1

Grup Scolar de Transporturi Auto HENRI COANDATransmisii prin curelePROFIL: TehnicCALIFICAREA POFESIONALA:

Electromecanic utilaje si instalatii industriale Prof. coordonator: Candidat: Potcolin Gabriel Prof.Ing.Maris Mihaela CLASA: a XI- a B SAM

~ 2010 ~CUPRINSARGUMENT..................................................................................................pag.3CAPITOLUL 1:

Caracterizare.Clasificare.Domenii de folosire................................................pag.4CAPITOLUL 2:

Tipuri de curele. Materiale. Elemente constructive........................................pag.6CAPITOLUL 3:

Roti pentru transmisiile prin curele..............................................................pag.13CAPITOLUL 4:

Sisteme de tensionare a curelei.....................................................................pag.16CAPITOLUL 5:

Norme de protectie a muncii.........................................................pag.20BIBLIOGRAFIE...........................................................................................pag.23Argument

Proiectul cu tema Transmisii prin curele este structurat in 5 capitole,fiecare capitol avand subcapitolele sale.

Transmisiile prin curele sunt transmisii mecanice, care realizeaz transmiterea micrii de rotaie i a sarcinii, de la o roat motoare la una sau mai multe roi conduse, prin intermediul unui element flexibil, fr sfrit, numit curea.

In capitolul 1 este introdusa notiunea de transmitere,este definita transmiterea prin curele, iar acestea sunt caracterizate dupa mai multe criterii.

In capitolul 2 sunt prezentate in subcapitole diferitele tipuri de curele: Curele late netede, Curele late dinate, Curele trapezoidale , cat si materialele din care sunt confectionate acestea.Tot aici gasim si subcapitolul mbinarea capetelor curelelor late ,in care sunt prezentate metodele de imbinare(lipire) a curelelor intre ele.

Capitolul 3 este structurat in 3 subcapitole care prezinta in parte rotile folosite pentru transmisiile cu diferitele tipuri de curele (cele prezentate in capitolul 2).

Capitolul 4 trateaza subiectul sistemelor de tensionare a curelei.

Pentru realizarea forelor de frecare dintre curea (curele) i roile de curea, necesare la transmisiile cu alunecare pentru transmiterea momentului de torsiune, este necesar tensionarea curelei.

Acest capitol este impartit in 2 subcapitole: Sisteme de tensionare permanente si Sisteme de tensionare automat , in care regasim procedeele de tensionare a curelelor, fiecare procedeu cu avantajele si dezavantajele sale.

Capitolul 5 prezinta normele de protectie a muncii, care trebuie respectate intr-un service auto pentru ca totul sa se desfasoare in siguranta si la o calitate cat mai inalta.1. CARACTERIZARE. CLASIFICARE. DOMENII DE FOLOSIRE

Transmisiile prin curele sunt transmisii mecanice, care realizeaz transmiterea micrii de rotaie i a sarcinii, de la o roat motoare la una sau mai multe roi conduse, prin intermediul unui element flexibil, fr sfrit, numit curea.

Transmiterea micrii se poate realiza cu alunecare (la transmisiile prin curele late sau trapezoidale) sau fr alunecare (la transmisiile prin curele dinate).

Transmiterea sarcinii se realizeaz prin intermediul frecrii care ia natere ntre suprafeele n contact ale curelei i roilor de curea (n cazul transmisiilor cu alunecare) sau prin contactul direct dintre dinii curelei i cei ai roii (n cazul transmisiilor fr alunecare).

O transmisie prin curele se compune din roile de curea conductoare 1 i condus 2 elementul de legtur (cureaua) 3 (fig.1), sistemul de ntindere i aprtori de protecie.

fig. 1Fora necesar de apsare a curelei pe roile de curea se realizeaz la montaj, prin ntinderea (deformarea elastic) curelei.

Comparativ cu celelalte transmisii mecanice,transmisiile prin curele cu alunecare prezint o serie de avantaje: se monteaz i se ntrein uor; funcioneaz fr zgomot; amortizeaz ocurile i vibraiile; necesit precizie de execuie i montaj relativ reduse; costurile de fabricaie sunt reduse; transmit sarcina la distane relativ mari ntre arbori; permit antrenarea simultan a mai multor arbori; funcioneaz la viteze mari; asigur protecia mpotriva suprasarcinilor.

Dintre dezavantajele acestor transmisii se pot meniona: capacitate de ncrcare limitat;dimensiuni de gabarit mari, comparativ cu transmisiile prin roi dinate; fore de pretensionare mari, care solicit arborii i reazemele; raport de transmitere variabil, ca urmare a alunecrii curelei pe roi; sensibilitate mrit la cldur i umiditate; durabilitate limitat; necesitatea utilizrii unor

dispozitive de ntindere a curelei.

Unele dintre dezavantajele transmisiilor cu alunecare sunt anulate de transmisiile prin curele dinate. Astfel: micarea se transmite sincron, vitezele unghiulare ale roilor fiind constante i ridicate; randamentul mecanic este mai ridicat; pretensionare mai mic la montaj, deci o solicitare redus a arborilor i lagrelor.

Principalele dezavantaje ale transmisiilor prin curele dinate sunt legate att de tehnologia de execuie, mai pretenioas, att a roilor de curea dinate ct i a curelelor, ct i de costurile montajului.Clasificarea curelelor se face n funcie de forma seciunii curelei (fig.2), iar clasificarea transmisiilor prin curele se face n funcie de poziia relativ a axelor arborilor, a numrului de arbori antrenai (condui) i a raportului de transmitere realizat.

