tr[asdfirul stanlenit

- $i nu putea veni cu o viza de student? Ce idee,sa se ascN\di! a\a,, ca, un tro\.

Tata nu reu$e$te sa-Ei ascunda dezaprobarea fala

de povestea lui Florian. De la inceputul cinei eincruntat, de cind Zoe a avut ideea nesabuita de a lepovesti tuturor intdmplarea ciudata, emotionantii"impresionanta a baiarului albanez pe care. prinlr-o

conjuralie a tacerii mai marilor Academiei, cumadame Olenska in frunte, au decis sa-l ajute sastudieze pe ascuns.

- Nu ca nu putea. El a venit aici ca sa-5i ajutefamilia, deci trebuia sa munceasca, nu sa ?nvete. A$a

ca era un clandestin prin fo(a imprejurarilor. Maiapoi, chiar nu a fost in stare sa renunF la dans, intr-oz1 s-a prezenlat la secretariat $i a povestit totul...

$i Zoe explica mai bine: ca vrajitoarea aia desecretara, in loc sal goneasca, s-a induiogat, gi decinu e chiar aqa de vrajitoare cum pare; c4 l-a dus

imediatla madame Olenska; ca madame, poate mai

mult curioasa decdt induiosata, mai ales ci nu-i daulacrimile u$or, a hotarat str il puna str dea o proba; caa fost extraordinar si deci, avdndu-l acolo, 9i ca str

nu ri$te sa i se intdmple cine $tie ce accident urdtlucr6nd ca zidar cu ziua, s-au gdndit sa-l urgajeze ca

om de serviciu, ca sa-i justifice prezenta in $coala la

cele mai nepotrivite ore gi sa-l $i poata plati, ca sareu$easca sa trimita ceva bani acasa, 9i l-au gazduit,

irnbracat, hranit, dar mai ales i-au indeplinit cea mai

mare dorinta: aceea de a continua sa studieze baletul

aga cum incepuse acasa la el, inainte sa inceapaproblemele in familie.

Sara, sentimentala, igi trage nasul $i comenteaza:

- Ce poveste romantica. S-ar putea face un film.$i Diletta:

- Sau o emisiune frumoasa la televizor.- Da, bravo, buna idee, aga vin sa-l ia gi-l

expediaza la capre, pufhegte Sara.

- Ce capre, el locuia la Tirana. in orag - clarificaZoe pentru sora ei mai mica. $i in orice caz, acumnu il mai trimit inapoi: administralia gcolii a cerut sai se elibereze permisul de $edere, qi chiar se pare cai-l vor da.

- Gata cu clandestinitatea, vasazica? Cine gtie,poate chiar ii displace pu1in, zice Sara, tot visAtoare.

acest timp.

- Hibemat?un vocabular

resant, pentru un strain, zice Sara' ironica'

- Eir nu a zis chiar aqa. A spirs ,,era ca $i cum a$ff stat in ghea1a". E acelaqi lucru, nu? Singurelepersoane cu care vorbea erau Fantin $i Demetra, $i

mereu pe ascuns, ca niqte complotigti.

-. La mine acasa vin o gramada pe mare'intervine Diletta. Saracii. Pe urma ii duc in centrele

de primire $i, imediat ce este posibil' ii expediaza de

unde au venit. Tot chinul ala pentru nimic.

Mama, care a urma'rit schimbul de opinii fara sa

intervini, arunc6ndu-i doar cdteva priviri fugare

Martei care, ca sa taie friptura' ,.,""-..foloseste tacdmurile ca o salbatica. '' isuspini qi spune:

- Daci vrei sa-l invili la Ptdnzinft-o sambata, e bine venit.

- Invitam un sarac? zice

'\;]

Marta, lasand cutitul sa cada Peceramica farfuriei cu un zgo-mot deranjant.

fdsi ihcracild(; t

- $tii ce minunalie, sa faci curatin clase $i sa nu Poti vorbi cunimeni, zice Zoe. lNf{.ie rni-a sPus

ci i se pare ca a hibemat in tot

Areinte-

btatric.Matui

- Nu, il invitam pe un coleg de-al lui Zoe, spunetata serios. Asta-i tot.

- Atunci, nu e sarac? insist8 Marta.- Mi se pare ca e un baiat sclipitor $i curajos.

Deci nu e nici pe departe sarac, raspunde tata.

