TRAUMATISMELE TORACICE - umfiasi.ro de Medicina... · TT inchise (contuzii) cu leziuni parietale...

5
1 TRAUMATISMELE TORACICE DEFINIŢIE. Ansamblul leziunilor parieto-endotoracice produse în urma acţiunii unor agenţi traumatici ce declanşează o cascadă fiziopatologică potenţial letală. CLASIFICARE. a. ANATOMO-CLINICĂ 1. TT inchise (contuzii) cu leziuni parietale şi/sau viscerale 2. TT deschise (plăgi) cu leziuni parietale şi/sau viscerale 3. TT asociate la politraumatizaţi b. ETIOPATOGENICĂ ( VEZI Tr.Abdom.) c. FIZIOPATOLOGICĂ TT simple TT cu afectarea funcţiilor vitale TT letale FIZIOPATOLOGIE Agresiunea toracică = hipoxemie+hipovolemie+insuficienţă cardiacă=hipoxie tisulară+acidoză metabolică Sindroamele fiziopatologice din TT 1. S. de compresiune – generat de epanşamentele endoT (pneumo / hemotorax / mixte, mediastinale / pericardice) / H Diafragm. colabare pulmonară + balans mediastinal / tamponadă cardiacă 2. S. de perete (volet) mobil – Fr. costale multiple / etaj. volet mobil / semi R paradoxală, aer pendular, balans M →↓ s. hematoză’ + hiperpresiune eT I. cardioresp. Acută 3. S. de obstrucţie traheo-bronşică: cercul vicios Cournard hipersecreţie + sânge atelectazie hipoxie HTP h 4. S. de detresă respiratorie acută (P. de soc) 5. S HE şi AB + S toxiinfecţios Forme clinice Contuzii T 1. parietoT: - compresia toracică (sdr. Morestin) - CT simplă - CT cu fracturi costale unice/multiple - voletul costal - CT cu revărsate pleurale (P,H,HPTx) 2. CT cu leziuni pulmonare (C/ruptură P) Plăgi T: penetrante / nepenetrante, pleurale / pulmonare T Traheobronşice T cordului şi vaselor mari T esofagului şi diafragmului (rupturi / plăgi)

Transcript of TRAUMATISMELE TORACICE - umfiasi.ro de Medicina... · TT inchise (contuzii) cu leziuni parietale...

Page 1: TRAUMATISMELE TORACICE - umfiasi.ro de Medicina... · TT inchise (contuzii) cu leziuni parietale şi/sau viscerale 2. TT deschise (plăgi) cu leziuni parietale şi/sau viscerale 3.

1

TTRRAAUUMMAATTIISSMMEELLEE TTOORRAACCIICCEE

DDEEFFIINNIIŢŢIIEE.. AAnnssaammbblluull lleezziiuunniilloorr ppaarriieettoo--eennddoottoorraacciiccee pprroodduussee îînn uurrmmaa aaccţţiiuunniiii uunnoorr aaggeennţţiittrraauummaattiiccii ccee ddeeccllaannşşeeaazzăă oo ccaassccaaddăă ffiizziiooppaattoollooggiiccăă ppootteennţţiiaall lleettaallăă..

CCLLAASSIIFFIICCAARREE..aa.. AANNAATTOOMMOO--CCLLIINNIICCĂĂ

11.. TTTT iinncchhiissee ((ccoonnttuuzziiii)) ccuu lleezziiuunnii ppaarriieettaallee şşii//ssaauu vviisscceerraallee22.. TTTT ddeesscchhiissee ((ppllăăggii)) ccuu lleezziiuunnii ppaarriieettaallee şşii//ssaauu vviisscceerraallee33.. TTTT aassoocciiaattee llaa ppoolliittrraauummaattiizzaaţţii

bb.. EETTIIOOPPAATTOOGGEENNIICCĂĂ (( VVEEZZII TTrr..AAbbddoomm..))cc.. FFIIZZIIOOPPAATTOOLLOOGGIICCĂĂ

•• TTTT ssiimmppllee•• TTTT ccuu aaffeeccttaarreeaa ffuunnccţţiiiilloorr vviittaallee•• TTTT lleettaallee