Dup forma seciunii, curelele pot fi: late (netede fig.2, a, politriunghiulare fig.2, b, dinate fig. 3.2, c), trapezoidale (fig.2, d), rotunde (fig.2, e).Fig. 2 Transmisiile prin curele late pot transmite puteri pn la P = 2000 kW, la viteze periferice v 12 m/s i rapoarte de transmitere i 6 (maxim 10). Utilizarea curelelor moderne, de tip compound, a dus la ridicarea performanelor acestora, domeniul lor de utilizare fiind: P5000 kW;v 100 m/s; i 10 (maxim 20).

Transmisiile prin curele late politriunghiulare (Poly-V) transmit puteri P 2500 kW, la viteze periferice v 50 m/s.

Transmisiile prin curele late dinate pot transmite puteri pn la P = 400 kW, la viteze periferice v 80 m/s i rapoarte de transmitere i 8 (maxim 10).

Transmisiile prin curele trapezoidale pot transmite puteri pn la P = 1200 kW, la viteze periferice v 50m/s, atunci cnd distana dintre axe A < 3 m, iar raportul de transmitere maxim i 8 (maxim 10).

Clasificarea transmisiilor prin curele, n funcie de criteriile mai nainte prezentate, este dat n tabelul 3.2.Tabelul 3.2

Clasificarea transmisilor prin curele

2. TIPURI DE CURELE. MATERIALE. ELEMENTE CONSTRUCTIVE

Materialele din care se confecioneaz curelele trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii de baz: s fie foarte elastice, pentru a se putea nfura pe roi cu diametre mici, fr ca tensiunile de ncovoiere, care iau natere, s aib valori nsemnate; coeficientul de frecare a elementului curelei n contact cu roata de curea s fie ct mai mare (pentru transmisiile prin curele cu alunecare); elementul curelei care preia sarcina principal de ntindere s aib o rezisten ridicat; elementul curelei, n contact cu roata, s fie rezistent la uzur i oboseal i s fie rezistent i la aciunea agenilor externi; s fie ieftine.

2.1. Curele late netede (lise)Materialele pentru aceste curele pot fi: pielea, esturile textile, pnza cauciucat, materialele plastice, benzile metalice.

Curelele din piele. Sunt confecionate din piele de bovine, utilizndu-se, de preferin, zona spinrii animalului (crupon). Se execut dintr-un singur strat (simple) sau n mai multe straturi (multiple), lipite ntre ele, pe toat lungimea. Pielea se tbcete cu tanani vegetali i, n cazuri speciale, cu tanani minerali, obinndu-se, n acest caz, o flexibilitate mai mare.

Dei pielea satisface multe din condiiile impuse materialelor pentru transmisiile prin curele rezisten la uzur, coeficient de frecare mare, rezisten la aciunea unor ageni exteriori (ulei, unsori, ap) unele deficiene rezisten redus la curgere a materialului (care duce la deformri

plastice importante, respectiv la demontri frecvente pentru scurtarea i rembinarea capetelor), rezisten redus la oboseal i faptul c este un material deficitar au fcut ca, n ultimul timp, aceste curele s fie din ce n ce mai puin folosite, fiind nlocuite de curelele esute sau compound.

Curelele din esturi textile. Sunt confecionate din esturi textile i pot fi ntr-un singur strat sau n mai multe straturi. n cazul n care sunt executate din mai multe straturi, mbinarea capetelor se poate realiza prin coasere, printr-o contextur special sau prin lipire. Materialul din care se execut cureaua poate fi un material textil natural (bumbac, celofibr, ln, pr de cmil sau capr, cnep, in, mtase natural etc.) sau fibre sintetice (vscoz,

poliamide, poliesteri).

Curelele din esturi textile prezint unele avantaje: pot fi esute fr fine, ceea ce asigur transmisiei un mers linitit; pot funciona la viteze mari v 60 m/s; pot funciona pe roi de diametre mici, datorit flexibilitii ridicate. Ca dezavantaje, se pot meniona: durabilitate sczut, datorit rezistenei reduse a marginilor curelei; alungire n timp; sensibilitate la aciunea cldurii,umezelii, acizilor etc.

Curelele din esturi impregnate cu cauciuc. Sunt confecionate din mai multe straturi de esturi textile, solidarizate ntre ele prin cauciuc vulcanizat. esturile textile (inserii) reprezint elementul de rezisten al curelei. Inseria se poate realiza sub forma unor straturi paralele (fig.3, a),

prin nfurare n mai multe straturi sub form de spiral (fig.3, b) sau n straturi concentrice (fig.3, c). Aceste curele au ntre straturi i la exterior

cauciuc vulcanizat (fig. 3, d), fiind rezistente la umezeal i la medii umede, acide sau bazice.

Fig.3 fig. 4Curelele nfurate sunt mai rigide dect cele stratificate, n schimb marginile sunt mai rezistente, putnd fi utilizate la transmisiile cu

ramuri sau axe ncruciate.

Dac n loc de estura textil se folosesc inserii sub form de nur (fig. 4), se obin curele cu flexibilitate mrit.

