Facultatea de Geografie-Universitatea Bucuresti

“Traseu turistic al manastirilor din Bucovina”

1

“Tara de Sus”, cum numeau batranii partea dinspre munte a Moldovei, are o faima turistica pe care doar litoralul romanesc o intrece.I-au creat-o in primul rand numeroasele monumente ctitorite cu mai bine de 500 de ani in urma, in epoca lui Stefan Voievod, caruia chiar contemporanii i-au spus “cel Mare”, si a urmasilor sai care s-au straduit sa-i continue opera.Ei au reusit ca alaturi de “stilul moldovenesc” din arhitectura, inghegat in ultimii ani de domnie ai batranului Stefan, sa creeze un “stil moldovenesc” si in pictura murala, stralucit reprezentat de frescele cu care au acoperit in intregime fatadele exterioare ale unor biserici. Este drept ca aceste stralucite monumente care aduc peste veacuri marturia marii puteri creatoare si inclinatia catre frumos a poporului roman au fost totdeauna prezente aici,de cand le-au inaltat stravechii voievozi ; este drept ca oamenii de arta au semnalat valoarea si originalitatea lor inca din veacul trecut. Dar starea lor de parasire, drumurile grele, orasele inecate in

2

colb si uitare, faceau dintr-o excursie in Moldova de nord o indrazneata aventura. In jumatatea nordica a Moldovei si mai ales in partea dinspre munte care se include in intregime in istorica “Tara de Sus”, aproape fiecare loc are o amintire istorica. Doar aici, la adapostul muntiilor si codriilor s-au aflat primele capitale ale statului feudal al Moldovei (Baia, Siret si Suceava) ;aici sunt resturile celor mai vestite si puternice cetati ; aici s-au inaltat cele mai multe din ctitoriile voievozilor Moldovei ; aici s-au nascut sau au trait o parte a vietii lor personalitati marcante ale culturii romane ca pictorii Octav Bancila si Stefan Luchian, compozitorii George Enescu, Ciprian Porumbescu, povestitorul Ion Creanga, marele poet Mihai Eminescu, scriitorul Mihail Sadoveanu, istoricul Nicolae Iorga. Pe langa valoroasele monumente ale trecutului, plaiurile Moldovei de nord isi impun azi faima turistica si printr-o serie de noi constructii. Orasele cu nume de legenda s-au trzit din amorteala veacurilor de uitare. Noii ctitori nu s-au multumit sa aduca in patriarhalele asezari siluetele elegante ale noilor constructii, ci au preluat cu deosebita grija tot ce a insemnat de-a lungul anilor pasi inainte, tot ce este valoros si aminteste de trecutul glorios al romanilor. In “ Istoria romanilor prin calatori “ Nicolae Iorga scria candva:”S-a zis de catre cutare imparat roman ca a gasit Roma de caramida si a lasat-o de marmura; tot asa s-ar putea zice de Stefan ca a gasit Moldova de lemn si alasat-o de piatra “ Calatorului prin Moldova de Nord i se ofera insa si alte puncte de mare atractie : peisaje de inantatoare frumusete, cu munti impaduriti si vai largi insorite, brazdate de ape limpezi si repezi, statiuni balno-climaterice cu vestite izvoare de ape minerale, centre insemnate de etnografie si folclor etc. Glorioasele vestigii ale trecutului, alaturi de maretele realizari contemporane si de pitorescul naturii, fac ca partea nordiva a Moldovei sa alcatuiasca o zona turistica aparte si sa merite cu prisosinta un itinerar distinct. Prezentare generalaAustriecii au numit-o “Die Buchenland”, “Taramul Padurilor de Fag” din zona. Bucovina istorica era aproape dubla fata de cum este acum, dar partea nordica apartine acum Ucrainei, ca urmare a Pactului sovieto-german Ribbentrop-Molotov, din august 1940. Ceea ce ramane formeaza partial tinutul administrativ al Sucevei. Judetul Suceava se invecineaza la nord

