Trandafirii, mici minuni multicolore Crinii, vedetele verii

ssllooggaann ppee uunn rraanndd ssllooggaann ppee uunn rraanndd LLooccuull uunnddee fflloorriillee îîþþii zzââmmbbeesscc!!

eGrãdiniA

n 1

• N

r. 2

• M

ai 2

01

1

EEccoossiisstteemm ccuu uunn eecchhiilliibbrruu ffiinn,, ggrrããddiinnaa ddee aappãã îîººii aarraattãã ffrruummuusseeþþeeaa ddee pprriimmããvvaarraa ººii ppâânnãã ttooaammnnaa

Grãdina de apã

GGrraaddiinnaa ddvvss nn--aarr ffii llaa ffeell ddee ffrruummooaassaa ffããrrãã eeii

Trandafirii, mici minuni multicolore

IImmpprreessiioonnaannþþii pprriinn ccuullooaarree,, þþiinnuuttãã ººii ppaarrffuumm,, ccrriinniiii nnee îînnccâânnttãã ppee ttooaattãã dduurraattaa vveerriiii

Crinii, vedetele verii

2 • mai 2011 / eGradini

Editorial

Caietul cu notiþe practice

Chiar dacã nehotãrâtã în privinþa temperaturilor, cuvânt puternic ºi cu precipitaþii haotice, primãvara ne-a datocazia, printre altele, sã ne încântãm privirea cu albul pural ghioceilor ºi catifeaua multicolorã a lalelelor, sã nebucurãm de parfumul zambilelor ºi al narciselor... Am avutprilejul sã analizãm deciziile luate în toamnã în privinþagrãdinilor noastre, sã facem liste de achiziþii pentrusezoanele viitoare, sã observãm cum se adapteazã anu-mite plante în amplasamentele alese.

ªi dacã pânã acum nu v-aþi fãcut un caiet de observaþii,ar cam fi cazul sã începeþi. În caiet e bine sã notaþi lucruripractice despre furnizori, calitatea plantelor, comporta-mentul lor, propuneri pentru viitoare scheme de amena-jare. Tot acolo ar trebui sã semnalaþi anumite lipsuri ºiprobleme din propria grãdinã, sã gãsiþi soluþii, aºa încât înanul urmãtor sã vã puteþi bucura de florile ºi plantele dingrãdinã mai multã vreme.

Observaþi amplasamentele însorite, pentru cã acolo tre-buie puºi trandafiri ºi bulboase. Vedeþi exact unde esteumbrã peste varã ºi pãmânt reavãn, pentru cã acolo elocul lãcrãmioarelor ºi al crinilor de toamnã. Analizaþi locularbuºtilor ºi arborilor ºi felul în care aceºtia vor influenþape viitor evoluþia altor plante. Alegeþi metodele adecvatede consolidare pentru alei, de protecþie pentru sistemelede irigare, de îndepãrtare cu succes a dãunãtorilor.

Fiecare lucru pecare îl învãþaþi sauîl experimentaþide-a lungul tim-pului trebuie notatcu grijã în caietuldvs de grãdinaratent la detalii.Încercaþi ºi n-osã vã parã rãu.

Cornelia Constantin

Mulþumim tuturor celor

care au susþinut financiar acest proiect

mai 2011 / eGradini • 3

Cuprins

eeGGrrããddiinnii nnrr.. 22 -- mmaaii 22001111::

www.egradini.rowww.egradini.ro/forum

SFATURI UTILE

• Udarea plantelor seface, de preferat, dimi-neaþa pe rãcoare, darcând pãmântul este foarteuscat, puteþi uda ºi searatârziu. Niciodatã nu udaþila amiazã pentru cã prac-tic opãriþi plantele dragi.

• Atenþie la dãunãtori!Pe mãsurã ce vremea seîncãlzeºte apar ºi ei. Pre-gãtiþi trusa cu substanþe deprimã necesitate. Le puteþicumpãra de la farmaciilefitosanitare pentru cã pre-þurile sunt mai accesibile ºi aveþi posibilitatea sãalegeþi produsele cele maieficiente. Nu vã recoman-dãm spray-urile universalvalabile din hypermarket-uri. Unele nu au efect ºidaþi banii degeaba. Altelesunt foarte puternice ºi vãvor deteriora plantele.

• Tundeþi florile trecute.În acest fel pãstraþi igienaplantelor, le stimulaþi rami-ficarea ºi noile înfloriri.Completaþi straturile debulboase cu plante anualecare sã umple spaþiile.Puneþi tutori plantelorînalte expuse la vânt.

