TRIPTICELE TRANSILVANENE DE LA ALBURNUS MAIOR

Autor: Iuras Teodora-Ariadna Seria I, Grupa 109

1.Introducere In lucrarea de fata voi aborda subiectul tablitelor de la Alburnus Maior (azi Rosia Montana), punctand continutul si importanta acestora in cadrul istoriei poporului roman.

2.Rosia Montana. Consideratii introductive Rosia Montana este o localitate din judetul Alba, Transilvania, in Muntii Apuseni, si este cunoscuta datorita zacamintelor de aur care se gasesc acolo, fiind nu doar cele mai mari de la noi din tara, ci din intreaga Europa. Rosia Montana constituie un reper al existentei noastre nationale, o comoara nu doar pentru Romania, ci pentru istoria intregii Europe. Incepand cu anul 2000, programul national de cercetare Alburnus Maior a fost calificat ca si proiect cultural national de interes major, fiind cel mai amplu program arheologic al Ministerului Culturii i Cultelor.[footnoteRef:2] In ceea ce priveste importanta minelor de la Alburnus Maior, specialistii noteaza: Importanta galeriilor de la Rosia Montana nu se limiteaza la Antichitate. De la incheierea cruciadelor pana la descoperirea Americii, Muntii Apuseni au fost principala sursa de aur a Europei. In vremurile moderne extragerea aurului a fost una dintre ocupatiile de baza ale motilor. Administratia austriaca a adus in zona mineri de pe tot cuprinsul Imperiului si astfel a luat nastere o asezare miniera pe cat de pitoreasca, pe atat de europeana."[footnoteRef:3] [2: Dosar nr.434/64/2006, Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal, Curtea de Apel Brasov, pg.1.] [3: A se vedea, Raportul Comisiei Prezideniale pentru Patrimoniul Construit, Situri Istorice i naturale, 2009, pg.60, accesat ultima data pe data de 7.01.2015, la URL: http://patr.presidency.ro/upload/Raport%20Patrimoniu%2021%20septembrie%202009.pdf ]

3.Tripticele de la Alburnus Maior. DescoperirePe langa aurul ce se gaseste in subteranul localitatii, Rosia Montana (Alburnus Maior, dupa denumirea data de romani) este renumita pe plan international si prin existenta unor documente de o inestimabila valoare ce a fost descoperite in aceasta regiune, si anume cele 50 de tablite cerate. Parerea aproape unanim acceptata de specialisti, in legatura cu existenta lor, este ca au fost adapostite in interiorul unor galerii miniere greu accesibile intr-un moment de criza - cel mai probabil, acest moment de criza il reprezinta atacurile marcomanilor (triburi germanice) asupra Daciei, din anii 167 e.n.[footnoteRef:4] [4: A se vedea, Committee on Culture, Science and Education (General Rapporteur on the Cultural Heritage: Mr. Eddie OHara), Rosia Montana.Information report, 21 December 2004, accesat ultima data pe data de 7.01.2015, la URL: http://assembly.coe.int/ASP/Doc/XrefViewHTML.asp?FileId=10748&Language=en ]

Celebrele tablite cerate care au facut cunoscut situl de la Alburnus Maior au fost una dintre cele mai importante surse ale redescoperirii Dreptului Roman de ctre marele istoric german Theodor Mommsen, ale carui lucrari au influentat Codul Civil german si apoi au constituit baza reglementarilor similare pentru mai multe tari ale lumii: Portugalia, China, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, Grecia, Ucraina s.a.[footnoteRef:5] [5: Tripticele de la Rosia Montana au revolutionat in sec. XIX cunostintele despre dreptul roman provincial. A se vedea, Theodor Mommsen, Corpus inscriptiones latinarum, III, Tab. Cer.VI, VII, Berlin 1877.]