3

cu Ucraina, la vest cu regiunea romana Transilvania, cu judetele Bistrita-Nasaud si Maramures, de-a lungul culmilor carpatice. La estul si sudul Sucevei, se afla judetele din Moldova: Iasi si Botosani in est, Neamt, Harghita si Mures in sud.Bucovina reprezinta o sinteza a varietatii, armoniei si frumusetii peisajelor romanesti, bogatia sa de relief, cu munti, podisuri, trecatori, dealuri, campii, vai, rauri si lacuri, cu padurile sale, cu fauna si flora.Carpatii Estici se extind dinspre frontiera ucraineana la nord pana departe, la raul Prahova, la sud. Acestia, alaturi de Subcarpati, ocupa cele doua treimi vestice ale Bucovinei, in timp ce in partea estica se intinde podisul Sucevei. Regiunea de munte este formata dintr-o serie de obcini paralele, orientata intr-o directie aproximativa de la nord la sud.n termeni largi, climatul regiunii este temperat continental, dar conditiile fizice au creat doua mari sub-categorii: climatul muntelui si cel al podisului.Temperaturile medii anuale variaza intre 0 grade Celsius, 6 grade pe partea vestica a Obcinei Mari si aproape 7-8 grade in podis. Acestea sunt temperaturi joase, in comparatie cu restul Moldovei, dar climatul Bucovinei este dominat de regiunea muntoasa. Specifice acestei zone sunt iernile lungi, cu multa zapada, si verile reci si umede. Precipitatiile medii anuale sunt de 700 mm.

MANASTIRILE BUCOVINEI

Humor, Moldovita, Arbore, Voronet, Sucevita sunt in istoria artei sacre romanesti,manastirile foarte importante. Suntem in secolul XV – Stefan cel Mare(1457-1504) domneste asupra Moldovei.El a fost ca o puternica fortificatie crestina in fata valului otoman.Acest domnitor denumit”cel Mare” a facut din Moldova un stat puternic centralizat in care s-au dezvoltat comertul, arta, cultura. Drept recunostinta pentru victoriile sale in razboaie,a ridicat biserici si manastiri si a insuflat intregii tari aceasta inspiratie creatoare care a persistat si la urmasii sai, in special la Petru Rares(1527-1546). Epoca lui Stefan cel Mare a generat un stil care ii este propriu, denumit ’’stilul moldovenesc’’, in care fuzioneaza traditii artistice populare cu altele de influenta bizantina si gotica. In special picturile murale au o expresie originala care izvoraste direct de la poporul roman.Lumina aurita a Bucovinei,

4

albastru curat al cerului si verdele profund al campurilor si colinelor, au inspirat culorile acestor picturi murale. Artizanii moldoveni au acoperit intr-o perioada mai mica de 20 de ani(1530-1547) peretii acestor biserici si manastiri cu o « biblie ilustrata »(cu exceptia manastirii Sucevita). Pentru masele analfabetice din Evul Mediu, este vorba de un adevarat program educativ destinat invatarii prin imagine a povestirilor din Sfanta Scriptura, raportarea lor la marile evenimente istorice si mentinerea mereu vie a povestirilor, legendelor si obiceiurilor populare in constiinta rationala intr-o epoca in care tara se lupta cu armatele sultanului. La Manastirea Voronet, opera acestor artisti populari anonimi atinge apogeul. Pictura nu respecta riguros normele picturii bizantine, iar artistii au umanizat personajele lor si le-au facut sa evolueze intr-un cadru specific moldovenesc(mobile, costume, flori etc), Adam munceste iar Eva tese, ingerul canta la bucium si nu la trompeta, regele David arata ca un taran moldovean care alasat harpa sa pentru o cobza.Astfel, arta bizantina primeste o interpretare populara care are drept rezultat, faptul ca mesajul ajunge la majoritatea oamenilor carora se adreseaza. Circuitul manastirilor masoara 225 km de sosele asfaltate, care normal ar trebui facute in cel putin doua zile,pentru a nu se transforma intr-un circuit maraton. Se iese din Suceava si pe drumul DN2 al Siretului se merge 4 km,apoi drum la dreapta 9 km pana la Manastirea Dragomirna.