FFIIZZIIOOPPAATTOOLLOOGGIIEEAAggrreessiiuunneeaa ttoorraacciiccăă == hhiippooxxeemmiiee++hhiippoovvoolleemmiiee++iinnssuuffiicciieennţţăă ccaarrddiiaaccăă==hhiippooxxiiee ttiissuullaarrăă++aacciiddoozzăă

mmeettaabboolliiccăă

SSiinnddrrooaammeellee ffiizziiooppaattoollooggiiccee ddiinn TTTT11.. SS.. ddee ccoommpprreessiiuunnee –– ggeenneerraatt ddee eeppaannşşaammeenntteellee eennddooTT((ppnneeuummoo // hheemmoottoorraaxx // mmiixxttee,, mmeeddiiaassttiinnaallee // ppeerriiccaarrddiiccee)) // HH DDiiaaffrraaggmm..→→ ccoollaabbaarree ppuullmmoonnaarrăă ++ bbaallaannss mmeeddiiaassttiinnaall // ttaammppoonnaaddăă ccaarrddiiaaccăă

22.. SS.. ddee ppeerreettee ((vvoolleett)) mmoobbiill –– FFrr.. ccoossttaallee mmuullttiippllee // eettaajj.. →→ vvoolleett mmoobbiill // sseemmii →→ RR ppaarraaddooxxaallăă,, aaeerrppeenndduullaarr,, bbaallaannss MM →→ ↓↓ ss.. hheemmaattoozzăă’’ ++ hhiippeerrpprreessiiuunnee eeTT →→ II.. ccaarrddiioorreesspp.. AAccuuttăă

33.. SS.. ddee oobbssttrruuccţţiiee ttrraahheeoo--bbrroonnşşiiccăă:: cceerrccuull vviicciiooss CCoouurrnnaarrdd hhiippeerrsseeccrreeţţiiee ++ ssâânnggee→→ aatteelleeccttaazziiee →→ hhiippooxxiiee →→ HHTTPP →→hh

44.. SS.. ddee ddeettrreessăă rreessppiirraattoorriiee aaccuuttăă ((PP.. ddee ssoocc))

55.. SS HHEE şşii AABB ++ SS ttooxxiiiinnffeeccţţiioossFFoorrmmee cclliinniiccee•• CCoonnttuuzziiii TT 11.. ppaarriieettooTT:: -- ccoommpprreessiiaa ttoorraacciiccăă ((ssddrr.. MMoorreessttiinn))

-- CCTT ssiimmppllăă-- CCTT ccuu ffrraaccttuurrii ccoossttaallee uunniiccee//mmuullttiippllee-- vvoolleettuull ccoossttaall-- CCTT ccuu rreevvăărrssaattee pplleeuurraallee ((PP,,HH,,HHPPTTxx))

22.. CCTT ccuu lleezziiuunnii ppuullmmoonnaarree ((CC//rruuppttuurrăă PP))

•• PPllăăggii TT:: ppeenneettrraannttee // nneeppeenneettrraannttee,, pplleeuurraallee // ppuullmmoonnaarree

•• TT TTrraahheeoobbrroonnşşiiccee

•• TT ccoorrdduulluuii şşii vvaasseelloorr mmaarrii

•• TT eessooffaagguulluuii şşii ddiiaaffrraaggmmuulluuii ((rruuppttuurrii // ppllăăggii))

Page 2: TRAUMATISMELE TORACICE - umfiasi.ro de Medicina... · TT inchise (contuzii) cu leziuni parietale şi/sau viscerale 2. TT deschise (plăgi) cu leziuni parietale şi/sau viscerale 3.

2

CCLLIINNIICCAA TTTTAANNAAMMNNEEZZAA:: cciirrccuummssttaannţţee,, ttaarree,, ssiimmppttoommee ddee ddeebbuutt ((ddiissppnneeee,, ttuussee,, hheemmooppttiizziiee,, IIRRAA)),, pprriimm aajjuuttoorr aaccoorrddaattEExx.. OObbiieeccttiivv:: bbiillaannţţ lleezziioonnaall şşii ffuunnccţţiioonnaall rriigguurrooss