Curelele din materiale plastice. Se folosesc dou tipuri de curele, n care apare materialul plastic: curele numai din material plastic i curele din material plastic i alte materiale (compound =compuse). Materialele plastice folosite sunt materialele poliamidice i poliesterice, utilizate sub form de folii de grosimi diferite sau sub form de fire mpletite sau cablate.Materialele plastice prezint avantajul unor rezistene la traciune i uzare mai mari, dar nu prezint o aderen prea bun la roi (coeficieni de frecare mici). Din acest motiv, materialele plastice singure au o utilizare restrns n confecionarea curelelor.

Curelele compound (fig. 5) sunt realizate dintr-o folie sau dintr-un strat de nururi din poliamid sau poliester, ca element de rezisten, cptuit la interior cu un strat subire din piele de nalt calitate(cromat special) i dintr-un strat de protecie, dispus pe partea exterioar. Stratul din material plastic este elementul de rezisten al curelei (nailon, cu r = 400 MPa; poliester, cu r = 850MPa), iar stratul din piele este cel care asigur o aderen bun (frecare mare) ntre curea i roi(= 0,450,6, la v = 2030 m/s).Fig. 5Prin construcia lor, curelele compound nsumeaz proprietile de rezisten ale materialelor plastice cu cele de friciune ale pielii. Curelele

compound sunt rezistente la produse petroliere, sunt foarte flexibile putndu-se nfura pe roi de diametre foarte mici (D/h 10) sunt antielectrostatice, funcioneaz bine la temperaturi pn la 1200C, permit viteze periferice foarte mari (v > 100 m/s), suport frecvene de ndoiri mari (pn la 100 Hz), au o durabilitate mare i sunt, practic, insensibile la umiditate.

Performanele ridicate ale acestor curele fac posibil utilizarea lor la realizarea transmisiilor cu dimensiuni de gabarit mici i a celor care funcioneaz la viteze mari; diametrul minim al roii de curea poate ajunge la 25 mm, iar turaia la 300.000 rot/min. Curelele avnd ca inserie folie de

poliamid se execut la orice lungimi i cu limi pn la 1200 mm, att cu fine ct i fr fine.

Curelele cu inserie din nur poliamidic se execut numai fr fine, la lungimi pn la 10.000 mm i limi pn la 500 mm.Curelele late politriunghiulare (Poly-V). Au o construcie special, suprafaa exterioar fiind neted, iar suprafaa interioar este profilat. Suprafaa interioar prezint proeminene, dispuse longitudinal, cu profil triunghiular. Elementul de rezisten este un nur din material plastic (fig. 6),nglobat n masa de cauciuc a curelei. Cureaua este acoperit la exterior cu un strat protector, realizat din material plastic, care asigur aderena i rezistena la uzare a curelei. Poriunea profilat, avnd nlime mic n raport cu nlimea total a curelei, confer acestor curele o flexibilitate mare, comparabil cu cea a curelelor late obinuite. Proeminenele triunghiulare de contact ale curelei cu roata asigur o aderen sporit i presiuni de contact mai mici dect n cazul curelelor late. Curelele politriunghiulare transmit puteri P 1250 kW, la viteze v 50 m/s.Fig. 6Benzile metalice. Se prezint sub forma unor benzi din oel de mare rezisten (r = 1300...1600 MPa), cu limi cuprinse ntre 20...250 mm i grosimi ntre 0,6...1,1 mm.Transmisiile cu benzi metalice pot funciona la viteze foarte mari (apropiate de viteza sunetului), asigurnd transmiterea unor puteri mari. Necesit fore de ntindere, iniiale, foarte mari, o foarte ridicat precizie de execuie i montaj a roilor i o rigiditate mare a arborilor. Se pot utiliza

n locul curelelor din piele sau textile sau n locul angrenajelor, la locomotive, vapoare, termocentrale etc. n comparaie cu angrenajele, transmisiile cu band funcioneaz cu zgomot mult mai redus. Pentru mrirea coeficientului de frecare dintre banda metalic i roile transmisiei, roile de curea se pot cptui cu plut (= 0,35).La transmisiile care funcioneaz cu vitez foarte mare, pentru ca pierderile prin frecarea dintre elementele n micare i atmosfer s fie ct mai reduse, se recomand introducerea acestora n carcase cu un anumit grad de vid.2.2. Curele late dinate (sincrone)Cureaua dinat (fig.7) se compune dintr-un element de nalt rezisten 1, nglobat ntr-o mas compact de cauciuc sau material plastic 2. Suprafaa exterioar i zona danturat sunt protejate cu un strat 3, din esturi din fibre sintetice rezistente la uzur i la ageni chimici i termici. Elementul de rezisten 1 poate fi realizat din cabluri metalice, din fibre de poliester sau

fibre de sticl. Fig.7Dantura poate fi dispus pe o parte a curelei (fig. 7, a) sau pe ambele pri (fig. 7, b).

Curelele cu dantur pe o singur parte se folosesc la transmisiile cu axe paralele i ramuri deschise, cu sau fr rol de ntindere (fig. 8, a i b), iar curele cu dantur pe ambele pri se folosesc la transmisiile cu mai muli arbori, dispui de o parte i de alta a curelei (fig. 8, c).

