N

N. IORGAI

TREI LECTII DE ISTORIEDESPRE INSEMNATATEA ROMINILOR

YN ISTORIA UNIVERSALA

TINUTE PENTRU

A. S. R. Principe le CarolLA

Deschiderea Cursurilor de varydin Valenii,de/Munte

VALENII -DE -MUNTE

EDITURA. SOCIETATI1 NEAMUL ROMANESC"

1912

.

LJ ev]

N

V

a

=

ALIDEVIEI

LECTIA

Sintem not oare un neam miluit, ocrotit,crutat, menit sa cerem rugindu-ne si sg imi-tam umilindu-ne ? Sat, din cel mat departattrecut al nostru, am avut de Indeplinit Inacel rost al lumil pe care-1 cerceteaza istoriauniversals, o sarcina de pe urma careia niyin drepturt pe care se cuvine, nu numalsa le amintim la anume prilejurt §i in anumecarti, ci sa le coborim in constiinta natiunitIntregT?

Dar, intait, de unde sa incepem ?Multi Incep rosturile noastre de la Traian,

descalecatorul cel on de la Interne-iarea Domniilor, in Argeq §i in Baia. Altil secoboara mult mai aproape de astazt: li separe a numal de la 1848, cind am fost

1

d'intaiu,

prinsi si no!, prin tineretul Tutors din Apus,de nemargenit entusiasm pentru ideile delibertate, avem legaturi adevarate cu lumea,pe cind pana atunci, in biruinte si InfringerT,statusem mai mult la o parte de dinsa.Deosebite vederT, deosebite ocupatii si maTales deosebite interese.

Cind e vorba de trecutul nostru, romanesc,pornim, fireste, de la intemeiarea neamuluTRominilor, de si aid nu se poate statorniciun anume an ca punct de plecare. Dar po-poarele si ele mostenesc drepturi, si pot fivrednice de aceste drepturi maT ales cind sedovedesc in stare sa sprijine povara de da-torii ce plead, din acestea. Si de la drepturilecelor ma! vechl innaintasi aT nostri putempleca pentru a recunoaste legaturile noastrecu mediul in mijlocul caruia am stat si cudesvoltarea omeniril in genere.

Sintem, prin cel maT departati stramosi aTnostri, maT vechT aid decit Roma, ba maTvechi decit oricine: culturile primitive, alecaror urme so desgroapa, se pun In lumina,se interpreteaza astzT, slat ale noastre princea maT fireasca mostenire, si conditiile doviata ca si indeletnicirile artistice ale po-poruluT nostru in stratele luT adincT, bunepastratoare de datinT, o dovedesc. Inca de

2

acolo, din acel neguros trecut care se so-coate cu mileniile putem porni lungul fir alursitelor noastre, si in el ni putem descopericele d'intaid motive de mindrie.

Innaintea Grecilor si a Romanilor si altocivilisatil as fost in Europa. 0 patura malveche de autohtonl as rascolit terna§i au asezat bolovanil uriaselor cladirl inlegatura cu stapinirI gi lupte pe care nu lemal putem cunoaste. In Apus, IberT, Gall,Etruscl; in Rasarit, Pelasgi, Traci, flirt, toateneamurl batrine care slat putut uni cuRomani! §i Grecil dind natil si culturl carenu aduceaI odata cu ivirea for sfdrimareaformelor politice si culturale din lumea an-tied, cum s'a intimplat mai tarzid cu Ger-manic, cu Slavic.

Pe Lila, in maT mica masura, cad eT seintindead catre Marea Adriatic& pan& laPad, trecind prin Tinutul Henetilor, strabu-nil Venetienilor de astad, pe Traci maTales trebuie sa-I recunoastem ca strAmoqIaI nostri, Rominil din aceste partI ale Du-nazi!, unde s'a strins, intr'un moment ho-taritor al luptelor eT pentru existents, natianoastra. Semintie numeroasa, viteaza, riv-nitoare catre cele innalte, insetata de jertfe,aplecata catre vijeliile razboinice, catre ma-

- 3 -

intaid

rile ratacirl indraznete peste mung, pesteriuri si marl. Al avut Dunarea pe amin-doua malurile pang, la cele mai Inguste dinvaile Carpatilor inna41, an avut padurile,poienile, sesurile, pans in margenea ora§e-lor grecesti ce se ridicat de-asupra Marii,ati avut platourile Asiei unde Misi,Paflagoni, Bitinieni erat Traci tot asa deadevaratI ca §i Odrisil, GetiI si Dacil Eu-ropa De la dinsii, cari an dat, far& Indo-iala, civilisatiei grecesti elementele rodnicecu care s'a putut ajunge, prin indelungaprelucrare a unor spirite ascutite, la filo-sofia lul Platon, la drama lui Sofocle si lastatuile lul Phidias, avem cea mai mareparte din singele nostru iute, cu zvicniriIndraznqe, din dorul nostru de alte ceruri,din nemargenita noastra pornire de a nipierde fiinta pentru un stop mai presus dedinsa. De la dinsii, cari ati pastrat totdea-una tradAii sfinte, In viata casnica, in viatade razboinici, ca si In cult, in arta, avemcea mai mare parte din superstitiile noas-tre populare, care nu sent italice, din obi-ceiurile noastre pastoresti §i agricole, dingustul nostru in vesmint, din normele sim-plei frumusetl care a fost cantata totdeauna,§i adese on atinsa In viata satelor noastre.

MicI,

- 4 -

Dar nu numal aice se opreste meritul ceputem reclama, de la dinsil in mijlocul al-tor neamurl. Grecia veche, pe care Tracilaid pregatit-o intait, au imitat-o pe urma,fara a consimti sti, se piarda cu desavirsireIntfinsa, care asimila numal slab si cu ocaracteristica rea-vointa, aceasta Hellada acetatilor multe, incunjurata fiecare de cer-cul aparator al zeilor special!, patron! carinu zburau de-asupra zidurilor decit capedepseasca, aproape said departe, pe lo-cuitoril cetatilor dusmane, n'a fost in staresä ajunga la conceptia unitatil politice,zimata pe o unitate de rasa, de religie side misiune istorica. Altii trebuiail sa aducaintro Greet, si impotriva Grecilor, ideia unulImperiu. Aid incercat, In pace pe coasteleAsieT Midi, ca si printr'o hotaritoare nava-lire in vale Traciel si Tesaliel, Persil, a ca-ror monarhie avea Ins base prea mult de-osebite de acelea care puteau fi asezate insolul elenic. Dupe, dinsil, si Inaintea Ro-manilor, aid Incercat-o Macedonenil, poporpolitic de la inceputul pana la sfirsitulscurteT for existence istorice.

Ce erau ostaiT lul Filip si aT marelulMachedon" care a strabatut toate terilepentru a trai in amintirea tuturor neamu-

ra-

.

- 5 -

sa

`rilor? Ce erat acestl luptatorl disciplinatisi fanaticl in acelasi timp, prea despretui-tort de moarte ca sa, nu creada In nemu-rirea pe care o asigura legea lul Zalmoxes,acestl rascolitorl de noroade cari aruncausaminta fecund, a culturiT elenice in brazdaadinca pe care o taia fierul lor, acestI ne-obositl cutreieratorI de drumuri ? Ciudatneam care piere in clipa clad oasele cuce-ritorulul Minas -Unar in amintirea veacuri-lor se coborall intr'un mormint, care nu maivoi sä dea indemnurl diadohilor" puterillul Alexandru !