� Coordonator

Cornelia Constantin (cornelia)

� Redactori

Arselia ªipoº (sarselia)

Mihai Lãzãrescu (Edelweiss)

Ruxandra Turcu (ruxitzika)

Nicoleta Panait (nick1971)

Mãdãlina Stroiescu (gradinar1)

Diana Vlad (dyayzh)

� Corectori

Diana-Monica Diniº

(VreauSaStiu)

� Credite foto

Cornelia Constantin

Diana Lazar

George Pop

Marius Vatany

Mihai Lãzãrescu

Nicoleta Panait

Ruxandra Turcu

Morguefile

SXC

� Tehnoredactare:

Ramona Viºan (ramona_inka)

Reproducerea integralã sau parþialã

a articolelor sau a imaginilor apãrute

în revistã este permisã numai

cu acordul scris al autorilor.

p 4

p 6

p 8

p 10

p 14

p 18

p 20

p 22

p 24

p 26

p 28

p 28

p 30

p 32

Eveniment

Grãdinã de forumist

Grãdini botanice

Amenajãri

Plante de grãdinã

Plante de grãdinã

Plante de grãdinã

Plante de interior ºi de terasã


Plante suculente

ABC-ul începãtorului

Relaþia om-naturã

Plante rare

Plante rare

Simfonia lalelelor

Grãdinã în faþa blocului?

Grãdina Botanicã din Bucureºti

Grãdina de apã

Crinii, spectacol în grãdina de varã

Bujorii

Trandafirii, mici minuni multicolore

Clivia, povestea crinului de camerã

Hoya - spectaculoasã, multicolorã ºi parfumatã

Stapelia, o plantã cu surprize

Întreabã ºi þi se va rãspunde

Exerciþiu de imaginaþie

Planta VENUS, carnivora noastrã preferatã

Cryptocereus, flori nocturne uimitoare


Administraþia localã a Piteºtiuluiorganizeazã de 34 de ani aceastã sãr-bãtoare a primãverii numitã SimfoniaLalelelor. De apreciat e faptul cã existãcontinuitate în aceastã privinþã, chiardacã, în anii care s-au scurs de laprima ediþie, s-au schimbat multe. Caatâtea alte târguri de flori ºi Simfoniaputea sã aibã o soartã crudã, dar iatãcã e cineva acolo cãruia chiar îi pasã.Nu ºtim cine, deºi ar trebui. Ne mulþu-mim an de an sã ne bucurãm deculoare, flori, muzicã, obiectetradiþionale ºi aranjamente florale.Credeþi-mã pe cuvânt cã nu-i delocuºor de organizat o astfel de mani-

Simfonia Lalelor

Vremea rece ºiploioasã i-a þinutpe mulþi în casã.Chiar ºi aºa publi-cul vizitator a fostnumeros în cele 3 zile de Simfonie

Frumuseþea lalelelor trebuia onoratã cu un târg

care sã le poarte numele

Eveniment

festare. „Maestrul de ceremonii” tre-buie sã aibã nervii tari, nenumãratecontacte ºi dragoste de frumos.

CENTRU VERDE

În mod curent intervalul de des-fãºurare a Simfoniei ocupa un week-end la final de aprilie sau cel târziu laînceput de mai. Amplasamentultradiþional al Simfoniei este chiar încentrul Piteºtiului, pe calea Victoriei,între Casa Cãrþii ºi magazinul Trivale.Acest spaþiu ºi strãzile învecinate sepopuleazã treptat cu standuri cu florila ghiveci, rãsaduri pentru grãdini,bulbi de tot felul, obiecte decorativepentru grãdinã, obiecte tradiþionale(vase, coºuri, îmbrãcãminte) ºialtele. Nu doar micii producãtori deflori sau meºteºugarii se adunã aici.Au standuri ºi marile magazine curaioane de grãdinarit. Ele vin aici nuneapãrat ca sã vândã, pentru cãvând oricum, ci mai ales ca sã ia pul-sul pieþei, sã vadã ce-ºi doreºte clien-tul. Este, dacã vreþi, o micã manevrãcomercialã foarte folositoare în lunileurmãtoare în privinþa cifrelor rezul-tate din vânzãri.

SPIRIT CIVIC... LIPSÃ LA ROMÂNI

Administraþia localã face efor-turi sã implice întreg oraºul în

aceastã manifestare. La CasaCãrþii se organizeazã an de an o ex-poziþie de aranjamente florale. Amvizitat câþiva ani la rând aceastãexpoziþie ºi pot sã vã spun cã num-a dezamãgit, deºi atunci cândvine vorba de flori îmi doresc me-reu mai mult ºi mai frumos. Desi-gur, mereu se poate mai bine ºichiar mã aºtept la asta în anii cevin. În paralel cu târgul de flori ºiexpoziþia de aranjamente floralemai sunt organizate ºi concerte demuzicã tradiþionalã, simfonicã,folk, concursuri sportive, focuri deartificii, spectacole ale fântâniimuzicale din faþa primãriei ºi co-locvii cu tematicã socialã. Acesteadin urmã au ca scop trezirea spiri-tului civic atât de... lipsã la români.Din pãcate, e cale lungã pânãcând vom reuºi sã fim ºi noi lanivelul altor state, catalogate cafiind „civilizate”.