Dinii curelelor pot fi trapezoidali, parabolici i semicirculari. Profilul clasic al dintelui este cel trapezoidal, n ultimul timp executndu-se i profile curbilinii, prin aceasta urmrindu-se reducerea zgomotului i mbuntirea modului de intrare i ieire n i din angrenare. Profilul cu form parabolic permite utilizarea dinilor mai nali n raport cu profilul tradiional. Aceastcaracteristic, cumulat cu robusteea dintelui, permite o cretere a sarcinii transmise i o reducere a interfeei create n timpul angrenrii dintre dintele curelei i cel al roii. Forma parabolic determin urmtoarele avantaje: reducerea zgomotului n funcionare; sporirea puterii transmise; creterea rezistenei dintelui la oboseal.

Curelele sincrone cu dini trapezoidali, considerate standard, se utilizeaz n transmisii de pn la 150 CP i 16.000 rot/min. Dimensiunile standardizate sunt cele corespunztoare pasului de (n oli): 0,080 (2/25); 0,125 (1/8); 0,200 (1/5); 0,375 (3/8); 0,500 (1/2); 0,875 (7/8) i 1,25 (1 1/4),conform ISO 5294, 5295, 5296.

Curelele cu dini curbilinii, cu profil parabolic i semicircular, pot prelua sarcini mai mari cu pn la 200% fa de cele cu dini trapezoidali. Se regsesc n gama de dimensiuni corespunztoare pailor de 3, 5, 8 i 14 mm.

Transmisiile prin curele dinate realizeaz transmiterea micrii fr alunecare, dinii curelei angrennd cu dantura roii de curea. Aceste transmisii cumuleaz avantajele transmisiilor prin curele late i ale transmisiilor prin lan.

Datorit avantajelor pe care le prezint, aceste transmisii s-au impus, fiind utilizate n multe domenii, cum ar fi: construcia de autovehicule (la sistemul de distribuie); construcia mainilorunelte, construcia mainilor textile, birotic, computere, proiectoare, maini de scris etc.Fig. 8 2.3. mbinarea capetelor curelelor lateCurelele late se pot realiza: fr fine, sub forma unor benzi lungi, mbinate la capete prin diverse metode. O transmisie prin curele, mbinat la capete, poate utiliza ntreaga capacitate portant a curelei numai atunci cnd mbinarea capetelor acestora este fcut corespunztor.

Problema mbinrii corespunztoare a capetelor curelelor se pune, n special, la transmisiile cu viteze ridicate i la transmisiile cu roi de diametre mici. O mbinare trebuie s prezinte urmtoarele caliti: s nu micoreze durabilitatea curelei; s nu reduc flexibilitatea curelei; s nu produc vibraii sau o funcionare neregulat a curelei; s fie rezistent la umiditate, la ulei i unsoare; s reziste la temperatura de funcionare a curelei; s se execute uor i repede.mbinarea capetelor curelelor late se poate realiza prin lipire, respectiv vulcanizare, prin coasere sau cu elemente metalice speciale.

Lipirea este procedeul de mbinare care se folosete la curelele din piele, materiale plastice i la cele de tip compound. Se folosesc adezivi sintetici, care asigur rezisten ridicat la traciune

(r 17 MPa). Datorit acestor adezivi, lipirea a devenit cea mai raional metod de mbinare a capetelor curelelor. nainte de lipire, capetele curelei se subiaz sub form de pan (fig. 9, a), pe anumite lungimi. n cazul curelelor din piele formate din dou straturi, lipirea se execut sub form de pan, ca n fig. 9, b. Viteza de lucru a curelei v < 30 m/s, iar la curelele foarte flexibile v < 50 m/s.La curelele din esturi impregnate cu cauciuc, care se mbin prin vulcanizare, capetele curelei se subiaz n trepte (fig. 9, c), innd seama de structura stratificat a acestora.Fig. 9 fig. 10 mbinarea prin coasere sau cu elemente metalice speciale se utilizeaz, n special, n cazul curelelor din esturi textile, putndu-se utiliza i la curelele din piele. mbinarea mecanic se poate realiza cu agrafe din oel (fig.10) saucu elemente suplimentare metalice, fixate cu uruburi; acestea din urm nu sunt

recomandate, ntruct produc ocuri i vibraii n transmisie,ceea ce face ca viteza maxim s fie limitat la v < 5...10 m/s.2.4. Curele trapezoidaleCureaua trapezoidal are n seciune transversal forma unui trapez isoscel i este format din mai multe zone. Zona 1 reprezint elementul de rezisten al curelei, care poate fi realizat din estur de bumbac (fig. 11, a), din nur (fig. 11, b) sau din cablu (fig. 11, c). Elementul de rezisten este nvelit ntr-o mas de cauciuc sintetic, care cuprinde zona de compresiune 2 (duritate 70...800 Sh) i zona de ntindere 3 (duritate 60...700 Sh). La exterior, cureaua este protejat prin nveliul de protecie 4, format din unul sau mai multe straturi de pnz cauciucat.Fig. 11Curelele trapezoidale sunt standardizate, n funcie de dimensiunile seciunii, n dou tipuri: curele trapezoidale clasice i curele trapezoidale nguste. La aceste curele, flancul n stare liber este rectiliniu.Se mai folosesc i alte tipuri de curele trapezoidale, cum ar fi: curele speciale, curele dublu trapezoidale sau curele trapezoidale multiple. Curelele trapezoidale speciale (fig. 12, a) au flancurile n stare liber concave, oferind avantajul unei aezri corecte a curelei pe roat, n timpul funcionrii. n stare deformat, atunci cnd cureaua se nfoar pe roat, flancul curelei devine rectiliniu, ca i flancul canalului de pe roata de curea (la curelele clasice, n stare deformat flancul curelei nu mai rmne rectiliniu (fig.12, b)). Curelele dublu trapezoidale