MANASTIRA DRAGOMIRNA

5

Aceasta manastire se numara printre edificiile cele mai importante ale arhitecturii moldave a Evului Mediu. Fondatorul acestei manastiri este mitropolitul Anastasie Crinca. Acesta a fost un inovator si a introdus elemente decorative specifice arhitecturii moldave din secolul al XVII-lea, pe care le vom regasi si in decorarea bisericii « Trei Ierarhi » din Iasi. Fatada este din piatra bruta. Un brau inconjoara edificiul bogat ornat cu motive geometrice si florale.Ancadramentele ferestrelor conserva elemente gotice de finisare. Exista o tendinta de inaltare, care s-a manifestat in secolele precedente si ea pare aproape excesiva in comparatie cu decoratiunile puternice ale zidurilor bisericii. Absidele laterale sunt situate practic pe umerii zidurilor, dandu-i edificiului aspectul unui dreptunghi alungit.Din frescele care acopera interiorul nu au supravietuit decat cele din naos si altar.Prin exuberanta formelor, ele releva o noua orientare a picturii moldovenesti. In vechea scoala(1626-1629).intr-o frumoasa sala gotica este adapostit muzeul manastirii, care poseda frumoase miniaturi din vremea lui Anastasie Crinica. Tot aici se gaseste prima scriere imprimata la Iasi in limba romana, cu toate ca literele folosite au fost slavone. E vorba de o culegere de texte a mitopolitului Varlaam. 9 km se mai merge pe acelasi drum si apoi 4 km la dreapta si se ajunge la Biserica din Patrauti.

6

BISERICA DIN PATRAUTI

Alaturi de biserica de la Milisauti,aceasta biserica marcheaza inceputul marii campanii de constructie (1487), pe care Stefan cel Mare o intreorinde in a doua jumatate a domniei sale.Spre deosebire de bisericile dinainte, unde soclul este dublu (un careu si o stea) sau triplu (un careu si doua stele),cupola se odihneste aici (la exterior) pe un soclu unic. In interior picturile de epoca sunt destul de rau conservate.De mentionat in pronaus este o icoana, care nu a aparut niciodata in iconografia bizantina.Este vorba despre imparatul Constantin, care alaturi de arhanghelul Mihai si de alti sfinti razboinici,

pornesc sa apere crestinatatea. 28 km si apoi drum la stanga 10 km,duc spre Biserica Arbore.

7

BISERICA ARBORE

Reprezinta unul din cele cinci celebre sanctuare pictate din Bucovina. Biserica a luat numele de la fondatorul sau (1503) Luca Arbore, ilustrul consilier al lui Stefan cel Mare. Arhitectura este simpla dar se distinge printr-o imensa bogatie a picturilor.O simfonie de rosu, bleu, galben, dominate de cinci nuante de verde,impodobesc picturile exterioare (1541). Pe fatada de sud sunt pictate :Judecata de apoi, Imnul Fecioarei Maria, Asediul Constantinopolului. Totusi, cele opt mici scene de pe fatada de vest sunt cele care dau valoarea picturala a Bisericii Arbore. De o stralucire fara perche, plina de verva si delicatete, ele ilustreaza Geneza si vietile sfintilor.

8

Picturile din interior au avut mult de suferit. In nartex se afla mormantul lui Luca Arbore acoperit de un tablou rotativ, care il reprezinta cu sotia si doi dinte copii sai. In sat sw afla un muzeu de istorie si de etnografie. De la Arbore -23 km prin Solca se poate ajunge direct la Sucevita.36 km pana la Radauti si se ajunge la Biserica Bogdana.

BISERICA BOGDANA

Aceasta este cea mai veche biserica de piatra din Moldova.Ea este atribuita domnitorului Bogdan (1359-1365) fondatorul Moldovei. Edificiul are forma exterioara a unei case taranesti si planul unei bazilici romane.Nartexul a fost adaugat in secolul XVI de

9

catre printul Alexandru Lapusneanu, care a refacut si ancadramentele ferestrelor in stl gotic.Picturile au fost desfigurate de o restaurare de secol XIX, mai putin cele din altar care sunt probabil de secol XV. De remarcat mormintele printilor moldavi – dale de marmura, ornate cu motive florale de inspiratie bizantina, executate din ordinul lui Stefan cel Mare. -la 66 km distanta se afla Manastirea Putna.