Greci, de sigur ca nu. Adevaratii GreciII fulgerak cu elocventa lul Demostene, Infrasele sunatoare ale caruia is1 gasia ros-tirea un neinvins instinct de antipatie con-tra barbarilor cari odata cu limba nu lua-sera si insusirile poporulu! grecesc. Ce altilputeat sa fie decit locuitoril vailor Pindululsi Hemulul, apuseni si Traci rasariteni,acestia cu mult maI puternici si atit dehotaritori in aceasta Imbinare politic, Inch

impus si limba for acelor urmasi al raseTilirice cari slut AlbanesiT de astazi ? Astfelputem zice ca, dupe, ce cultura tracica Inmodestele el forme primitive a inspirat su-perioara civilisatie elenica, printr'o concep-

- 6 -

au

IlirT

tie politica trace anticitatea europeana, atins intaiasT data si a izbutit sa se ridicemai presus de viata farimitata §i instabilaa cetatilor rivale.

Un regat macedonic, ca §i un regat trac,despartite din aceasta stapinire a lumil ci-vilisate, as dainuit veacurl, in imprejuraritot mai umile, pang le-ad cucerit Romani!.In vestul macedonean" ca rege al Epiru-lul, ca rege iliro-tracic in acel Tinut conti-nental pe care Grecil din insule 11 numiaaEpirul", deci Continentul, s'a ridicat, inveacul de, dupa, Alexandru-cel-Mare, dar inafara de contactul direct, roditor, cu ceta-tile elenice, Pir. A cautat in Italia insa§!Roma rivala si a plecat p1M de durerea canu poate innabusi in cuibul sai1 Latin in-su§T, vulturul ce se ridica spre glorie siprada. In eel d'intaid avint al sail pestehotare acesta era sa se abate asupra Ma-cedonieT in decadere, pe care Tracia dedincolo do Dunare, apol Geto-Dacia de din-coace aU urmat-o inThaderea definitive, intrainica supunere fate de noul Imperiu.

Asa s'a intimplat. Se putea sa fie insa§i altfel. Italia, care cuprindea pe Henetil§i Iapigil iliricT, putea sa ajunga, ca °data,in veacul al VI-lea, supt Iustinian Bizanti-

- 7 -

nul, restaurator al Orientului in forma ro-mana mar mult decit al Romei in Orient,o anexa supusa a Macedoniel sprijinite pedoua continents. Ar fi ajuns pentru aceastaca luT Alexandru biruitor Persia sa-T fifost mar putin dulce, lasindu-T vremedescopere si drumurile aspre catre Apus.Aid in Ba lean', in Carpati apol s'ar fi in-temeiat si ar fi crescut monarhia ce pareamenita dea lumii antice unitatea de careea dovedise ca are mar multi, nevoie decit deonce alt lucru, fiind in stare a-I jertfi si toateglorioasele traditii de cetate ale Helladel.In alta lume, no' am fi avut fara indoialaalt rol decit acela pe care, in isolarea noas-tra pe care numal intr'un tarziu era s'otulbure teranul italic, apoi legionarul latin,puturam sa-1 avem.

Nu un veac si jumatate de colon' romanIstrinsi in tot Imperiul, cu adaus de vete-ran' de toate neamurile, intr'un veac cindItalia insasi era cosmopolite, si Roma plina,de sus pane, jos, de Greci, de Sirieni, deEvrel, nu un spatiu asa de restrins de ac-tiune roman& exercitata pe amindoua ma-lurile Dunarii de tirgoveti eterogeni ca obir-sie, fare, adevarate radacini in avintul for

-

stt

sa

8I

-

spre cistig ca In Transvaalul, si el bogatIn mine, de astazi fara unitate morala,fara vre-un ideal cultural on politic, nuatit de putin, fata de marimea problemel,era de ajuns ca sa desnationaliseze natiacare putuse da lumil elementele unel Im-paratil si temeiul mai -multor regate dura-bile. Am admis si aiurea, ca singura ipo-tesa a dmisibila, ca, de mult Inca, pamintulitalic, ajuns, ca Flandra evulul mediu, ocontinua urbs, hranindu-se din griul Sicilieisi Africel si din transporturile lumil,pingea pe teran, care null mal gatia niciocupatia folositoare, nicI acel spatiu vast,acea libertate de miscall de care claselerurale au nevoie in totdeauna. Astfel, nu-mai astfel, a putut sä rasara asa de ra-pede, fats de formidabila masa a GalilorInaintatI in cultura, romanitatea apuseana,galica, si astfel, numal astfel a putut sarasara tot asa de rapede, fata de multimeaiute si mindra a lliro-Tracilor cu venial da-tine fecunde, romanitatea rasariteana, car-pato-balcanica. Procesele de desnationali-sane cer neaparat doua conditil: superiori-tatea covirsitoare a numarulul navalitorilorsi identitatea de ocupatit Le-am gasi peaceastei cale.

9 -

ras-

-

Si astfel Traian n'a facut altceva decitce faceall mai Unit Tariff rust cind miscauostile for spre Rasarit pentru ca sa anexezela Statul for Tinuturile pe care be colonisa-sera, dintr'o Indrazneata initiative, pe ras-punderea for proprie, Cazacil ratacitorT. Ma,rele Imparat a consolidat politic o mare sidestul de veche opera de expansiune nationala,care a pastrat tot patrimoniul traditionaltracic veqmint, datinY agricole, arta, re-ligie impunind insa graiul oaspeVlor. In-tocmaY asa se intimpla cu desnationalisarea,in zilele noastre, a Rominilor bucovineni decatre Rusneci, orY s'a intimplat, acum vre-osepte sute de anT macar, cu desnationalisareaRominilor din partite apusene ale Moldovelde catre UngurT.

In asemenea conditil ce afi dat Romanilmai pretios lumil Intregi, simcul de stricta,nemiloasa ordine politica, de ascundere totalaa petrel individuale supt cimentul etern alStatuluT, a fost la noT, nu o forma de caresa ne putem desface, cum sail desfacut dedinsa pe incetul, in Bizant, Grecil, pestestrimtori, in aceiasi lume bizantina, Asia-ticiT, ci un element fundamental al fiinteinoastre nationale. Si cel din urma teran,respectabil prin mo§tenirea milenara de

- 10 -

,

cultura, tracica ce inchide in suflet, devineInca maT respectabil In ochil urmaritoruluTmarilor inriurirl rodnice intre popoare, prinideia romans, cea maT innalta ideie politicade care a fost stapinita lumea, care se sa-la§luie§te, fare, s'o banuiasca, in sufletul luTsimplu, dar capabil de acele cumint,T soco-tell conservative ce nu yin decit din ex-periente istorice milenare si din desavir§itaimparta§ire cu civilisatiile de Stat cele

Si poate vorbi cineva de fuga In muntY,de ascunderea in pe§terT, de totala barba-risare in adaposturT smulse fiarelor a unuTpopor ca acesta ? Aceasta parere, pe carese sprijiniati aceia cari, la 1S77, recoman-clan, fata de razboiul ruso-turc, acest sistema§a-zis stramosesc, pe care un factor ho-taritor, si curial unul, Domnul teriT, n'avrut sa-1 urmeze, e pe atit de umilitoare,de degradanta din punct de vedere moral,pe cit e de neadevarata din punct de ve-dere istoric.

SusOnatoriT el, oamenl cu imaginatiegrabnica, punead in fate, pe barbarul cugraiul bilblit", cu mersul de fiara ce pin-de§te, cu ochil singeratI, cu ve§mintul pa-tat de ro§ul noroiti al cimpiilor de lupta In

mart

fata colonului roman care, demn si mindru,aparea intre coloanele templelor de mar-mura ale Daciel, pentru ca innaintea aces-tel vedenil grozave sa arate prin fuga luldesnadajduita in singuratAT Inguste si pra-pastioase ca prefers ca vecin fiara

omulul ajuns in halul de flail. De fapt,barbarul stia ceva latineste din prada deasaa provinciilor, din necontenita cercetare abilciurilor de prin emporiile de la hotare, dininsotirea cu roabele, din primirea in sufleta legit crestine, din serviciultor In °stile imparatestf. Iar acest Roman"fara ocrotire, lasat numal in seama lul, in-cunjurat de ruinele, de mult parasite, aleoraselor Daciel fericite" de pe vremurl,legat in multe privinti de German, de Slav,de Hun si infratit foarte adese on cu din-sul, nu amintia decit in instinctele preti-oase ale sufletulul sag rabdator, patruns denevoia legii, a cetacii, a Doniei, a impara-

ca are alti innaintasi decit vecinul cucare se intilnia pe drumul oilor sag la pia-tra de hotar a ogorulul impartit cu dinsul.