CALITATE MAI BUNÃ

Personal n-am lipsit de la ul-timele 8 ediþii de Simfonie. Desigur,la prima ediþie la care am participatîmi doream sã cumpãr toate floriledin târg ºi sã le iau cu mine acasã.Însã a trebuit sã mã mulþumesc cuceva mai puþin. Exista atunci odiferenþã clarã de calitate aplantelor importate, în comparaþiecu plantele din producþia localã.Toate erau frumoase însã ultimeleaveau probleme cu dãunãtorii. Ceipe care îi luai cu tine acasã (peplantele cumpãrate) ºi de care numai reuºeai sã scapi vremeîndelungatã. Treptat aceastã prob-lemã s-a remediat. Preþurile s-auuniformizat ºi ele, dar destul de susca limitã a suportabilitãþii. E drept,au fost ºi plante frumoase ºi acce-sibile. Dar nu toate. Fiecare ediþieare ºi invitaþi din þãrile învecinate:producãtori de flori, distribuitori deflori ºi produse înrudite, curioºi detot felul. Cert este cã nimeni nu seîntoarce acasã cu mâna goalãdupã un drum la Simfonie. Iar astaînseamnã ceva.

CORNEL IA CONSTANT IN

NICOLETA PANAIT

Cu umbrela la îndemânã vizitatoriise opreau în faþa standurilor

Marii distribuitori de flori de pe piaþaromâneascã au fost ºi ei prezenþi

Lalelele la ghiveci au facut deliciulpublicului avid de „flori instant”

Florile sensibile erau ferite de ploaiarece aºa încât sã nu fie deteriorate

În fiecare an lafinal de apriliemeritã sã faceþi undrum la Piteºti laSimfonia Lalelelor.Chiar ºi criticilorvehemenþi le place.Mãcar un pic.


Cu o mânã de ajutor de laprimãrie pentru lucrãrile de„infrastructurã” ºi cu un pic depasiune din partea noastrãpentru popularea grãdinii cuplante, am reuºit sã obþinem unspaþiu plãcut ºi îngrijit. Iatã pescurt cum au stat lucrurile.

Grãdinã în fata blocului?,



În urmã cu 2 ani aface grãdinã în faþa blocu-lui pãrea ceva irealizabil. Sefurau becurile care iluminau stra-da, se furau ferestrele de la sub-sol, robinetele de la contoarele degaze ºi cine mai ºtie ce. Doar fan-tezia hoþului era limita. Tot spaþiulverde din faþa blocului era sãpatadânc pentru cã administraþialocalã se gândise cã trebuieînlocuite niºte þevi. Nici acum nuºtiu dacã erau de apã sau dealtceva. Însã, de atunci s-auschimbat niºte lucruri. Primãria aacoperit gropile fãcute, a pusgazon ºi gard viu. A pus bãnci, per-gole ºi a amenajat parcarea. A puschiar ºi sistem de udare pentruspaþiul verde.

Cu toate condiþiile create, nouãlocatarilor nu ne-a mai rãmasdecât sã ne apucãm de treabã. Amadunat plante, care de pe unde aputut. Douã dintre vecinele de laparter se ocupã de plantare ºisupraveghere iar eu ma ocup dealimentarea cu plante. În ultimii 2

ani cred cã am cumpãrat tot cemi-a picat în mânã ºi mi-a

plãcut. La momentul

prezentpuþine spaþiimai sunt goale îngrãdinã. Am adunatnenumãrate sortimente denarcise, lalele, crini, dalii,trandafiri, arbuºti de tot felul.Practic, sunt momente când grãdi-na noastrã aratã mai bine decâtgrãdina botanicã.

Acum sã nu vã închipuiþi cãvechile metehne au dispãrut. Încãse aruncã de la etaj gunoaie ºiþigãri care ard florile gingaºe. Încãintrã locatari ai blocului în grãdinãcu gândul sã rupã flori ºi sã-ºipunã în vazã în casã. Încã intrãcopii de la ºcoala din vecinãtatecare rup florile, pentru cã parinþiilor nu i-au învãþat cã un lucru fru-mos se preþuieºte ºi se ocroteºte.Administraþia blocului a reparataleea dintre bloc ºi grãdinã, aînlocuit vechile coºuri de gunoi ºiportiþa spre grãdinã stã închisã.Mai sunt locatari care contribuieici-colo cu seminþe sau rãsaduriînsã cert este cã mai toþi se uitã cuplãcere la colþul nostru verde. Dece „mai toþi”? Pentru cã încã maisunt oameni care nu pricep cã grã-

dina e un loc în care toþi neputem încãrca bateriile

pentru o nouã zi.CORNEL IA

CONSTANT IN

Înainte...

... ºi dupã

Gropi, noroi, mizerie, sticle - toate acestea formau

peisajul pe care îl vedeam

în fiecare zi

Acumavem flori,arbuºti, alei,bãnci ºi pergole –toate îngrijite, curãþate ºiudate la vreme.


