fiRENEEAHDIEH$

\/plp/tQ\q\O\/$lo/I TRANDAFTRUL gl HANGERUL

Vry**"p8i0\:F*,,\g,

a

Esenla rard a trandql?ruhi sdld;luie;te in spini.

Jalal al-Din Rumi

/*/c/PROLOG

T-r.f ara AVEA UNSpREZECE ANI sI NouA LUNI.Noui luni extrem de importante. Ce jucau un rol covi.rsitor in

misiunea pe care tatll ei i-o incredingase de diminea;[. Astfel,

oftdnd adinc, igi suflecl minecile zdrenguite si incepu sI arunce

rrolozul in roaba aflatd,in apropiere.

- E atdt de greu! se plinse fratele ei, in vdrstl de opt ani,

:rcercAnd sd urneasci din loc o bucatl din zidul casei prlbusit la:imint.

i.rc.pu si tugeasci in clipa in care un nor de funingine se inilqi::- aer din rimisilele mistuite de fl[c[ri.

- Lasi-m[ s[ te ajut! se oferi sora lui, trAntind lopata cu zgo-

=- _,:.

- N-am nevoie de ajutor!

- Tiebuie si muncim impreunl dacL vrem si termindm treaba

-:-i.:jrre ca baba si se intoarcd,acasd,, ii spuse ea, cu miinile in sol-

:.:::. strlfirigerdndu-l cu privirea.

- Uitl-te in jurul t[u! rlbufni biiatul, despicind aerul cu mii-iirt. \-o sL terminim niciodatl, continui, uitindu-se deznd.ddj-

nu: je iur imprejur.

?:-di din lut ai casei erau cripagi. Nnrui1i. innegriqi de fum.i:: i;operisul spart puteau vedea cerul. Un cer posomorAt si

mr;..ai. Ce veghease cdndva un oras magnific.

13

Soarele de amiazd. zdcea ascuns printre clidirile distruse din

Rey. Arunca lumini si umbre Peste pietrele si marmura pdrjolite

de fl5ciri. Maldlrele de moloz, ce fumegau inc[ pe alocuri, evocau

imaginile apocaliptice de acum cdtevazrle.

Fata se apropie de fratele ei 9i il privi cu asprime.

- Daci nu wei sI muncegti, atunci stai afatdt. Dar eu trebuie

s6-mi termin treaba. Cineva trebuie si mai 9i munceascl, ii spuse

ea,luind din nou lopata in mdnI.

Bniatul lovi cu piciorul o piatrl ce-i stltea in cale. Aceasta se

rostogoli pe podeaua bititorit[ din plmint, oprindu-se la picioa-

rele unui strlin care st[tea in Pragul ugii, purtind o mantie cu glugn.

Stringind cu Putere minerul lopelii in miini, fata se aqezl in

faqa fratelui sIu.

- Cu ce pot s[ vI ajut...? il intrebd ea, oprindu*se, insi, brusc.

Rida'neagrdpe care o Purta strlinul era brodati cu fir din aur

gi argint. Teaca sabiei era grzvatd. cu modele meltequgite 9i incrus-

tat[ cu nestemate de o fine1e rar5.,iar sandalele cu care era incillat

erau croite dintr-o piele de vitel de cea mai buni calitate.

Nu era un tdlhar la drumul mare.

- Cu ce pot s[ vI ajut, sahib? fl, intreba fata, afigind o linuticit mai impundtoare cu putintl.

Pentru cI strlinul continua si pistreze tdcetea,ea ridici si mai

sus lopata, incruntati gi incordatl ca un arc, simlind cum inima iibitea nebunegte in piept.

Streinul trecu pragul casei, indepirtindu-se de mineml usii, ce

stdtea gata sI cadI. igi dddu gluga pe sPate gi iqi ridicl mdinile in aer

ca intr-o rug[. Gesturile sale erau atent studiate, iar migcirile trldau

o elegangi finl gi unduioasl ca apele curgltoare ale unui riu.

Ztrbovind sub o razi palidl de lumini, fataiizdri chipul Pentruprima dat[.