Am ramas decT, am persistat, am durat.lei presents noastra aici a fost nesfirsit defolositoare. Detinatori at celor maT vechi

- 12 -

imblin-zita

sag intimpla-

pel,

traditil culturale, le-am transmistuturor celorlalci. Mostenitorl a! ordinii ro-mane, am represintat punctul statornic invirtejul salbatec al stramutarilor,lor, navalirilor si prin aceasta am deveniteducatorii politic! a! celorlaltl, al tuturora.Iar, cInd, dintre el, Slavil, asezatI intre no!si Bizant, au primit de-a dreptul, oriel arfi fost de Impotrivitorl prin firea lor, formesuperioare de civilisatie si de cultura poli-tica, pe care ni le-ad transmis, meritul lorera aproape nul. Nu ni &dean' nimic din allor. Ci Bizantul, cu care nu mai eram InlegaturI directe, el, continuatorul in Rasa,-rit al Rome!, Inriuria maI departe asupranoastrg, In singura forma care-I era cu pu-tinta. Nu numal In asa-numitul Imperiuromino-bulgar", care n'avea ce cauta din-coace de Dunare, in poienile sarace ale co-drilor, cind drumul triumfal spre Bizant IIera deschis in directia cealalta, dar In toatetrel formatiunile politice bulgare, cu Tart-CesarI In fruntea lor (Taratul de Pres-lav-Marcianopolis, de Ohrida, de Tirnova),energia creatoare si inchegatoare a fost,si pentru cel din urma In chip hotaritor,vlahica, romaneasca, precum normele deorganisare, tendintele de desvoltare rama-

celorlaltl;

rataciri-

- 13 -

sera pur romane, cum erati §i in Bizantulinsu§1, in care greceasca era doar numaTliteratura de retorica §i polemic& teologica.

VeciniT din Vest, Unguril, as venit dinstepa, In Panonia, apol peste Tisa, dupe,anul 1000 abia in Ardeal, pe la Balgradul sla-vo-romin, prin valea MurapluT, ca barbarTcaracterisati, fino-ugri galbenT-negri, midi,slab!, lipsitI si de cele maT indispensabileelemente ale uneT culturT populare. SaracialimbiT for pentru exprimarea acestor notiunTajunge ca sa o arate. Rasa a fost innobi-lata prin amestecul cu vechiT locuitorl pa-nonicl §i ardelenT, qi aceia nu puteat fidecit SlaviT, rama§T rasleti la sfarlinareaImparatieT morave a luT Sviatopluc, care pa-rea ca va desparti veacuri intregl Impara-tia romano-franca do Apus de catre Imps-ratia romano-greaca de Rasarit, §i apol Ro-mini!, pretutindonl amestecati cu acestia. Sidin vocabulariul slay li vin Ungurilor acelecuvinte prin care se inseamna cuceriri cultu-rale pe care SlaviT le luaser& neaparat de laeel maT vechi locuitorl tracicT aT acestor pa-minturT si de la noT, fiiT for eel maT adeva-ratl. PartI din Ungurime, ca SecuiT, on co-lonil din Moldova, aruncate, pentru strajT,

maT departe catre Rasarit, la pasurT, §i,dincolo de ele, pe cealalta cling, de munte,all primit chiar aproape deplin traditia noas-tra populara. Dace, regatul Ungariel e ocreatiune politica bizantina revazuta deRoma Papilor, cari I-au facut feud& apos-tolica, Voevodatul ArdealuluT, BanaturileBosnieT, MaciveT, mal departe a Severinululsint traducer in realitag maghiare a con-ceptiilor noastre politice elementare.

Astfel, cu aceste elemente, ajungem lavremea Domniilor.

LECTIA A II-A.

Nu mai merit& o discutle ipotesa intere-sata ca Rominil ar fi venit de peste Du-nitre in veacul al XIII-lea sail al XIV-lea;cele din urma incercarl de a dovedi", fiesi prin casuistic doeumentara, aceasta pa-rere inspira cercetatorului serios, care vedein istorie realitgti, asamanatoare cu acelede astge, ce trebuie reconstituite, pe basede psihologie individuals si social* de tinee chemat pentru aceasta, va privi cu corn-patimire asemenea zvircoliri care desono-reaza stiinta.

De peste Dunare sa fi venit ? Din ce mo-tiv si pentru ce stop ? Cind Attila mut&elemente romanice de pe malul drept ca

-17- 2

U.

-t

sa impoporeze §i sa civiliseze stepa sa pa-nonica, lucrul se intelege; se intelege iarasicind Domnii nostri din veacul al XV-lea sial XVI-lea aducead cu el, dupa navalidpeste marele rite, mil de satenl cre§tini dinstapinirea turceasca pentru a-I aseza aid,in slobozil scutite de multe greutat,l. Darca asa ceva sa se fi intimplat in veaculal XIII-lea, cind dincoace de Dunare sta,-pinia, de la o bucata de vreme, groaza Ta-tarilor, iar innainte de aceasta Impara;Vaputernica a Asanestilor n'ar fi Ingaduit sa-Ifuga locuitoril cu miile, or! ca asemeneastramutarl sa se fi savirsit in veacul alXIV-lea, cind izvoarele curg bogate si pen-tru cea mica schimbare politick, edincolo de margenile logicel sanatoase.

In masa, aid vent spre Apus, plecind dela no! §i din Balcanl, pang in Grecia, locuriunde-I adusesera Hanil marelul asalt asupraEurope!, TiganiI, in cele d'intaid decenil aleveaculul al XV-lea. Dar li stim toate popa-surile, toate ispravile; sute de legende set,ese in jurul iviril for nea§teptate. i sta-rea for de drept a fost totdeauna privile-giata, nu iniosita, apasata, tot mal mult, caa noastra; doar acestor Egipteni" pentruinvAa#1 de atunc! a! Vestulul, li se zice

- 18 -

mal

si azi in limba francesa: BoemienT, dupe,scrisorile patente de recomandatie §i apa-rare ale ImpAratului Sigismund, rege al Un-gariel §i Boemiei. Impodobitl cu drepturispeciale vent In veacul al XI-lea inArdeal Sa§ii renani. Orice poporatie che-mata, once poporatie Ingaduita chiar, orT-

eine se InfAi§eaza panic si se arata dis-pus a munci, e sigur, In tot evul mediu,salt capete cartile" pecetluite ale unorsuverani bucurosT ca pustiile", deserturile"for vor fi de acum Innainte locuite. Si slo-boziile" noastre, pomenite mai sus, o do-vedesc. Asa Inca apasarea Rominilor InUngaria, desconsiderarea §i prigonirea lor,Inlaturarea unel IntregT nAiuni numeroase,

harnice arata tocmaT ca el erat lo-calnicii maT vechT, fill dreMi al pamintului,pe cari navalitoril §i eel ocrotiV de algacautat, data nu sa-I distruga, macarIndeparteze cu totul de la bogie si de laputere.

