Ministerul Educatiei si Tineretului al RM Colegiul National de Comert al ASEM

RAPORT

La Turismul Rural

Pe tema: Satul Trebujeni

Elaborat de:Mistreanu Cristina Gr. TUR-262 Controlat de:Gonta Vladislav

Chisinau 2009 1.1 Localizarea satului

TREBUJENI - este un sat moldovenesc, aezat n zona central a Moldovei, situat la 30 de km de or. Orhei si la 60 km de Chisinau, mbrcat n covoare de pduri, podgorii.Aceste locuri te cuceresc printr-o tain fermectoare din primvar pn iar n primvar, din zori pn-n amurg. Lumina aici te surprinde prin multituidinea de culor de iarb de-a lungul stradelelor, ale pomilor de pe lng case. Localitatea Trebujeni este o comun n componena creia intr trei sate: Trebujeni, Morovaia i Butuceni sate moldoveneti cu tradiii de peste 500 ani, amplasate n zona natural ce se ncadreaz n zona Codrilor de Est care cuprinde peisajele naturale Ivancea Trebujeni. Aezarea fizico-geografic precum si apropierea de Complexul Muzeal Orheiul Vechi creeaz avantaje n special ceea ce ine de dezvoltarea turismului rural.

1.2 Toponimica localitatiiCele trei sate aezate n lunca Rutului au o vechime de circa 400500 ani i s-au constituit n acelai timp.Fiind un loc bun, prielnic pentru aezerile omeneti, strmoii acestor localiti s-au aezat cu traiul att n defileurile formate cndva de retragerea Mrii Sarmatice, ct i pe vrful stncelor. Legendele despre aceste trei localiti alctuite, dar nu din abunden. Aa cum Morovaia a fost mereu o periferie, n cronici doar se amintete despre o aezare de oameni cu denumirea de Morovaia. Trebujeni a fost de la nceput o aezare mai mare i mereu a fost la nceput un trg unde veneau locuitorii din celelalte sate i chiar de departe. Butucenii, aflndu-se n mijloc a avut parte de mai multe legende dect celelalte dou sate. Se spune, c demult tare demult o domnioar bogat se ndrgostise de un biat srac, pe nume Butuc. Tat-l fetei aflnd despre acestea, imediat a hotrt s-i mrite fata cu cine credea el c-i mai bine. Auzind vestea despre nunta logodnicei lui, biatul se arunc n ru i muri, i-ar fata auzind despre cele ntmplate se arunc i ea dup el n ap. De atunci localitatea i poarta numele de Butuceni.

1.3 Istoricul localitatiiLa nceputul secolului XIV teritoriul din sudul i centrul Moldovei a fost cotropit de ctre Hoarda de Aur. O parte din populaie al

acestui stat efemer cu centrul pe rul Volga s-a stabilit aici pentru totdeauna. Ttaro-mongolii au cucerit i oraul Orhei, transformindul in reedina conducerii populaiei ce s-a stabilit pe aceste meleaguri. Oraului i s-a schimbat denumirea in Sahr al-Djedid (Oraul nou). Conducerea a adus in ora, din alte localitate ale Hordei de Aur, meteri-constructori i alte specialiti, ncepnd sa reconstruiasc oraul dup tipul localitilor medievale orientale. In scurt timp au fost construite mai multe edificii fundamentale de menire publica: doua caravansaraie (hanuri), o moschee, trei bai publice de tip oriental, diverse ateliere, case de locuit de diferita mrime i forma. etc. Pentru conducere oraului a fost edificata o noua cetate de piatra pe ruinele celei semicirculare anterioare. In interiorul ei a fost ridicat un palat impuntor, cldit din crmid de lut. In centrul palatului se afla o moschee zidita din crmida roie, cu un cavou subteran edificat din blocuri mari de piatra. In Oraul Nou activau muli meteri in prelucrarea i fasonarea pietrei, lemnului, olari etc., care satisfceau necesitile locuitorilor oraului cu cele necesare pentru viata de toate zilele. Pentru prima data in zona in ora ncepe prelucrarea fontei, din care se toarn cazane. Aici , in oraul de reedina a hanului, a nceput sa fie emisa moneda locala de arama, utilizata pentru comerul intern. Pe moneda era fixata denumirea noua a oraului. Cei decedai erau inmormntai in doua cimitire: unul pentru cretini, iar altul pentru musulmani. Demnitarii de stat musulmani erau inmormntai in cripte speciale numite ,,mazare". Arheologii au descoperit teritoriul oraului ruinele ai trei ,,mazare". Unul dintre demnitarii de rangul cel mai nalt a fost nmormntat in moscheia palatului din cetate Ocupaia Orheiului Vechi de ctre ttaro-mongoli a durat pna la nceputul anilor aizeci ai secolului XIV. Dup ce armata Hoardei de Aur a fost zdrobita in anul 1362 de ctre cetele lituaniene ale lui Oligherd. Cotropitorii au fost alungai de pe aceste meleaguri de ctre armata domnitorului Moldovei. Oraul, fiind prdat i distrus, a rmas ruine. Dup eliberarea localitii de sub ocupaia ttaro-mongola oraul Orhei a nceput a se reface. Oamenii triau in bordeie i case de suprafaa. Lucrurile s-au schimbat dup ce domnitorul Moldovei a instituit la Orhei una din prclabiile sale. Dup acest eveniment a fost reparata cetatea de piatra, s-au desfurat lucrri de reparaie i de replanificare a palatului din cetate, oraul ncepnd sa se dezvolte energic. In acesta perioad au fost ridicate un ir de lcauri sfinte. In anul 1499 oraul Orhei a fost prdat de ctre ttarii din Crimeea. Peste 9 ani, tot ttarii sin Crimeea au incendiat