MANASTIREA PUTNA

10

Aceasta manastire este sanctuarul moldav cel mai venerat, caci in biserica este locul de odihna al voievodului Stefan cel

Mare si a membrilor familiei sale. Manastirea a fost fondata la 1466 de Stefan cel Mare.In lucrarea sa ’’ Viata lui Stefan cel Mare ’’,scriitorul Mihail Sadoveanu scrie ’’ atunci el s-a oprit la Putna si dupa obiceiul vremii a fixat extremitatile viitoarei manastiri, tragand el insusi cu arcul dintr-un loc unde urma

sa se ridice clopotnita.In locul in care a cazut sageata trebuia sa fie ridicata absida altarului ’’. In ciuda unor renovari succesive, biserica a pastrat planul initial si o buna parte din peretii originali.Pietrele funerare ale lui Stefan si alor sai, au acelasi stil inflorit ca la Radauti.

11

Muzeul manastirii este un remarcabil « relicvar » de arta sacra medievala : broderii de secol XV, manuscrise, icoane. Mica biserica de lemn care se vede in partea de nord-est a manastirii este cea a voievodului Dragos(1346), pe care Stefan cel Mare a mutat-o de la Volovat. Materialul nu este cel

initial al epocii, dar planul initial a fost respectat. Locul in care este situata manastire este un loc incantator si plin de liniste. -la 91 km intr-un cadru natural deosebit se afla comuna Marginea. Aceasta localitate este cunoscuta pentru ceramica sa neagra, a carei origine urca in epoca de bronz.Creata in vechime de geto-daci, ea s-a mentinut pana in zilele noastre, gratie calitatilor sale de rezistena la foc-dupa 106 km urmeaza Manastirea Sucevita.

MANASTIREA SUCEVITA

12

Pusa intr-n loc in care se intalnesc colinele bucovinei cu campia, Sucevita sau “bijuteria verde”, protejeaza delicata sa biserica, cu o putrnica incinta fortificata,intarita de turnuri. Ridicata si pictata(1582-1596) de familia Movila, ea este ultima din cele cinci minuni ale Moldovei. Gh. Epuran nota pe marginea acestui subiect : »Biserica Manastirii Sucevita incheie epoca de glorie a stilului moldav de sfarsit de secol XVI. Picturaa interioara si exterioara –cu toate ca reprezinta un progres spre o arta mai realista – marcheaza din punct de vedere al realizarii artistice, inceputul declinului. » Planul sau conserva caractristicile stilului moldav ai ultimilor ani de domnie ai lui Stefan cel Mare : planul trilobat care cuprinde un nartex, un pronaos,ocamera a mormintelor(un naos) si un altar. Exteriorul – programul iconografic este asemanator cu cel al altor edificii pictate din Bucovina, dar aici frescele srprind prin dimensiunile lor si prin culori.Pe latura de est,pe cele trei abside,se dezvolta un singur subiect pictural : Cinul care ilustraza ierarhia celesta si terestra. Peretele de sud- are o tema traditionala : arborele lui Iisus, reprezentare simbolica a genealogiei fizica si spirituala a lui Iisus.El urmeaza ’’Imnului Feceoarei’’- reprezentare in 24 de scene a celor 24 de strofe ale imnului,compus de patriarhul Constantinopoluli- Sergius, pentru a multumi Feceoarei pentru

13

ca salvat orasul de la o invazie a persilor(an 626). Este o evocare a vietii Fecioarei si a miracolelor ce i se atribuie. Pe peretele de nord – se dezvolta opera cea mai importanta de la Sucevita : Scala (scara) virtutilor. Aceasta este o prezentare monumentala, care releva aici o mare intensitate dramatica. Este vorba despre o veche credinta populara, conform careia, sufletul, dupa moarte trebuie sa treaca mai multe vami celeste inainte de a aparea in fata Judecatorului suprem. Pe treptele scarii sunt inscrise viciile si virtutile. In dreapta ingerii apara sufletele pure, iar in stanga se deschid prapastiile infernului.Pacatosii cad de pe scara si demoni cu figuri bnestiale ii asteapta in iad. Pe fatada de nord – sunt 14 scene ale Genezei si viata sfantului Pahomie. Interiorul – contrar decoratiunilor exterioare, pictura de interior nu urmeaza liniile arhitecturale. Ele denota intre altele o atractie pentru detaliu si o tendinta spre laicizare, caci e orientata spre un realism popular: figurile si peisajele sunt aici tipic moldave. Nartex – cum este regula in majoritatea bisericilor ortodoxe “ultima judecata”- judecata de apoi, acopera peretele care separa nartexul de pronaos. Este de remarcat frumoasa figura a lui Moise, pe partea dreapta a raului de foc. Pronaos – pe cupola este Pantocratorul(atotputernic) si scena popasului, odihnei oferite de Abraham si sotia sa Sara -

domnului Iisus sub aripile ingerilor.Sunt reprezentati sfintii pe cate ii onoram in fiecare zi a anului.Tot in registrul interior sunt reprezentate vietile Sfantului Gheorghe si Sfantului Niculae. Camera

funerara – aici sunt mormintele fondatorilor Ieremia si Simion Movila.Viata lui Moise este ilustrata aici, inscene pline de miscare di de detalii pitoresti.Intr-un tablou votiv Fecioara este