Argumentul cel mai puternic pentru viatanoastra necontenita, aproape in acelea0condiVT, Trite° Inceata desvoltare normal,,care tindea spre forme politice noun, in le-gatura Insa cu cele maT vechl tradAil aleteriT, e felul cum In veacul al XIV-lea acele

- 19 -

au

sa-T

istete,

forme politico se desavirsesc. De la 1300innainte incepe a se alcatui in Arges, sta-pinind asupra Voevodatelor si judetelor devat', JiienT, OltenT, Argeseni, DimbovicenT,maT tarzit PrahovenT si IalomitenT, o Domnie,un Mare-Voevodat", un fel de despotat"dupa moda bizantina, introdusa si la Sirbi,cacl intro rudele luT Mircea-cel-Mare esteo Calinichia, de buna seama vre-o odraslade Bizant, si vulturul imparatesc se vede pecnemidele si pe vesmintul aceluiasi in chipulctitoresc de la Cozia. Peste o jumatate deveac avem, printr'o coborire din Maramuras,Tinut ferit Inca de stapinirea directa ungu-reasca, a unul Voevod cu tovarasil sal intr'otara care nu avea decit juzY, si aceia cu oinsemnatate maT mica decit aiurea, Domniacea noun, a Moldovel, a riuluT Moldova, carealipi in curind la acesti Moldoveni pe Su-cevenT, SiretenT, BistritenT, Trotusenl, pang,ce Prutenil si locuitoril vailor dintre Prut siNistru venira sa se adauge la zestrea ome-neasca a nuclei Voevodat. Intemeiat prinRominT dintr'un Tinut supus Ungariel, aces-talalt principat se razima si el pe organisatiilocale stravechl, pe o ordine preexistenta,cad, daca ar fi fost ca atunci sa se stabi-leasca ordinea, de sigur ca Moldova n'ar fi

- 20 -

atins in citeva decenii flume, margenea safireasca, a Nistrului adinc, a gurilor Duna-rene, a termului de Mare.

Dar s'a pomenit vre-odata ca un neamde pribegi, in stare sa dea, in avintul cu-ceririi, vre-o mare Imparatie salbatec& si tre-catoare, sa desfa§ure pe rind, rabdator sisigur, forme de organisatie popular& tot maiinnalte p&na se inchiaga State ? S'ati vazutoare pastori parasind, fart niciun motiv,drumurile lor, bine stabilite din vechid, deimigratiune anuala, de transhumang pentruca, intro subita prefacere misterioasa, säpuie temeliile adinci ale unui Stat pe carenicio dusmanie a oamenilor sa nu-1 poatadarima, atunci trod in jur regate sint luatede furtuna §i ImparAil stravechi se pra-bu§esc? Si in istorie ca §i in geologie sintformatiuni vulcanite zguduitoaro si sintincete depuneri sedimentare, singurele trai-nice si roditoare. Dintre acestea din urmaau fost Statele noastre §i toata viata po-litica mai modest& din care au rasarit.

Si ail rasarit deci, nu ca un capriciu alvremurilor, ci ca o necesitate istorica. Si ne-cesitMile istorice sint totdeauna prielniceomenirii, care prin intreaga-I desvoltare avoit ca ele sa fie.

- 21 -

Domnul din Arges, vechiul Tihomir sailIvanco, fiul sail Basarab, cistigatorul nea-tirnaril asupra Ungurilor, Nicolae Alexandrufiul Jul Basarab, intemeietorul ordinil bise-ricesti prin zidirea Mitropoliel, ziceaU: atoata Tara-Romaneasca". Un glad de uni-tate stapinia asupra maril fapte politicecare se indeplinise. Pentru tots Rominii tre-buia sa fie un Voevod, numal unul, mare"fiindca mare era si pamintul asupra caruia1' propunea sa se Intinda, dupa un dreptnational de care nu se indoia. National siunitar national a fost inceputul concen-traril noastre politice, fixind de la inceputun program pe care generatil, unele maifericite, altele mai fora noroc, §i transmis,statornic, indaratnic, pang In ziva de astazl.

Moldova luT Bogdan-Voda, a lul Latcu fiulsail, a feciorilor Musatel, Petru, Roman siStefan, a lul Iuga §i Alexandru-cel-Bun, fiiiJul Roman, a fost intaia o stavila cu nepu-tinta de inlaturat, apol o rivalitate perma-nents, o concurenta primejdioasa, une on otutela nesuferita pentru Muntenii" dinArges, cari se coborfra pe rind la Cimpulung,in alta vale, la Tirgoviste, supt dealurl, laBucuresti,. in sesul ce se desfasura spreDunare.

- 22 -

1-at

De sigur o nenorocire nationals, sfi§iindde la inceput hlamida domneasca pe careabia o imbracase semi4a lul Basarab. Darpentru un neam adesea mal mutt folos iesedintr'o intrecere invier§unata, cum a fostaceia dintre cele doua principate, decitdintr'o unitate asigurata, care nu simte ne-voie incordeze puterile decit impotrivastrainulul, care vine mai rar. Hotarul dintreMoldova si Tara-Romaneasca a tinut suptarme totdeauna in amindoua terile taberegata de lupta, pe care navalitoril de altslimb& nu le-at putut surprinde niciodata.

Alcatuirea politica Indoita o cereal §imarl nevoT de viata economical universals, careate presidat la unificarea tarzie a vie#I te-rane§tI libere In jurul celor doua centredomnesti. Cind Turcil au dat peninsulel bal-canice lini§te prin cucerirea lor, Sa§ii dinSibiu §i Brasov, depositarl al marfurilorApusului, s'at simtit indemnag, cu toatedesele razboaie la hotare, sa lege relAiTstrinse cu acel Rasarit de unde venial mi-rodenii, stofe scumpe, arme superioare.Drumul Oltulul spre Nicopol, drumul Dimbovitel spre Giurgiu, drumul IalomiteI si Si-retiului spre Braila at Inceput sa fie batutede din§ii pe basa privilegiilor pe care le

- 23 --

sail

dat. bucuros cel Domni, doritorl deacel ban al vamilor cu care purtatluptele ciStigat gloria. Si, dincolo,cind Genovesil, pe la 1300, s'au asezat inCaffa si in cetatile vecine ale vechil Gotii"si Gazarii" (tara Cazarilor) crimlene laMarea-de-Azov, cind avangarda negotuluigerman a fost primita de regele polon Ca-simir, stapin noil al Galitiei, in umbra cas-telelor rusestl din Cracovia si Liov (Lem-berg), un curent de schimb, alt curent, c6-tind din alt magazin de produse apusenealt debarcader pentru bogatiile RAsarituluT,s'a produs, si Moldova a fost de nevoie. Casi principatul muntean, ea a pazit drumul, agarantat linistea, a asigurat cornerful. Innaintede toate, impotriva Tatarilor si a Turcilor.

Intfun moment din veacul al XIV-lea s'apa.rut ca, nemultAmindu-ne cu raspingereaincercarilor for de asezare pe malul stingal Dunaril unde mat tArziu au luat totuslcetatile, vadurile, vamile , am putea sä-Iinlocuim. Bizantul era, de fapt, mort ; Ta-ratele bulgaresti, despotatul Sirbilor, micileState greco-slave-albanese de la Adriatica1c1 trageall abia sufletul. Ungaria Angevini-lor, regilor nol, veniti cu Carol-Robert din

-24-

d'intaid

si si -ate§i-ai'i

Neapole, urma0 al lul Ludovic-cel-Sfint,trebuiau sa se opreasca in drumul for spreConstantinopol, unde visas sa invie treca-torul Imperiu latin, la Vidin. Dar Vlaicu-Voda era primit in aceasta cetate ca unrege desrobitor, el stapinia Nicopole, §i incurind capitanil nepotulul sate Mircea, ur-mmul lul Dobroticl efemerul in Dobrogeanumita dupa dinsul, inlocuitorul Genovesi-lor in Chilia cea veche din gurile Dunaril,stapiniaa in Dristor, Silistra ; dupa prin-derea §i moartea fulgeratoruluI Baiezid, dela sprijinul Domnulul muntean atima cinedintre frAit dusmani va fi Sultan in noulStambul otoman. Represintam astfel un noelfront crestin, innaintind, cu puteri proaspete,spre cetatea imparciteased.