Ele au fost descoperite accidental, prin surparea unor galerii, in minele numite Larnic, unde, pe langa tablite, s-a gasit si un stil, pe care oamenii din zona il numesc condeiu si pe care astazi il folosesc ca instrument pentru a incondeia ouale de Pasti; in minele din Letea, unde langa triptice a fost gasit si cadavrul unui barbat cu barba lunga, cu varsta apreciata la 40 de ani; intr-o mina din Carnicul Mare, intr-o odaie subterana, care era mobilata cu o masa si mai multe scaune, avand si o vatra (11 triptice); langa Rosia Abrudului, in mina numita Sf. Ecaterina, la o adancime de 277 metri, unde au fost gasite cele mai multe, impreuna cu obiecte casnice. Povestea tablitelor descoperite in minele Letea s-a pastrat in detaliu. In anul 1788, un baies caruia nu i s-a pastrat numele a gasit trei triptice intr-una din minele de aur restaurate de catre Societatea Sf. Iosif, al carei conducator (magister) era Paul Laurentiu Kovacs din Abrud. Unul din triptice a ajuns la Kovacs, iar despre celelalte doua nu se mai stie nimic. Kovacs a daruit tripticul cumnatului sau, Stefan Lazar, superintendentul Unitarienilor din Cluj, scriindu-i ca s-a gasit impreuna cu o multiume de alte obiecte casnice. Stefan Lazar, cunoscand valoarea tripticului, l-a daruit la randul sau Colegiului Unitarienilor din Cluj, unde s-a pastrat ca o curiozitate pana la 181l, cand Stefan Lazar a murit. Fiul sau, Samuel, colectionar de antichitati, l-a cerut inapoi si i-a fost returnat, apoi fiul lui l-a vandut, in anul 1834, librarului anticar Samuel Nemes. Se pare ca la acest anticar au ajuns si unele tablite in limba greaca, pe care a incercat sa le falsifice. [footnoteRef:6] [6: Melania Papadache, Tablitele cerate de la Rosia Montana, www.formula-as.ro, accesat ultima data pe data de 8.01.2015, la URL: http://www.formula-as.ro/2009/878/enigme-16/tablitele-cerate-de-la-rosia-montana-11395]

Din pacate, dintre cele 50 de tablite descoperite la Rosia Montana, doar 25 dintre ele au mai ramas vii si salvate, intrucat cealalta jumatate fie a fost distrusa intentionat sau, poate, doar din nepricepere. Cele 25 de tablite care s-au pastrat se afla in momentul de fata la Muzeul de Istorie din Budapesta, precum si la Viena si Berlin.

4.CuprinsTablitele cerate, in fapt, sunt documente oficiale ale cetatenilor de rand, la vremea respectiva actele oficiale fiind inscrise pe un suport de lemn peste care se turna ceara; acestea constituie o pagina de istorie si demonstreaza, printre altele, faptul ca minerii peregrini iliro-dalmatini, din marele neam al tracilor, ca si autohtonii, adica dacii, se intelegeau foarte bine cu romanii, in limba latina vulgara. In tablite se stipuleaza clar ca, desi aproape nimeni quia se litteras scire negavit nu stia a scrie literele -, partile se intelegeau verbal asupra obiectului contractului. [footnoteRef:7] Istoricii si toti cei care le-au studiat sunt de parere ca aceste tablite cerate sunt documente foarte rare si de o importanta enorma, tripticele reprezentand dovada raspandirii limbii latine prisce (adica vulgara) in secolul al II-lea i.Hr. si, de asemenea, a scrierii cursive in limba latina. [7: Ioana Vasiu, Istoria Dreptului Romanesc. Studii. Sinteze. Comentarii., Editura Albastra, Cluj-Napoca, 2014, pg. 86.]

Prin continutul si destinatia lor, tablitele apartineau minerilor, proprietarilor de mine si oamenilor de afaceri ce activau in mineritul din Muntii Metaliferi. In anul 1873 au fost publicate integral cu comentarii, ilustratie grafica si fototipica de ctre Th. Mommsen, mai recent fiind facute noi studii de I. Baltariu[footnoteRef:8] si I.I. Russu de la Cluj. [8: Ion Baltariu in Tripticele din Transilvania afirma ca tablitele cerate sunt actul de nastere a poporului roman.]

Din cele 25 de tablite salvate, numai 14 au putut fi descifrate si analizate. Patru tablite cuprind contracte de vanzare-cumparare (obiectul sunt sclavi sau imobile), alte trei cuprind contracte de inchiriere (obiect fiind forta de munca), trei sunt contracte de imprumut (cautio crediti), unul de dizolvare a unui colegiu, un contract de depozit si un contract de cheltuieli si venituri si o obligatie a unei persoane de a plati o datorie. [footnoteRef:9] [9: Ioana Vasiu, op.cit., pg. 87.]