Grãdini botanice

De ce vizitãm grãdina botanicã? Pentru cãne dorim sã vedem plante frumoase, sã

respirãm aer curat ºi sã ne încãrcãm bateriilepentru o nouã zi. Însã, nu e mereu posibil,

pentru cã te duci sã vezi una ºi dai peste alta.

Grãdina botanicã

din Bucuresti,

Varietãþi deosebite de trandafirigãseºti ºi în grãdina botanicã

Florile de coreopsis contrasteazãfrumos cu verdele crud al ierburilor

Cu un strop de pasiune ºi ceva banipoþi amenaja un rozariu de vis

Rondul cu levanþicã este nepreþuit ºise asociazã minunat cu trandafirii


De câte ori ajungi la grãdinabotanicã din Bucureºti îþi pui o sin-gurã întrebare: de ce nu se facenimic cu atâta material botanic? Saumai bine zis, ajungi sã-þi pui aceastãîntrebare în momentul în care vezi cãgrãdina este neîngrijitã, serele stausã cadã, muzeul botanic ºi ierbarulsunt mereu cu imaginea prãfuitã...Oare câþi intrã în aceste clãdiri ca sãvadã ce patrimoniu au? Probabilangajaþii ºi câþiva studenþi motivaþide terminarea unei lucrãri sau depregãtirea pentru vreun examen.Însã aici vorbim de publicul larg.

Publicul larg este mai puþininteresat de istorie, personalitãþi ºicatastife prãfuite. Publicul vrea sãvadã alei îngrijite, plante în starebunã, sere frumos amenajate, ghi-dare de specialitate, magazin cuvânzare la intrare de unde poþi sã-þicumperi o carte sau o floare rarã.Expoziþiile care se organizeazãocazional în muzeul botanic suntdeparte de ce-ar putea sã fie, dacãîntr-adevãr ar pãsa cuiva. Problemaeste tocmai pãsarea asta, care elucru rar la români. Bineînþeles, n-avem spirit civic ºi sunt încã mulþioameni care se întreabã de ce sãfaci ceva pentru comunitate cândpoþi sã faci numai pentru tine ºi sã

te coste mai puþin? Avem asociaþie agrãdinilor botanice din þarã, dar maimult decât vorbãrie ºi rapoarte, ceface? Care e scopul concret ºi prac-tic al acestei asociaþii? Cã oricare arfi, nu se vede.

Anul trecut, atunci când au fostfãcute pozele alãturate, am nimerit laînceput de iunie. Am gãsit o minunãþiede rozariu, de levãnþicã în floare ºi dealte plante simpatice. Însã n-am vãzutpicior de îngrijitor pe acolo.


Pe spaþiul grãdinii seaflã ºi un lac, însãaspectul sãu este aºacum îl vedeþi mai sus.Uºor sãlbatic, ca sã nu spunem neîngrijit.Oare când s-a ocupatultima oarã cineva deel? Îþi cam lasã un gustamar când vezi cevezi, dar îþi dai seamace potenþial are grãdi-na ca ansamblu.

Este din ce în ce mai evident cãlumea se simte sufocatã debetoane, nu numai în marile aglom-erãri urbane dar ºi în afara lor.Fiecare încearcã, dupã posibilitãþi,sã facã ceva ca sã îmbunãtãþeascãaccesul familiei la un spaþiu verde ºi,de ce nu, la un iaz. Evident cã nu esimplu, nimeni nu se aºteaptã laasta. Ai nevoie de un spaþiu adecvat,de mânã de lucru, de timp, deechipamente ºi plante sau peºti,dupã caz. Munca la o grãdinã nu seterminã niciodatã, cu atât mai multla o grãdinã cu iaz. Cei care ºi-aufãcut o grãdinã de apã, cum se mainumeºte spaþiul verde cu iaz saucurs de apã, ºi-au dat repede seamade efortul pe care îl impune acestlucru. Unii continuã pentru cã le faceplãcere, alþii pentru cã sunt depãrere cã e necesar dar mai sunt ºi

persoane care se gândesc cã nu autimpul ºi disponibilitatea pentru aîntreþine un astfel de spaþiu. Ca sãnu ajungeþi în situaþia aceasta ebine sã vã gândiþi de la început dacããsta e lucrul pe care îl doriþi ºi sã vãasiguraþi cã existã resursele nece-sare (nu doar banii ci ºi timpul ºipasiunea pe care o cere un astfel dedemers).

NU AMESTECAÞI LUCRURILE

Ca funcþionalitate iazul dumnea-voastrã va fi unul decorativ. Nicide-cum unul în care sã vã rãcoriþi pestevarã. Atunci când într-un spaþiu micsunt aglomerate plante, peºti ºiocazional... oameni, interacþiunealor poate sã creeze probleme. Aºa cãnu amestecaþi lucrurile. Dacã doriþiun iaz decorativ, procedaþi ca atare,

GGRRÃÃDDIINNAA DDEE AAPPÃÃMajoritatea nuferilor

sunt hibrizi sensibili latemperaturi mai micide 10oC.