Era insa putintel cam tarzill pentru aceastaopera, atit de grea. Organisatia mongolicafara gre§ a Turcilor ni era superioara. Altpopor s'ar fi incercat de mal multe orT cudinsa in ofensive nechibzuite, in provocarlnesprijinit,1 de puterile trebuitoare. Au fa-cut-o doar Ungurii, popor lipsit de simt po-litic, de la Imparatul-rege, Chesarul-Crain"Sigismund la Matia§ Corvinul §i la Ludovical II-lea, cel ce s'a cufundat in smircurile dela Mohacs, parasit de al sal, sari, intr'un

- 25 -

ultim avint nebun, se napustiat in goanafurioasa a tailor asupra unul dustman pedeplin pregatit si sigur de mirarile sale,care i-a strivit intr'o singura imbrgtisare demoarte. Polonia a aratat adesea pumnulTurcilor pentru a cadea, chiar in clipa urma-toare, in genunchl innaintea lor. Europacresting si-a trimes de atitea on spre ma-cel neastimpgrAil cavalerl.

Noi am pastrat acea chibzuiall Inceatg,acea prevedere fart, grey, acel echilibrumoral prin care se asigura terile si se In-taresc neamurile. La noT, pe pgmtntul nos-tru, am fost pentru Turd durianT ireduc-tibill, peste cari nu s'a putut trece nicTo-data spre a se secera cu sabiile samana-tura tinara de civilisatie a Apusului. Darne-am oprit aici. Dreptul nostru a fost te-meiul nostru ; hotarele lui, hotarele lupte!noastre. BunT raze§T, fart, alta dorinta decitde all pastra mo§ia", pgmintul stramo§ilor,RoMinif n'ati umblat dupa cucerirea, supu-nerea sari macar umilirea §i tulburarea al-tora. tefan-cel-Mare el insusT, ostasul aproapenebiruit, a trait si a murit in apararea ogo-ruluT sail, dincolo de margenile caruia n'avea,nu void sa aiba niclo ambitie. i aceastaera siguranta §i toata puterea lui.

- 26 -

Prin aceasta oare, prin ferirea de rise,prin interzicerea oricarii actiuni care puteasa, samene cu o aventura, ni-am indeplinitoare datoria- lap, de omenire, fixindu-niastfel din nod, prin lupte si jertfe, locul inistoria universals? Putem raspunde cu aceiasiliniste cu care strabunul isI afirma dreptulinnaintea si impotriva oricui: da. Turcil nuputeail fi Mutt, risipiti, izgoniti sau dis-trusi nicl in cea mai fericita din luptelecele marl. A vazut-o orlcine s'a incercat.ET puteall fi insa obosit,T, usati, printr'o ne-curmata impotrivire, care, fara zile marlorl far& prea multe zile marl, farimiteazape incetul, veac de veac, si avintul cel maistrasnic. Si aceasta noi am facut-o: cu citesuferintj si pierderl, cu cita nelinistenumal aT nostri au stiut-o, can at. tacutde cele mai multe orl asupra zbuciumululin care an trait. Dar fapta istorica s'a in-deplinit. Si azi, cind Apusul ni da ce avemnevoie sa luam de la dinsul, n'avem de cene rusina si nu sintem datorl a mulOmicu umilinta sclavului : primim innapol dinseceris ceia ce prin noT s'a aparat impo-triva furtunilor si potopului.

Am fost vasall atuncl pentru a trai, si

- 27 -

zilnica,

atitia I§I acopar fata in mini la acest gindal degradariT trecute. Istoricul judeca, Tina,

altfel: erau vasalitati care asigurati. Banuldat Turcilor an de an din prisosul de paceal Torii n'a fost prea grew pentru et a datIn schimb. Si, cind inchinarea s'a facut chiarfats, de Ungurl si PolonT, cari cereal). multmai mult ca sa dea prea putin orl chiarnimica, era numal o trecatoare rascumparrare a primejdiei. Domnul lua asuprall jertfaprin care se 'Astra Cara luT. Si, pentru ca otarn sa se pastreze, pentru ca un neamsa-si aiba viitorul, nu e prea mult nici celmat mindru Domn in genunchl innainteafatalitatil, care stapine§te prea mult ca sapoata umili vre-odata.

Dar iata ca, la stirsitul veacului al XVI-lea,pare ca se schimba felul nostru de a fi.Sufletul mare al lui Mihai Viteazul ne tire§tespre alte idealurl, de cuceriri tot maT de-partate, de tot mai innalte idealurT. Cindcineva rivneste coroana Poloniel qi vede lacapatul sperantelor sale intrari triumfale inViena si Praga, nu mai e de sigur razesulneciintit in sfintele sale hotare de drept.

Privind ins& marile lucrurl mat de a-proape, intelegem folosul acestor anT, asa

- 28 -

.

de mult deosebig de co/Ian:I. Teri le, nea-murile au nevoie de o potriva de rabdato-ril sapatorl de temelif si de aceia cari, cain fabula dramatics a luT Ibsen, isI pun ca-pul ca sa implinte steagul pe turnul celmai innalt, asa de sus, incit nimenT nu vamai putea coboare, ci o generatie dupaalta it va vedea acolo si se va prinde derivna incercarilor cutezatoare. Asa a fostpentru not MihaT Viteazul.

Pentru omenire, care a trebuit sa-1 vada,fapta luT a avut urmari insemnate. Dupacatastrofa de la Mohacs, Casa de Austria,

felix Austria, nube!" avea prin mos-tenire, pentru Ferdinand, fratele luT CarolQuintul, dreptul la Coroana Ungariei. Darn'avea si indrazneala de a o ridica din acelmil de infringere framintat cu un singe derege. A negociat cu TurciT, si a primit pa-salicul de Buda; a negociat cu UnguriT ne-supusT, si a primit Ardealul cu principi ma-ghiarT si, ca suzeran, Sultanul. La sfirsitulveaculul al XVI-lea, e adevarat ca Papa similitia sa credincioasa, aprinsa a IesuitilorIndemnall la cruciate pentru scoaterea in-tregului Rasarit de supt Turd, cari ar fifost izgonig si din Constantinopol, dar Ru-dolf al II-lea, caruia de atitea orT i s'a Im-

29 --

sa-1

biat Ardealul, ca sa-1 scape din mini prinIncetineala si zgircenie, a fost silit sa re-deschida pentru Habsburgi chestiunea ar-deleana prin MihaT: prin navalirea sa inArdeal din propria initiative,, prin procla-marea ImparatuluT crestin ca stapin al te-

prin juramintul catre Chesar", pe careurma§il luT, un Radu Serban, de doua orlbiruitor asupra Ungurilor si cuceritor al Ar-dealuluT, asupra printuluT Moise Szek6ly,ucis, asupra luT Gabriel Bathory, pus pefuga, nu 1 -au uitat.

A lamas la not un partid crestin, In le-gatura cu Viena, cu printil maghiarT al Ar-dealului, cu regil polonT, mat tarzia cu TaraMoscovieT. Nu se poate spune In de ajunscit a folosit acest partid expansiunii cre§-tine in Rasarit, ajutind ImparatuluT sa aiba,prin pacea de la Carlovat Ardealul, prinpacea de la Pojarevaci (Passarowitz), Ba-natul. Se stabilia astfel si peste RominTacel provisorat austriac, care poate servi,dar nu poate desfiinta natiunile. Imbg,tatide succesele lor, raper/ si marl, de recon-stituirea Ungariet crestine, care -s1 capataseInnapoI si Capita la, Buda, Imperialil se cre-dead lark% in ajunul cuceriril Tarigradula

- 30 -

riT,

I

PoloniT regelul Joan Sobieski I§T inchipuiat sapoata avea Dunarea ca hotar, iar MuscaliTvisas i de Taratul Rasaritulul pentru Roma-novi.