14

pictata intr-un medalion inflorit,inconjurata de un peisaj montan. Este unul din peisajele cele mai reusite din pictura de la Sucevita. Naos – in coltul de nord se afla Adorarea Mariei ; in coltul se sud Imnul fiului unic Iisus ; pe peretele de vest Glorificarea Fecioarei,Viata lui Iisus iar la partea inferioara tablou votiv cu principele Ieremia Movila si familia sa oferind biserica lui Dumnezeu. In lungul absidelor se gaseste a doua reprezentare a Genezei, in care artistul s-a lasat atras de o interpretare libera si realista. Altar – o remarcabila Inaltare ocupa absida ;apare,de asemenea, si o a doua reprezentare a Imnului Fecioarei. Muzeul manastirii, adaposteste o bogata colectie de obiecte sacre, manuscrise, carti rare, icoane etc. La 139 km se afla Manastirea Moldivita.

15

MANASTIREA MOLDOVITA

Daca albastru este culoarea Voronetului, ocru galben joaca pe fatada Moldovitei. O manastire in lemn(sec.XIV) si o biserica in piatra, ridicata de Alexandru cel Bun in 1402,au precedat aici ctitoria voievodului Petru Rares(1527-1546). Inconjurata de o incinta fortificata, biserica corespunde normelor curente ale monumentelor epocii lui Stefan cel Mare.Insa, aici, nartexul este deschis iar arcadele sale zvelte dau eleganta, lejeritate edificiului. De notat ancadramentele gotice ale usilor si ferestrelor, care se datoreaza muncitorilor artizani din Transilvania.

Cronologic, picturile Moldovitei se situeaza intre cele ale Humorului ai cele ale Voronrtului. La fel ca la Voronet(mai putin pentru exterior), ele se caracterizeaza prin aceeasi tendinta de a umaniza personajele, un aparent realism care caracterizeaza scoala moldava de pictura si care a atins punctul culminant in vremea lui Petru Rares.

Exterior – aici regasim temele si dispunerea obisnuita la bisericile pictate ale epocii. Peretele de nord, are urmatoarele teme :Viata Fecioarei, Viata Sfantului Nicolae si Scara virtutilor, dar ele nu se pastreaza in stare foarte buna.

16

In schimb, peretele de sud, are frescele remarcabil conservate :in centru se afla Arborele lui Iisus si aproape de nartex Imnul Fecioarei.Sub cele trei abside se deruleaza, impecabil, cortegiul iererhiei celeste si terestre.

Interiorul – este refacut complet in sec.XVII (culoare pe culoare),iar pictura respecta in general programul iconografic traditional.

Nartex –este asemanator cu cel al Voronetului, dar mai putin frumos.Marea scena a Judecatii de Apoi ocupa peretele de vest.

Pe peretele de sud,exista un detaliu amuzant, acolo unde sunt facute doua mentiuni, scrise in limba slavona :Turcii si Latinii. Turcii sunt recunoscuti dupa turbanul lor ; printre latini, in dreapta panoului, se vad persoane religioase, calugari si chiar un episcop recunoscut dupa mitra sa.Aceasta este o amintire a luptelor, uneori, pline de viata dintre catolici si ortodocsi.