IInnssppeeccţţiiaa -- ss ggeenneerraallee:: ccoommăă,, ppaallooaarree//cciiaannoozzăă,, ttrraannsspp..rreeccii-- ss.. LLooccaallee:: cciiaannoozzaa // eeddeemm îînn ppeelleerriinnăă,, RR..ppaarraaddooxxaallăă,, eecchhiimmoozzee ccoonnjjuunnccttiivvaallee,, ppeetteeşşiiii,, hheemmooppttiizziiii,,jjuugguullaarree ttuurrggeesscceennttee,, eemmffiizzeemm ssuubbccuuttaannaatt,, mmooddiiffiiccăărrii aallee ffoorrmmeeii ttoorraacceelluuii,, mmaarrccaa ttrraauummaattiiccăă

((eecchhiimmoozzee,, hheemmaattooaammee,, ppllăăggii,, vvoolleettee)),,PPaallppaarree––ccrreeppiittaaţţiiii ggaazzooaassee//oossooaassee,, fflluuccttuueennţţăă,,dduurreerrii îînn ppuunncctt ffiixxPPeerrccuuţţiiaa––hhiippeerrssoonnoorriittaattee ttiimmppaanniiccăă,, mmaattiittaattee,, •• ŞŞ mmaattiittăăţţiiii ccaarrddiiaacceeAAssccuullttaaţţiiaa –– ssttrriiddoorr//wwhheeeezziinngg,, •• ««//aabboolliirreeaa mmuurrmmuurruulluuii vveezziiccuullaarr,, rraalluurrii bbrroonnşşiiccee,, ttrraauummaattooppnneeee,, •• ««// aabbsseennţţaa

zzgg.. ccaarrddiiaaccee,, zzgg.. HHAA

DDIIAAGGNNOOSSTTIICC•• IImmaaggiissttiicc:: 11.. RRgg // RRxx ttoorraacciiccăă -- ddiinnaammiiccaa ttoorraacciiccăă şşii DDff,, RReesspp.. ppaarraaddooxxaallăă,, ffrraaccttuurrii ccoossttaallee//sstteerrnnaallee,,ppnneeuummoo//hheemmoottoorraaxx,, ddeeppllaassaarree//bbaallaannss mmeeddiiaassttiinnaall,, HH DDff..,, ccoorrppii ssttrrăăiinnii,, ppnneeuummooppeerriitt..

22.. EEccooggrraaffiiaa –– lleezz aallee ccoorrdduulluuii//vvaasseelloorr mmaarrii,, mmeeddiiaassttiinnaallee,, DDff..33..TTAACC –– iiddeennttiiffiiccăă lleezziiuunnii ttrraahheeoobbrroonnşşiiccee,, ppuullmmoonnaarree,, mmeeddiiaassttiinnaallee şşii ccaarrddiioovvaassccuullaarree ccaa şşii lleezziiuunnii

aassoocciiaattee îînn ccaaddrruull ppoolliittrraauummaatt..44.. RRMMNN –– ffoolloossiittăă ddee eelleeccţţiiee iinn eevvaalluuaarreeaa lleezz.. vvaasscc.. şşii mmeeddiiaassttiinn55.. BBrroonnhhoossccooppiiaa,, eessooffaaggoossccooppiiaa,, ttoorraaccoossccooppiiaa vviiddeeoossccooppiiccăă..

•• PPuunnccţţiiaa -- pplleeuurraallăă eexxpplloorraattoorriiee//tteerraappeeuuttiiccăă-- eevviiddeennţţiiaazzăă pprreezzeennţţaa,, ttiippuull rreevvăărrssaattuulluuii ((ppnneeuummoo,, hheemmoo,, cchhiilloottoorraaxxssaauu mmiixxtt))

-- ppeerriiccaarrddiiccăă şşii ppeerriittoonneeaallăă•• EExxppll.. ffccţţ.. RReessppiirraattoorriiii ((ggaazzoommeettrriiee,, ssppiirroommeettrriiee)),, CC..VV..((EEKKGG,, mmoonniittoorriizzaarree PP,,TTAA,,DDCC))•• LLaabboorraattoorr:: hheemmaattoollooggiicc ((HHbb,, HHtt,, LL)),, bbiioocchhiimmiicc ((iioonnooggrraammăă,, RRAA,, gglliicceemmiiee,, uurreeee,, ccrreeaattiinniinnăă,, eettcc))

VOLET COSTAL MOBIL

Aer pendular Respiratie paradoxala Balans mediastinal

↓ Suprafata dehematoza

Ancombareacailor aeriene

Atelectaziipulmonare

↓ Returulvenos

HIPERCAPNIE↓ DEBITUL CARDIAC

HIPOXIE TISULARA

ACIDOZA METABOLICA

Page 3: TRAUMATISMELE TORACICE - umfiasi.ro de Medicina... · TT inchise (contuzii) cu leziuni parietale şi/sau viscerale 2. TT deschise (plăgi) cu leziuni parietale şi/sau viscerale 3.