Aceste lucrurl nu sail facut insa, si anu-me : din causa Rominilor. Am tinut din ras-puterT la individualitatea noastra nationals,la neatirnarea, asigurata de privilegil for-male, a parnintuluT nostru. Cine se inselade cererile boierimiT moldovenestT si muntene,ce se parea doritoare de o cit mai grab-nica anexare, dadea indata de acelea0 re-serve pe care niclo putere omeneasca siniclo viclenie diplomatica nu le putea in-latura. Astfel Sobieski a gasit la NeamtplaiesiT legendel, can au resistat asa demult pentru ca alatuff de dinqii eraU, ne-vazute, miile de mil care luptasera pe vre-murT pastrarea MoldoveT; Iasul 1-agasit pustid, si Bugeacul fart hrana §i fartapa i-a 1nghitit ostile. Serban Cantacuzino,care nu uita de ImparatiT din neamula tinut prin dibace negocierT granita in-chisa pentru catanele Imparate§tT, iar, chidele a1 patrons, cu generalul Veterani, supturmasul sad Constantin Brincoveanu, acestaa stiut sa li arate ca pentru tine intra prinOrsova poate sä fie, si fart varsare de

- 31

pentru

sate,

-

singe, drum de ie§ire prin Bran. Oltenia,fericita cu alipirea la posesiunile austriace,a stat nemultamita §i nerabdatoare eeldougzeci de ani cit Oltul a fost hotar pen-tru autonomic romaneasca. Iar Ru§ii Taru-luT, intrarea in Iasi si infratirea suptmesele petrecerilor cu boieril moldoveni,cari lasat desbracati, cu marinimie, deoaspetil lor, afi dat de Turd, cari nu se fe-ria in si, fara sprijinul tuturor Ro-minilor in care se Incredeau, el ail cum-parat printeo pace rusinoasa voia de a-§Iduce ramasitele de oaste innapoi!

Am facut bine prin aceasta impotriviretacuta, impiedecind pe Austried de a ger-manisa Orientul, pe Muscall de a da su-prematia Slavilor supt sceptrul unul Impa-rat bizantin de singe rusesc, fara a maivorbi de ambitiile neputincioase ale Polo-niel gata de impartire? De sigur cd da.Precum in Apus valea Rinulul, asa in Ra-alit a Dunaril e, geografic, etnografic sipolitic, o lume aparte, care nu trebuie con-fundata cu altele. In ea se intilnqte Orientulfi Occidental intr'o fecunda inriurire

ea garanteaza nafiilor cre$tine dinOrient viafa for proprie. Iar civilisatia ome-

dupa

slag

laturI,

reci-proca. ySi

-- 32 -

neasca se fine prin jocul liber al sufletelornafionale.

Am ajutat aceste suflete. Preotul slay dinBalcani, preotul georgian din Caucas, preo-tul sirian din eparhia patriarhall a Antio-hiel cetiat pe cartile tipArite de Brinco-veanu, din munca teranimii noastre neo-bosite. Dana in manastirile de la Atos, dinTesalia, de la Sinai sunati clopotele si ar-deal) candelele, era din darnicia noastra.Sprijiniam toate Patriarhiile, hraniam toatescolile. In Bucurestl si In Iasi IntemeiamUniversitati de cultura superioara elenica.°rich am cere tuturor acestor popoare, orl-cum am infAisa dreptul nostru firesc dehegemonie, §i n'ar fi Inca prea mult pentruservicil esentiale.

Si Grecil nu se pot lauda, cum binevoiatisa admit& istoricil nostri mai vechl, c& osuta de ani supt buzduganulFanariotulul Domn, supt biciul Fanariotululstringator de birurl, supt crucea Fanario-tulul hirotonisitor de preog. Fanarul dinConstantinopol nu era un cuib grecesc, cio pepiniera de Domnl si boierl, In care at.patruns Ghiculestil, de loc Greci si romani-

- 33 - 3

ne -au tinut

sati, avind in cea mai mare parte singeromanesc prin femel, Mavrocordatestii, canse landau cu descendenta, prin Alexandru-Voda Ilias, din insusI Alexandru-cel-Bun,Racovitestii, Moldovenl din Tara-de-jos, Cal-masestii, zisT Callimachi, veniti din unireaunel Cimpulungence cu un Orheian. Nico-lae Mavrocordat cauta InvatAtura in croni-cile pe care le uni in corpuri istorice, Gri-gore Ghica al II-lea stia romaneste bine,Constantin Mavrocordat mustra aspru peispravnicul care-I raporta elineste. De laun capat pans la altul al epocei fanariote"teranul si-a urmat traditia milenara, preo-tul a cintat dupa cartea romaneasca, maibogata atunci decit oricind, boierul a vor-bit, acasa, romaneste, iar condeiul romanescnu s'a oprit nici cind. Patronam si maideparte prin culture, tot Rasaritul, dar nu-Ijertfiam nimic din individualitatea noastranationals. Pastrami rostul nostru in viata lu-

faro jertfi fiinta noastra proprie.tniT, (14

- 34 -

LECTIA A III- ..

Veacul al XIX-lea, abia incheiat, nu poatesa nu fie pentru not unul din cele mai in-semnate, ()data ce in cuprinsul lul, bogatin fapte ce se urmeaza, rapede, s'a capatatunirea Rominilor dintre Carpatt §i Dunare,organisarea Romaniei, stabilirea dinastiel,neatirnarea, regalitatea romaneasca. Dinpunctul de vedere insa al originalitatifnoastre nationale si al loculuT pe care-1 ocu-Om in lume, s'ar putea ivi indoieli.

Pare ca ne-am instrainat de vechilenoastre datine, do temeiurile insesi ale fiintelnoastre. Asezamintele stramosesti, socotiteca in nepotrivire cu vremea, ai1 fost lasate,ca si vechile cladirT, sa cada in ruina, cind

- 35 -

fost chiar darimate silnic pentru a faceloc unor construct,,i1 noun, une orT unite si ne-practice, in stilul apusean atoate stapinitor.Principiile dreptulul In Murat ail fost Tula-turate fern mild pentru a face loc codurilorimportate. 0 Constitutie in pripa tradusa adat cadre straine desvoltarii noastre poli-tice. Trecutul, despretuit, Incetase de a In-riuri asupra mersului vietiT noastre politice,si numele lui Stefan -cel-Mare si lui MihalViteazul Orem). bune numal ca sn indrep-tgeasca vanitatj pe care mintea, socotita,smerita Innaintea lui Dumnezet. si sfielnicainnaintea oamenilor, a stramosilor nostri nule-a cunoscut niciodata. Literaturadatoare a fi expresia sincere a sufletululunel natjuni, cu tot ceia ce el cuprinde In-teinsul, ajunge a fi copia dibace, vioaie,dar servila a romantismulul, apol si a rea-lismulul apusean. Si, ca o culme a neno-rociril, de oare ce clasa de sus nu se maiimpartasia de acea culture milenara de carepoporul nu void, nu putea si nu trebuia sase desparta, intre una si alta s'a sapat oprapastie pe care toate silintile oamenilorde bine nu vor ajunge, Inca multi, vreme,s'o astupe.

Asa fiind, Indreptarea noastra nemal fiind

-36-

nail

insa§1,

in nol insine, ochil nostri urmarind totdeaunaun ideal in afara de nol, de multe orl chiarin afara de ceia ce era cu putinta la nolin care cas prindeam neaparat numal formegoale lucrurile noastre, cu adevarul in-fatdsarii for si logica legaturiI dintre dinsele,cazind tot mai mult intr'o nepioasa uitare,o conceMie gresita a explicat ultimil pass'marl din desvoltarea noastra nationals. AUcrezut si cred Inca multi chiar si pro -fesorl de Universitate, cari deneaga acestelnatiunt originalitatea in trecut pentru a oputea declara incapabila de originalitate inviitor ca tot ce am adaus la vechea starein care ne-a gash inceputul veaculul celulnod, e un dar marinimos al Europel, pa-troana neobosita a soartel poporulul romin.