Tripticele transilvanene contin astfel date de ordin juridic, social-economic, conditii de munca, de salarizare, precum si penalitatile pe care le aveau de suportat cei care nu isi asumau sarcinile in urma unui contract, precum si informatii despre realitatile economice, ale sistemului de habitat, viata religioasa si raporturile juridice care guvernau comunitatea miniera de la Rosia Montana.Foarte sugestiva este tablita cerata care cuprinde un contract de munca si care cuprinde o clauza speciala privitoare la riscuri. Dar ce se intelege prin risc in contract? In dreptul clasic roman, riscul in contractul de munca revenea patronului. Aceasta dispozitie s-a indepartat de la conceptia originara, straveche, conform careia riscul revenea lucratorului. Insa, in Dacia Traiana, constatam ca aceasta noua regula, consacrata si in dreptul clasic, nu se aplica, pentru ca prin clauza speciala alaturata contractului de munca, lucratorul isi asuma riscurile pentru ipoteza in care nu-si putea executa obligatia fara vina sa (spre exemplu, in cazul inundarii minei). Iata cum in Dacia Traiana regula conform careia in contractul de munca riscurile revin patronului este ocolita prin intermediul unei clauze speciale anexata contractului de munca.[footnoteRef:10] [10: I.Baltariu, Tripticele din Transilvania, apud Tripticele din Transilvania, http://istpedia.blogspot.ro/ , 15.02.2013, accesat ultima data pe data de 9.01.2015, la URL: http://istpedia.blogspot.ro/2013/02/tripticele-din-transilvania.html.]

In imaginea de mai sus se poate vedea o reproducere dupa tablitele de la Rosia Montana, reprezentand un contract de imprumut.Monumente uniceDin cele 25 de tablite cerate, noua dintre documente au fost redactate la Alburnus Maior, doua in cazarmile Legiunii a XIII-a Gemina de la Apulum, iar restul in localitatile neidentificate pe teren deocamdata: vicus Deusara, Immenosum Maius, Anssium, Resculum, Baridustarum, toate, in afara de Immenosum, purtand denumiri autohtone. Incepand cu 1999, la Rosia Montana cerceteaza o echipa de arheologi si specialisti francezi de la "Centre National de la Recherche Scientifique", de la "Unite Toulousaine d'Archeologie et d' Histoire (UTAH)" si de la Universitatea "Le Mirail", alaturi de geologi de la Universitatea Tehnica Babes-Bolyai din Cluj si de la Universitatea Tehnica din Mnchen. La inceput, misiunea stiintifica a fost sponsorizata de statul francez, apoi 40% din cheltuieli au fost preluate de S. C. "Rosia Montana Gold Corporation". Rezultatele cercetarilor laborioase au fost publicate in volumele "Alburnus Maior" I si II.[footnoteRef:11] [11: Ioana Vasiu, op.cit., pg.88.]

Concluzie In urma analizarii si cercetarii tripticelor transilvanene, s-a observat cu certitudine bogata viata economica si amploarea comertului in Dacia, provincie a Imperiului Roman. Desi foarte putin mediatizate, tablitele cerate de la Alburnus Maior reprezinta o pagina din istoria poporului roman, adevarate si pretioase vestigii care atesta importanta vietii economice si sociale si, mai important, a vietii juridice in perioada dualismului daco-roman. In acest sens, in editia electronica a Enciclopediei Romaniei, se arata ca desi s-au descoperit si alte tablite cerate asemanatoare pe cuprinsul fostului Imperiu roman, cele de la Rosia Montana s-au pastrat intr-o stare atat de buna incat au putut fi citite in zilele noastre, putine altele fiind conservate la fel de bine.[footnoteRef:12] [12: Tablitele cerate de la Rosia Montana, http://enciclopediaromaniei.ro , accesat ultima data pe data de 11.01.2015, la URL: http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/T%C4%83bli%C5%A3ele_cerate_de_la_Ro%C5%9Fia_Montan%C4%83 ]

Bibliografie selectiva

1.Baltariu, Ion, Tripticele din Transilvania, apud Tripticele din Transilvania http://istpedia.blogspot.ro/2013/02/tripticele-din-transilvania.html.

2. Dosar nr.434/64/2006, Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal, Curtea de Apel Brasov3. OHara, Eddie, Rosia Montana. Information report http://assembly.coe.int/ASP/Doc/XrefViewHTML.asp?FileId=10748&Language=en 4. Papadache, Melania, Tablitele cerate de la Rosia Montana http://www.formula-as.ro/2009/878/enigme-16/tablitele-cerate-de-la-rosia-montana-113955. Raportul Comisiei Prezideniale pentru Patrimoniul Construit, Situri Istorice i naturale http://patr.presidency.ro/upload/Raport%20Patrimoniu%2021%20septembrie%202009.pdf6. Vasiu, Ioana, Istoria Dreptului Romanesc. Studii. Sinteze. Comentarii., Editura Albastra, Cluj-Napoca, 20147. Tablitele cerate de la Rosia Montana http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/T%C4%83bli%C5%A3ele_cerate_de_la_Ro%C5%9Fia_Montan%C4%83

2