3

Complicaţii-- SSiinnddrroommuull ddee ddeettrreessăă rreessppiirraattoorriiee aaccuuttăă((AARRDDSS))-- EEmmbboolliiaa ggaazzooaassăă ((ffiissttuullee bbrroonnhhoo--vvaassccuullaarree))-- AAtteelleeccttaazziiaa-- AArriittmmiiiillee ccaarrddiiaaccee-- TTrroommbbooeemmbboolliissmmuull-- IInnffeeccţţiiiillee-- HHeemmoottoorraaxxuull iinncchhiissttaatt-- EEmmppiieemmuull pplleeuurraall-- FFiissttuulleellee bbrroonnhhoopplleeuurraallee-- SStteennoozzeellee ttrraahheeoobbrroonnşşiiccee-- FFiissttuulleellee eessooffaaggiieennee ((ttrraahheeoo//bbrroonnhhooeessooffaaggiieennee))

TTrraattaammeenntt-- SSuussţţiinneerreeaa //pprrootteezzaarreeaa ffuunnccţţiiiilloorr vviittaallee-- TT aannttiiaallggiicc ((iivv,, iinnffiillttrraaţţiiii,, aannaallggoosseeddaarree))-- TT aannttiittuussiivvăă ((ccaallmmaannttee,, fflluuiiddiiffiiaannttee))-- AAnnttiibbiioopprrooffiillaaxxiiee-- FFiixxaarreeaa vvoolleetteelloorr ccoossttaallee ((eexxtteerrnn ssaauu pprriinn IIOOTT şşii vveennttiillaaţţiiee aassiissttaattăă ccuu pprreessiiuunnee ppoozziittiivvaa ccoonnttiinnuuăă))-- TTrraannssffoorrmmaarreeaa PPttoorraaxx ccuu ssuuppaappăă îînn PPttxx ddeesscchhiiss-- EEvvaaccuuaarree hheemmooppnneeuummoottoorraaxx şşii rreeeexxppaannssiiuunnee PP-- RReeeecchhiilliibbrraarree hheemmaattoollooggiiccăă şşii mmeettaabboolliiccăă-- TToorraaccoottoommiiaa şşii rreezzoollvvaarreeaa lleezziiuunniilloorr ppuullmmoonnaarree,, ttrraahheeoobbrroonnşşiiccee,, eessooffaaggiieennee ssaauu ccaarrddiioovvaassccuullaarree-- TToorraaccooffrreennoollaappaarroottoommiiaa pptt lleezziiuunniillee ddee ggrraanniiţţăă TTAA

TTRRAAUUMMAATTIISSMMEELLEE AABBDDOOMMIINNAALLEE

DDeeffiinniiţţiiee:: PPaarrttee aa aabbddoommeennuulluuii aaccuutt cchhiirruurrggiiccaall ccee iinncclluuddee ttoottaalliittaatteeaa lleezziiuunniilloorr ppaarriieettoo--vviisscceerraallee((oorrggaanniiccee // ffuunnccţţiioonnaallee)) ggeenneerraattee ddee aaccţţiiuunneeaa aaggeennţţiilloorr ttrraauummaattiiccii..

