Tratamentul Leziunilor Coronare Ale Dinå_ilor Frontali

download Tratamentul Leziunilor Coronare Ale Dinå_ilor Frontali

of 5

Transcript of Tratamentul Leziunilor Coronare Ale Dinå_ilor Frontali

  • 8/19/2019 Tratamentul Leziunilor Coronare Ale Dinå_ilor Frontali

    1/5

    TRATAMENTUL LEZIUNILOR CORONARE TRAUMATICE ALE DINŢILOR FRONTALI

    Tratamentul fisurilor de smalţ lipsite de complicaţii pulpare constă in expectativă, monitorizareclinică si radiologică, aplicaţii topice de preparate fluorurate sau utilizarea unor paste de dinţi

    desensibilizante, acolo unde este cazul. Tratamentul trebuie sa împiedice acţiunea factorilor externi(fizici, chimici, biologici). Uneori, din aceste considerente, se pot utiliza glassionomerisau compomeri pentru închiderea fisurilor !i, uneori, se pot practica faţetări directe sau indirecte."acă apar complicaţii pulpare se va recurge la tratament endodontic.

    FRACTURA CORONARĂ SIMPLĂ DE SMALŢ

    Tratamentul acestor leziuni depinde de gradul interesării ţesuturilor dentare, dar !i de direcţialiniei de fractură. #e pot obţine rezultate foarte bune urmarind urmatoarele indica iiț   (in felulurmător)$

    • #e netezesc marginile de smalţ cu a%utorul unor freze diamantate sau discuri abrazive p&nă se obţine un contur neted si uniform'

    • #e continua netezirea marginii incizale cu gume de lustruit rotative, p&nă c&nd suprafaţa

    smalţului devine lucioasă.

    n cazul afectării prin fractură a unghiului incizal, numai în smalţ, se poate reface integritatea"intelui olosind #istemele *dezive.

    +rotocolul de realizare a acestei refaceri de unghi incizal presupune$

    erificarea vitalităţii dintelui !i a lipsei semnelor inflamatorii'• -ealizarea izolării c&mpului operator, de preferat cu diga'• *legerea nuanţei de compozit potrivite'• Te!irea marginilor de smalţ pe o distanţă de aprox. mm !i o ad&ncime de /,0mm at&t

     pe faţa vestibulară c&t !i pe cea palatinală, fără a se a%unge la nivelul stopurilor ocluzale palatinale'

    • 1arginea gingivală a fracturii va fi preparată pe o ad&ncime de /,2mm, pentru a

    îmbunătaţi retenţia'• inisarea cavităţii !i a marginilor te!ite cu discuri abrazive !i lustruirea cu pastă

     pentru microabraziune(pastă cu oxid de zinc ( piatră ponce) si clorhexidină 3)

    • Toaleta cavităţii'• 4ravarea acidă a marginilor de smalţ cu acid fosforic 053, timp de 62sec, spălare

    62sec, uscare 2sec, fără deshidratarea suprafeţei de smalţ'• *plicarea straturilor de compozit !i polimerizarea acestora'• inisarea obturaţiei este foarte importanta realiz&nduse cu freze speciale, diamante !i

    extradure, cu discuri fine de finisate, benzi adezive, gume de lustruit, perii, cupe !i pastă de lustruit.

  • 8/19/2019 Tratamentul Leziunilor Coronare Ale Dinå_ilor Frontali

    2/5

    FRACTURILE NEPENETRANTE ÎN SMALŢ ŞI DENTINĂ

    n cazul acestui tip de fracturi trebuie să ţinem seama de mai multe aspecte$

    • 7xistenţa dentinei expuse în cavitatea bucală care necesită protecţie specială.• 8mposibilitatea realizării unei cavităţi retentive, ceea ce presupune utilizarea,

    uneori, pe l&ngă tehnica adezivă, a unor metode speciale de retenţie acompozitului$ aplicarea de stifuri parapulpare sau crearea unor !anţuri deretenţie paralele cu suprafaţa de secţiune.

    *legerea unui dintre aceste sisteme de retenţie se face ţin&nd cont de următoarele elemente$

    • Tipul de ocluzie, solicitarea restaurărilor fiind mi mare în cazul ocluzii cap la cap, deaceea în cazul acestei ocluzii vom căuta să asigurăm o retenţie c&t mai bună folosindstifturile parapulpare'

    • 4radul de distrucţie coronară$ c&nd acesta depă!e!te 690 din volumul coroanei este

    indicată combinarea sistemului adeziv cu !tifturi parapulpare'• olumul !i dimensiunile camerei pulpare$ la pacienţii tineri, în special la copii, unde

    dimensiunile camerei pulpare sunt foarte mari, iar volumul dentinar redus, vom preferasistemul cu agenţi demineralizanţi, pentru a evita deschidere accidentală a camerei pulpare.

    Tehnica restaurrii c!r!nare cu "ateria#e c!"$!%ite si &ti'turi $ara$u#$are

    n aceste cazuri numărul !i grosimea !tifturilor depind de$

    6. "irecţia liniei de fractură$• n fracturile orizontale se vor aplica două !tifturi cu direcţie axiala, unul mezial !i

    unul distal'• racturile oblice care interesează unul sau ambele unghiuri incizale se pot aplica,

    în funcţie de gradul de distrucţie, unul sau două !tifturi.. 4radul distrucţiei coronare$

    • în fracturile mai mici ale unchiului incizal este necesar un singur !tift'• în fracturile oblice, cu pierdere mare de substanţă dentară, sunt necesare două

    !tifturi, unul cu direcţie axială !i altul transversal, paralel cu marginea incizală'0. Tipul ocluziei$