oraul prdat, care a ars definitiv. Pe vatra fostului ora-cetate Orhei, s-a construit un sat numit Petere. Satul cu timpul a disprut de pe acest loc, si-a srtmutat i el vatra, dar denumirea locului ,,Petere" - s-a pstrat. Locuitorii din Butuceni i Trebujeni numesc i astzi vatra fostului ora Orhei - ,,Petere".

1.4 Cadrul natural al localitatiiEste un coltisor impunator, care, prin frumusetea sa virgina, dupa impresiile multor iubitori de natura, nu ramane in urma peisajelor rustice din Elvetia sau Caucaz. Dar nu toti cunosc aceasta gura de rai, n-au auzit nimic despre ea. Este asezata pe versantii abrupti, impaduriti ai raului Raut, pe o suprafata de circa 700 ha si ocupa crangurile faloasei paduri de la Trebujeni, defileurile rauletelor Ivancea si Draghinici. E uimitor faptul ca jur-imprejur, cat poate cuprinde vederea, e numai stanci: marete, zguduitoare, gata parca in orice clipa sa se rostogoleasca la vale, spre bratul lucitor si ingust al Rautului. Dar cum se intampla ca uneori insusi minunile contin minuni? Asa e si cu stancile de la Trebujeni - toate sunt lipsite de vegetatie si numai un povarnis este verde. Ramai frapat nu numai de aceasta opera maiastra a naturii, cand arborii cresc cu radacinile in piatra, ci si de faptul ca padurea exista doar pe un singur povarnis. Deocamdata, nimeni nu poate explica fenomenul. Si inca un lucru curios. Padurea de pe malul extrem de abrupt e neobisnuit - pitica. Parca-s aceeasi stejari, tei, artari, proprii padurilor Moldovei, dar toti sunt pitici, piperniciti. Se vede ca s-au adaptat sarmanii la conditiile extrem de severe si numai astfel pot supravietui. Privelistile Trebujenilor constituie un coltisor irepetabil al naturii, in care armonizeaza aproape surprinzator stancile golase, acoperite cu o vegetatie saraca cu sectoarele impadurite aproape de netrecut, unde domina stejarii si carpenii, teii si visinii salbatici, perii si frasinii. Subarboretul aici e de o varietate deosebit de originala: scumpie, paducel, maces, corn, porumbar, care in toamna se invesmanteaza in culori de cele mai fine nuante. Plantele ierboase din padure sunt asemeni unei panze stropite cu deditei, ghiocei, floarea vantului, albastrele, lacramioare, toporasi si clopotei. Stancile sunt acoperite cu soaldina, plevaita, nemtisor si altele. Printre copaci ratacesc adesea caprioare, mistreti, jderi, veverite. In desisurile mai intunecoase se intalnesc cele mai rare specii de serpi: sarpeletarator, esculapul, sarpele-de-casa, sarpele-de-balta. Iar in slavile cerului se rotesc cateva specii rare de vulturi, care au mai ramas sa-