1800: nestatornicia uimitoare a creatiu-nilor lul Napoleon Liu, fabricind tart faranatiuni ; intro cele necontenit, dupa inte-resele sale, oferite larg in dreapta si in stinga,doritorilor de marire si influents, Prin-cipatele", terisoarele" barbare, a carorexistents atirna de once capriciu a puter-nicilor de ling, ele si al atotputerniculul carese juca in voie cu hotarele si chiar cu co-roanele regilor.Pacea dela Bucurestl, de acum

- 37 -

o suta de ant, iea numal, pentru Rusia, Ba-sarabia, a Aril pierdere se adauga la pier-derea, din 1775, a Bucovinel, catre Austria.Ne-a scapat, macar In parte, InfAi§area deatunci a Imprejurarilor europene. Boierilno§tri se piing, dupa 1812, numal birul eprea gret pentru o tarn acum prea mica§i ca si -at pierdut legatura cu mo§iile depeste Prut.

1821 : Grecil se ridica Impotriva Turcilor,ca sa invie pentru tinarul fill de Domn sigeneral rus Alexandru Ipsilanti Imparatiabizantina. RevoluVa for e un rasunet altulburarilor din Apus, in Spania si in Italia.Mi§carea greceasca nu ne poate cuprindeIn sensul eT, dar ea ne Inriure§te pentru aIncerca si not o rascoala Oraneasca, a lulTudor Vladimircscu. Ea null afla drumulinsa, Domnul Tudor" piere. Si, atuncl,TurciT, cari pierdusera fire§te once incredereIn Greet prin cari pana, atunci Indeplinisera,anumite rosturl politico, el, stapiniI, din urafor Impotriva unor robl obraznicl, ni daruiescDomniile prin pamintenI, prin boieri de tarn.

1848: Apusul e iara§I in fierbere. Revo-lutia din Paris, care rastoarna pe Carol alX-lea pentru a da, tronul luf Ludovic-Filip, regele burghesiel, cuprinde in

- 38 -

ea

flacarile-T,

care se intind rapede, maT toata Europa.Studenti entusiasti, farg simt pentru rea-litatile politice, far& mgsura In avintul fornemargenit cure idealul de libertate, ega-litate si fraternitate", aduc si la noT casemn de revolutie tricolorul biruitor pe ba-ricade. Avem la Bucuresti o republics devara a tineretuluT. Prin ea si, dupg rapedeaer innabusire de RusT, cari silesc la o ati-tudine dusmang si pe Turcir aclamatr csl-duros de revolutionari, idel noun, cele carevor insufleti de acum innainte natiunea,se aduc din acel Apus, patrie a teoriilorgeneroase, si se incetatenesc pentru tot-deauna la noT. Inca un dar, adaus pe lingacelelalte.

1853: Rasboiul Crimeir. Pribegil nostri atirascolit lumea diplomatilor, ziaristilor, pu-blicistilor din Vest. Toti ne cunosc, ne apre-ciaza, ne compatimesc. Pentru ca no saputem rasufla in voie, Europa, condusa deNapoleon al se ridica impotriva greoailtiraniT a RusieT in Orient. Pacea de la Parisni asigurg un viitor. Unirea Principatejor ecuprinsa in germene in clausele conventieT,speciale pentru noT, care a urmat tratatul.Europa ne indeamna pe toate caile sa facemunirea, si ea saluta cu bucurie alegerea lub

- 39 -

Alexandru Joan I-it Cuza, care da trainiciacuvenita creatiunil sale dela Dunare.

Peste septe ani dinastia straina, pe careo reread de mult dorintile noastre, se aseazain Romania. Indata un razboia vine sa ho-tareasca definitiv situatia noastra, razboiul,impotriva Turcilor ce par ajunsi pe mar-genea prapastiei, al Rusiel ce se intoarce,hotarita relua rolul in Orient. Cerem,ca unit ce ne gasim supt ocrotirea Puteri-lor, pe basa de ,tratate, sprijinul acestorain ceasul cel mai gret pentru not. Nu nise da ; ajungem a lupta impotriva vechi-lor suzerani alaturi de protectrita" de odi-nioara. Biruim si pagubim, luindu-ni-se Ba-sarabia-de-jos. La Berlin delegatil nostri cercu incredere, in cuvinte calduroaser cu ac-cente de adinca durere, sa tread, de lanob paharul acesta". Trebuia totusl bem.

ca o conclusie fireasca, nevoia de-aintreba oricind dincolo de nevoile si aspi-ratiile noastre, cad avem constiinta de afi numal un factor de pace in Orient...

Istoria insa, razimata pe adincirea infor-matief cunoscute si pe descoperirea unebinformatil noun, judeca astazi alttel.

- 40 -

sa-1Si,

In cursul veaculul al XVIII-lea, terilenoastre care nu erat terisoare", cumnu e terisoara Danemarca, mai mica decitnoT, Belgia care nu ne ajunge, clef terilese socot dupa ce oamenl, ce cultura si cedrepturl cuprind, iar nu dupa chilometril pecari-I poate insemna agrimensorul, atifost ocupate de Rust si Austrieci mai binede cinsprezece ant. Totusi necontenit ele aufost strgbatute, in clasa boiereasca, singura instare sä aiba idol politico, de miscall deconstiin0. Innainte de pacea de la Chiuciuc-Cainargi (1774), innainte de cele de la Sis-toy (1791) si Iasi (1792), aceasta boierimede singe romanesc se sfatuieste aprins invederea unel noT alcgtuiri a terilor dunarene:pe linga eel cari merg sg se piece ca robil latronul Ecaterinel a II-a, rugindu-se pentruizbavitoarea anexare, lucreaza ceilaltT, carinascocesc vecht tratate cu Poarta, cari tragpretentil din desfasurarea unlit trecut pecare-1 cerceteaza cu iubire, cari doresc saaiba cit de putine legaturi cu stapinif Turdplatind si tributul prin ambasadoril euro-pent , cari reclama Domn de tars, privi-legiile indatinate, o armata nationals.

Vine anul 1821: fiii cugetatorilor politic!ale caror dorinti le-am pomenit, nu se mul-

- 41 -

tamest sa refuse Grecilor, cu can suflete§ten'at nimic de impartit, acel sprijin pe careeteriqtil fI cereall cu desperare. Stringin-du-se laolalta, Moldovenl de o parte, Mun-tenl de alta, boierl marl intr'o grupa, boierlmid in alta, el elaboreaza legaturl", pro-iecte de reforma, constitutil gata acute,ca aceia pe care o infat4a blajinulul loanSandu Sturza, la 1824, bunicul mamel mereIordachi Draghici si pe care consulatul ru-sesc o facea sa fie retrasa. Ochil Turcilorse deschid prin cererea, prin arzul" boie-rilor de mina a doua al Moldovel, cari nuvoiesc oligarhia aristocratica a Divanitilor,ci staruie numal ca un pamintean sa pri-measca steagul si cuca. Astfel capata Dom-nia Grigore Ghica-Voda pentru Tara-Roma-neasca, Joan Sandu Sturza pentru Moldova.Si, in simplicitatea lor, el simt totu§I culit datoresc situatia lor, §i instinctiva dorintade neatirnare a vremii lor vorbe§te prinbuzele acestuia din urma rind, la 1828,face a se raspunde ofiterului rus Liprandi,venit sa-1 iea in primire, in clipa unel nounnavalirl : Spune-I dumisale ca, de vra sama pazeasca din porunca, urmeze da-toria lul cum Ode, iar, de vra sa-ml facesteremonie, iT multamesc, ca n'am trebuinta

sa-sl

-42-

de strap, ruseasca, findca ma pazeste Dum-nezet".