Usa de acces in pronaus este ornata cu un portret al Fecioarei. Pronaos – in locul celor patru arce diagonale traditionale,

cupola este aici susttinuta printr-un sistem de opt arce, care se intrtaie,se incruciseaza.nPictorul a subliniat in mod maiestru aceasta lucrare, intarind arcele cu benzi florale, care pun in valoare frumoasa Fecioara, care orneaza bolta.In pandantive, se afla mari poeti ai lumii bizantine : Iosif, Theofanus, Damaschin. In partea superioara a peretilor : cele 7 sinoduri ecumenice si sub ele scene ale vitii sfintilor, la fel ca si la Sucevita. Camera funerara- aici frescele sunt destul de afumate.Scara duce la un mic loc ce servea drept ascunazatoare pentru obiectele pretioase ale manastirii, in caz de invazie. Naos – de remarcat  ’’Pasiunea Cristului ‘‘- crucificarea si

tabloul votiv de pe peretele de vest in care apare Petru Rares cu familia. Altar – aici regasim temele tradutionale :Cina cea de taina, Apostolii etc. In unghiul de nord-vest al incintei manastirii se remarca clisiernita- vechea locuinta princiara si sacristia, construite intre 1610-1612. Muzeul manastirii este acum

17

instalat aici.in cadrul lui sunt expuse icoane, obiecte de cult, tronul lui Petru Rares si un triptic sculptat si pictat, mentionat de toti voievozii, incepand cu Alexandru cel Bun,primul fondator al lacasului. Dupa Vama se ajunge la Sghetul Marmatiei si la 169 km urmeaza un drum la dreapta care duce spre Manastirea

Voronet.MANASTIREA VORONET

Aceasta manastire este considereata bijuteria Bucovinei sau Capela Sixtina a Orientului. Cei cinci fondatori princiari, sunt cei ce impreunas au ridicat la cel mai

18

inalt nivel geniul si talentul, maiestria unei arte care aici a ajuns la apogeu. Pe peretii acestei biserici, pictorii au orchestrat in recitalurile lor sacre toate nuantele si culorile peisajelor din Bucovina, astfel incat, Voronetul apare ca uniunea dintre un elan mistic cu perfectiunea terestra. Astazi albastru de Voronet este la fel de celebru ca rosu Tizian sau verde veronez. Fondata de Stefan cel Mare pe locul unui fost schit de lemn construit de calugarul Danil Sihastru, biserica manastirii Voronet a fost ridicata in doar cateva luni de zile (de la 26 mai la 14 septembrie 1483). In 1547, mitropolitul Grigorie Rosca, i-a adaugat un nartex inchis, care atenueaza aspectul inaltat al edificiului, dar fara a-i dauna proportiilor.Tot el a acoperit peretii exteriori cu frescele care fac celebritatea sa de astazi. Din aceasta cauza, Grigorie Rosca, care era var si colaborator al lui Petru Rares, poate fi considerat ca cel ce al doilea fondator al bisericii. Decorarea exterioara aperetilor acesteia, era obtinuta in maniera moldava prin benzi de discuri si caramizi de ceramica emailata. Zidurile manastirii care inconjoara biserica nu au mai rezistat timpului,existand doar cateva ruine la care se fac lucrari de restaurare. Exteriorul – este de cel mai mare interes datorita valorii tologice, compozitiei si culorilor picturii. Mai mult decat in orice alta parte,arta bizantina primeste aici botezul lirismului popular care o umanizeaza si o romanizeaza.De notat este ca celebrul albastru de Voronet,lumineaza fondul marii majoritati a frescelor de aici. Secretul stralucirii lui si a capacitatii de conservare ramane nedescoperit oana in prezent. Fatada de vest – o gigantica  ’’Judecata de apoi’’ este prin vigoare, prin dramatic si inspiratia sa epica o adevarata capodopera a picturii moldovenesti a evului mediu. Ea este divizata in cinci parti ; de sus in jos se pot distnge :

Primul registru(prima parte) –Dumnezeu Tatal in centru, realizat intr-un triptic, este purtat in vazduh de ingeri. De fiecare parte ingerii desfasoara valul timpului, simbolizat de cele 12 semne zodiacale pe fondul unui cer instelat.Aceasta scena figureaza la sfarsitul lumii.

Al doilea registru – de o parte si de alta a Sfintei Fecioara si a Sfantul Ioan Botezatorul care implora obtinerea milei divine, sunt asezati cei 12 apostoli si ingerii. La picioarele lui Iisus se starneste focul Gheenei care traverseaza, largindu-se si spre registrele urmatoare.

