calificare

Suedia Dl. Erik Henriks

Ministerul Educaþiei ºi ªtiinþei

Dl. Hans-Åke Öström

Ministerul Educaþiei ºi ªtiinþei

Regatul Unit D-na Franki Ord

Departamentul Educaþiei ºi Competenþei

43

Fot

o:E

TF

/A.R

amel

la

FUNDAÞIA EUROPEANÃ PENTRU FORMAREA PROFESIONALÃ

TRÃSÃTURI ESENÞIALEFUNDAÞIA EUROPEANÃ PENTRU FORMAREA PROFESIONALÃ ÎN 2004

Luxembourg: Office for Official Publications of theEuropean Communities

2005 – 44 pp – 21.0 x 21.0 cm

ISBN: 92-9157-445-7

TA

-66-0

5-9

51-R

O-C

Publications Office

Publications.eu.int

TRĂSĂTURI ESENŢIALEFUNDAŢIA EUROPEANĂPENTRU FORMAREAPROFESIONALĂ ÎN 2004