- A, atunci intelesesem gre$it, zice Marta, luAndiar culitul in mAna.

Sara gi Zoe schimba pe ascuns o priviresurazartoare-

$i apoi, c6nd se intAlnesc pe coridor, deja in pija-ma, Sara intreaba in $oapta:

- Ai spus ca e dragut?- Da, oarecum. Sa zicem palid, intr-un fel.- $i vorbeqte italienegte?- Se face inleles.- Spune-mi cdnd vine. Nu vreau sa pierd cu nici

un chip ocazia.

Gdndindu-se iar, in timp ce a$teapta sa-i vintrsomnul, Zoe igi spune ca nu are nici un motiv sa seindoiasca de bunele intenlii ale Sarei. $i atunci, cumde simte senzalia aia de neliniste ciudata, poate dereticenfa, la ideea ca Florian este atat de a$teptat? De

ce nu $i-a tinut gura? in fond, chiar nu era nevoie saistoriseasca povestea lui. Fire$te, acum nu mai e unsecret, el iese din clandestinitate, cu brio. Dar de cecuriozitatea Sarei o enerveazFr atdta?

Apoi, intr-o sclipire de bun-simt, se hotara$te sa

nu-$i mai faca griji. Sa lase lucrurile sa-$i urmeze

cusul. Si reuge$te sa indepafieze gdndul ca a facut

un pas fals, amintindu-si alli pasi, nici pe departe

falgi: aceia pe care a vazut ca-i face Florian, in sala

de dans preferata de ea, sus, sus, la mansarda, doar

cu cdteva seri in urma' La urma urmelor, cAnd trupul

vorbe$te, nu mai e nimic de discutat, nimic de

obieciar 9i spectacolul lui Florian' care dansa pe

mizica. lui Haciaturian, Dansul sabiilot, i-a taiat. rasuflarea. O, desigur, e obignuita cu dezinvoltura

elastica a lui Lucas, cu tehnica impecabila a lui

Jonattran, iar unul dintre marii balerini pe care iladmirFr cel mai mult e Alceste, care, in timpul liber,

face pe plasatorul de bilete, ca sa ca$tige cate ceva,

dar dupa parerea ei, ili foloseste cel mai bine timpulcdnd e pe scena: $i chiar nu e o intimplare faptul ca

s-a hotardt sa incerce irnediat, dupa ce gi-a luat

diploma, sa fie admis in corpul de balet al Aca-

demiei. Ea e sig]ura ca madame, dupd ce l-a crescut

cu mare grija ca elev, nu-l va lasa sa-i scape ca

posibil prim-balerin. Nu imediat, dar foarte, foarte

curAnd va fi.insa Florian are altceva. GAndindu-se, Zoe ba-

nuie$te ca tot ce a lasat in urma lui, in povestea lui,

pe care ea acum o $tie, face ca dansul sa-i fie atat

de deosebit, atdt de special. Pentru ca Florian

bcatricc lfasini f4i incrucigali 13sunt cele de a seputea aseza alaturi

de ea intr-o cabina,

sa vorbeasca cu ea,vorbeasca serios, cu

danseazi de fiecare data ca $i cum ar fi ultima luioczlzie sa lase o urmi pe lume, danseazd cu obucurie qi cu o disperare caxe, amestecate, suntputernice, de neuitat. $i nu e numai un mare atlet,un extraordinar executor de sirituri: e capabil 9i depoezie, de gralie supusa. Poate ca, daca in loc sa senumeasca Florian, s-ar numi Paul, ea nu ar vedeatoate astea in felul lui de a dansa. Dar ceea ce avazut cu citeva zsle in urmi e un concentrat deumanitate, pasiune, tehnica, striduinp. .. un felde formula magica.