    • n cazul ocluziei cap la cap, din cauza solicitărilor ocluzle se vor aplica !tifturi cu

    diametru mai redus (/,/,:mm), pe c&nd la pacienţii mai v&rstnici se pot aplicastifturi mai groase, de /,;/,

  • 8/19/2019 Tratamentul Leziunilor Coronare Ale Dinå_ilor Frontali

    3/5

    Re(u#i )e a$#icare a &ti'uri $ara$u#$are

    6. nainte de aplicarea !tifturilor parapulpare se va efectua examentul radiologic si testele de

    vitalitate'. =bturatia de bază este obligatorie în toate cazurile, iar ca material de protecţie se potfolosi$ cimenturi pe bază de hidroxid de calciu, >8#, cimenturi policarboxilate'

    0. 7ste indica să se aplice obturaţia de bază înainte de aplicarea !tifturilor, deoarecedispunem de spaţiu necesar.

    :. n cazul aplicării !tifturilor prin cimentare se poate folosi ca bază cimentul de cimentarecare se va întinde c&t incă este moale.

    2. ?tifturile de retenţie se vor scurta la mm sub marginea incizală, pentru a evitatransparenţa !tiftului in această zonă'

    ;. n cazul dinţilor redusi de volum se vor acoperi !tifturile cu @opacA, un material special,găsit în trusele de compozit moderne, care va împiedica transparenţa metalului prin

    obturaţie'5. #e vor folosi cape sau semicape adaptate pe dinte, care vor depa!i cu mm suprafaţa de

    secţiune.

    Tehnica )e a$#icare a $i*!+i#!r

    +regătirea porţiunii coronare a dintelui$

    • #e va finisa conturul pierderii de substanţă pentru a nu avea margini anfractuoase'• #e va realiza protecţia pulpară prin aplicarea unei obturaţii de bază.

    A$#icarea $i*! i#!r $ara$u#$ari $rin 'rictiuneț

    • Tunelul parapulpar va fi pregătit exclusiv în dentină ţin&nd cont de morfologia

    coronară !i de datele radiografice'• n trusă există o freză specială de calibru mai mic dec&t al !tiftului, cu care se

    realizează tunelul intradentinar'•

    #pri%inul operatorului trebuie să fie foarte bun pentru a evita accidentele prinderaparea frezei, în acest scop recomand&nduse !i marcarea tunelurilor dentarecu o freză sferică, la contraunghi.

    • reza se introduce !i se retrage o singură dată(la sf&r!itul freza%uluiB, evit&nduse

    ezitările !i mi!cările laterale. -etragerea frezei se face în turaţie'• #egmentul intradentinar al !tiftului trebuie să fie de aproximativ 2;mm'

  • 8/19/2019 Tratamentul Leziunilor Coronare Ale Dinå_ilor Frontali

    4/5

    • >&nd se aplică două !tifturi, între ele trebuie să existe o distanţă corespunzătoare

     pentru insinuarea materialului de obturaţie'• "upă inserarea !tifturilor este indicat a se executa o radiografie de control'• n lăca!ul creat cu freza specială se introduce !tiftul care va fi lovit u!or, cu un

    ciocan de corn.

    A$#icarea &ti'turi#!r $ra$u#$are $rin ,n'i#etare

    • *ceste pivoturi sunt confecţionate din oţeluri inoxidabile sau titan.• >el mai adesea sunt prevăzute cu filet pe 90 din lungimea lor'• #unt comercializate în truse speciale, pe calibre diferite, în fiecare trusă exist&nd o freză

     pentru forarea tunelului'• n!urubarea !tiftului se va face cu chei speciale manevrate manual'• Tipurile mai recente de pivoturi sunt prevăzute cu un mandrin care se adaptează la piesa

    unghi, după înfiletare !tiftul fractur&nduse la %oncţiunea cu mandrinul'• =bservaţiile clinice arată ca pivoturile parapulpare fixate prin înfiletare sunt mai puternic

    ancorate în dentină dec&t cele cimentate sau ancorate prin fricţiune.

    A$#icarea $i*!+i#!r $ara$u#$ari $rin ci"entare

    • 7ste o metodă mai veche, la care sa renunţat în ultima vreme !i care folosea

     pivoţii confecţionate din s&rmă de viplă, în cabinet.• Tunelul intradentinar era realizat cu o freza CeutelrocD, în acest tunel

    introduc&nduse, cu acul Eentullo, ciment sm&nt&nos, !tifturile fiind menţinute întunel cu a%utorul unui cle!te special pănă la priza cimentului.

    Tehnica restaurri#!r c!r!nare cu c!"$!%ite &i &an+uri )e reten+ie

    7ste o tehnică indicată în situaţiile în care planul de fractură coronară, indiferent dedirecţia lui, nu oferă o suprafaţă dentinară suficientă pentru ancorarea !tifturilor, iar sistemul de retenţionare prin demineralizare nu oferă garanţie suficientă datorităvolumului mare al obturaţiei care se aplică.

    Tehnica presupune urmatoarele particularită i$ț

    • #e curăţă foarte bine suprafaţa de smalţ !i dentină prin peria%, apoi se !lefuiesc cu

    un disc abraziv.• #e trasează un !anţ cu a%utorul unei freze diamantate, de %urîmpre%urul coroanei,

    la mm de planul de fractură, ad&nc p&nă la dentină.• #e adaptează un conformator.

  • 8/19/2019 Tratamentul Leziunilor Coronare Ale Dinå_ilor Frontali

    5/5

    • #e demineralizează zona de smalţ cuprinsă în !anţul creat !i în conformator care

    se aplică pe dinte, în poziţia în care a fost adaptat'• "e obicei nu mai sunt necesare retu!uri sau adaptări.