Traumatismele abdominale.doc

3
 Traumatismele abdominale Reprezintă leziunile provocate peretelui abdominal şi viscerelor abdomenului datorită acţiunii unor agenţi vulnerabili. Etiopatogenie Sunt pe primul loc în vederea gravităţii, pot fi politraumatisme şi sunt mai frecvente la bărbaţi. Ca circumstanţe avem: accidente rutiere, accidente de muncă, accidente casnice, accidente de sport +  joacă, catastro fe naturale, agr esiuni cu arme a lbe, de foc sau i mprovizate sinuc ideri. TIPURI E TR!U"!TI#"E $%&TU'II(E Sunt traumatisme abdominale închise, în care tegumentele sunt intacte şi nu au soluţie de continuitate cu eteriorul. Ca eemple avem: hematomul, echimoza, ruptura musculară, sau contuziile însoţite cu leziunile viscerale din peritonită. !n contuzii, agentul vulnerabil acţionează pe mai multe căi: ". percu)ie*  c#nd abdomenul este în mişcare şi agentul vulnerabil este în repaus sau vice versa. $. compresiune*  între cel puţin $ planuri dure , dintre care cel puţin unul trebuie să fie în mişcare. %. contralovitură* căderile de la h în picioare sau în şezut. &. suflul de eplozie*  curenţi de aer, apă. 'cestea produc leziuni prin următoarele mecanisme  pt viscere cavitare avem 'R%-IRE! (in te stin su bţ ir e c# nd es te pr ins între obiectul co nt ondent ş i co loana ve rt ebral ă), pt vi scerel e  parenchimatoas e avem şi 'R%-IRE! şi #"U(ERE!. *+-/- '*+ 0-SC+R+*1R C'0 -2'R+ S213'C*4 viscer relativ prote5at pt 6 are la etremităţile sale cele $ orificii(cardia, pilorul),  prin care se evacuează conţinutul în timpul impactului. 'gresiunile stomacului sunt reprezentate de: contuzii, plăgi. 717+/*4 este rar afectat de leziuni deoarece este un organ situat profund retroperitoneal. 'gresiunile care îl interesează sunt reprezentate de: contuzii, rupturi. -S8 3++/22+R* 9 sunt organele cu cele mai frecvente leziuni ale traumatismelor abdominale închisedeschise. 'gresiunile care interesează aceste structuri sunt reprezentate de : rupturi, plăgi, hematoame. C1*1/* 8 3+1R-*+ 9 au aceeaşi situaţie ca şi -S , cu contuzii , plăgi. 'cesta are o formă  particulară de leziun e , dată de eplozia colonului. R+C2*4beneficiază de patologii traumatice particulare(penetrare, intervenţii chirurgicale). *+-/-*+ '*+ 0-SC+R+*1R ;'R+/C<-3'21'S+ =-C'24 po ate fi sediul unor le zi uni tr au ma ti ce di n ga ma co nt uz ii lor sa u pl ăg il or , sa u a traumatismelor comp lee torac o4abd ominale. *ezi unile ficatului pot fi de pare nchi m, sau de  pedicul. "

Transcript of Traumatismele abdominale.doc

Traumatismele abdominale

Reprezint leziunile provocate peretelui abdominal i viscerelor abdomenului datorit aciunii unor ageni vulnerabili.

Etiopatogenie

Sunt pe primul loc n vederea gravitii, pot fi politraumatisme i sunt mai frecvente la brbai. Ca circumstane avem: accidente rutiere, accidente de munc, accidente casnice, accidente de sport + joac, catastrofe naturale, agresiuni cu arme albe, de foc sau improvizate sinucideri.

TIPURI DE TRAUMATISME

CONTUZIILE

Sunt traumatisme abdominale nchise, n care tegumentele sunt intacte i nu au soluie de continuitate cu exteriorul. Ca exemple avem: hematomul, echimoza, ruptura muscular, sau contuziile nsoite cu leziunile viscerale din peritonit.

n contuzii, agentul vulnerabil acioneaz pe mai multe ci:

1. percuie- cnd abdomenul este n micare i agentul vulnerabil este n repaus sau vice versa.

2. compresiune- ntre cel puin 2 planuri dure , dintre care cel puin unul trebuie s fie n micare.

3. contralovitur- cderile de la h n picioare sau n ezut.

4. suflul de explozie- cureni de aer, ap.

