Tratatele Constituie Uan Dintre Cele Mai Importante

7/25/2019 Tratatele Constituie Uan Dintre Cele Mai Importante

1/19

Universitatea de stat din Republica Moldova

Faculdatea de Drept

Departamentul Drept International Si European Public

Curs de Drept International Public

Lucru individual

Tema: Dreptul tratatelor internationale ca ramura de drept international public

A efectuat:

Studentul grupei 211

Perju Serghei

A examinat:

Profesor universitar Doctor in drept

Osmochescu Nicolae

Chisinau 2015

1


2/19

Cuprins:

Introducere !

"ratatul si ce repre#inta el $

Acte care nu creea#a relatii legal obligatorii %

Alte circumstante atipice pentru un tratat care crea#a obligatii legale %

Acte legal obligatorii in dreptul national &

Acte care dau nastere dreptului cutumiar '

Conventia de la (iena privind Dreptul "ratatelor 1)*) '

Definitii si excluderi+exceptii, '

Conventia de la (iena si dreptul cutumiar '

Initierea tratatelor )

Autoritatea in drept de a inc-eia tratate )

.odalitati de aprobare si de intrare in vigoare a tratatelor 11

Scopul unei obligatii legale 12

/egulile fundamental 12

/e#ervele 12

Implementarea tratatelor internationale in /epublica .oldova 1%

Conclu#ie 1'

0ibliografie 1)

2


3/19

Introducere

Prin Dreptul "ratatelor Internationale intelegem o ramura de DIP desinestatatoare o ramuracodificata formata dintrun sistem de principii speciale si norme de drept international cereglementea#a procesu de negociere inc-eere executare si incetare a efectelor tratatelorinternationale inc-eeate intre 2 sau mai multe state in ba#a unui acord de vointa uridicopolitic a

2 sau mai multe state prin care acesteasi asuma in ba#a de reciprocitate anumite angaamenteinternationale si drepturi ce corespund acestor angaamente se obliga sa respecte in conformitatecu principiul Pacta sunt Servanta in ca# de necesitate se obliga sa raspunda pentru nerespectarealor3

4umele de drept al tratatelor este dat acelei parti a dreptului international care se ocupa deregulile procedurale care guvernea#a utili#area tratatelor ca i#vor de drept international3Dreptultratatelor abordea#a o mare varietate de probleme3Exista legi care reglementea#a folosirea forteiinterpretarea sau anularea re#ervelor+ fiind exceptii de la obligatiile specifice ale unui tratat3,silegatura dintre un tratat si o cutuma3

In realitate desi tratatul este mecanismul prin intermediul caruia sunt re#olvate multe dintreproblemele dreptului international si este in interesul fiecarui stat sa existe un cod legal stabil sigur si clar care sa reglemente#e existenta acestora3Aceasta nevoie pentru siguranta claritateeste motivul primordial pentru care Comisia de Drept International a facut eforturi mari sa cree#eun cod de drept al tratatelor care sa poata fi transformat intrun tratat multilateral3Astfel o mare

parte din dreptul tratatelor este repre#entat de un tratat sustinut de o cutuma3

5na dintre cele mai evidente trasaturi ale dreptului tratatelor este ca presupune ca regulilesimilare pot fi aplicate in ca#ul oricarui tip de tratat indifferent de natura acestuia3"otusi asa cumsa mai aratat1tratatul are de asemenea o varietate de functii in sistemul legal internationaldecise presupune ca acelasi tip de reguli se aplica oricarui gen de tratat3Deci un tratat careacorda+transfera, un titlu unui teritoriu2 un tratat stabilind granita internationala! si un tratatmultilateral care codifica intreaga arie a dreptului international$sunt toate reglementate dupaacelasi set de reguli3In timp ce aceasta uniformitate are avantaele sale nu este neaparatrecomandabil ca de exemplu tratatele care reglementea#a problema frontierelor sa trate#e inacelasi mod comertul3 Aceasta este motivul pentru caretratatul si dreptul cutumiar care seinterferea#a in 6dreptul tratatelor7 nu sunt intotdeauna absolute sau fixe3Asa cum vom vedeaConventia de la (iena pentru Dreptul "ratatelor este c-iar flexibila in sensul ca adesea va folosi

prevederile particulare ale unui tratat pentru a permite partilor tratatului sa fie de accord samodifice sa sc-imbe sau sa excluda reguli 8standard9din dreptul tratatelor3acest lucru cel putin

1 .c4air 11 0il 1;;

2 Acordul din 1)'$ Anglia vs3 C-ina in privinta


4/19

da posibilitatea9 legii tratat9aplicabila diferitelor parti sa poata fi sc-imbata partial pentru a seadapta unei probleme anume3

Tratatul si ce repreinta el

Inainte de a examina dreptul tratatelor in detaliu trebuie sa intelegem ce este un tratat3Ingeneral un tratat poate fi privit ca un accord care obliga in mod legal creat in mod expres decatre si intre doua sau mai multe subiecte de drept international care sunt recunoscute ca avandcapacitatea de a crea tratate3 5n tratat este un instrument guvernat de dreptul international si careodata intrat in vigoare obliga partile in mod legal la respectarea obligatiilor asumate de dreptinternational3In acest sens un tratat crea#a drepturi si obligatii distincte de acelea care provin dindreptul national al oricarui stat3Evident marea maoritate a tratatelor sunt inc-eiate intre state darsunt multe exemple si de alte subiecte de drept international cum ar fi organi#atiileinternationale care pot inc-eia tratate fie intre ele fie cu alte state%3