(fig. 13, a) se folosesc n cazul transmisiilor cu mai multe roi conduse,dispuse pe ambele pri ale curelei (fig. 13, b).Curelele trapezoidale multiple (fig.14) nlocuiesc curelele trapezoidale simple montate n paralel,prezentnd avantajul c evit alungirile inegale ale elementelor componente.fig. 12 fig. 13 n comparaie cu transmisiile prin curele late clasice, transmisiile prin curele trapezoidale se caracterizeaz prin capacitate portant mai mare i o ncrcare mai mic a arborilor. Aceste avantaje sunt determinate de frecarea

mrit dintre curea i roi, coeficientul de frecare redus fiind de aproximativ trei ori mai mare dect coeficientul de frecare de alunecare . Cureaua trapezoidal prezint avantaje, n special, la transmisii cu distane mici ntre axe i cu rapoarte mari de transmitere.fig. 14fig.15Curelele trapezoidale cu striaii transversale, care conduc la mrirea elasticitii curelei la nfurarea pe roi, realizeaz micorarea tensiunii de ncovoiere i mrirea suprafeei de contact a flancurilor curelei cu roata (fig. 15).3. ROI PENTRU TRANSMISIILE PRIN CURELEO roat de curea se compune din urmtoarele pri: obad, disc sau spie i butuc. Roile de curea trebuie s ndeplineasc, n principal, urmtoarele condiii: s fie ct mai uoare, dar s asigure transmiterea sarcinii; s fie bine echilibrate; s asigure un coeficient de frecare ridicat i s nu uzeze cureaua; s suporte viteze periferice mari.

Materialele folosite la realizarea roilor pentru transmisiile prin curele sunt: fonta (folosit cel mai frecvent), oelul, aluminiul, materialele plastice, lemnul sau cartonul presat.

3.1. Roi pentru transmisiile prin curele late netedeCel mai frecvent se folosesc roile din font. La viteze periferice v < 30 m/s, se folosesc fontele cenuii, iar la viteze mai mari fontele aliate. Roile cu diametre relativ mici (D < 500 mm) se execut cu disc continuu (fig. 16, a), cu guri pentru uurare (fig. 16, b) sau n construcia sudat (fig. 16, c). Roile cu diametre mai mari (D > 500 mm) se execut cu spie (fig. 17, a) sau din dou buci solidarizate cu uruburi (fig. 3.17, b), pentru D > 2000 mm.Fig. 16n fig. 17, a sunt prezentate dou roi, una cu suprafaa exterioar (de contact cu cureaua) bombat, iar cealalt cu suprafaa exterioar cilindric. i poziia butucului este diferit la cele dou roi.

n fig. 17, b sunt prezentate, pentru aceeai lime a suprafeei exterioare, trei posibiliti de realizare a butucului, definit prin lungimea L.

Roile din oel se folosesc la viteze mai mari (v > 40 m/s) i se realizeaz prin turnare (v. fig.16, a i b) sau n construcie sudat (v. fig. 16, c). La roile sudate, discul i obada se execut din tabl, iar butucul prin turnare sau din semifabricat laminat, prin achiere.

Roile din aluminiu sunt uoare i pot funciona la aceleai viteze periferice ca i roile din oel. Deoarece aluminiul este un material scump, se recomand numai la roi de dimensiuni mici (D < 200 mm).Roile din materiale plastice se folosesc, mai ales, n transmisiile prin curele din piele sau din esturi textile. Materialele din care se confecioneaz sunt: bachelita, textolitul, poliamidele etc. La serii mici de fabricaie, aceste roi se execut din textolit sau lemn stratificat i se prelucreaz prin achiere. La serii mari, roile se execut prin injecie, folosind ca material poliamida sau bachelita.

Constructiv, roile din materiale plastice sunt identice cu cele din materiale metalice. Pentru a asigura rezistena canalelor de pan din butuc, se execut roi de curea cu buc metalic, pe care se injecteaz restul roii.Fig.17 a.b.Suprafaa exterioar (activ) a roilor de curea poate fi cilindric sau bombat. Prin bombare se asigur stabilitatea n funcionare a curelei, evitndu-se alunecarea lateral a acesteia de pe obada roii. La transmisiile cu axe paralele care funcioneaz la viteze mari (v > 50 m/s), ambele roi ale

transmisiei sunt bombate. La transmisiile cu mai multe roi conduse, se execut cu bombament numai roile care acioneaz pe aceeai parte a curelei, celelalte roi fiind cilindrice. La transmisiile care funcioneaz la viteze v < 20 m/s i la transmisiile cu axe ncruciate, se folosesc roi cilindrice.

Dimensiunile principale ale roii de curea diametrul D, limea B i bombamentul h (fig. 18) sunt indicate n standarde, n funcie de limea curelei b, de asemenea standardizat.fig. 18 fig. 19n fig. 19 sunt prezentate formele constructive ale unor roi de curea utilizate n construcia de maini agricole. n fig. 19, a se prezint forma constructiv a roilor de curea cu limea obezii B85 mm, iar n fig. 3.19, b pentru roile cu B > 85 mm; n fig. 19, c este prezentat forma constructiv a roilor de curea cu l1 30 mm.Roile de curea se echilibreaz static pentru viteze v 25 m/s, iar pentru viteze v > 25 m/s sau B/D > 0,25 se echilibreaz dinamic, dezechilibrul maxim admis fiind de 0,03 Nmm/kg mas roat de curea.3.2. Roi pentru transmisiile prin curele trapezoidaleRoile de curea pentru transmisiile prin curele trapezoidale clasice i nguste au dimensiunile canalelor standardizate, diametrele minime i maxime ale roilor fiind limitate n funcie de tipul curelei utilizate.