Amenajãri

iar dacã vã doriþi o piscinã, vã ame-najaþi o piscinã. Însã, trebuie sã vãspunem cã un iaz în adevãratul sensal cuvântului vã aduce mai multesatisfacþii decât o piscinã. Evidentcã pentru a construi un iaz aveþinevoie în primul rând de un loc

potrivit. Oricât de mic v-aþi dori sã fieiazul în final, spaþiul ocupat va fiunul apreciabil raportat la dimensi-unea grãdinii pe care o aveþi. Aºa cãva trebui sã calculaþi atent câtspaþiu alocaþi aleilor, locului de odih-nã ºi grãtarului, locului de joacã pen-tru copii ºi eventual unui strat mixtcu diverse plante. De ce strat mixt?Pentru cã în mod sigur vã mai doriþiºi alte zone verzi în afara iazului.Dacã pânã acum nu v-aþi gândit laasta, ar cam fi cazul s-o faceþi acum.Pentru cã mai târziu... va fi prea târz-iu. Din punct de vedere al proporþi-ilor calculaþi dupã urmãtoarelerepere: dacã suprafaþa lacului nu vadepãºi 5 mp atunci adâncimea va fisub 80 cm; dacã suprafaþa esteîntre 6 ºi 15 mp atunci adâncimeaindicatã este în jur de 1 m.

IZOLAREA IAZURILOR ARTIFICIALE

Un lac natural este alimentat deizvoare sau de pânza freaticã aºa cãare „etanºeizare” asiguratã. Un lacartificial se bazeazã pe sisteme careîmpiedicã pierderea apei. Fãrã eleapa pe care o doriþi în lac, ar fiabsorbitã destul de repede depãmânt. Sistemele acestea de izo-lare se bazeazã fie pe infoliere, fie

Amplasamentele însoritesunt cele mai indicate pen-tru iazuri, fie cã sunt popu-late numai cu plante, fie cãexistã ºi peºti. Un iaz fãrãpretenþii este relativ simplude fãcut ºi dupã ce vã infor-maþi corespunzãtor îl puteþiconstrui ºi dumneavoastrã.Însã, dacã va doriþi deco-raþiuni, arteziene, cursuride apã, atunci e mai binesã angajaþi o firmã specia-lizatã aºa încât sã iasã dinstart o treabã bunã. Sigur, ede luat în calcul ºi bugetul,dar mai mult conteazã do-rinþa de a avea în grãdinãun lucru bine fãcut.

Aranjamentele cu pietre

sau micile cascade pot fi

de efect dacã sunt construite

în continuarea iazului



Amenajãri

pe utilizarea unui bazin din plastic.Spaþiul interior are aspectul unortrepte în aºa fel încât sã facilitezeutilizarea lui dupã funcþionalitãþiledorite de proprietar: plante de apãsau peºti sau amândouã. Indiferentce variantã alegeþi trebuie sã vãgândiþi ce veþi face peste iarnã.Peºtii ºi plantele autohtone potrãmâne afarã peste iarnã fãrã sãsufere de frig. Însã, dacã aveþi peºtiexotici, nuferi spectaculoºi care sunthibrizi sensibili la îngheþ sau dacãiazul are adâncime sub 60 - 80 cm…se complicã situaþia. În cazul în careapelaþi la varianta de iaz înfoliat veþifolosi la baza gropii un strat de nisipdupã care îl veþi cãptuºi cu folia depolietilenã sau de cauciuc. Desigur,a doua variantã este cea mai ieftinã.Dacã groapa pentru iaz e de dimen-siuni mici, puteþi s-o sãpaþi chiardumneavoastrã fãrã sã mai fienevoie sã plãtiþi un utilaj. Aºa veþipãstra bugetul pentru alte lucruri pecare nu aveþi cum sã le faceþi sin-guri. Foliile pentru lacuri sunt dedimensiuni apreciabile aºa cã nu ecazul sã vã faceþi probleme dinaceastã cauzã. Grosimea foliei esteindicatã de adâncimea viitorului iaz.De obicei folia de 1.5 mm e suficientde rezistentã pentru un iaz de 1.5 madâncime ºi nu se deterioreazã întimp. Se spune chiar cã ar rezista ºi50 ani. Dacã vã gândiþi la costuri ebine sã ºtiþi cã ele nu depind în moddeosebit de suprafaþa iazului câtmai ales de calitatea amenajãrii.