4u exista cerinte formale obligatorii care sa trebuiasca indeplinite pentru a lua fiinta desiConventia de la (iena pentru Dreptul "ratatelor 1)*) preci#ea#a ca se aplica numai tratatelor informa scrisa*3Conform dreptului international general tratatele pot fi orale cuprinse intrundocument scris sau mai multe3La fel un tratat poate i#vori din deliberarile unei conferinteinternatioanale a negocierilor directe bilaterale sau discutii neformale guvernamentale dintrunsc-imb de note sau de scrisori sau pe alte cai pe care partile le pot allege3In ca#ul privindDelimitarea .aritima si "eritoriala intre 0a-rain si >atar 1)$$ problema sa ridicat in sensul ca0a-rainul a sustinut ca o intalnire inregistrata cu >atarul nu constituie un tratat de dreptinternational3Curtea a considerat in mod diferit ca exista un tratat si a notat ca Art32 al Conventieide la (iena privind Dreptul "ratatelor1)*) nu defineste ce anume constituie un tratat si ca

problema ar trebui udecata in mod obiectiv3

Este de asemenea evident ca nu exista un set de reglementari pentru un 6tratat73 Conventia Ligii4atiunilor Conventia pentru /elatii Diplomatice de la (iena Carta natiunilor 5nite StatutulCurtii Internationale de ?ustitie Actul 5nic European si protocolul 1 al Conventiei de la @eneva

pentru Protearea (ictimelor Conflictelor Armate Internationale sunt toate tratate de dreptinternational3 Pentru a crea un accord valid si obligatoriu pentru parti acestea trebuie sa nuaduca vreun beneficiu reciproc sau promisiune contractuala 35n tratat poate crea drepturi sau

obligatii doar pentru una din parti3 De exemplu una dintre partile Acordului dintre Angliei siC-ina a reali#at un transfer de teritoriu strain al Angliei catre C-ina fara nici o compensatiemateriala sau alt uid pro uo3In conclu#ie modalitatea in care acordul este formulat si numeledat acestuia de catre parti este irrelevant3actul va costitui un tratat atata timp cat este existadorinta de a fi considerat legal obligatoriu in sensul crearii de drepturi si obligatii puse inaplicare sub dreptul international si acest lucru trebuie privit obiectiv in conformitate cu natura sicontinutul acordului si cu circumstantele in care acesta a fost inc-eiat3

5 Acordul 4atiunilor 5nite din cadrul acestora si cu S5A din 1)$&

6 Art3 2 Conventia de la (iena 1)*)

4


5/19

!cte care nu creeaa relatii le"al obli"atorii

Pentru ca un tratat sa fie creat este clar ca partile trebuie sa aiba intentia de a crea drepturi siobligatii care trebuie respectate conform dreptului international 3Aceasta este o preconditie vitalapentru formarea tratatelor avand in vedere ca dreptul international nu stipulea#a nici un fel de

reguli pentru crearea acestora3 De exemplu comunicarile reali#ate la sfarsitul intrunirilorsummit declaratiile de politica comuna a membrilor organi#atiilor regionale si corespondentadiplomatica generala nu vor constitui tratate coercitive3La fel se intampla in ca#ul re#olutiilor

Adunarii @enerale3 .ai mult este posibil ca statele sa inc-eie un accord mai complex inclu#andproceduri formale pentru o actiune viitoare fara a face apel la un tratat legal obligatoriu 3Acesta a

fost de exemplu ca#ul Actului Binal al Conferintei pentru Securitate si Cooperare in Europa1)&%& care nu sa intentionat a avea efectul unui tratat conform dreptului international dar a datnastere unui intreg set de proceduri formale si institutii35n indiciu util pentru a stabili daca un

accord constituie un tratat sau nu este daca acesta este inregistrat in Art31;2 al Cartei 4atiunilor5nite3 "otusi este nevoie de prudenta in ceea ce priveste considerarea acestui indiciu pentru caSecretariatul 4atiunilor 5nite va aceepta pentru inregistrare orice document considerat de unstat ca fiind tratat fara a determina daca acesta este statutul lui in dreptul international3La fel

neinregistrarea unui accord in Art31;2 nu inseamana ca acel accord nu poate repre#enta un tratatde drept international3

!lte circumstante atipice pentru un tratat #care creaa obli"atii le"ale

In forma sa obisnuita tratatul implica un acord obligatoriu intre doua sau mai multe subiectede drept international dar este de necontestat ca statele in special isi pot asuma obligatii

preva#ute de dreptul international si pe alte consideratii decat tratatele35rmatoarele exempleilustrea#a felul in care statele isi asuma obligatii specifice de drept international in circumstantecare pot fi usor confundate cu crearea unui tratat dar in realitate implica situatii legale distincte3

Declaratii conform Art3 !*+2,al Statutului CI?

In capitolul ) mecanismul preva#ut al Statutului CI?'prin care statele isi pot da unilateralacceptul in avans pentru urisdictia CI? este discutat in detaliu3Problema este daca acestedeclaratii de acceptare conform unui sistem optional pot fi privite ca tratate3Asa cum se vavedea legatura consensuala creata de depunerea declaratiilor are efect legal deplin si crea#aobligatii legale intre statele care fac asemenea declaratii indiferent de procesu in cadrul caruia sau facut3In acest sens sunt similare tratatelor iar in ca#ul 4icaragua vs3 S5A 1)'$ CI? a indicat

7 Declaratia de la


6/19

ca statele nusi pot retrage declaratiile facute)fara o notificare re#onabila prin analogiecucerinta buneicredinte din dreptul tratatelor3

In ca#ul 4icaraguapare sa sugere#e ca declaratiile conform sistemului optional sunt privite catratate de drept international3Acest lucru nu tine seama de faptele ca asemenea declaratii suntacte unilaterale nu ca tratatele care sunt bilaterale sau multilaterale3 declaratie obligatorie

ramane voluntara in sensul ca poate fi terminata in mod unilateral potrivit termenilor sai fara aatrage responsabilitate internationala indifferent de dorintele celuilat stat30ineinteles declaratiile

pot fi subiectul unor reguli similare in continut cu cele aplicabile tratatelor3+Ca#ul 4icaragua,3dar asta nu le transforma in tratate de drept3