Materialele utilizate pentru realizarea roilor de curea sunt fonta, oelul, aliaje din metale uoare i unele materiale plastice.Roile pentru curelele trapezoidale se pot realiza: n construcie turnat (fig. 20, a, b, c),

pentru diametre maxime de 300 mm; n construcie sudat (fig. 20, d), pentru diametre mai mari de 300 mm; din elemente de tabl tanat, mbinate prin lipire, nituire sau sudare (fig. 20, e, f, g).

n cazul unor transmisii cu distan mic ntre axe pentru obinerea ntinderii curelei i pentru realizarea unui reglaj fin al raportului de transmitere se folosesc construcii speciale, cu curele reglabile (fig. 20, h).fig. 20

3.3. Roi pentru transmisiile prin curele dinate (sincrone)Roile pentru curelele dinate, n afara geometriei dinilor (v. subcap. 3.5.1.), care trebuie s asigure o angrenare corect cu dinii curelei, trebuie s asigure i poziia corect n plan axial a curelei, de aceea, la aceste roi, trebuie prevzute reazeme laterale.n fig.21 sunt prezentate cteva soluii pentru realizarea roilor dinate, pentru curelele dinate. n fig. 21, a i c sunt prezentate roi cu umeri de ghidare a curelei ntr-un singur sens, n fig. 21, b cu ghidare n ambele sensuri i n fig. 21, d fr ghidare axial.Fig. 214. SISTEME DE TENSIONARE A CURELEIPentru realizarea forelor de frecare dintre curea (curele) i roile de curea, necesare la transmisiile cu alunecare pentru transmiterea momentului de torsiune, este necesar tensionarea curelei. Aceasta se poate realiza periodic, printr-un montaj adecvat, sau continuu, n timpul funcionrii.

Sistemele de tensionare folosite sunt de dou feluri: sisteme de tensionare permanent, independente de momentul de torsiune transmis, dar proiectate pentru transmiterea acestuia, respectiv sisteme de tensionare automat, care realizeaz o tensionare variabil, funcie de momentul de torsiune transmis.4.1. Sisteme de tensionare permanentePrin utilizarea acestor sisteme, se realizeaz o tensionare iniial a curelei cu fora F0, stabilit, prin calcul, n funcie de sarcina ce trebuie transmis. Funcionarea transmisiei la alte valori ale sarcinii are loc fie cu o ncrcare incomplet a curelei, fie cu patinarea acesteia.

Fora de tensionare F0 a curelei poate fi realizat prin elasticitatea curelei sau prin aplicarea unor fore exterioare de tensionare.

4.1.1. Tensionarea realizat prin elasticitatea curelei

Tensionarea prin elasticitatea curelei se realizeaz prin scurtarea acesteia (cnd este posibil la curele late) sau prin deplasarea poziiei motorului, deci prin modificarea distanei ntre axe. Acest tip de tensionare are dezavantajul c, periodic, este necesar controlul strii de tensiune a curelei i, dac este necesar, aducerea transmisiei n limitele tensionrii iniiale.n fig. 22 sunt prezentate, schematic, cteva posibiliti de tensionare (retensionare) a

transmisiei prin curele. Astfel, n fig. 22, a i b, tensionarea se realizeaz prin deplasarea motorului, n sensul mririi distanei dintre axe, prin tragerea motorului (fig.22, a), respectiv prin utilizarea unor uruburi de reglare (fig. 22, b). n aceste dou situaii, reglarea tensionrii se realizeaz la montaj i apoi periodic. n fig. 22, c este prezentat un sistem de tensionare permanent, greutatea G realiznd deplasarea axial a motorului.Fig. 22Determinarea mrimii sarcinii de tensionare F0 se realizeaz cu ajutorul unui dispozitiv plasat tangent la cele dou roi ale transmisiei (pe lungimea lT). Sub aciunea unei sarcini Fp (stabilit n cataloage sau de constructor), cureaua se deformeaz, crendu-se sgeata f (fig. 23). Din tabele, n funcie de f, se determin sarcina F0, existent n curea.

Schemei din fig. 22, b i corespunde varianta constructiv din fig. 24, a, n fig. 24, b fiind prezentat o variant de ntindere a curelei tot cu ajutorul unui urub de reglare, motorul fiind plasat pe un suport ce poate bascula n jurul unei articulaii.Fig. 234.1.2. Tensionare realizat prin aplicarea unor fore exterioare