1848" n'ar fi fost nicIodata o realitateistorica si n'ar fi adus nicIodata un folos,dace, tineril studenti ce alergasera de laParis cu noua bungrvestire" ar fi fost sin-guril sa vorbeasca §i s lupte. Alaturi dedined Inst gasim o profesorime, o ostire, onegustorime, crescute In spiritul acelel partidin literatura timpulul, represintata de Eliad,care nu statea numal pe culmile de muntefulgerate ale inspiratieI romantics, ci vorbiateriT si flat-lel in graiul eT despre nevoile el.Pentru ca sa se ajunga la aceasta litera-tura se muncise un veac in Ardeal, de atitiapreotI saracT si umill dascall, cari, pe cindpredicat Evanghelia romanitatil si decT amindriel nationale, fara a se preocupa atitade gloria si suferinta mai noua a celel dinPrincipate, fara a cauta legaturi cu boieriide aice si a se stradui cunoasca acasala el, nu prevedeat ca peste putin un ha-sard nevoia de preceptor pentru copil aunel boieroaice muntene pribegite pestemuntl va aduce dincoace pe un clericcazut la candidarea pentru un loc de epis-cop si ea, scoala modest, a luT Gheorghe

- 43

sa-1

-

Lazar, feciorul iobagului din Avrig, vasuflet unel intregi natiuni.

i acel cari vad numal inriurirea strainsin miscarea de la 1848 uita imprejurariledin Moldova. Aid n'a fost revolutie si re-publica. Ci un tinar boier, Mihail Kogalni-ceanu, _care senses istoria teril sale si-Iculesese cronicele, care scosese cea d'in-tsitl literary pentru toll Rominil,Dacia literary ", publica in exil acele Do-ring ale particle nationale din Moldova"care, lasind viitorulul grija libertstiT, ceread,pe linga o legalitate cinstita pe basa Re-gulamentulul Organic, elaborat doara deboierl romini, ridicarea clasel teranesti, con-ditie neaparata pentru existenta unei na-tiuni romanesti moderne. In acelasi timprevolutionaril din Bucuresti Inchideau, fri-cos si pripit, usile sale unde se discuta cuprivire la liberarea economics si social& ateranului supt presidentia Moldoveanuluiloan Ionescu, tovaras de idol si de activi-tate al lu! Kogalniceanu.

La 1853 Europa, pornind impotrivaavea un stop mai mare decit invierea

noastra politica: in interesul negotulul elsi a influentei el viitoare, ea void, asi-gure independents fat& de Tar a Turciel

- 41 -

da

revista

Ru-sieT,

sa

1

noun pe care o crease Sultanul Mahmud sipe care fiul six,u Abdul-Megid o apropiasesi maT mult de Apus. Not veniam numalpe alaturi, §i intru cit desvoltarea noastranu putea sa atinga dainuirea Imparatietturce§ti, ajunsa o mare necesitate euro-peana. Dar unirea Principatelor, cu toateurmarile el de neatirnare, era o grea lovi-tura adusa TurcieT noun, pornite spre o uni-tate administrativa care nu existase nicio-data. DecT pang, §i Napoleon al III-lea acedat, macar diplomatic, In chestia uniril.

Si totu§I not am facut-o, not prin silin-tile Intregi, patrunse de spiritul decuminte chibzuire al lul Kogalniceanu, strinsein jurul marelul sail program national. Acestspirit a ci§tigat §i pe ceilaltt Rom Int, dinprincipatul vecin, unde fo§tit Domnl, Bi-bescu si Stirbel, rani, unindull silintile,probabil cg ar fi biruit, dus §i eT luptacu acea Incetinealg si lips de incredere inresultatul ultim, care asigura biruinta

Unirea e, innainte de toate, faptanoastr'd, a intregii noastre culturi luptatoare.

Si actul Insu§t al alegeril indoite n'ar fiavut nick) valoare daca base noun nu s'arfi dat teril celel noun, ce nu putea traicu citeva mil de boieri". Aceste base erag

Moldovei

ce-lorlaltI.

ati

- 45

cuprinse in programul national din Moldova:improprietarirea teranilor intru cit s'aputut liberarea teritoriulul de dominatiacalugarilor grecl, recunoasterea definitive, aUniril de catre Poarta. Si, cind la 1866,Principele strain a intrat in tare,, in conditilpe care scoala din BucurestI le voise incontra poll" din Iasi, dorintile partidululnational" erail regeneraserdprin puterile noastre.

Prin nol insine" a fost devisa lul CarolIdeil retragerii la munt," ca si ideil ape-

lului staruitor la Puteri, al caror acord numai exista, Domnul Romanies li-a raspunsprin laptul, indraznet si hotaritor, al parti-cipariT la razboiti. Si Maiestatea Sa a vrutsa arate cum s'a capatat neatirnarea si re-galitatea Mend sa se toarne coroana sa deIntaiu rege romin din otelul prins in luptasi stropit cu singele jertfel noastre.

Si neaparat ca alts conclusie se impunedin aceastalalta conceptie a desvoltariinoastre in veacul al XIX-lea. Supt paza gird-mo0lor, pe drumul for vechid Fi sigur am cif-tigat toate lucrurile marl Fi trainice. Viitorulnostru nu poate fi desparfit in nick) privin(dde trecutul lor. Toate drepturile cuprinse in

- 46 -

indeplinite. Ne

el sent ale noastre, si niciuna din datoriile cepornesc din ele, n'o putem raspinge.

0 politica in sensul lor, reizimatei pe in-tregimea natiunii noastre, e o necesitate dela care nu ne putem sustrage. Nimeni nupoate distruge ceia ce este prin voinO, ne-clintita a veacurilor, si noI sintem, top, cite

sintem fi oriunde sintem. Niment nu ni poatecare sa imputindm basa asteroid a politica'noastre.

Al doilea : orlcit am iubi Apusul pentrucultura lui indrazneata §i bogata, de Rd-sarit ne leagd viaca noastra a stramoOlornoftri. Aid ni shit toate radacinile, toate jertfele,toate meritele. Si rostul nostril e indicat deacestea, de vechimea i de marirea for : neta-gaduit cel Sa indraznim a o spuneastazi imbracind-o si in forma acelul Ins-titut de studit relative la Europa sud-osticape care M. S. Regele a binevoit a-1 primiin cladirea marita a Fundatiet Carolsi mine sä fim gata a-1 sprijini prin fapta.

- X47 -

fi

d'intaiii.

I-itt",

Am incheiat aceste lectii, pe care m'amsimtit dator a le tinea innainte de toatepentru oaspetele rar §i scump al acestorcursuri. Catre Principe le Carol ma indreptacuma, in numele tuturor acelor caripot rosti de-a dreptul sentimentele for denemargenit devotament si de mindre spe-rante. Sa-mi fie ingaduit sa le exprim

In mijlocul aceste naturl a noastre aT ra-sarit, Principe. In lumina soarelul nostru cald,in aierul muntilor nostri innalti, in preajmaflorilor noastre salbatece aT crescut. SufletulAltetel Voastre Regale a primit aceiasi in-tiparire ca si sufletul acestor tinerT. Dinaceleasi scripturT, vechT si noua, ti se hranescvisele tineretel. Cind la o telegrams de sa-lutare din Galati, din partea celor adunati

nu-sT

413 -

ea.

-

ca sa glorifice pe marele Eminescu, ne-e,asigurat ca sperant,ele tineretulul sint siale Altet,,ei Voastre Regale, nu ne-am mirat,cum azl nu ne-am mirat auzind accentele vi-brante ale cuvintgrii ce aT Indreptat catre noT.Esti pe deplin al naVuniT noastre, si do mult,toil sint cu totul al viitoruluT Tall, Principe.

cind noT, cestia cari am strgba",tut o mareparte din drumul vietiT, sintem martori aTint,elegeriT desgvirsite, pe bas de curat idealromgnesc Intro eel ce vin dupa noT si Acelacare va fi Regale lor, avem dreptul sa credemcg munca noastrg n'a fost in War. Cadnimic nu poate fi maT tare pe lume decitun neam in care, de sus pang jos, este unsingur suflet: de Incredere, de speran0,, delupta.

49I