Declaratiile unilaterale

problema importanta pentru dreptul international este daca declaratiile unilaterale ale unuistat pot da nastere unor obligatii legale internationale3In ca#ul @roenlanda de Est 1))!.inisterul Extern al 4orvegiei a declarat intro discutie cu Ambasadorul dane# ca 4orvegia nar

trebui sa aiba probleme in privinta respectarii cerintei dane#e de suveranitate asupra @roenlandeide Est 3Cand aceasta problema a aparut in fata CI? Danemarca a sustinut ca declaratia eraobligatorie pentru 4orvegia si prevenea orice obiectie fata de cererea dane#a3 .aoritatea Curtiia decis ca declaratia nu ec-ivala cu o recunoastere a suveranitatii dane#e dar repre#enta unangaament legal obligatoriu de a se abtine de la ocuparea @roenlandei3Acest lucru sugerea#a cadeclaratiile unilaterale pot crea obligatii legale pentru un stat3Din pacateproblema este departede a fi clara pentru ca Curtea in acest ca# a considerat declaratia norvegiana ca fiind data insc-imbul angaamentului dane# de a nu se opune pretentiei 4orvegiei asupra Spint#bergen3 Dacaaceasta este interpretarea corecta atunci nu re#ulta nici o obligatie legala dintro declaratie

unilaterala F4orvegia si Danemarca par sa fi avut un tratat oral obligatoriu in modul normal3 "otusi deci#iile udiciare de mai tar#iu au clarificat intro oarecare masura problema si inca#ul "estelor 4ucleare + Australia v3 Branta 4oua Geelanda v3 Branta, 1)&$ Curtea aconfirmat ca declaratiile unilaterale ale statelor pot deveni legal obligatorii in anumitecircumstante3Esenta acestui ca# era ca Australia si 4oua Geelanda aveau o reclamatie impotrivaBrantei pentru testele nucleare din atmosfera desfasurate de aceasta in Pacificul de Sud3 Inaintede audiere presedintele france# si ministrul de externe au facut o serie de declaratii din carereiesea clar ca Branta va inceta cu testele in atmosfera iar Curtea a considerat in maoritatea sa ca6 este un fapt recunoscut ca declaratiile facute prin acte unilaterale privind situatii de fapt sau de

drept pot avea efectul crearii unor obligatii legale37 Deci daca aceasta este intentia unui statatunci cand face o declaratie unilaterala ca aceasta sa devina obligatorie este sufficient pentru aI se conferi caracterul unei obligatii legale3.ai mult opinia maoritara arata clar ca nu stenecesar uid pro uo nici acceptarea replica sau reactia oricarui alt stat3 Este sufficient cadeclaratia sa fie facuta publica cu intentia de a fi obligatorie fie in forma scrisa sau orala3

Aceasta deci#ie a fost criticata pe motive ca dovada existentei unei asemenea reguli de dreptdespre obligativitatea declaratiilor unilaterale nu era clara asa cum Curtea a sugerat3Pe de alta

partenu exista nici o dovada ca statele au devenit precaute in procedura declaratiilor sau a

9 Art3 !*+2,3al Statutului CI?

6


7/19

-otararilor publice din cau#a temerii ca se vor obliga pe viitor si poate ca impactul practic-otararii Curtii a fost exagerat3Curtea a aratat clar ca vor fi necesare dove#i evidente inainte cadeclaratiile unilaterale sa aiba effect obligatoriu si mai mult ca orice declaratiecare varestrictiona suveranitatea sau libertatea unui stat trebuie privita cu o precautie deosebita3In ca#ul"estelor 4ucleare a fost semnificativ faptul ca declaratiile Brantei au fost facute in momentul in

care aceasta era subiectul unei actiuni in ustitie3Ca urmare in ca#ul Disputa Brontierei +0urinaBaso v3 .ali, plenul Curtii a confirmat posibilitatea ca declaratiile unilaterale sa cree#e obligatiilegale dar a averti#at ca acest lucru ar trebui sa aiba loc numai cand exista dove#i clare ca este ointentie de a fi legal obligatorii3In acest ca# o promisiune facuta de seful statului .alian nu aindeplinit conditiile din moment ce a fost facuta in cadrul unor negocieri bilaterale si nu intruncontext mai larg ca si in ca#ul "estelor 4ucleare3 La fel in ca#ul Aplicarii conventiei pentruPedepsirea si Prevenirea Crimelor de @enocid +0osnia si


8/19

contracte concesionare pot fi privite ca 6internationali#ate7 astfel ca drepturile si obligatiile caredecurg din ele sunt calau#ite de principiile dreptului international3Daca contractul are aceastaforma este un accord care are effect in dreptul international si ar trebui privit ca pe un tratat3Decieste un tratat inc-eiat intre un stat si o companie ultima avand capacitatea de a inc-eia un tratatin scopurile precise cuprinse de acel accord3Cu alte cuvinte esenta unui tratat nu este identitatea

partilor ci esenta obligatiilor create si dreptul care le guvernea#a3

!cte care dau nastere dreptului cutumiar

Cel mai evident exemplu este participarea statelor la discutii si apoi votul care duce la adoptareaunei re#olutii a Adunarii @enerale a 4atiunilor 5nite3"otusi nu trebuie uitat faptul ca practicastatului care poate include si adoptarea re#olutiilor Adunarii poate da nastere normelor de drept

cutumiar3In acest sens foarte general toate activitatile statelor pe plan international pot aveasemnificatii legale3Actele care nu pot sa dea nastere unor obligatii legale pot contribui in celedin urma la formarea dreptului cutumiar3

Conventia de la $iena privind Dreptul Tratatelor# 1%&%

Conventia a fost adoptata de Conferinta de la (iena din 1)*) si a intrat in vigoare in Ianuarie1)';3 Conventia nu are efecte retroactive1; si deci nu se aplica tratatelor inc-eiate inainte deintrarea sa in vigoare si statelor care au devenit obligate de Conventia de la (iena in sine3

Pentru partile acesteia Conventia a stabilit multe probleme dificile dar la fel ca sin ca#ul

tuturor actelor care devin tratate multe din prevederile sale reflecta un compromis mai degrabadecat un principiu legal3In consecinta un numar de prevederi ale Conventiei sunt in moddeliberat flexibile si pot da nastere diferitelor reguli care sunt exprimate in tratatul la careConventia se aplica3Pe scurt Conventia este privita ca o incercare de success de a clarifica o ariede drept international care este vitala pentru functionarea intregului sistem legal3