MICI DETALII DE EFECT

Treptele iazului sunt fãcute pentrua asigura un anumit nivel al apei înfuncþie de plantele care urmeazã sãfie folosite. De obicei o adâncime de 2m este mai mult decât suficientã pen-tru un iaz respectabil în care sã puteþipune tot ce vã doriþi. Pe lângã autoh-tonele plante de apã, puteti sã experi-mentaþi ºi sortimente exotice denuferi însã, aºa cum vã spuneam ºimai sus, o sã cam aveþi bãtaie de capcu ele pe timp de iarnã. De jur împre-jurul malurilor ºi la baza iazului puneþinisip ºi pãmânt argilos sau în funcþiede ce plante doriþi sã amplasaþi înacest mic ecosistem. Malurile iazuluise cãptuºesc cu pietre de râu ºiplante aºa încât sã se mascheze foliasau bazinul de plastic. Atunci cândalegeþi amplasamentul iazului gândiþi-vã cã mai toate plantele de apã pre-cum ºi peºtii au nevoie de soare ºiluminã bunã. În plus, un amplasa-ment umbrit înseamnã pomi, frunzecare cad ºi gunoaie care trebuie tottimpul curãþate din iaz. Este un efortîn plus de întreþinere. Unul constant.Dacã plantele nu au nevoie de aerisirela nivelul apei, altfel stau lucruriledacã vreþi ºi peºti. Pentru ei sunt ne-cesare aparate speciale pentru curã-þarea ºi oxigenarea apei. Altfel morsau nu se dezvoltã corespunzãtor.

ELEMENTE EXTRA

Dacã bugetul vã permite sã anga-jaþi o firmã care sã vã amenajeze

Pietrele amplasate pe malul iazu-lui mascheazã elegant marginilefoliei sau ale bazinului de plastic

Bazine etajate? Iatã cã imaginaþia n-are limite nici când

vine vorba de iazuri ºi bazine

Plantele de apã bine alese ºi peºtii se pot împãca de minune

dacã iazul este gândit ca atare de la început

Amenajãri

grãdina de apã puteþi ridica ºta-cheta. Cãderile de apã ºi artezienelenecesitã pricepere ºi experienþã darîn plus vã asigurã peste varã ºirãcoarea mult-doritã. Acest lucrupresupune o investiþie de începutdar ºi una de întreþinere, pentru cã

numai dacã sunteþi un pasionat ºiun cunoscãtor veþi reuºi sã faceþiaceastã muncã de unul singur. Înorice caz, în primã instanþã trebuiesã învãþaþi pas cu pas de la cinevacare chiar ºtie meserie. Artezieneleºi cãderile de apã presupun exis-tenþa unor pompe alimentate elec-tric. Asta înseamnã cã ºi factura dvsde energie va fi pe mãsura con-sumului. Se recomandã utilizareaunor instalaþii reglabile ºi uºor dedemontat toamna când nu veþi maiavea nevoie de ele. Ele sedepoziteazã cu atenþie într-un spaþiuuscat. ªi dacã tot am ajuns la ce sãfaceþi peste iarnã dacã aveþi o grãd-inã exoticã de apã, e bine sã ºtiþi cãnuferii se scot din iaz ºi se pãstreazãîn acvarii improvizate în spaþii cutemperaturã minimã de 10 grade C.

La fel se procedeazã ºi cu peºtii carevor trebui supravegheaþi atent pesteiarnã ca sã nu pãþeascã ceva dincauza schimbãrii factorilor demediu. În cazul iazurilor cu peºti vorfi necesare si sistemele de filtrare aapei. Unele îºi bazeazã funcþionareape radiaþiile ultraviolete, altele suntreprezentate de straturi alternativede cãrbune ºi burete sau de nisip ºipietriº. Primele îndepãrteazã orga-nismele de mici dimensiuni, cele-lalte îndepãrteazã doar resturile ve-getale. Ele necesitã schimbare lacâþiva ani pentru cã altfel seadâncesc în mâl (colmatare). Dupãcum vedeþi, întreþinerea instalaþiilorcare þin la capacitate grãdina dum-neavoastrã de apã se face periodicºi cu multã atenþie.


E posibil ca, în timp, nuferii sãse înmulþeascã. Iatã ocazia dea face schimb cu alþi pasionaþi

Iatã o adevãratã colonie deplante de apã! Pe ale dvs nu le

lãsaþi sã creascã atât de mult

Sunt destul depuþine surse pen-tru achiziþia deplante acvatice.Importurile suntdestul de riscanteºi e bine sã solici-taþi garanþie în cazde deteriorare aplantelor la trans-port.