Zoe s-a g6ndit gi ci, deocamdata cel pu1in, nucunoa$te o dansatoare caxe ar fi in stare sE seprezinte la nivelul lui: nu a vazut niciodata o fatasau o femeie care si danseze cu atata visarecon$olati. Deci suferinta ii face pe arti$ti maibuni? Banuieqte ca e o intrebare care i se potrivegtelui Fantin. inchide ochii $i se sraduie$te saadoarma - de$tepEtorul suna mereu prea repede -,promilAndu-gi chiar sa-i puna intrebarea aceea. ininlelepciunea vXrstnici a lui Fantin va gasi cusigurantra un raspuns. Dar somnul zaboveste sAvina, in timp ce Zoe se intreaba: atunci c6t, cum,trebuie sa sufar eu, pentru a fi o balerina cat pot debuni? Asta ar fi o intrebare de pus Marei Simone.Dar stie foarte bine ca posibilitalile de a o intalniiar pe l'6toi1e sunt foarte mici, 9i cu atat mai puline

Prqfunzime, Pana la caPat' Ca sa

inleleagp. Ca si afle mai multe despre ea insAqi 9idespre pasiunea aceasta pentru dans, care devine

uneori o meserie, uneori un izvor de marendfericire, la urma urmelor, luind in calcul totul, e

o ditamai comPlicalia.

Sdmbata la prdnz, Marta are o feti$oara curioasa

gi.concentrata. Pericol, pericol, i5i spune Zoeincerc6nd sa-l incurajeze pe Florian, care $a asezat

pe marginea divanului' gata sa cada, dacl face

cumva un gest brusc, gi i$i umple gura cu alune

slrate stiind bine ci e singura modalitate de a evita

si rispunda la intrebari stAnjenitoare'

Mai apoi insa, lucrurile nu iau o intonatura prea

rea. Marta lntreabtr:

- Egti precum Kledi, tu?$i Florian:

- De fapt:.. eu nu $tiu.PronunF cuvintele cu bagare de seamtr, dar

rezultatul e convingator 9i aproape de fiecare data

clar, daca lasam deoparte accentul lui putemic'

z1

Intervine Sara, fluturdndu-giparul blond:

* Eu nu cred caFlorian ar putea $ticine e Kledi. Nu credca s-a uitat mult la televizor in ultima vreme.

- Acasa, da, zice Florian. Aici nu.- Ei, vezi, reia Sara.- Deci nu poate gti ca acest Kledi e un balerin

a)banez ca gi el, care a devenit cunoscut aici, la noi,gi acum danseaza intr-o mullime de spectacole. $i latelevizor.

Florian se intuneca un momenl- Eu nu vreau balet la televizor. Eu vreau balet

la teatru,

- Vezi ca e diferit? spune Sara, ftitoarsa spreMarta.

- Ah. Pacat, zice Marta. Daca te duceai la tele_vizor, pe urmi eu le spuneam prietenelor mele ca tecuno$team.

- Copiii de ast2i, intervine mama venind de Iabucatarie. Daca vreJi sa va a$ezati la masa, intr_unminut e gata.

Zoe incearch si le distraga tutuor atentia de laFlorian inventAnd o conversalie aprinsi, despretainele 9i misterele probei, cu Diletta, care, nefiindavizati, nu colaboreazA: pare mult mai interesata de

?4i incraci{ati 1l

lasagna 9i incearci si bage cAt mai mult in gura, a$a^rcat sa poata cere o a doua po4ie cdt mai repede cu

prtinp. in schimb, Sara, dulce ca mierea, il sufocade atentii: el, fireste, intimidat, ro$e$te adesea $i se

ascunde in spatele unor zdmbete largi, jenate.Mama gi tata, mai inlelegatori, vorbesc desprealtceva: tespre vecinii care tocmai i$i renoveaziapartamentul, despre cursul de echitalie al Martei,

deEpre o'posibila vacanta.. . Dar, in cele din urma,cu sau fa,ra voia lui gi sigur nu ar vrea -, Florian eobligat sa raspunda la intrebarile firegti despre casa

lui, despre dans, despre cum se simte la Aca-demid... gi o face cu glasul lui profund, atdt deciudat in trupul acela inalt si subtire. Aproapebarbat, gdndegte Zoe. Nu intru totul matur, in-complet, neterminat. in viatra de zi cu zi e caraghios

pe cat de armonios gi liber pe scena, il fata uneioglinzi, despuiat de toate acele lucruri inutile -,pantofii, camaga, blugii -, care nu scot in relieffrumusetea lui atletica de balerin. ii trece prin minteo poezie pe care a citit-o risfoind curioasa paginile

antologiei Sarei, se ntJme$te L'albatros, este a unuipoet francez, Baudelaire, care se cite$te bodler, sivorbegte despre pasarea asta de mare, uria$a, care e

plina de gralie cAnd inatnteazL in bataia curentilorpe cer, dar pe urma devine ca o gdsca sau ca o gaini,

beatrice.llahri