si faca cuiburile undeva prin stancile salbatice. Nu cedeaza in aceasta privinta si defileul destul de putin accesibil Draghinici. Fiind asezat mai departe de localitatile omenesti, pare a fi un coltisor virgin al naturii. Versantii impaduriti zac intr-o tacere solemna si seamana cu zidurile unei cetati greu de asaltat. Tacerea, insa, e o iluzie, caci cantul neobosit al pasarilor, zgomotul nenumaratelor caderi de apa a firicelului de rau Draghinici, fosnetul specific al padurii ne convinge ca viata aici clocoteste. Admirand toate acestea, adaugand multimea de reptile atestate in Cartea Rosie a Moldovei (sarpele-cu-abdomenul-galben, esculap, alunarul), iti face impresia ca ai nimerit in raiul unei vai salbatice intermontane. Orice coltisor al rezervatiei se distinge prin ceva aparte si pitoresc: valea uscata a fostului raulet Cusmirca e interesanta din punct de vedere geomorfologic, malul abrupt cu numeroase grote ale Rautului prezinta interes din punct de vedere floristic - aici se intalnesc multe plante rare de stanca - si al lumii animale - multi lilieci, animale mici de prada. Conform unei dispozitii a guvernului, rezervatia peisagistica naturala "Trebujeni" este declarata monument de stat. Solurile zonei codrilor Orheiului se caracterizeaza printr-o mozaicare si diversitate majora. Procesul de pedogeneza are loc sub actiunea unui complex de factori, la care participa activ relieful, rocile (de diverse varste si componenta), astfel formandu-se urmatoarele tipuri de soluri: brune, cenusii silvestre si de padure, cernoziomuri, soluri aluviale. Solurile se succed conform legitatii zonalitatii orizontale, adica de la nord spre sud. Daca privim schema pedologica, observam ca primele soluri sunt cele cenusii si cenusii de padure. Urmeaza, in majoritate, cernoziomurile levigate, care sunt potrivite pentru livezi, cultivarea sfeclei de zahar si a cerealelor. De-a lungul Rautului se gasesc cernoziomurile tipice sau obisnuite. La nord-vest este o fasie ihgusta de cernoziomuri calcaroase. La gurile Rautului sunt soluri aluviale si de faneata, adesea saraturate care favorizeaza recoltarea efectiva a legumelor si a altor culturi farajere.

1.5 Economia localitatiiEconomia satului Trebujeni a cunoscut o instabilitate in ultimii 19 ani din cauza perioadei de tranzitie a economiei nationale. Economia local este reprezentat prin 1778 subieci ai antreprenoriatului, din care 98% sunt gospodriile rneti. Fondul

funciar al comunei constituie 4003 ha din care suprafaa terenurilor agricole constituie 42,7 la sut din total, inclusiv teren arabil 91%, plantaiile multianuale ocup 8,5% din terenurile agricole. Infrastructura local de afaceri este slab dezvoltat, lipsete totalmente industria de prelucrare. Serviciile sunt reprezentate prin 4 uniti comerciale i 3 agropensiuni. Problemele principale ale agricultorilor in de lipsa / deprtarea infrastructurii de aprovizionare cu resursele necesare n activitate (carburani, ngrminte, semine, erbicide, consultan, etc.) Infrastructura serviciilor sociale este foarte slab dezvoltat, iar cea existent necesit reparaii i dotri cu echipament i mobilier care este nvechit i foarte uzat. Infrastructura tehnico-edilitar este de asemenea slab dezvoltat. Localitatea nu este gazificat i nu dispune de un sistem de apeduct i canalizare, capacitatea staiei de telefoane este minim, ls mult de dorit serviciile radio i tv. n localitate lipsesc ntreprinderile de prestare a serviciilor sociale precum frizerii, ateliere de deservire, baie, i alte astfel de servicii.

Agentii economici din satDenumirea ,,T.Moraru ,,M.Benzin .I,,VISOLDIN .I,,Sperana Genul de activitate Gosp.rnesc Gosp.rnesc comer comer Adresa Director Telefon 56-047 56-030

Trebujeni T.Moraru Trebujeni M.Benzin

Trebujeni V.Snchetr 56-061 u Trebujeni t.Rotari 56-098

.I,,I.Morari .I ,,L.Gusin .I,,Ion Doncila SRL,,.PASANA .I.,,DIANA

comer comer comer Hotel- Bar comer

Trebujeni Ion Morari 56-080 Trebujeni Lidia Gusin 56-849 Butuceni Butuceni Ion Doncila 56-091 Suvac Pavel 56-912

Trebujeni Sv. 56-043 Gandrabur

Obiective turistice,,Casa din Lunc ,,La Hanul Orheiului Vechi. ,,Casa de sub stnc ,,La popas ,,Anioara ,,La Musica Gospodria Rocovan Pens. agroturistic Pens. agroturistic Trebujeni Ala Benzin 56-044 Trebujeni Ion Buzila 56-099 56-077

Pens.agroturistic Trebujeni Galina Buzila Pens agroturistic Butuceni Pens. agroturistic

Ion Doncila 56-091

Trebujeni Ion Stamati 56-046 56-054

Pens.agroturistic Trebujeni Maria Stamati Pens. agroturistic Trebujeni Feodosia Rocovan

1.6 PopulatiaPotenialul uman al comunei constituie 2105 locuitori, din care circa 69 la sut reprezint populaia apt de munc. Numrul populaiei comunei este n descretere fa de anul 2004 dar n cretere fa de 2002. Cauza constantei numrului populaiei const n descreterea natalitii i influena tot mai vdit a factorului migrator foarte activ n ultimii ani. Dei dispune de resurse de for de munc considerabile, majoritatea populaiei nu este angajat la un loc de munc oficial practicind lucrri sezoniere n alte localiti sau lucrri agricole in cadrul gospodriilor personale. Capacitatea instituional a localitii este afectat de reducerea

serviciilor publice, lipsa structurilor societii civile i slaba implicare a cetenilor n gestionarea problemelor publice. Dei dispune de un personal competent cu o bogat experien n domeniu, fluctuaia cadrelor afecteaza funcionarea serviciilor publice din cauza condiiilor necorespunztoare de activitate i a salarizrii necorespunztoare atribuiilor de serviciu. Este necesar de a nzestra primria cu echipamentul tehnic necesar pentru a operativitatea att a lucrrilor de contabilitate i secretariat, ct i nivelul de informare a populaiei. Bugetul local este relativ mic i este n dependen de transferurile din bugetul raional care constituie peste 76% din venituri.