De'initii si e(cluderi)e(ceptii*

Conventia de la (iena nu se aplica tuturor tratatelor internationale3 Conventia se aplica numaitratatelor intre state si numai tratatelor in forma scrisa guvernate de dreptul international311

Aceasta ultima excludere 6 guvernate de dreptul international7 are sensul ca un instrument legalnu poate fi privit ca tratat decat daca operea#a conform dreptului international3 "otusi tratateleinc-eiate intre state si alte personae uridice sau intre acestea singure sunt excluse din

prevederile Conventiei precum sunt si tratatele orale3 Conventie separata se aplica in ca#ulacestora3 De asemenea Conventia de la (iena nu se ocupa de succesiunea statelor la inc-eiereatratatelor pentru aceasta exista de asemenea o alta Conventie3Daca niste organi#atii nonstatalesunt parti la un tratat multilateral relatiile dintre state conform acelui tratat multilateral vor fi

10 Art $ Conventia de la (iena3

11 Art3 1 si 2 Conventia de la (iena3

8


9/19

guvernate de Conventia de la (iena31)*)+art!,3si Conventia din 1)'* a "ratatelor intrergani#atiile Internationale+ art3&!,3 Cu alte cuvinte faptul ca nonstatele sunt parti la tratat nuimpiedica aplicarea Conventiei de la (iena acelui tratat pentru statele care acceptaseraConventia de la (iena3

Conventia de la $iena si dreptul cutumiar

Ca si in ca#ul tratatelor Conventia de la (iena reglementea#a doar relatiile dintre acele statecare sunt parti la Conventie3In acest sens dreptul tratatelor asa cum reieise din Conventie seaplica doar relatiilor legale dintre state conforme unui tratat ic-eiat dupa intrarea in vigoare aConventiei si cand statele sunt parti la Conventie3Cat pentru celelalte state +si tratate,guvernea#a regulile dreptului cutumiar international3 "otusi acest lucru nu inseamna ca non

partile la Conventie neaparat vor avea obligatii legale diferite in legatura cu aplicarea siinterpretarea tratatelor3Conventia de la (iena a grabit formarea unui nou drept cutumiar intermini similari prevederilor Conventiei sau c-iar a codificat dreptul cutumiar existent3

/elatia exacta dintre Conventia de la (iena si dreptul cutumiar international este o problemacontroversata pentru ca este dificil sa identifici prJcis acele prevederi ale Conventiei care fac

parte si din dreptul cutumiar si inca mai dificil sa determini dac o prevedere era dJK parte adreptului cutumiar inainte de Conventie sau face parte doar acum datorita nevoii de a exista in

practica impusa de Conventie3 Altfel spus numeroase -otarari ale CI? au clarificat opiniagenerala si urmatoarele aspecte sunt clare:

Coventia proteea#a aplicarea dreptului cutumiar international3 De aceea in Art3! si $ Conventia prevede ca nimic nu trebuie sa preintampine aplicarea regulilor stabilite de Conventietratatelor care nu se incadrea#a scopului Conventiei daca aceste reguli exista 6independent deConventie7 in cadrul dreptului cutumiar3 Aceste prevederi arata clar+ Art $!, ca Conventia de la(iena este in parte o codificare adreptului cutumiar international Fsi de aceea obligatiilespecifice for fi obligatorii pentru nonparti3 si in parte o de#voltare progresiva a aceluidrept3Desigur in timp acele parti ale Conventiei de la (iena care repre#entau o 8de#voltare

progresiva9 sau de#voltat c-iar in drept cutumiar3In

ca#ul piniei Consultative asupra Gidului Palestinian 2;;$ si ca#ul Privitor la Conventia dePrevenire si Pedepsire a Crimelor de @enocid+ 0osnia si


10/19

considera ca marea parte a materialului din aceasta Parte a Conventiei are legatura cu aspecteleprocedurale ale formarii unui tratat3 Din acest motiv aceasta este o parte unde multe dintrearticolele Conventiei sunt sc-itate in asa fel incat sa duca la o regula alternativa daca o asemenearegula a fost expres incorporata intrun tratat anume 3

!utoritatea in drept de a incheia tratate

Este o problema de drept national al fiecarui stat sa decida care entitate sau guvernare oficialaeste competenta sa inc-eie tratate internationale in numele sau3De exemplu in A4@ tratatelesunt inc-eiate de Coroana @uvernul din A4@ cu Prerogativa /egala si nu e nevoie sa fieratificate sau acceptate de Parlament + in afara ca#ului in care se prevede altfel,3 In S5A tratateleau nevoie de acordul a cel putin doua treimi a Senatului dar Presedintele poate inc-eia6acorduri executive 6+ care in dreptul international repre#inta tot tratate obligatorii, fara a finevoie sa consulte nici o alta institutie3

"rebuie reamintit ca acestea sunt prevederi de drept national si de obicei afectea#a validitatea

tratatului numai pe plan national3 Conform Art3$* al Conventiei un stat poate pretinde oincalcare a dreptului intern privind competenta de a crea tratate si acesta este un motiv deinvalidare a consimtamantului sau fata de tratatul international 8in afara ca#ului in care violarea afost manifestata si privea o regula de drept intern de importanta fundamentala93Cu alte cuvinte simpla neconformare cu dreptul national nu este suficienta pentru a invalida acordul statului fatade un tratat3Acest lucru se va intampla numai daca aceasta neconformare priveste 8 o regulafundamentala9 si se manifesta ca fiind 8evident fata de orice stat care este guvernatMinconformitate cu practica normala+Art$*+2,,3 Se pare ca dreptul international refu#a sa accepte oreclamatie de lipsa a acordului pe aceste motive c-iar sin cele mai cunoscute ca#uri3Deci daca

acordul este dat in numele unui stat de catre organul competent conform dreptului international atunci alte probleme sunt irelevante3Aceasta a fost po#itia adoptata de udecatorul


11/19

adopta tratate3 Conform Art3 ' acordul pentru un tratat este fara effect legal daca este dat de opersoana neautori#ata in afara ca#ului in care dupa aceea este confirmat de un stat3