Forele exterioare sunt realizate prin intermediul unor role de ntindere, asigurndu-se tensionarea constant a curelei.Rola de ntindere poate fi plasat la exteriorul transmisiei sau la interiorul acestuia, fiecare poziionare avnd avantaje i dezavantaje. Astfel, plasarea la exterior a rolei (fig. 25, a), n apropierea roii mici (de pe arborele motorului), are avantajul mririi unghiului de nfurare a curelei pe roata mic a transmisiei, dar prezint dezavantajul solicitrii alternate la ncovoiere. Plasarea rolei n interiorul transmisiei, n apropierea roii mari (fig. 25, b), are drept consecin o solicitare oscilant la ncovoiere a curelei, dar provoac micorarea unghiului de nfurare pe roata mic,micorare important la rapoarte mari de transmitere.Fig. 24

n fig. 25, c este prezentat soluia constructiv a unei transmisii prin curele cu rol de ntindere plasat la exteriorul transmisiei. Reglarea ntinderii, deci a valorii sarcinii de tensionare F0, se realizeaz printr-un (mecanism) cadru cu bare. Astfel, prin deplasarea greutii G pe bara suport, se modific momentul creat de aceast for, prin modificarea braului stabilit fa de

articulaia acesteia. n aceste condiii, sarcina de apsare a rolei se modific, modificnd i sarcina de tensionare. fig. 25

fig.264.2. Sisteme de tensionare automatAceste sisteme realizeaz o sarcin de tensionare variabil (F0 const.), n funcie de momentul transmis. La funcionarea n gol sau n repaus, sarcinile din ramurile curelei sunt nule, eliminndu-se, astfel, dezavantajul principal al sistemelor de tensionare permanente. Prin utilizarea acestor sisteme, se asigur funcionarea transmisiei n zona optim a factorilor de traciune(indiferent de sarcina transmis), recomandndu-se la transmisiile care trebuie s funcioneze cu alunecri elastice minime. Se precizeaz, ns, c aceste sisteme nu realizeaz protecie n cazul suprasarcinilor.

n fig. 26, a i b sunt prezentate, schematic, dou sisteme de tensionare automat.n fig. 26, a este prezentat un astfel de sistem cu dou role, care acioneaz pe cele dou ramuri ale curelei i care se afl n echilibru datorit tensiunilor din ramurile curelei. Tensiunea n curea se realizeaz automat, n funcie de sarcina transmis.

Poziionarea rolelor se realizeaz printr-un cadru rigid, care permite meninerea constant a distanei ntre acestea.n fig.26, b, sistemul de tensionare automat se realizeaz cu dou role, poziia neschimbat ntre role se realizeaz printr-un mecanism patrulater.

n fig. 27 este prezentat, constructiv, un sistem de tensionare automat. Roata dinat z1(P) este asamblat pe arborele motorului electric M.

Roata dinat z2 este dintr-o bucat cu roata de curea S i este liber pe un bol (sprijinirea se realizeaz printr-un lagr de alunecare), presat n braul H, basculant pe arborele motorului. n timpul funcionrii, datorit cuplului creat de forele tangeniale din angrenaj, braul H basculeaz spre stnga, mpreun cu roata de curea S, producnd tensionarea curelei. Evident c aceast tensionare este funcie de sarcina transmis. n repaus, tensiunea din curea este zero. Sensurile de rotaie ale pinionului P i roii de curea S, precum i sensul momentului ce provoac ntinderea curelei (sgeat neagr), la nivelul axei pinionului z2, sunt prezentate n fig. 27.Fig. 275. Norme de protectie a muncii

Norme specifice de securitatea muncii pentru intretinerea si repararea autovehiculelor:Ordinul Nr.140/18.04.1995 Organizarea locului de munca:-intretinerea si repararea autovehiculelor se va face in hale si incaperi amena-jate ,dotate cu utilaje ,instalatii si dispozitive adecvate

-executarea unor lucrari de demontare,intretinere sau reparare a autovehicu-lelor este admisa si in spatii amenajate inafara halelor si atelierelor de intreti-nere denumite platforme tehnologice . Aceste platforme vor fi delimitate, marcate si amenajate corespunzator ,iar atunci cand este necesar vor fi im-prejmuite

-caile de acces din hale ateliere si de pe platformele tehnologice vor fi intreti-nute in stare buna si vor fi prevazute cu marcaje si indicatoare de circulatie standardizate

-incalzirea halelor si incaperilor de lucru va fi asigurata in perioada anotim-pului rece in functie de temperatura exterioara si in limitele stabilite de Normele generale de protectia muncii

-in halele de intretinere si reparare a autovehiculelor ,canalele de revizie vor fi intretinute in stare curata ,asigurandu-se scurgerea apei ,a uleiurilor si a combustibililor

-nu se admite pornirea motoarelor autovehiculelor in interiorul halelor decat daca exista instalatii de exhaustare,in stare de functionare

-instalatiile de ventilatie generala si locala din halele si incaperile destinate lucrarilor de intretinere si reparare a autovehiculelor vor fi in buna stare, urmarindu-se in permanenta functionarea lor la parametrii proiectati

-persoanele fizice sau juridice vor asigura afisarea instructiunilor tehnice si de exploatare privind instalatiile de ventilatie, precizand programul de function-nare al acestora precum si obligatiile referitoare la reviziile tehnice si verificarile periodice

-utilajele din hala si ateliere vor fi bine fixate, legate la pamant, dotate cu dispozitivele de protectie in buna stare

-la demontarea, montarea si transportul subansamblelor grele se vor folosi mijloace mecanice de ridicare si manipulare. Prinderea subansamblelor la mijloacele de ridicat se va face cu dispozitive speciale, omologate, care sa asigure prinderea corecta si echilibrata a subansamblelor

-dispozitivele de suspendare a autovehiculelor trebuie sa aiba stabilitate si rezistenat corespunzatoare