19

Al treilea registru – in centru se afla pregatirea tronului pentru Judecata de apoi ; in stanga, ghidate de catre Sfantul Pavel, se gasesc patru grupe reprezentand: profetii, martirii, dreptii si clerul : in dreapta Moise arata cu mana dreapta tronul Judecatii de apoi si cu cealalta mana arata infidelilor si pacatosilor, teribilul verdict care ii asteapta. Plasati printre infideli se pot vedea cativa turci, care tocmai il invinsesera pe Petru Rares.Al patrulea registru – ingerii se lupta cu demonii pentru a putea sa ii salveze pe pacatosi in momentul Judecatii de apoi. In balanta Judecatii demonii pun niste pergamente pe care sunt scrise pacatele celor carora vor sa le obtina sufletele. Alti demoni mana catre flacarile eterne ale iadului, sufletele celor condamnati deja. In dreapta raului de foc, putem vedea o scena de inviere a mortilor, care se prelungeste si in registrul urmator.De remarcat este umorul cu care artistul a reprezentat animalele salbatice, care de fapt, reprezinta tipuri umane, cu exceptia mielului care reprezinta inocenta. Restul registrului este ocupat de Viziunea Paradisului.

Al cincilea registru – in afara de viziunea asupra Paradisului, mai poate fi distins Sfantul Petru care tine cheile Paradisului intr-o mana, si cu cealalta mana il tine pe Sfantul Pavel. La portile raiului pot fi vazuti David, Solomon si Moise. Toti trei au capetele cu nimburi si aureole deosebite, care dau scenei o profunzime a compozitiei. Alaturi moartea unui pacatos si moartea unui drept.

Fatada de nord - este cea mai distrusa datorita expunerii sale si cuprinde Creatia lumii.Aici, este prezentata o scena care se desprinde dintr-o legenda populara conform careia Adam, gonit din Paradis, a incheiat un pact cu Diavolul, cu scopul de a putea cultiva un pamant care apartine celui de maIisus. In schimb, Adam trebuia sa dea demonului sufletul descendentilor sai. Acest pact a fost anulat insa de Domnul Iisus.

care presupune ca fiecare are un pacat particular, si in folclorul Contrafortu nord –vest – aici sunt prezentate vamile celeste, romanesc, la fiecare vama este asteptat sa treaca sufletul dupa moarte. Pe acelasi perete, dar foarte sters, este Imnul inchinat Fecioarei si Viata Sfantului Anton.

Fatada de sud – prezinta Arborele lui Iisus, Vietile Sfantului Nicolae si a Sfantului Ioan cel Mare, iar pe contrafortul sud- vestic Sfantul Gheorghe, patronul bisericii.

20

Pe peretii absidelor, se afla figurile obisnuite ale bisericii celeste si ale celei terestre.

Interiorul – picturile din altar si din naos sunt contemporane cu constructia(sec.XV), deci foarte rare.Cele din pronaus, se pare ca sunt mai tarzii.Mitropolitul Rosca este cel ce a executat frescele din nartexul pe care tot el l-a adaugat bisericii (1547).

Nartexul – cuprinde scene care releva influenta folclorului romanesc (ca la Manastirea Sucevita).

Pronaos – Fecioara Maria decoreaza bolta, iar pe pereti apare o alta viata a Sf.Gheorghe.Se remarca aici, motivele florale care inconjoara sfintii in medalioane.

Naos – alaturi de altar el ofera un remarcabil ansamblu de picturi din secolul XV, cu o sobrietate majestuasa, in care scena si personajele sunt reduse la esential.Scaunele si stalurile in lemn sculptat, dateaza din epoca lui Petru Rares(sec.XVI).Pe peretele de vest se afla un tablou votiv,in care Stefan cel Mare ofera biserica(fara nartex) Domnului Iisus si Sfantului Gheorghe.

Altarul – aici se afla icoanele cu :Fecioara Maria, Impartirea painii si a vinului, Cina cea de taina.Aceasta din urma, prezinta o ipostaza foarte rar intalnita-Iisus este reprezentat stand in partea stanga a mesei si nu in dreapta cum apare deobicei in icoane. La 178 km se afla Gura Humorului, in centrul unei exploatari forestiere,la confluenta raului Humor cu cel al Moldovei.Drumul trece prin mijlocul orasului si ii aduce pe turisti la manastire, in valea inpadurita a Humorului.