Conventia deci stabileste regulile prin care trebuie sa determinam cine are competenta potrivitdreptului international sa inc-eie tratate care vor fi valide indifferent de po#itia dreptului national

pentru ca dreptul international este putin probabil sa invalide#e un tratat pe motive de

neconcordanta cu regulile dreptului intern3

Modalitati de aprobare si de intrare in vi"oare a tratatelor

Inainte ca un tratat sa poata crea obligatii legale pentru un stat doua conditii distincte trebuie

indeplinite3Prima este ca statul trebuie sa fie de accord sa se angae#e in acel tratat si a douaeste daca statul sia dat acordul la acesta nu inseamna ca tratatul devine automat obligatoriu3 (adevei automat obligatoriu daca tratatul a intrat in vigoare potrivit propriilor termeni3Din punctde vedere practic intrarea in vigoare Fdata la care incepe efectul legal al unui tratat de obicei areloc dupa o perioada de timp dupa ce partile care negocia#a siau dat acceptul3 De exemplu inianuarie 1)') peste 1;; de state au semnat Conventia pentru Legea .arilor dar acest tratat naintrat in vigoare decat in noiembrie 1))$ la un an dupa ce *; de state lau ratificat3 Acestea suntdoua etape diferite de acceptare a tratatelor ca instrumente legal obligatorii : acceptul si intrareain vigoare3

a,Acceptul 3 Art311 al Conventiei stipulea#a ca acceptul unui stat de a fi obligat printrun tratatpoate fi exprimat prin 6semnatura sc-imb de instrumente constituind tratate ratificareaacceptarea aprobarea sau aderarea sau orice alta modalitate aprobata37Evident prevederea estedesc-isa desi cuprinde cele mai utili#ate modalitati prin care un stat isi poate da acceptul la untratat3In Art3121& sunt pre#entate pe larg aceste modalitati3

/atificarea este un process prin care un stat isi confirma intentia de a fi legat printrun tratatcare anterior a fost semnat acordul neavand effect pana la ratificare3De obicei tratatul insusi vaindica daca semnatura sau ratificarea sunt modalitatile necesare pentru un accept si acest fapt

este recunoscut de Art312 si 1$3"otusi daca tratatul in sine nu face asemenea preci#ari atunci sepune problema daca este suficienta semnatura sau e nevoie de ratificare 3Conventia de la (ienatratea#a problema numai superficial aratand ca metoda potrivita de a da acceptul este referirea laintentia partilor iar daca repre#entantul unui stat declara ca semnatura este suficienta pentruratificare acest fapt are prioritate3 Dar maoritatea tratatelor preci#ea#a pasii exacti care trebuieurmati pentru a se da acceptul3Conventia privind dreptul .arilor de exemplu arata clar caratificarea si nu semnatura indica acceptul de a fi legat prin tratat3

Statele care nu participa la negocieri pentru inc-eierea unui tratat de obicei isi exprima acceptulprin 8ade#iune39+Art31%,3 .ai mult desi exista indoiala statele pot inc-eia un tratat care nu a

intrat inca in vigoare3

11


12/19

b, Intrarea in vigoare3 Conform Art32$ al Conventiei de la (iena un tratat intra in vigoare 8infelul si la data preva#uta sau cum statele au negociat93 De exemplu in ca#ul "ratatului privinddreptul .arilor din 1)'2 Conventia a intrat in vigoare un an mai tar#iu dupa depunerea celuideal *;lea tratat spre ratificare sau ade#iune in noiembrie 1))$ 12 ani dupa ce tratatul a fostfinali#at si propus pentru ratificare3 In aceste ca#uri cand tratatul nusi specifica regulile proprii

Art32$+2, al Conventiei de la (iena indica faptul ca tratatul va intra in vigoare de indata ceacceptul de a se obliga prin acesta a fost stabilita de catre toate statele negociatoare3

Conform Art3 1' un stat este legal obligat 8sa se abtina de la acte care ar afecta obiectul sauscopul tratatului 8in perioada dintre semnare si ratificare+daca este ceruta, pana se indica ca nuva fi parte la tratat si de asemenea in perioada dintre acordul de a fi obligat si intrarea in vigoarea tratatului prevede ca ultima nu trebuie amanata3 3in mod neustificat3 Daca ar fi asa arinsemna faptul ca un tratat devine legal obligatoriu de indata ce acordul a fost dat indifferent demomentul intrarii sale in vigoare3 In sc-imb tratatul contine o obligatie de a nu actiona +in moddeliberat, pentru a afecta scopul tratatului3Desi aceasta obligatie este esparata de tratatul in sine

nu exista ca#uri clare de violare a cestei obligatii de catre vreun stat3

Partea a 2a a Conventiei de la (iena da clar prioritate termenilor oricarui tratat care determinace reguli se vor aplica inc-eierii acestuia ca tratat legal obligatoriu3/egulile intrun tratat legatede intrarea in vigoare proprie nu pot fi considerate legal obligatorii conform acelui tratat3 Acestlucru se intampla pentru ca tratatul care le contine nu ar fi intrate inca in vigoare3Asemeneareguli sunt logic anterioare unui tratat si se pare ca validitatea lor este stavilita de actul semnariitratatului si participarea la negocierile care dau nastere unui tratat3

+copul unei obli"atii le"ale

Conventia de la (iena arata in mod clar in legatura cu scopul legal al unei obligatii ca statulaccepta aceste obligatii cand isi exprima in mod expres acordul sa se oblige prin acel tratat sicand tratul a intrat in vigoare3Aceste probleme sunt de natura procedurala pentru ca ne indicacum continutul unei obligatii dintrun tratat este aplicat unui ca# particular3"rebuie luate inconsiderare si regulile subiective asa cum arata doctrina us cogens3