Era mai tinir decdt se agtepta. Nu avea mai mult de doulzeci

de ani.

t4

Ai fi putut spune cI era chipes. Dac[ n-ar fi alut tris5turileprea aspre gi necru!5toare. Razele de soare ce-i scXldau mdinilescoteau la iveald ceva ce plrea si contrasteze izbitor cu eleganqa si

rafinamentui lui deslvArsit - avea palmele rogii gi cripate, iar pie-lea jupuiti - dovada unor munci istovitoare.

Ochii obosifi erau zugrdvigr intr-o nuanf[ aurie presiratl cu

tonalitlqi arimii. Mai vdzuse undeva niste ochi ca ai lui. intr-untablou ce infXliga un leu.

- N-am vrut si vd sperii, spuse striinul, pe un ton domol,scrutdnd cu privirea cisufa nlruiti, cu o singuri camerL. Pot sIvorbesc cu tatll vostru?

indoiala puse din nou stlpanire pe inima fetei.

- Nu... nu e acasi. S-a dus si faci rost de materiale de construc-

tie.

Strlinul incuviinl[ din cap.

- $i mama voastrl?

- A murit, ii rlspunse fratele ei, migcindu-se in spatele fetei.

-\coperigul s-a prlbugit peste ea in timpul furtunii. $i s-a stins la*-rrt timp dupi aceea.

Cuvintele lui plreau lipsite de insemnltate, spre deosebire de

::le ale surorii lui. Pentru cd fratele ei inci nu inregistrase cu

;::r-arat cele intAmplate. Dupi ce-gi pierduseri aproape toatii:.-:tia pe durata secetei care-i nip[stuise cu un an in urm[, fur---:-:. ie -a dat lovitura finali.

:i rratele ei inci trebuia si-gi revini din starea de prostrafie gi

;i rcepte aceastl ultimi tragedie.

:eleritatea ce se citea pe chipul striinului se adinci pentru o-i

--:L Isi aqinti privirea in gol,lisAndu-gi miinile si-i cadl pe ldngi:-:

"\pi. ii qintui din nou cu ochii lui p\trtnzdtori 9i fermi, incleg-:rn:':-si pumnii atit de tarc plnd cind incheieturile degetelor i se- t-. _:

15

- Mai aveli weo lopatI?

- La ce-!i trebuie lopata, sabib, cdci pari mare bogltag? ilintrebi fratele ei, indreptdndu-se cu pagi hotirili 9i acuzatori spre

strlin.

- Kamyar! il strig[ sora lui, apucindu-lde gulerul tunicii sale

zdrenguite.

Striinul il scruti cu privirea pe fratele ei, apoi se agezl pe

podeaua bitatorite din plmint.

- Kamyar te cheam[, carevasdzicd, spuse el, schilind vmzdm-

bet vag.

Fratele ei nu mai adiugl nimic. De-abia reugea s[-i intilneascl

privirea striinului inalt, in ciuda faptului ci stltea ghemuit pe

podea.

- Ve... v[ cer iertare, sahib,ingdimd, fata.E pugin cam imper-

tinent.

- Nu trebuie si-mi ceri iertare. Impertinenla nu m[ deran-

jeazil atdta timp cit vine de la cine trebuie, ii rlspunse strIinul, cu

un suris pe buze.

Z|"mbetil fermecitor ii imblinzea trislturile-i aspre.

- Da, ii intrerupse fratele ei. Kamyar mI cheami. Dar pe tine?

StrXinul il scruti un timp cu ochi iscoditori.

- Khalid.

- $i de ce wei o lopati, Khalid? il intrebi din nou bIiatul.

- A9 vrea si vI ajut si vi reparali casa.

- De ce?

- Pentru cI reugim s[ facem lucrurile mult mai repede daci ne

ajut[m unii pe ceilal1i.

Kamyar incuviinli incet din cap, apoi gi{ apleci intr-o parte.

- Dar nu e casa ta. De ce !i-ar pisa?

- Pentru ci Rey este casa mea. $i Rey este gi casa ta: Dac[ un

necaz s-ar abate asupra mea gi !i-ag cere ajutorul, u refiza si mi-1

acorzi?

16

- Nu. Nici vorbi! ii rlspunse Kamyar,fbrl goviire.