1.7 Obiceiurile si traditiileCeea ce caracterizeaza, printre altele, folclorul romanesc este bogatia obiceiurilor traditionale legate de muncile agricole de peste an si de pastorit. De origine foarte veche, cele mai multe dintre ele s-au pastrat, cu succesive schimbari de functie si cu necontenita accentuare a partii spectaculoase, pana in zilele noastre in satul Trebujeni. Printre obiceiurile traditionale, cele ale sarbatorilor de iarna ocupa, datorita amploarei lor, un loc deosebit. Traditia obiceiurilor, de Craciun si Anul Nou cere ca flacaii care colinda si ureaza cu plugusorul si cu buhaiul, sau care fac jocurile cu masti, sa fie organizati in cete. Colindatul era un maret spectacol, ce dadea deosebita solemnitate sarbatorilor Anului Nou. Se colinda in tot satul. Gazda casei colindate este intotdeauna intrebata daca primeste colinda. Se canta intai o colinda la usa sau la fereastra, prin care de obicei se vesteste sarbatoarea, apoi ceata intra in casa, canta colinda gospodarului (colinda cea mare) si pe urma, din initiativa cetei sau la cererea gazdei, alte 2-3 colinde. In casa colindatorii sunt asteptati cu darurile pe masa. Dupa terminarea colindatului, se ureaza pentru fiecare dar in parte si la sfarsit se multumeste gazdelor in formule traditionale. In anumite regiuni se danseaza la casele cu fete sau acolo unde este loc mai mult si vin fetele din mai multe case sa intampine ceata colindatorilor. Pe ulita ceata se deplaseaza cu cantece si strigaturi. n satele de pe ambele maluri ale Nistrului de Mijloc i cel Inferior copiii (biei i fete) umbl cu Licheiul. Mamele copiilor n ajunul Crciunului coc cte un lichei. Este o turt coapt n mod arhaic, numai din fin de gru i ap, fr sare i fr grsime. Licheiul este pus ntr-o legtur de ervet, mpreun cu alte bucate de sec (deoarece este post). Licheiul este dus la rudele apropiate n etate (bunei, moi, mtue). Obiceiul educ la copii respectul deosebit

fa de rudele n vrst. Tradiia conine i o urare pentru roada bogat de gru n anul care ncepe. Teatrul folcloric de Anul Nou este specific pentru nordul Republicii Moldova , respectiv sint prezente si in Trebujeni. Pentru reprezentrile de Anul Nou snt caracteristice jocurile cu diferite mti de animale i psri: Ursul, Cerbul, Capra, Cluul, Vulpea, Cucoul, Cocostrcul etc. Snt practicate alaiurile (fr subiecte nchegate) de tipul Malanci. n cazul de fa avem i influene ucrainene. n zilele noastre au o mare popularitate piesele haiduceti Bujor, Jianu .a. Daca v-ati plictisit in oras si doriti sa plecati undeva la tara, puteti merge intru-un satuc, care se afla doar la 60 km de la capitalaTrebujeni. Aici veti putea beneficia de un meniu din feluri de mancare moldovenesti adevarate: mamaliga, placinte, vin de casa. Cand veti acasa de la pescuit, veti lua cu mana o bucata de mamaliga, o veti muia in branza razuita, smantana de casa proaspata, sau bucatele de carne prajita, le veti mananca si veti bea un pahar de vin abia scurs din butoiul din beci aveti impresia ca nu este nimic mai gustos. . Astfel vi se ofera ocazia sa va familiarizati cu particularitatile nationale ale poporului nostru, incepand cu arta culinara si terminand cu cantecele, dansurile, obiceiurile nationale vechi. Aici veti putea cunoaste arta mestesugarilor autohtoni. In timpul plimbarii pe cal, veti putea admira peisaje de o frumusete de nedescris. Pentru cunoasterea mai indeaproape a traditiilor si obiceiurilor satenilor este recomandat vizitarea pensiunii agroturistice Casa din lunca. Desigur, nu veti pleca pina nu veti minca o zeama cu taitei, sarmale in foi de vita de vie sau legume din gradina de linga casa. Nu va lipsi nici specialitatea casei - placinte calde scoase din cuptor care se servesc numai cu vin rosu proaspat scos din butoi. Deasemenea oaspetii au posibilitatea sa guste si sa culeaga fructe si legume din ograda gospodarului si sa savureze din vinurile moldovenesti produse in conditii casnice. In perioada calda masa se serveste la terasa lucrata in lemn sau intr-o coliba acoperita cu stuf si ornamentata cu covoare moldovenesti. In fata pensiunii se deschide un peisaj impresionant, unde se contopesc apele raului cu zonele silvice de stanca impadurite cu copaci seculari si arbusti de diferite forme, care alcatuiesc un ansamblu peisagistic unic. Agrement - pensiunea ofera nu numai "casa-masa", dar si alte servicii traditionale la solicitarea turistilor: plimbarea cu barca pe un traseu de 2-5 km; plimbari cu carul si sania, cu caruciorul tras de