21

MANASTIREA HUMORULUI

Este situata pe locul unei vechi fundatii,ridicate in vremea lui Alexandru cel Bun (esc.XV),cazuta in ruina.Marele logofat Toader Bubuiog si sotia sa Anastasia, au ridicat in 1530 Manastirea Humorului, pe locul acelui vechi monument. Din manastirea lui Toader nu a subzistat decat biserica. Marele turn de aparare care se vede pe latura de nord-est, este opera lui Vasile Lupu (1641). Fortificatiile au disparut.SE poate spune,ca aceasta manastire, a cunoscut toate vicisitudinile : cucerita si incendiata in 1653 de catre cazacii lui Timuh

22

Khmeielnitsky, si supisa de-a lungul secolelor a numeroase devastari. Dupa ocuparea Bucovinei de catre austrieci (1774), aici nu a mai existat o manastire, ci doar o biserica parohiala a orasului (1785). De mici dimensiuni, biserica asculta de regulile arhitecturale ale epocii (1530), dar are si o inovatie : nartexul deschis cu patru arcade ogivale, rezultate se pare, a unei evolutii moldave care a pornit de la mici deschideri la Neamt, le-a crescut considerabil la Sucevita, pentru a ajunge aici la suprimarea ferestrelor si la creearea acestor mari deschideri.

Exteriorul – peretii sunt in intrgime acoperiti cu fresce datorate pictorului Toma de la Suceava.Se regasesc si aici aceleasi procese liturgice ca la Voronet.

Pe peretele de vest – se afla o frumoasa Judecata de apoi.

Pe stalpii nartexului – apar figurile sfintilor razboinici. La nord – se poate vedea Arborele lui Iisus, destul de

prost conservat si scene din viata apostolilor si din cea lui Sfantul Gheorghe.

Fatada de sud – apare aici ca o opera maiastra Imnul Fecioarei( ca la Sucevita), aici, insa areo amploare exceptionala si scena Conciliului Fecioarei.Istoricul de arta, Paul Henry, spunea de ea, ca este tot atat de frumoasa ca un tablou de Sienne, Alaturi, se poate vedea Asediul Constantinopolului, care aminteste interventia Fecioarei in favoarea Bizantului.

Pictorul Toma s-a reprezentat pe sine in aceasta fresca, sub trasaturile unui cavaler care ucide cu lancea sa pe seful cavaleriei turcesti( numele sau figureaza deasupra imaginii cavalerului).Se poate remarca, astfel, ca artistul a inlocuit asediatorii persi din 626, cu cei turci de la 1453, vrand sa actualizeze scena si sa ii dea un rol mobilizator intr-un moment in care imperiul otoman ameninta Moldova.Alaturi de absida,este prezentata Viata Sfantului Nicolae, unde pictorul de la Humor il depaseste pe cel de la Voronet, prin precizia desenului, dar si prin frumusetea coloritului.La abside, care sunt foarte impozante aici(sunt sase registre), se poate vedea aranjarea obisnuita a apostolilor, a sfintilor si a martirilor, care sunt reprezentarile bisericii terestre si celeste

Interiorul – aici pictorul a acoperit cu fresce, mare parte din suprafata edificiului ;acestea dateaza din anul 1535.

Pronaos – unitatea arfitecturala si picturala a cupolei, o fac o adevarata capodopera a artei moldave.Profetii si

23

ingerii inconjoara Fecioara intr-o totala armonie si echilibru.

Sala funerara – cuprinde mormintele si portretele fondatorilor sau scene din viata Fecioarei Maria.

Naosul – pe pereti sunt prezentati sfintii razboiulu, Trinitatea,Crucificarea ;exista aici un scaun princiar din secolul al XVI-lea si icoane din secolul al XV-lea.

Cu siguranta nu exista un alt loc in lume cum

este Bucovina in Nordul Moldovei, Romania, unde un

grup de manastiri pictate ortodoxe cu o asa calitate superioara a frescelor exterioare, asteapta sa fie vazute. Prin raritatea si frumusetea lor aceste Manastiri Pictate fac

24

parte din Patrimoniul Mondial al UNESCO. Bisericile din Lemn din Maramures apartin unui alt grup, ele fiind exemple unice care combina stilul Gothic cu traditionala constructie din lemn.

25

Bibliografie

1.Mannarche Francois- ’’Le guides bleus hachette- Roumanie’’, editura Hachette, 1982, Paris.2.Circuit in Moldova de Nord

26