-in halele de reparatii in care se executa si lucrari de sudura la autovehicule, se va stabili locul de amplasare a tuburilor de oxigen, a generatoarelor de sudura oxiacetilenica, a transformatoarelor de sudura electrica, precum si a paravanelor de protectie folosite in timpul sudurii electrice

-petele de ulei si combustibil de pe pardoselele halelor vor fi acoperite cu nisip, dupa care vor fi luate masuri de curatare si evacuare a materialului rezultat in locuri care nu prezinta pericol de incendiu

-carpele, caltii si alte materiale textile folosite la curatarea si stergerea pieselor sau a mainilor vor fi depuse in cutii metalice cu capac si evacuate in locuri stabilite in acest scop pentru a fi arse sau ingropate

-lucratorii trebuie sa poarte echipament de lucru si echipamentul de lucru corespunzator lucrarilor pe care le executa cu instalatiile si utilajele din dotare

-sculele vor fi asezate pe suporturi speciale, amplasate in locuri corespunza-toare si la inaltimi accesibile. Dupa terminarea lucrului sculele vor fi curatate si inchise in dulapuri. Ascutirea sculelor de taiat se va face de catre un lucra-tor instruit special in acest scop

-este interzisa modificarea sculelor prin sudarea prelungitoarelor improvizate pentru chei in vederea maririi cuplului

-autovehiculele aflate pe pozitiile de lucru din hale vor fi asigurate impotriva deplasarilor necomandate cu pene sau cale special confectionate in cazul in care nu se executa lucrari la motor sau la transmisie, autovehiculele vor fi asigurate si cu mijloace proprii (frana de ajutor si cuplarea intr-o treapta de viteza)

Repararea autovehiculelor:

-autovehiculele trebuie sa fie introduse in hala cu motorul in functiune, avand in rezervor o cantitate de carburant de cel mult 10% din capacitatea acestuia, necesara deplasarii autonome de la un punct de lucru la altul

-canalul de revizie trebuie mentinut in stare curata, asigurandu-se scurgerea apei, uleiurilor si combustibililor. Introducerea autovehiculelor se va face cu maxim 5 km/h, dirijate din fata de catre conducatorul locului de munca

-standul unde se face verificarea bunei functionari a sistemului de rulare si a motorului trebuie sa aiba montat grilajul de protectie

-la diagnosticarea motorului in timpul functionarii se va avea in vedere sa se evite asezarea lucratorului in dreptul paletelor ventilatorului si sa se asigure evacuarea gazelor arse folosindu-se in acest scop tubulatura de evacuare si sistemul de ventilatie

-demontarea partilor componente ale instalatiei electrice se va face numai dupa decuplarea bateriei

-demontarea subansamblelor de sub cadru sau caroserie se va executa numai cu autovehiculul asezat pe capre metalice prevazuta in partea superioara cu pene de lemn astfel incat sa asigure stabilitatea autovehiculului

-se interzice desfundarea conductelor de benzina sau motorina prin suflarea cu gura

-spalarea si degresarea pieselor mici se va face numai cu detergenti in cuve speciale, amplasate in locuri corespunzatoare

-pentru lucrarile absolute necesare sub autovehicul, cand inaltimea de suspendare nu permite o pozitie de lucru in picioare, lucratorii vor folosi paturi rulante adiacente

-se interzice incercarea franelor cu autovehiculul in mers, in hale si ateliere.Proba franelor se va face numai la standul de incercat sau in locuri special amenajate

-se interzice scoaterea din hala a autovehiculelor la care nu s-a efectuat un control al sistemelor de siguranta rutiera(directie,frana,semnalizare luminoa-sa)

-la montarea si demontarea arcurilor se vor folosi clesti sau scule speciale

-se interzice folosirea aparatelor de sudura la locurile de montare a auto-vehiculelor atata timp cat acestea sunt in lucru

-inainte de pornirea motorului, pentru verificarea finala, teava de esapament a autovehiculului va fi conectata la instalatia de evacuare a gazelor de esapament

-in locurile pentru umflarea pneurilor trebuie sa se afiseze la loc vizibil tabelul cu presiunile admise pe tipuri de automobile, precum si intructiunile specifice de protectia muncii

-iluminatul natural si artificial se va realiza astfel incat sa se asigure o buna vizibilitate la locul de munca

-corpurile de iluminat trebuie sa fie curatate periodic. De asemenea se vor face masuratori periodice asupra iluminarii, precum si verificarea instalatiilor de iluminat

Protectia impotriva incendiilor si exploziilor:-in incaperi cu pericol de incendii si explozii sunt interzise: fumatul, intrarea cu foc deschis, cu piese sau materiale incandescente, producerea de scantei, lovirea a doua scule feroase si folosirea echipamentului de lucru din materiale sintetice

-este interzis accesul in atelierele cu pericol de explozie a tuturor persoanelor straine

-este interzis fumatul in halele de intretinere si reparatii. In acest scop se vor amenaja locuri speciale pentru fumatBibliografie

1. Transmisii si variatoare prin curele si lanturi

Autori: Nelu Ionescu, Bernard Horovitz, Ioan Minoiu2. Manualul inginerului mecanic vol. 3

Autori: Popa G. ,Antonescu Pun3. Mecanica

Autori: R. Voinea, D. Voiculescu, V. Ceausu4. www.google.com5. www.wikipedia.com6. www.e-referate.ro7. www.didactic.ro

PAGE 2

_1335347508.psd

_1335347635.psd

_1335347435.psd