- Atunci, ne-am infeles, spuse strlinul, ridicindu-se inpicioare. Vrei sI-mi dai lopata ta, Kamyar?

Toati dup[-amiaza, cei trei munciri impreuni ca si indepir-teze resturile arse de lemn 9i molozul imbibat de api. Fata nu iimlrturisi niciodati strlinului cum o cheam5., refuzdnd sI-i spunl

altfel decit sahib, dar Kamyar i[. trata ca pe un prieten de mult

pierdut, avdnd amindoi un dugman comun. Cdnd striinul le oferi

api gi pdine lapash ca s[ minince,fata fhcu o pleciciune inaintea

lui in semn de mulpmire.Se imbujorl toati in clipa in care strlinul - chipeg - fhcu

acelagi gest, ftri si mai rosteascl weun cuvint.

in curdnd, pe cdnd se insera, Kamyar se cuiblri, istovit, intr-un

col1 al camerei. Capul ii cldea pe piept, iar ochii i se inchideau

incetul cu incehrl.

Strlinul aranji,lingi u9[ ultimele lemne rlmase neatinse de

foc gi, scuturdndu-gi rida'de praf, i9i puse din nou gluga pe cap.

- V[ mulgumesc, murmurl fata, gtiind c[ doar atit putea sifac]a-

El ii aruncl o privire peste umlr. Apoi, scose din mantie o

pungulI legatI la guri cu un gnur din piele.

-Te rog s-o primegti!

-Nu, saltib, ii rlspunse ea, clitinind din cap. Nu pot si accept

banii. Am profitat destul de generozitatea Domniei Voastre.

- Nu e mult. Ag wea sI-i primegti.

Ochii, ce-i piruserl obosigi la inceput, erau acum secltuifl de

vLagd..

-Te rog!

Chipul ii p[rea acum ascuns printre voaluri de spectre gi umbre,

printre firicele de praf gi cenugi...

17

Trldand o suferin![ mult mai coplegitoare decit 9i-ar fi pututimagina weodati- ,

;

LuI pungula din mina lui.

- i$ mulgumesc, murmuri stri.inul, de parcd el era coplegit de

nevoi.

-= Shiva, spuse ea. Shiva imi este numele.

Ochii iilicirirl neincrezitori. Apoi, chipul diltuit parci in pia-tri i se imblinzi din nou.

- Firegte, ii rlspunse apoi, inclin6ndu-se in faga ei.

Stifindu-gi nedumerirea, reugi sl-i rispundi in aceeagi mani:eri. CAnd i9i ridici privirea, striinul dispiruse deja.

inghiflt in intunericul noplii.

lc/o/APA E INSELATOARE

,

E* D.AR uN INEL.Dat avea atita insemnetate pentru ea.

intruchipa simbolul valorilor pe care le putea pierde. Dar gi al

celor pentru care merita si lupte.

$eherezada igi ridici mina in bdtaia

din aur mat liciri de doui ori, ca pentru

aflatI dincolo de Marea de Nisip.

Khalid.

Gnndul ii zburd.la palatul de marmurl din Rey. La Khalid.

Spera s[ fie impreund cuJalal sau cu unchiul sdr, sbabrban-v1..

Spera si nu fie singur. Rlticit in voia sor;ii. $i bdntuit de gin-duri...

De ce nu-i sunt aldturi?

Strinse din buze.

Deoarece ultirna oard. cdnd nt-am afat in Rey, au pierit mii de

cameni nevinovafi.

$i $eherezada nu se putea intoarce pdni nu avea si glseasc[ o

cale prin care sI-gi apere poporul. $i dragostea. O cale prin care sipunl cap[t blestemului cumplit al lui Khalid.

in fala cortului ei, o caprl incepu s[ behiie veseh.

Mocnind de furie, $eherezada arunc[ pdtura 9i lud hangerul

ascuns printre agternuturile patului improvizat. O ameninlare

dqarti, dar gtia c[ trebuie sd, creeze aparenla unei ordini.

uneiraze de soare. Inelul

a-i aminti de perechea ei,

19

Luind-o parcl in deridere, capra incepu sI behiie tot mai stri-dent.

Iar behaitul ei se impletea camva cu sunetul unei... tdldngi?