magarus; familiarizarea oaspetilor cu muncile specifice satului, precum sunt mulgerea caprinelor, cultivarea si prelucrarea roadelor, prepararea branzeturilor, pregatirea bucatelor traditionale, coacerea painii de ritual si a placintelelor. Gospodarii au si stupuri, astfel se face si degustarea mierii de albini .

Specialitatile casei:

Zeama cu taitei

Amenajarea mesei de sarbatoare la Trebujeni

Carne prajita cu scrob

Vin rosu si alb proaspat scos din butoiul din beci

Mamaliguta cu brinza Tot aici turistii ar putea face cunostinta cu citeva obiceiuri locale precum ar fi: Impletitul in panusa. Sculptura in lemn. Incondeierea oulelor. Crosetatul Pot asista la un spectacol folcloric cu dansuri si muzica populara. Pot face plimbari cu caruta trasa de cai. Pot face plimbari cu barca pe riu. Pot vizita imprejurimile satului. Pot pescui . Pot participa la activitatile casnice din gospodarie.

Grup folcloric

Etnografie Zona Orheiului Vechi se remarc, de asemenea, prin cultura sa tradiional original, conservat n cadrul gospodriilor rneti. Din punct de vedre etnografic, cultura tradiional din zona Orheiului Vechi se remarc printr-un colorit deosebit, care poate fi definit drept Coloritul Orhei, acesta fiind propriu i satelor din preajma complexului istorico-natural.Specificul etnografic al zonei Orheiului Vechi se remarc prin diverse elementede cultur tradiional, inclusiv: - prin nscrierea habitatului tradiional n forme naturale proprii pentru aceste locuri; - prin pstrarea unor tehnici, tehnologii i forme arhaice de construcie; - prin conservarea formelor i complexului arhitectural tradiional; - prin mbinarea armonioas a formelor de arhitectur tradiional cu forme ornamentale arhaice; - prin culoarea specific a caselor tradiionale i a stlpilor de pori, care denot ocromatic deosebit un albastru pronunat, dar cu nuane deschise, care se imbuing perfect cu culorile cerului, bine profilat n regiunea de defileu a zonei Orheiului Vechi icare poate fi definit drept un albastru de Orhei un rezultat al mbinarii fenomenului natural cu cel al civilizaiei.

1.8 Importante obiective socio-culturalePotenialul istorico-cultural din perimetrul comunei Trebujeni este de importan excepional pe plan naional i european. Complexul Orheiul Vechi, care ocup o bun parte din spaiul comunei nominalizate se mbin organic cu arhitectura ansamblu de civilizaiei trecute i existente. Spaiul comunei Trebujeni se remarc printr-o concentrare de situri arheologice rar ntlnit, n aceast microzon fiind prezente vestigii arheologice din toate epocile istorice cunoscute n spaiul pruto- nistrean, de la paleolitic pn n epoca medieval trzie, inclusiv mai multe ceti geto-dace i dou orae medievale, dintre care unul (ehr al-Gedid) de tip oriental din sec. XIV i altul (Orheiul Vechi) de tip european (moldovenesc) din sec. XV-XVI. Acest patrimoniu, care n cea mai mare parte nu este acoperit de construcii contemporane ofer posibiliti enorme pe planul valorificrii lui turistice, economice i cultural-tiinifice. Complexul arheologic Orheiul Vechi este amplasat n valea rului Rut, un afluent de dreapta al Nistrului, ntre satele Trebujeni i Butuceni, raionul Orhei, la distan de 60 km nord-est de Chiinu, ntr-o zon istorico-geografic bine delimitat, vestit i contientizat de ctre localnici, nc din timpurile strvechi, drept Codrii Orheiului sau ara Orheiului - care reprezenta, n vremurile istorice, o unitate teritorial-administrativ distinct, ce se includea perfect n irul multiplelor ri medievale romneti din imensul spaiu carpato-nistrean. La Orheiul Vechi, natura i civilizaia uman s-au mpletit organic, formnd un tablou perfect al conlucrrii lor milenare. Numele rezervaiei arheologice, respectiv cel al complexului muzeal, provine de la denumirea unei localiti istorice - oraul medieval Orhei - care a existat pe aceste meleaguri n secolele XV-XVI, denumire evoluat n Orheiul Vechi dup prsirea aezrii i ntemeierea n alt loc a unui ora nou, cu acelai nume. Complexul muzeistic Orheiul Vechi reprezint un sistem de monumente istorice i landafturi naturale, amplasate pe promontoriile meandrice formate de albia sinusoidal a Rutului, ntre satele Trebujeni i Butuceni. Din cadrul complexului Orheiul Vechi fac parte dou promontorii gigantice (Petere i Butuceni), la care se altur alte trei promontorii adiacente (Potarca, Selitra i Scoc) amplasate n lan, de la nord spre sud. Att solul fertil, ct i caracterul fortificat al reliefului au fost observate de oameni din cele mai vechi timpuri, oameni care