CCllaassiiffiiccaarree11.. CCaauuzzaa şşii ccoonnddiiţţiiiillee îînn ccaarree ss--aa pprroodduuss lleezziiuunneeaa ttrraauummaattiiccăă-- AAcccciiddeennttee ddee mmuunnccăă ((pprrooffeessiioonnaallee)):: iinndd..,, aaggiiccuull..,, ccoommeerrţţ,, ttrraannsspp-- AAcccc.. nneepprrooffeessiioonnaallee:: rruuttiieerree,, ddee ssttrraaddăă,, ddoommeessttiiccee,, ssppoorrttiivvee,,eettcc-- AAcccc pprreemmeeddiittaattee:: aaggrreessiiuunnii,, tteennttaattiivvee ddee ssuuiicciidd-- AAcccc îînn ccaaddrruull mmaarriilloorr ccaattaassttrrooffee:: ccuuttrreemmuurr,, uurraaggaannee,, vvuullccaannii,, eettcc-- AAcccc ddee rrăăzzbbooii22.. AAmmppllooaarreeaa lleezziiuunniilloorr ttrraauummaattiiccee::-- TTAA iizzoollaattee-- TTAA aassoocciiaattee:: ttoorraaccooaabbddoommiinnaallee ((4400%%)),, ccrraanniioovveerrtteebbrroommeedduullooaabbdd ((3300%%))ÎÎnn ccaaddrruull ppoolliittrraauummaatt VVEEZZII lleezz aabbdd –– 1100--1144%%,, cceeffaalliicc 7700%%,, ttoorraaccee((3300%%)),, MMII ((2200%%))

33.. PPrreezzeennţţaa //aabbsseennţţaa ssoolluuţţiieeii ddee ccoonnttiinnuuiittaattee

-- CCoonnttuuzziiii:: ppaarriieettaallee ((eecchhiimmoozzee,, hheemmaattooaammee)) ssii// vviisscceerraallee

-- PPllăăggii ((nneeppeenneettrraannttee,, ppeenneettrraannttee ssaauu ttrraannssffiixxiiaannttee))..

44.. MMeeccaanniissmmuull ddee aaccţţiiuunnee aa aaggeennttuulluuii vvuullnneerraanntt

Page 4: TRAUMATISMELE TORACICE - umfiasi.ro de Medicina... · TT inchise (contuzii) cu leziuni parietale şi/sau viscerale 2. TT deschise (plăgi) cu leziuni parietale şi/sau viscerale 3.

4

-- ddiirreecctt:: pprriinn lloovviirree ssaauu zzddrroobbiirree ((pprreessiiuunnee))

-- iinnddiirreecctt:: ccoonnttrraalloovviittuurrăă ssaauu eeffeecctt ddee ssuufflluu

-- ccoommpplleexx

55.. DDuuppăă ggrraadduull ddee uurrggeennţţăă îînn aassoocciieerriillee lleezziioonnaallee

-- IInnssuuffiicciieennţţaa ccaarrddiiaaccăă aaccuuttăă ((ssttoopp ccaarrddiiaacc))

-- IInnssuuffiicciieennţţaa rreessppiirraattoorriiee aaccuuttăă ((DDRRAA // ssttoopp RR))

-- PPllăăggiillee ccoorrdduulluuii şşii aa vvaasseelloorr mmaarrii

-- PPllăăggii aallee ppeeddiiccuulliilloorr vvaassccuullaarrii ssaauu ppllăăggii hheemmoorraaggiiccee aallee vviisscceerreelloorr

-- LLeezziiuunnii ccrraanniiooeenncceeffaalliiccee

-- LLeezziiuunnii aallee oorrggaanneelloorr ccaavviittaarree..

CClliinniiccaa TTAA:: ffccţţ vviittaallee,, ccoonnssttiieennţţăă,, rraappiidd bbiillaannţţ lleezz..AAnnaammnneezzaa:: -- nnaattuurraa şşii ppaarrttiiccuullaarriittăăţţiillee aaggeennttuulluuii vvuullnneerraanntt

-- ttiimmppuull ssccuurrss,, mmaanneevvrree ddee pprriimm aajjuuttoorr-- eexxtteerriioorriizzaarree ((hheemmaatteemmeezzăă,, mmeelleennăă)),, ttaarree

EExx oobbiieeccttiivv -- iinnssppeeccţţiiee:: mmaarrccăă ttrraauummaatt,, ddeeffoorrmmăărrii,, aassiimmeettrriiii-- ppaallppaarree:: îîmmppăăssttaarree,, ssddrr ddee iirriittaaţţiiee ppeerriittoonneeaallăă-- ppeerrccuuţţiiee:: mmaattiittaattee ddeeppllaassaabbiillăă,, ↑↑ ӨӨ ffiiccaatt && sspplliinnăă-- aassccuullttaaţţiiee:: ssiilleennţţiiuumm,, ssuufflluurrii vvaassccuullaarree

-- TTRR ssii TTVV:: mmeelleennăă,, rreeccttoorraaggiiii,, bboommbbaarreeaa DD,, eettcc-- ppuunnccţţiiee ppeerriitt:: ((--)) –– llaavvaajj ccuu 11--11,,55ll SSFF//rriinnggeerr ((++)) >>550000 lleeuuccoocciittee,,

>>2200000000 hheemmaattiiii // mmll == llaappaarroossccooppiiee //ttoommiiee eexxpplloorraattRReeppeettaatt llaa 1155--3300 mmiinn iinntteerrvvaall !!!!!!