Nu neglijaþi plantele de malsau cele decorative numai prin

frunziº în avantajul nuferilor


Plante de grãdinã

Crinii sunt plante ierboase, carese dezvoltã dintr-un bulb cu aspectsolzos. În vârful tulpinii pline defrunze se formeazã florile, care potfi cu orientare în aproape oricedirectie, dar de obicei au una saudouã direcþii pe plantã. Existã ºihibrizi care au flori în toate direcþi-ile, dar sunt mai rari. Numãrul deflori poate varia de la 1 pânã la 150de flori pe o singurã tulpinã.Petalele, dispuse simetric, sunt deobicei în numãr de 6, dar la criniidubli pot fi în numãr semnificativmai mare. Câteodatã, crinii fac maimulte petale (7-8-10), dar e o vari-aþie consideratã temporarã. Dincromatica îndrãgiþilor crini, lipsescdoar culorile albastru ºi negru.Existã însã bordo foarte închis,roºu, galben, portocaliu, alb, roz ºicombinaþii ale acestora. Criniimonocolori sunt comuni, cei cudouã culori sunt destul de

rãspândiþi, iar cei cu 3-4 culori suntcu adevãrat rari. Dacã doriþi caînflorirea sã aibã loc eºalonat,crescând astfel perioada de ex-punere e preþioaselor cupe, atunci

CCRRIINNIIIIspectacol în grãdina de varã

Crinii se numãrãprintre florile care aucucerit din timpuristrãvechi inimile ºiimaginaþia oamenilor.Ei sunt recunoscuþi decei mai mulþi grãdi-nari, de pe toate conti-nentele, drept ade-vãrate vedete ale grã-dinilor. Deºi în majoritate fãrã parfum,

crinii bicolori sunt relativrãspândiþi în grãdinile noastre.

e necesar sã-i plantaþi pe rând, înmod grupat. Temperatura are ºi eaun rol important în reglarea durateide înflorire. Dacã doriþi sã obþineþiîn grãdinã un efect de lan multico-lor, grupaþi varietãþile în funcþie detalie ºi de perioada de înflorire ºiplantaþi bulbii la o distanþã de 8-10cm unii de altii. Plantarea adâncãduce la o rãsãrire târzie ºi deci la odecalare a înfloririi. În zonele cuierni reci e bine sã protejaþi bulbiicu un strat de frunze. Dacã aveþi solsãrac în grãdinã trebuie sã ºtiþi cãbulbii rãspund bine la îngrãºã-mintele naturale.

SPECII ªI HIBRIZI DE CRINI

Se cunosc aproximativ 120 despecii (crini botanici). Speciileprovin în principal din emisferanordicã, din zona temperatã pânãla cea subtropicalã. Majoritatea lorsunt originare din Asia - China ºiJaponia, fiind principalele zone cuo mare densitate a speciilor bota-nice - dar existã ºi specii na-tive europene ºi americane. ÎnRomânia, creºte spontan speciaLilium martagon, specificã zonelorîmpãdurite, motiv pentru care i semai spune ºi Crin de pãdure. Suntînregistraþi aproximativ 7000 dehibrizi, dar mai sunt încã o mulþimeneînregistraþi ºi cu fiecare an caretrece, apar alte câteva sute de hi-brizi noi, din care sã ne „alimen-tãm” grãdinile.

Crinii de talie mare au avanta-jul de a ne oferi un numãrmare de flori în fiecare sezon

Cu cât talia plantelor este maimare, cu atât ele necesitã

o oarecare protecþie la vânt

Grupajele cu numeroase exemplare din acelaºi sortiment

de crini sunt de mare efect


Plante de grãdinã

CONFUZII ªI CURIOZITÃÞI

Majoritatea crinilor pe care îigãsim în comerþ, sunt de tip asiatic(cei fãrã parfum sau cu parfumpuþin), sau orientali (cei foarte par-fumaþi ºi eleganþi). Ca denumire

comercialã e posi-bil sã întâlniþi

„crini imperiali”sau „crini re-gali”. Ca ºi cla-sificare, criniiimperiali suntde fapt crini ori-entali, iar criniiregali sunt crinitrompetã. În ge-neral piaþa de

flori este dominatã de crinii care aucupele orientate în sus, datoritã fap-tului cã sunt mult mai uºor de trans-portat ºi ambalat (se vând pentruculturi de flori tãiate). Însã, nu vã lim-itaþi la a-i cunoaºte doar pe aceºtia,pentru cã diversitatea crinilor esteuimitoare. Existã crini care s-auadaptat unui trai arboricol ºi carecresc în copaci, oarecum similarorhideelor. Aceºtia au fost des-coperiþi în Vietnam ºi au fost numiþiLilium arboricola. Descoperireasoiurilor botanice este încã îndesfãºurare, mai ales în partea su-dicã a Asiei. În altã ordine de idei,bulbii de crini sunt comestibili, însãdoar unii au un gust plãcut, majori-tatea fiind amari. Crinii se folosesccu succes deosebit atât pentruplantare în grãdinã, în ghivece ºi jar-diniere dar mai ales pentru buchete.Crinii îºi gãsesc locul în orice fel dearanjament, pentru ocazii diverse.Crinul alb (oriental sau trompeta)este simbolul puritãþii ºi se regãseºteadesea în buchetele de mireasã.

CE CUMPÃRÃM DIN MAGAZINE?