Re"ulile 'undamentale

Art32* al Conventiei arata regulile fundamentale ale dreptului international3Deci 8orice tratatin vigoare este obligatoriu prin buna credinta asupra partilor si trebuie pus in aplicare cu buna

credinta de catre acestea39Aceasta este regula pacta sunt servanda care exprima esenta calitatiiobligatorii a tratatelor si fara de care nar putea functiona sistemul de drept al tratatelor3/egulaaceasta este una de drept cutumiar3La fel Art32& al Conventiei stipulea#a ca reguli de dreptnational nu pot fi invocate pentru nerespectarea unei obligatii dintrun tratat si acest lucru

proteea#a obiectivitatea validitatii dreptului international ca sstem de drept distinct fata delegile interne ale oricarui stat3Ca urmare nerespectarea unei obligatii legale dintrun tratatimplica responsabilitatea internationala3+Interpretarea ca#ului "ratatelor de Pace ca#ul 0arauluiDunarii , c-iar daca actul prin care se incalca tratatul este in conformitate sau ceruta de dreptulnational3

Reervele

12


13/19

In negocierile care dau nastere unui tratat bilateral cele doua state participante pot sa nu fie deaccord cu termenii specifici ai unui tratat care le obliga3Daca se intampla asa ele pot renegociatratatul pentru a aunge la un compromis sau pot abandona acel tratat 3 In tratatele multilaterale este putin probabil ca toate partile sa fie de acord cu toate prevederile si sa fie re#olvate toatede#acordurile prin sc-imbarea obiectului sau subiectului proiectului propus3 De aceea dreptul

international recunoaste ca statele pot devein parti lae unui tratat fara sa accepte toate prevederileacestuia3Acest lucru este reali#at prin 8re#ervele 9la un tratat iar efectul si validitatea acestora estecuprinsa in Conventia de la (iena3

/e#ervele pot fi privite ca declaratii unilaterale facute de un stat in momentul in care isi daacceptul de a fi obligat si care au scopul de a modifica sau exclude unele obligatii legale dintratat3In unele ca#uri re#ervele pot sa nu fie eficiente +nu pot exclude sau modifica oobligatie,pana nua fost acceptate partle tratatului dar aceasta nui modifica caracterul essentialde a fi unilateral3 Asa#isele 8declaratii interpretative9prin care un stat face o declaratie privitoarela momentul semnaturiietc nu sunt re#erve conforme Conventiei3Asemenea declaratii sunt

puncte de vedere ale unui stat cu privire la suiectul unui tratat mai degraba decat sa fie oincercare de derogare de la efectul legal deplin al prevederilor sale3Evident diferenta dintreasemenea declaratii si re#eve este foarte mica si va fi o problema de interpretare in fiecareca#+ca#ul AngloBrance# al Platoului Continental,3Comentariul @eneral al Comitetului

4atiunilor 5nite pentru Drepturile mului cu privire la efectul re#ervelor facute de ConventiaInternationala Pentru Drepturile Civile si Politice distinctia dintre reserve si declaratiileinterpretative ar trebui facute potrivit intentiei unui stat mai degraba decat forma unuiinstrument udiciar3Daca o declaratie indifferent de denumirea sa sau titlu se presupune aexclude sau modifica efectul legal al unui tratat in aplicarea sa de catre un stat constituie ore#erva3In mod contrar daca asanumitele reserve nu contin sensul prevederii perceput de catreun stat dar nu exclude sau modifica acea prevedere aplicata de catre stat nu pot fi consideratereserve3

Inaintea Conventiei de la (iena din 1)*) a existat un de#acord fata de efectul re#erveiacordului unui stat la un tratat multilateral3 Abordarea adoptata de practica Ligii 4atiunilor 5nitea fost aceea ca daca un stat face o re#erva la un tratat multilateral acea re#erva trebuie sa fieacceptata de toate celelalte parti la tratat3Daca nu se intampla asa atunci statul care a facutre#erva nu poate fi considerat ca parte la tratat nici c-iar daca restul statelor au acceptatre#erva3Aceasta regula de unanimitate a fost creata pentru a asigura integritatea si uniformitatea

unor obligatii cuprinse in tratatele multilaterale in special cele legate de probleme care necesitacrearea unui regim sigur si uniform3"otusi in practica altor state in special cele din 5niuneaPanAmericana o asemenea abordare a fost considerata rigida pentru ca excludea multe state dela inc-eierea unui tratat cand re#ervele lor aveau prea putina legatura cu scopul tratatului3 Aexistat astfel o tensiune intre mentinerea uniformitatii obligatiilor i#vorate din tratate siincuraarea unei participari cat mai largi la 8crearea legilor9c-iar si daca existau probleme la carenu puteau aunge la un accord3

In 1)%; cand cateva state au incercat sa faca reserve la Conventia pentru Prevenirea siPedepsirea Crimei de @enocid 1)$' Adunarea @enerala a cerut o pinie Consultativa CI?

pentru ca re#ervele sa aiba effect legal3In aceast ca# Curtea a fost solicitata sa aprecie#e daca unstat poate fi parte la un tratat multilateral sau c-iar daca a facut o re#erva care este contestata de

13


14/19

celelalte parti si care este efectul legal al unei reserve pentru acele state care au acceptat saurespins re#erva3 Curtea a decis cu maoriatate in favoarea abordarii PanAmericane35n stat poatefi considerat parte la tratat c-iar daca re#erva sa nu a fost acceptata de toate statele atata timp catacea re#erva este 8compatibila cu obiectul si scopul Conventiei93Pe de alta parte daca un statobiectea#a la re#erva unui alt stat se poate considera ca statul re#ervatar nu a fost parte la tratat3

Aceste consideratii au devenit subiectul unei reguli adoptate de Conventia de la (iena3Conventia prevede dupa cum urmea#a:

Conform Art3 1) un stat are dreptul sa faca re#erve la un tratat multilateral in afara ca#ului incare sunt inter#ise orice reserve sau este inter#isa re#erva care sa incercat sa se faca sau dacaaceasta este incompatibila cu obiectul sau scopul tratatului3 Ca urmare re#erva inter#isa nu areeffect legal si termenii tratatului la care acea re#erva face referire se aplica in toatalitate pentrutoate partile3Este ca si cum re#erva respectiva nar fi fost facuta3In Comentariul @eneral alComitetului pentru Drepturile mului sau identificat potentialele reserve la ConventiaInternationala pentru Drepturile mului care sunt inter#ise in acest ca# pentru ca re#ervelerespective incalcau reguli us cogens si re#erve le facute unor drepturi specifice proteate a carorincalcare ar fi incompatibila cu scopul si obiectul Conventiei3Lista poate fi extinsa demonstrandcum aceste reguli procedurale la adresa re#ervelor pot fi cruciale pentru asigurarea eficienteiunui tratat multilateral3 Astfel pentru unele tratate +de exemplu cele care proteea#a drepturileomului, unui stat I se poate cere sa accepte o intelegere ca o conditie de a fi parte la acel tratat3re#erva care respinge urisdictia obligatorie a unui tribunal care re#olva o disputa poate fi inanumite circumstante incompatibila cu scopul si obiectul tratatului3

Conform Art3 2;+1, o re#erva autori#ata expres prin tratat nu necesita acceptarea unui alt stat

parte +in afara ca#ului in care este preva#ut altfel,3 Statul re#ervatar este parte la tratat siobligatiile sale sunt modificate potrivit termenilor re#ervelor in relatiile cu celelalte parti3

Conform Art32;+2, daca re#erva este facuta de un numar restrans de state negociatoare siobligatiile tratatului urmea#a a fi acceptate in toatalitate de partle tratatului atunci re#ervanecesita aceptul din partea acelor state3Cu alte cuvinte pentru acele tratate care crea#a un setuniform de obligatii regula unanima are prioritate35n stat a caror reserve sunt acceptate de toatestatele este o parte la tratat in termenii re#evei pe cand un stat ale carui reserve este respinsa deun stat nu poate fi parte a celui tratat deloc3Ar trebui sa reiasa din istoricul negocierii daca aceltratat face parte din aceasta categorie speciala3 "ratatele multilaterale generale nu vor fi in mod

normal guvernate de aceste prevederi ci de cele din Art32;+$,3

Conform Art3 2;+!, o re#erva la un tratat care constituie un instrument al unei organi#atiiinternationale trebuie acceptata de un organ competent al acelei organi#atii inainte de avea uneffect legal3

Conform Art32;+$, daca re#erva nu este inter#isa sau expres permisa si tratatul multilateral nueste unul din ca#urile speciale atunci : Acceptarea re#ervei unui stat de catre alt stat inseamna catratatul multilateral intra in vigoare pentru toate partile sale3Deci daca Statul A face re#erva laConventia si Statul 0 o accepta Statul A si 0 sunt parti la Conventia in relatiile dintreele3"ratatul este in vigoare intre cele doua state asa cum a fost modificat pentru ambele parti decatre termenii re#ervei3+Art 21,3

14


15/19

/efu#ul re#ervei unui stat de catre alt stat nu impiedica intrarea in vigoare a tratatului atatpentru statul re#ervatar cat si pentru cel care a refu#at re#erva in afara ca#ului in care o dorintacontrara expres exprimata de catre statul protestatar 3

Deci daca un stat A face o re#erva la Conventia si statul 0 o respinge Conventia este invigoare atat pentru satul A cat si 0 atata timp cat statul 0 nu declara expres contrariul3 Acest fapt

are un sens mai larg decat in ca#ul @enocidului3In timp ce Conventia de la (iena respinge cuunanimitate regula per se prevede ca c-iar daca un stat obiectea#a la o re#erva tratatulmultilateral tot ramane in vigoare pentru acesta si statul re#ervatar3Cu alte cuvinte regulile Conventiei de la (iena incuraea#a puternic extinderea participarii latratatele multilaterale30inenteles daca statul protestatar a declarat ca nu considera statul re#ervatar ca parte la tratatatunci tratatul respective nu poate guverna relatiile dintre cele doua state3"ratatul nu va fi invigoare pentru parti desi va fi in vigoare pentru relatiile acestora cu alte state3 "otusidacaintrarea in vigoare a tratatului pentru cele doua state nu este obiectata de statul protestatar atunci tratatul va guverna relatiile lor inter se doar pe ba#a prevederilor potrivit carora 8re#erva

nu se aplica intre state dincolo de termenii acesteia39+Art321,3Aceasta ultima prevedere a starnitmulte controverse3

Exemplu:6In ceea ce priveste alu#ia la 6natiuni civili#ate6 ea probabil se refera la excludereaconsiderarii sistemelor legale 6primitive6 sau 6subde#voltate6 si nu se face prin aceasta referirela statutul economic sau politic al diferitelor state3Aceste aspecte sunt asta#i neesentiale si pot fiignorate123

Implementarea tratatelor internationale in Republica Moldova

Studiind prefata constitutie putem deduce ca valorile supreme intrun stat de drept precum /.

sunt considerate:pacea civic, democraia, demnitatea omului, drepturile i libertile lui, liberadezvoltare a personalitii umane, dreptatea i pluralismul politic13

Pentru o mai buna protearea si respectare a acestor valori legiuitorul impune anumite norme dedprept care ca re#ultat au scopul unei bune si reusite colaborari intre normele nationale siinternationale de drept3Prin art3 ' din C /. Nn calitate de principiu constituOional este Nncorporatunul dintre principiile fundamentale ale dreptului internaOional potrivit cruia statele trebuie sNndeplineasc cu buncredinO obligaOiile asumate conform dreptului interna Oional cunoscut ica principiul Pacta sunt servanda3 DeclaraOia 45 asupra principiilor dreptului internaOional din

2$ octombrie 1)&; prevede: bligaOia de a Nndeplini cu buncredinO obligaOiile asumateconform Cartei 45 obligaOiile ce decurg din principiile i regulile general recunoscute aledreptului internaOional i cele asumate prin acordurile internaOionale conform principiilordreptului internaOional3