DDiiaaggnnoossttiiccRRgg // RRxx aabbdd ppee ggooll:: ppnneeuummooppeerriittoonneeuu,, nn.. hhiiddrrooaaeerriiccee,, lleezz oossooaassee,, hhaalloouu ppeerriippaarreenncchhiimmaattooss,, şştteerrggeerreeaa uummbbrreeiippssooaass,, lleezz ccoossttaallee,, ddiiaaffrraaggmmaattiiccee,, pplleeuurrooppuullmmoonnaarree

EEccooggrraaffiiaa:: lleezziiuunnii ppaarreenncchhiimmaattooaassee,, rreevvăărrssaattee ppeerriittoonneeaallee,, hheemmaattooaammee ppaarriieettaallee//vviisscceerraallee

AArrtteerriiooggrraaffiiaa sseelleeccttiivvăă,, uurrooggrraaffiiaa,, TTAACC,, RRMMNN,, SSccBBiioouummoorraall:: HHbb,, HHTT,, LL,, aammiillaazzee,, TTGGPP,, ssuummaarr ddee uurriinnăă,, EE,, RRAAEECCGG,, eexx ccoommpplleemmeennttaarree

EExxaammeenneellee –– rreeppeettaattee şşii iinntteerrpprreettaattee îînn ddiinnaammiiccăă şşii ccoonntteexxtt cclliinniicc

MMaarriillee ssiinnddrrooaammee aallee AA aaccuutt TT☻☻SSooccuull ttrraauummaattiicc:: hhTTAA,, ttaahhiiccaarrddiiee,, ttaahhiippnneeee,, oolliigguurriiee☻☻SS ddee hheemmoorraaggiiee iinntteerrnnăă☻☻SS ddee iirriittaattiiee ppeerriittoonneeaallăă☻☻SS ddee ppaannccrreeaattiittăă aaccuuttăă ppoossttttrraauummaattiiccăă☻☻SS mmiixxttee ((ppeerriittoonniittiicc şşii hheemmoorraaggiicc))☻☻SS ppaarrttiiccuullaarree:: HH // PP îînn ddooii ttiimmppii

AAllggoorriittmm ddiiaaggnnoossttiicc pprreeooppeerraattoorr-- ssttaabbiilliirreeaa ssiinnddrroommuulluuii ddee aabbddoommeenn aaccuutt ppTT-- bbiillaannţţ lleezziioonnaall rriigguurrooss

Page 5: TRAUMATISMELE TORACICE - umfiasi.ro de Medicina... · TT inchise (contuzii) cu leziuni parietale şi/sau viscerale 2. TT deschise (plăgi) cu leziuni parietale şi/sau viscerale 3.

5

-- ssttaabbiilliirreeaa nneecceessiittăăţţiiii iinntteerrvveennţţiieeii cchh.. ddee uurrggeennţţăă-- oorriieennttaarreeaa sspprree oorrggaannuull pprreessuuppuuss lleezzaatt-- ssttaabbiilliirreeaa mmoommeennttuulluuii ooppeerraattoorr

PPrriinncciippiiii ddee ttrraattaammeenntt-- ttrraattaammeennttuull ssttăărriiii ddee şşoocc::-- aassppiirraaţţiiee nnaassooggaassttrriiccăă-- ccaallmmaarreeaa dduurreerriiii ((dduuppăă eexx ccoommpplleettăă))-- mmoonniittoorriizzaarree-- iinntteerrvveennţţiiee cchhiirruurrggiiccaallăă:: aabboorrdd,, eexxpplloorraarree,, ssaannccţţiioonnaarreeaa ssuurrsseeii ((hheemmoorraaggiiccee ssaauu ppeerriittoonniittiiccee)),, llaavvaajj,, ddrreennaajj