Animalul avea o tilangd,la g6t! $i toati aceasti larmi punea

stavill oriclror incerclri de a mai inchide vreun ochi.

$eherezada se ridicl in capul oaselor, ingfXcind pumnalul in-crustat cu nestemate...

Apoi, iritati peste misur[, scoase un suspin si se prlbugi pe

agternuturile aspre de lXni ce ii acopereau patul.

N-am nici o sansd sd rnai adorm.

Nu acum cind se afla atdt de departe de casI. AtAt de departe

de locul unde inima-iti,njea si se afle.

inghili cu greu nodul ce i se formase deodatl in git. MAngdie

cu degetul inelul zimislit din doui slbii incrucisate - inelul pe

care Khalid i-l pusese pe mAna dreaptl cu doar doui siptlmini inurmI.

Gata! Nirnic bun nu va ie;i din toate negltiobiile astea.

Se ridici din nou in capul oaselor, scrutind cu privirea noile

imprejurimi.

Patul lrsei se afla ascuns lingI un perete al cortului. Sora ei mai

micl st[tuse ore intregi in picioare, frlmdntdnd aluatul piinii,fhcind ceai 9i impletind barba caprei nesuferite.

$eherezada schild un zdmbet,in ciuda frustrlrilor sale.

Minati de pruden1d, igi indesi hangerul la briu, apoi se ridiclin picioare. Zilele indelungate de cllitorie gi nopflle lipsite de

somn igi spuneau cuvintul, cici fiecare muschi din corp pirea si-giverse acum amanrl.

Trei nopli mlcinate de griji. Trei nopgi petrecute in pribegie,

fugind dintr-un orag mistuit de flecXri. Trei nopli bintuite de

intrebiri firi rispuns.Tiei nopli zbuciumate de temeri si nelinigtipentru viala tat[lui ei, ce se lupta si acum si scape din ghearele

mo4ii dupl intimpllrile sffanii petrecute pe colinele din preajma

oragului Rey.

$eher?"ad2 trase adinc aer in piept.

Aenrl era ciudat aici. Mai uscat. $i mai rece. Raze suave de

lumini pltrundeau prin cuslturile cortului. Strljuit de un strat

subgire de m[tase finI. Ce ii inviluia micul univers in falduri intu-

necate, scdldate in praf de diamant. :

Ldngd.un a1t perete al cortului, se afla o mIsugl pe care stiteau

un ulcior de po4elan 9i un lighean de arami. AlIturi, infhgurate in

covoragul ponosit pe care i-l dlruise Musa Zatagoza crt cdteva

luni in urm[, se odihneau pu{inele lucruri pe care le mai avea. Se

lesi in genunchi infala mlsulei 9i turni api in lighean.

Apa era stitutl, dar curatl. Imaginea ce se ivea printre undui-

rile sale o privea ciudat de calmI.

CalmI, dar deformatl.

Chipul unei fete ce pierduse totul gi nimic intr-o singur[ noaPte.

igi strecur[ mdinile in lighean. La suprafal[, pielea ii plrea

zttgrditd,intr-o nuan{[ de crem. Nu mai avea tenta ei arlmie. igi

alinti ochii asupra granilei unde apa se intilnea cu aerul, unde

miinile ei plreau s[ se afle intr-o lume cu totul diferitl, o lume sub

aPe...

O lume care se migci mai lent ;i deapinl povegti.

Apa e in;eldtoare.

Se stropi pe fa1d. gi igi trecu miinile ude prin pir. Ridici apoi

capacul de pe cutiula de lemn din apropiere gi i9i cldti gura cu un

amestec de mentl, piper alb gi sare zdtobitd.

- Te-ai trezit. Nu credeam ci o si te v[d in picioare atit de

devreme, de weme ce-afi ajuns abia in orele diminegii.

$eherezada se intoarse ;i o v[zu pe Irsa stdnd in pragul corru-

lui. Silueta ztelti, a surorii ei era incadratX intr-un triunghi de

luminl.

- Nu te trezeai niciodatd inainte de micul dejun, spuse Irsa, cu

un zimbet jucIug pe buze, intrind inluntru gi ffIgand dupl ea

fisia de pdnzd. ce ginea loc de ugl.