Actul Binal de la


16/19

consacrat Nn Legea tratatelor internaOionale nr3 %)%I( din 2$31;31)))11$ art3 1) al creiaprevede: Q"ratatele interna Oionale se execut cu buncredinO Nn conformitate cu principiulpacta sunt servanda3 /epublica .oldova nu poate invoca prevederile legislaOiei sale interne caustificare a neexecutrii unui tratat la care este parte63 Statele au obligaOia de a respecta doartratatele legale licite sau uste din punct de vedere al dreptului internaOional al normelor

imperative us cogens3"extul alin3 +1, trebuie examinat sub dou aspecte:

primul F obligaOia /. de a respecta Carta 45 i tratatele la care este parte cel deal doilea Fcooperarea statului nostru cu alte state Nn ba#a principiilor i normelor unanim recunoscute aledreptului internaOional3

13 /. se oblig s respecte Carta 45 i tratatele la care este parte3 Carta 45 este apreciatconvenOional de comunitatea mondial ca o ConstituOie 45 sau ConstituOie mondial3 Aceastapreciere este ustificat3 Prin Cart Nn vigoare din 2$31;31)$% este creat unica organi#aOie cu

competenO general i vocaOie universal3 Bamilia 45 cuprinde 1)2 de state inclusiv .oldovadin ;23;!31))23 Acceptarea /epublicii .oldova ca membru cu drepturi depline al 45 este unact uridicopolitic de importanO maor pentru Oara noastr3 Rn pre#ent Carta 45 dupnumrul statelormembre este un act mondial iar dup competenO +politic social socialeconomic cultural umanitar etc3, este un act universal3 Capitolul I art3 1 consfinOe tescopurile cel primar i fundamental fiind pacea i securitatea internaOional3 Rn vederea reali#rii scopurilor fundamentale 45 i membrii si acOionea# Nn ba#a principiilor stipulate Nn art3 2:

13 Principiul egalitOii suverane a tuturor membrilor ei 23 Rndeplinirea cu buncredinO a obligaOiilor conform Cartei !3 /e#olvarea diferendelor internaOionale prin miloace pa nice Nn a a fel Nnct pacea i

securitatea internaOional precum i ustiOia s nu fie puse Nn pericol $3 AbOinerea Nn relaOiile internaOionale de a recurge la ameninOarea cu forOa sau la

folosirea ei fie Nmpotriva integritOii teritoriale ori independenOei politice ale unui stat fieNn orice alt mod incompatibil cu scopul 4aOiunilor 5nite

%3 AbOinerea de a da autor vreunui stat Nmpotriva cruia organi#aOia Nntreprinde o acOiune

preventiv sau de constrngere *3 Asigurarea ca statele care nu sunt membre ale 45 s acOione#e Nn conformitate cu

aceste principii Nn msura necesar menOinerii pcii i securitOii internaOionale &3 4eintervenOie Nn problemele care in esenOial de competenOa intern a statelor3

23 Prin sintagma tratat la care este parte urmea# s NnOelegem toate actele internaOionale cuvaloare uridic aplicabile Nn /.3 4o iunea tratat Nn sensul dispo#iOiilor constituOionale esteun generic inclu#nd toate actele Nnc-eiate Nntre state3 .enOionm c denumirea concretdepinde de obiectul reglementrii +politic economic special, numrul de participanOiconOinutul material calitatea prOilor termenul de valabilitate etc3 (arietatea de denumiri aletratatelor nu reflect deosebiri Nn ceea ce prive te natura lor uridic neavnd nicio influenOasupra forOei uridice a actului3 Practica internaOional cunoa te urmtoarele denumiri: tratat

14 MO nr. 24-26/137 in 02.03.2000.

16


17/19

acord convenOie cart statut pact act final etc3 Dup cum am menOionat /. se oblig srespecte tratatele la care este parte3 Rnc-eierea unui tratat repre#int un proces complex carese desf oar Nn dou stadii i parcurge cteva etape esenOiale pn la intrarea Nn vigoare3

Bacind trimitere la aln32 al art3$ din C /. putem spune ca acesta nu este o derivat a alin3+1, ci o argumentare uridic a acestuia statund prioritatea reglementrilor internaOionale Nn

ca# de neconcordanO Nntre legile interne ale /. i pactele i tratatele la care ea este parte3 Se impune o preci#are important: au prioritate numai reglementrile din pactele i tratatele lacare /epublica .oldova este parte3 Cu toate acestea este necesar de menOionat c tratatele Nnmateria drepturilor omului pe care /. le semnea# sau la care ader nu devin obligatorii

pentru organele statului inclusiv instanOele udectore ti dect dac au fost introduse Nndreptul intern prin procedura ratificrii a a cum prevede art3 11 alin3 +1, din Legea privindtratatele internaOionale ale /. nr3 %)%I( din 2$3;)31)))1 3 ConOinutul alin3 +2, urmea#s fie interpretat Nn legtur indisolubil cu art3 ' din ConstituOie care reglementea# Nn fondcorelaOia dintre dreptul intern al /. i dreptul internaOional3 Alin3 +2, din art3 $ consfinOe te

primatul tratatelor Nn materia drepturilor omului Nn raport cu dreptul intern precum iposibilitatea aplicrii directe Nn dreptul intern a normelor internaOionale Nn materia drepturiloromului3 Aceast po#iOie a fost confirmat i prin


18/19

Concluie

"ratatele constituie una dintre cele mai importante daca nu cea mai importantasursa+i#vor, dedrept international3Ele sunt unica modalitate prin care statele pot crea obligatii legale intrun moddeliberat si voluntar3 4u este surprin#ator de aceea ca dreptul international ar trebui sa de#volteun set de reguli specifice ale caror rol singur sa fie crearea punerea in aplicare si definitivareaacestor instrumente legal obligatorii3

18


19/19

,iblio"ra'ie

13 6Drept International Public7 Eduard Serbenco (olumul 1 2;1$23 6Elemente de Drept International Public si Privat7 .arian .i-aila!3 Constitutia /epublicii .oldova$3 . al /.: Legea tratatelor internaOionale nr3 %)%I( din 2$31;31)))1%3 DeclaraOia 45 din 1)&;*3 Carta 45 din 2$31;31)$%&3 Conventiei de la (iena din 1)*)'3 Statutul Curtii Internationale de ?ustitie)3 Declaratia de la

Tratatele Constituie Uan Dintre Cele Mai Importante

Documents

Transcript of Tratatele Constituie Uan Dintre Cele Mai Importante