totdeauna s-au strduit s foloseasc avantajele naturale pentru organizarea unei viei linitite, ct mai ndelungate, ntr-un anumit teritoriu, aa cum s-a ntmplat i la Orheiul Vechi. Toate acestea, luate n ansamblu, au determinat caracterul permanent al habitatului uman din regiunea Orheiului Vechi, ncepnd cu vremurile preistorice i, cu unele mici ntreruperi, continund n perioada medieval trzie, pn astzi. Cetatea getic n cadrul complexului arheologic Orheiul Vechi se delimiteaz cteva construcii monumentale din piatr care prezint un interes deosebit att din punct de vedere tiinific, ct i din punct de vedere muzeografic. Printre acestea se remarc cinci obiective: cetatea getic, cetatea medieval, feredeul, hanul i biserica. Cea mai veche construcie fortificat de la Orheiul Vechi este cetuia getic de pe promontoriul Butuceni. Teritoriul pe care se afl urmele fostei fortificaii are o form oval alungit orientat pe direcia rsrit-asfinit. Partea de nord a teritoriului, mai nalt, este stncoas i se nal deasupra oglinzii apei rului Rut, la 60 m. Suprafaa ocupat de cetate se unete cu teritoriul din jur, care este mult mai nalt, printr-o trectoare ngust ce poate fi uor nchis, barat. Locul era deci favorabil pentru a face o cetate. Cercetrile arheologice au artat c pe vrful dealului Butuceni au locuit oameni ncepnd cu secolele VIII-VII .Hr. n secolul al V-lea .H., locuitorii au fortificat aezarea, apoi, de mai multe ori, au modificat-o, refcnd sistemul defensiv. Urmele de ntrituri descoperite prin cercetri arheologice ne arat c, la nceput, a fost fortificat tot terenul din curbura Rutului. n locul cel mai ngust al curburii rului, locuitorii au spat mai multe anuri cu valuri de pmnt lng ele, care ncepeau la marginea stncii din partea de nord a spaiului i se terminau la malul Rutului. anurile de aprare aveau o adncime de circa 3,5 m, iar limea era de circa 4,5 m pn la 7 m. Locuitorii cetii au prefcut partea cea mai nalt a dealului n citadela aprat din partea de nord de stnca Rutului, iar din celelalte pri fiind nconjurat de o palisad fcut din brne, piatr i pmnt. n partea exterioar a palisadei era spat un an de aprare. n interiorul citadelei se intra printr-o poart special, aflat n captul de rsrit al citadelei. Nu departe de poarta citadelei, n exterior, specialitii au dezvelit resturile unui zid fcut din blocuri mari de calcar local. Acest zid provine de la o poart masiv, ridicat sub influena cetilor greceti de la Marea Neagr. Un interes deosebit prezint descoperirea urmelor unei construcii de cult situate pe locul cel mai nalt al citadelei, n centrul acesteia, lng malul stncos al Rutului. Lcaul de cult de la Butuceni era de forma rotund i consta dintr-o