- Cine poate si. doarmi in behiitul caprei Lleia blestemate?

rS.spunse $eherezada, stropind-o cu apI ca sI evite salva inevita-bill de intrebiri.

- Te referi la Farbod?

- I-ai pus si nume? intrebe Seherezada, rl^r;dnd 9i impletindu-giintr-o cosigl plrul lung gi incdlcit.

- E chiar dregoj, ii rispunse Irsa, incruntati. Ar trebui s[-idai o ,sans[.

-Te rog sI-i spui lui Farbod cI - daci n-are de gdnd s[ punicapit trilurilor sale matinale - o sX-l fac fripturi, clci ador tocanadin carne de capri., asezonatd, cu sos de rodii gi nuci zdrobite.

- Aha! spuse Irsa, scogdnd un gnur lung din buzunarul salva-

rilor bogili. Nu trebuie sI uitim ci ne aflim inprezenlaunei figuriregale, adiugi ea, legdndu-i capitul cosilei. ii voi atrage atenlia luiFarbod si n-o mai deranjeze pe ilustra regind a Khorasanului.

Seherezada isi aqinti privirea peste umdr in ochii deschigi laculoare ai Irsei.

- Egti atdt de inaltS! spuse ea, incet. Cdnd ai crescut atat de

mult?

Irsa igi infXsur[ bragele de jur imprejurul taliei surorii sale.

- Ji-am dus dorul, spuse ea, atingind cu degetele mh.nerul

hangerului gi ftcdnd, insplimintat[, un pas inapoi. De ce po4i cu

tine...

- Baba s-a trezit? o intrerupse $eherezada,cu un zimbet multprea luminos. Poli si mi duci sI-l vnd?

ir, rro"pte, furtunii, $eherezada pornise, impreund. cu Tariq si

Rahim, in clutarea tatilui s5u pe dealurile de la marginea orasului.Era complet nepregltitl pentru ce aveau sL gS.seascd.

Jahandar al-I{hayzuran stitea ghemuit intr-o baltI, stringind

in brafe o carte veche, cu cope4i din piele.

Miinile gi picioarele goale ii erau plrjolite. Rogii, jupuite gi

mistuite de fl5clri. $uvilele de p5r ii zdcezu in noroi, aruncate la

intimplare de stihiile naturii printre pietrele ude.

Calul belgat al surorii ei zdcea, cu gitul tiiat, intr-o balte de

sAnge. Noroiul gi cenuga betute de vdnt se contopeau cu rdul pur-

puriu de singe,lxsand o urm[ sinistri pe deal.

$eherezada nu va uita niciodati imaginea tatdlui ei, stind ghe-

muit pe povirnigul scildat in sAnge 9i cenugl.

Cind incercase sI-i desprindl degetele de pe carte,Jahandar

strigase ceva intr-o limbi ce ii era complet necunoscuti $ehereza-dei. igi diduse apoi ochii peste cap gi i9i inchisese pleoapele, refu-

zdnd sI le mai deschidi de atunci, in ristimp de patru zile.

$i pdnl cAnd o vaface, $eherezada refuza s[ plece de la c[p[-tiiul lui.

Tiebuia si gtie cd. tatdl ei era in siguranl[. Trebuia si afle ce

fhcuse.

Indiferent ce - sau pe cine - lXsase in urmi in Rey.

- Baba! murmur[ Seherezada, agezAndu-se in genunchi lingI'el in micul siu cort.

Tat[l ei tresiri in somn, incle;tdndu-gi 9i mai tare degetele pe

ca.rtea strlv€che pe care o linea in brage. Chiar gi in delirul sIu,

-lahandar refuzas-o lase din mdn[. Nimeni nu avea voie s-o atingi.

Irsa ofti addnc. Se aplecl deasupra $eherezadei 9i ii didu un

c-ahar cu api.

$eherezada duse paharul la gura tatilui ei. Agtept[ si soarbi

aga cu buzele-i crdpate.Murmurind in barbI, se intoarse din nou

3e o parte, ascunzind cartea printre plturi.

- Ce-ai pus in ap[? o intrebe $eherezada. Miroase frumos.

23