Acestea produc leziuni prin urmtoarele mecanisme : pt viscere cavitare avem ZDROBIREA (intestin subire cnd este prins ntre obiectul contondent i coloana vertebral), pt viscerele parenchimatoase avem i ZDROBIREA i SMULGEREA.

LEZIUNI ALE VISCERELOR CAVITARE

STOMACUL- viscer relativ protejat pt k are la extremitile sale cele 2 orificii(cardia, pilorul), prin care se evacueaz coninutul n timpul impactului. Agresiunile stomacului sunt reprezentate de: contuzii, plgi.

DUODENUL- este rar afectat de leziuni deoarece este un organ situat profund retroperitoneal. Agresiunile care l intereseaz sunt reprezentate de: contuzii, rupturi.

IS+ MEZENTTERUL sunt organele cu cele mai frecvente leziuni ale traumatismelor abdominale nchise/deschise. Agresiunile care intereseaz aceste structuri sunt reprezentate de : rupturi, plgi, hematoame.

COLONUL + MEZOURILE au aceeai situaie ca i IS , cu contuzii , plgi. Acesta are o form particular de leziune , dat de explozia colonului. RECTUL-beneficiaz de patologii traumatice particulare(penetrare, intervenii chirurgicale).

LEZIUNILE ALE VISCERELOR PARENCHIMATOASE

FICAT- poate fi sediul unor leziuni traumatice din gama contuziilor sau plgilor, sau a traumatismelor complexe toraco-abdominale. Leziunile ficatului pot fi de parenchim, sau de pedicul.

SPLINA- poate fi lezat att n traumatisme abdominale (contuzii, plgi), ct i ale regiunilor adiacente(regiunea lombar, toracic). Ea poate suferi rupturi, hematoame, smulgere de pedicul splenic.

Examenul clinic

nainte de toate trebuie s verificm funciile vitale (puls, TA, respiraie), starea de contien, examinarea celorlalte segmente ale corpului.

ANAMNEZA- dak se poate.

Timpul scurs de la momentul traumatismului pn la examinare.

Natura agentului cauzant, cum a acionat acesta.

Poziia corpului n momentul impactului.

Dak avea afeciuni preexistente naintea impactului(ciroz, splenomegalie, chist hidatic).

Dak era femeie cu sarcin.

Pierderile de snge i modalitile(hematemez, rectoragie, hematurie).

Caracteristicile durerii(localizare, intensitate, iradiere).

O situaie special o avem la copii foarte mici, la persoanele surdo-mute, stare de ebrietate.

EXAMENUL CLINIC AL PACIENTULUI CU CONTUZIE

Prima dat se dezbrac pacientul complet, se poziioneaz n decubit dorsal cu membrele inferioare uor flectate.

La inspecie urmrim culoarea tegumentului i a patului unghial, respiraia(frecven + amplitudine), regiunile vecine ale de unde s-a produc traumatismul.

La palpare ne intereseaz temperatura, elasticitatea , umiditatea tegumentelor. De exemplu un pacient care are tegumentele sudorate reci, cu paloare, acela este ocat. Ne mai intereseaz dak pacientul mai prezint aprare muscular, ceea ce nseamn k are o iritaie peritoneal dat de leziunea unui organ cavitar sau parenchimatos.

La percuie , dak este dureroas atunci avem semnul Mandel , care exprim iritaie peritoneal. Dak dispare matitatea hepatic atunci avem leziune de organ cavitar. Dak matitatea este deplasabil pe flancuri , atunci avem un revrsat peritoneal.

La auscultaie, auzim anse intestinale.

La tueul rectal /vaginal poate evidenia hematoame, echimoze, pierderi de snge.

EXAMENUL CLINIC AL PACIENTULUI CU PLAG

Inspecia aduce informaii asupra locului de intrare/ieire (orificiul de intrare, cel de ieire). Dak agentul vulnerant a penetrat astfel nct exist un orificiu i de ieire, ne imaginm linia care identific aa zile structuri i organe interesate. Ne mai intereseaz dak prin plag se scurge snge i ce conine.

Explorri paraclinice n traumatisme

Grupa sangvin i Rh.

HLG, Ht, Hb, E

Exam sumar urin

Ureea, creatinin, glicemie

Rx toraco-abd

CT

Puncia peritoneal la nevoie.

PAGE 2