vatr de piatr, nconjurat de 3 rnduri de stlpi. n primul cerc sunt trei gropi de stlpi, n al doilea - ase, iar n al treilea - 12. Materialele arheologice gsite pe locul sanctuarului dateaz din sec. IV-III .Hr. Se presupune c aceast construcie avea semnificaie calendaristic. Cetatea de la Butuceni a fost prsit pe la sfritul secolului al IIIlea-nceputul secolul al II-lea .Hr., ca rezultat al nvlirii triburilor germanice ale bastarnilor. Activitatea locuitorilor s-a prelungit n cadrul unei aezri nefortificate situate pe malul rului. Cetatea medieval Dup ocuparea de ctre ttaro-mongoli a spaiului carpato-nistrean la nceputul secolului al XIV-lea, pe suprafaa promontoriului dintre actualele sate Trebujeni i Butuceni, din valea Rautului, unde se gsea o aezare autohton mai veche, denumit Orhei, ce nsemna ntritur, a fost edificat un ora care a fost denumit Sehr-al-Djedid, adica Oraul Nou. n noua localitate au fost adui, din Asia Mica, Crimeea i din alte centre cucerite de ctre ttaro-mongoli, specialiti n toate domeniile gospodriei, acetia refcnd oraul cucerit ntr-un centru cu aspect oriental. Cetuia mai veche din pmnt i lemn a fost nivelat, iar pe ruinele ei s-a construit o cetate nou, din piatr. Inginerii i arhitecii care se ocupau de construcia citadelei trebuiau s-o plaseze n spaiul dintre stnc i drumul central de intrare n localitate. Ea trebuia sa fie ptrat, cu intrarea dinspre miazzi. Dar, din cauza stncii, marginea creia este orientat de la nord-vest spre sud-est, constructorii au fost nevoii s fac zidul de nord al cetii pe marginea prpastiei, aa cum era ea orientat, i s scurteze latura de rsrit, pentru a pstra direcia nord-sud a construciei. Drept rezultat, cetatea a cptat o form trapezoidal, cu laturile de aproximativ 110 m. n interiorul citadelei se afl o cldire mare, lipit de zidul de nord al construciei. Fiind orientat cu intrarea spre sud, cldirea, ca i cetuia, avea o form neregulat i un plan ntortocheat. Peretele de rsrit al cldirii era mai scurt dect cel de asfinit. Pereii cldirii erau fcui din crmid ptrat. Se ntrebuina crmida ars la rou i cea numai uscat la soare. Era folosit mortar din var i crmid pisat, ori lut obinuit. Cldirea avea 26 de ncperi de diferite dimensiuni, iar n centru se afla o ncpere mare cu un cavou subteran. Unele materiale ne indic faptul c ncperea central a cldirii era o moschee, cu subsol i patru compartimente laterale situate conform punctelor cardinale. Dup ce oraul a fost eliberat de sub ocupaia Hoardei de Aur, cldirea din citadel a devenit reedina prclabului de Orhei. Fiind

dotat cu un cerdac, intrarea n cldire a cptat aspectul caselor btinailor din Moldova. Cripta a fost transformat n beci, unde se pstrau rezervele de produse alimentare. Nu este exclus ca subsolul din palatul prclabului s fi fost folosit i ca temni. Dup refacere, n subsol se intra printr-o deschiztur fcut special n colul de nord-est al criptei. Palatul prclabului a ars, probabil, n anul 1510, cnd oraul a fost incendiat de ttari. Baia public avea nclzire central de tipul termelor antice Strmoii romnilor desemnau prin termenul feredeu localul public pentru scldat, baia. ntr-un document privind Orheiul Vechi este menionat locul unde era feredeul. Cnd arheologii au ntrebat pe localnici unde-i locul numit Feredeu, ei au artat spre terenul de pe malul Rutului, lng valul de peste ru, mai sus de podul actual. n locul indicat, arheologii au descoperit zidurile fundaiilor unei cldiri cu temelie de piatr. Arheologul Gheorghe Smirnov, care era eful antierului arheologic, i colegii lui, n rezultatul cercetrilor, au ajuns la concluzia ca fundaiile descoperite pe malul Rutului, lng vad, aparin unei bi publice de tip oriental. Cldirea avea forma unui patrulater cu lungimea de 40 m i limea de 23 m. Pereii erau fcui din piatr coluroas, puin prelucrat. Puin mai bine sunt prelucrate blocurile de la ui. Baia avea dou secii, probabil una pentru femei i alta pentru brbai. Camerele de scldat erau de diferite dimensiuni. Toate ncperile erau dotate cu apeducte din evi de lut, care treceau prin perete, iar cldirea, n ntregime, avea nclzire central, de tipul termelor antice. Aerul cald circula n spaiul gol de sub podeaua de piatr, nclzind-o. Unele ncperi ale bii erau cptuite cu lespezi de marmur. n cldire era prevzut o sal pentru odihn dup baie, n care erau aezate scaune i o mas de piatr. Baia, ale crei fundaii s-au pstrat pn n prezent, este una dintre cele trei feredeie fcute n prima jumtate a sec. al XIV-lea, n diferite coluri ale oraului. Faptul c localnicii nu au uitat unde au fost feredeiele sugereaz presupunerea c ele au funcionat i dup izgonirea ocupanilor i eliberarea oraului. Interiorul curii hanului, amenajat cu galerii i ncperi pentru clieni Hanul reprezint o bucat de teren de form dreptunghiular, cu dimensiunile 57,7x51,5 m i o suprafa de 1.861 de metri ptrai, nconjurat cu zid de piatr, grosimea cruia era de 1,3 m. Curtea hanului era orientat n lungime, de la nord spre sud. Intrarea n curte se afl pe latura de nord, fiind prevzut cu doi piloni din blocuri de piatr, bine prelucrai, legai cu scoabe de fier. Faada

exterioar a intrrii era cptuit cu piatr fasonat i ornamentat. n colul de nord-est al cldirii, arhitectul a prevzut un bastion cu ase laturi. Interiorul curii hanului era amenajat, pe tot perimetrul pereilor, cu galerii i ncperi pentru clieni, trsurile i caii acestora. Hanuri de acest tip sunt cunoscute att din surse arheologice, ct i din cele etnografice. n Bucureti s-a pstrat pn n zilele noastre un han de acest tip, cunoscut sub denumirea Hanul lui Manuc, pentru c a fost fcut de refugiatul turc de provenien armean Manuc Bei, care a avut un castel i n orelul Hnceti din Moldova. Dup eliberarea oraului de sub ocupaia Hoardei de Aur, n jurul cldirilor hanului au fost fcute locuine i alte construcii. Unele dintre ele erau aproape sau chiar alipite de pereii cldirilor de piatr. Faptul c n interiorul construciilor de piatr n-au fost fcute locuine i alte ncperi ne permite s presupunem c hanul a funcionat i dup eliberarea oraului. Puin mai jos, la sud-est de han, a fost descoperit fundaia unei biserici i urmele cimitirului cretin ortodox. Despre aceasta, ns, ct i despre ntregul complex monahal, extraordinar prin semnificaia sa profund, vom vorbi ntr-o alt ediie a publicaiei noastre. Urmele unui mare ora Suprafaa complexului arheologic este extraordinar de mic pentru numrul mare al monumentelor naturale i de arhitectur descinse direct din istorie i legend. Stnd ntr-un punct fix, sus, pe marginea promontoriului de stnc, conturat de meandrele Rutului, insinuate erpuitor pe fundul defileului creat n form de lir, i contemplnd panorama din jur, ai senzaia comprimrii spaiului i a timpului, ca i cnd cineva le-ar fi pus aici, aducnd nepreuitele comori n aceast tainic ascunztoare, spre a le feri de orice primejdie. n Descrierea Moldovei a lui Dimitrie Cantemir gsim o mic noti cu privire la ruinele unui trg vechi, pe care locuitorii l numesc Orheiul Vechi. Din felul cum este situat, se vede c rspunde lui Petrodava din vechea Dacie. Autorul localizeaz aceast aezare pe malul de apus al lacului, n pdurile dimprejur, lacul se gsete nu departe de trgul Orhei, spre rsrit, unde este i o insul frumoas. Dimitrie Cantemir, fcnd confuzie n ceea ce privete situarea geografic a vechiului trg, fr ndoial c a avut n ve-dere localitatea numit Petera, de pe malul Rutului, lng satul Trebujeni, la o distan de 15 kilometri de Orheiul de astzi, spre rsrit, unde se vd i acum urmele unei ceti mari. Desigur c n

legtur cu aceast cetate a fost i biserica veche din comuna Butuceni. Malul Rutului, stncos n general, pe msur ce se apropie de Nistru devine att de nalt i abrupt, nct, mergnd uneori chiar kilometri ntregi, este imposibil s-l cobori sau s-l urci. n apropiere de Trebujeni, cursul rului se ncolcete n aa fel c formeaz o peninsul rotund, prins numai cu o fie ngust de pmnt de restul terenului. Malul acestei peninsule e lin, cu o uoar pant spre limba de pmnt care o leag de mprejurimi. n general, nivelul acestei poriuni de pmnt este mai jos dect nivelul terenului din jurul rului. Malul stng al Rutului, adic malul opus, este att de stncos i abrupt, nct formeaz un zid de aprare natural, n form de semicerc. Pe aceast peninsul att de bine aprat se vd urmele oraului despre care vorbete Cantemir. Valuri, resturi de crmid, piatr i moloz arat c aici a fost un ora mare. Se distinge i locul unde a fost biserica, cu cimitirul n jur. Schitul Adormirii Maicii Domnului Dateaza din sec. XV-XIX. Este amplasat ntr-o stnca la cca 100m naltime, fiind alcatuit din mai multe compartimente aflate pe trei niveluri. Partea veche este situata la nord si constituie 19 caverne, utilizate ca chilii, trapeza si biserica. Toate comunica ntre ele prin intermediul unei cararuse nguste. Partea noua a schitului a fost construita n anul 1756 si are un plan geometric bine definitivat. Cele trei niveluri formeaza respectiv acareturile, trei chilii si clopotnita. n prima jumatate a secolului XIX schitul a fost reconstruit, fiind refacute zidurile distruse si construita o galerie exterioara sustinuta de stlpi de lemn.

1.9 Concluzii Trebujeni este prima localitate care a infiintat pensiuni agroturistice din Moldova, patrimonial acestuia fiind inclus in patrimonial UNESCO. Zona turistic Trebujeni prin numrul i calitatea resurselor turistice este n prezent una din cele mai atractiv zone din Republica Moldova pentru excursii, vizite i respectiv dezvoltarea turismului. Potenialul turistic existent deocamdat are o influen minim asupra nivelului de dezvoltare a localitii. n ultimii ani au fost

deschide primele agropensiuni care sunt un model de urmat pentru alte gospodrii atit din sat cit si din alte sate pitoresti din tara.

Bibliografie www.orhei.moldova.md http://pensiuneorhei.com www.google.com ANEXE