Bulbii pe care îi cumpãrãm dindiverse magazine sunt proveniþi înmajoritate din Olanda, þarã cu ceamai dezvoltatã industrie a bulbilorde flori ºi a florilor tãiate din întreagalume. Însã marfa care ajunge la noinu este pastrata mereu în condiþiibune, aºa cã trebuie sã fim atenþi la

Deºi nu existã crin complet negru,

ne putem consola cuaceastã varietate

Tulpinile viguroa-se ºi florile deosebite

fac din crini o alegerepreferatã pentru buchetefestive.

Intensitatea culorilor ºidimensiunea florilor rãmâncriterii de atracþie

ce cumpãrãm. Oferta e mare, darcalitatea lasã de dorit. De multe ori,ce gãsim în magazine sunt bulbicare au fost þinuþi prea mult timpneplantaþi ºi lipsiþi de umezealã,adicã sunt destul de uscaþi ºi deci,cu ºanse relativ mici de a se reface.Practic bulbul de crin nu ar trebui sãstea deloc afarã din pãmânt, pentrucã nu este niciodatã în repaus ºiodatã ce este scos din pãmântîncepe un proces relativ rapid depierdere de resurse ºi vigoare,devenind moale, stafidit, sau e posi-bil chiar sã ºi putrezeascã. Cei maisãnãtoºi bulbi ºi cu cele mai multeºanse de prindere sunt aceia careau stat afarã din pãmânt maxim osãptãmânã ºi ale cãror rãdãcini nusunt uscate. Prin urmare, bulbii pecare îi cumpãrãm, trebuie sã fie câtmai mari, tari la pipãit, fãrã pete sau

putregaiuri ºi cu rãdãcinile sãnã-toase, iar cei care sunt stafidiþi ºi nuau pornit mugurele vegetativ, e maibine sã îi evitãm. În cazul crinilor asi-atici, care de obicei nu fac bulbi marici bulbi medii ºi mici, ne putem ori-enta dupã numãrul ºi aspectulrãdãcinilor, fermitatea bulbului ºi câtsunt de uniformi solzii acestuia.Dacã bulbii sunt intacþi, iar lãstarulverde este ºi el pornit, sunt destuleºanse sã supravieþuiascã, cucondiþia sã fie plantaþi cât mairepede. Dacã nu avem timp sã îiplantãm imediat, atunci bulbii tre-buie pãstraþi într-o gãleatã cu nisipumed, pânã în momentul plantãrii.

GEORGE POP

Chiar ºi fãrã parfum aceste varietãþi de crini suntspectaloase prin culorile intenseºi numãrul însemnat de flori

Deºi popular senumesc tot crini, osumedenie de plantenu sunt totuºi rude cuei. Printre falsele rudeenumerãm Hemero-calisul „crinul de ozi”, Agapanthusul„crinul african” siAmarillysul „crinul decamera”. Toate ade-varate frumuseþi darnu crini în sensul purbotanic.

Plante de grãdinã

Asocierea a douã culori calde fac din aceastã

varietate o prioritate pe listele noastre de achiziþii

Plante de grãdinã

Vestitori ai lunii mai, bujorii au cucerit de sute de ani inimile grãdinarilor ºi auaprins imaginaþia horticultorilor care au creat zeci de varietãþi. Au devenit o

emblemã naþionalã a Chinei, iar frumuseþea lor a fost slãvitã în cântece ºi poezii.

Bujorii


Frumuseþea ºi durata florilor aufost mereu un atu important înalegerea bujorilor ca plante degrãdinã, precum ºi tufa bogatã înfrunze. Neavând nevoie de îngrijirispeciale, bujorii sunt printre celemai rustice flori de grãdinã. Cutoate acestea obþinerea unei tufebogate de flori, poate fi o ade-vãratã piatrã de încercare pentrugrãdinarii începãtori.

ÎNGRIJIREA BUJORILOR

Necesitã un climat rãcoros, iarpentru a înflori au nevoie de tem-peraturi scãzute pe timpul iernii,motiv pentru care nu se planteazãîn imediata apropiere a aleilor ºi alocuinþelor, acestea putând influ-enþa temperatura din sol pe timpuliernii. Iubesc lumina, iaramplasarea lor trebuie sã le per-mitã expunerea la minim 6 ore desoare pe zi, de preferat pânã înorele dupã-amiezii. Necesitã solbogat, cu pH neutru sau uºor acidºi capacitate mare de drenare,deoarece nu suportã apa stagnan-tã. Se vor uda regulat ºi abundentpe timpul verii, iar pentru a pãstraumiditatea în sol ºi o temperaturãmai scãzutã, vã recomand sãacoperiþi întreaga suprafaþã de subtufã, cu mulci. Deoarece au un sis-

tem radicular puternic, bujorii nuse preteazã ca plante la ghiveci. Pelângã condiþiile de mediu nece-sare, mai existã un alt factor caredeterminã înflorirea bujorilor: vârs-ta! Este important de ºtiut cã înprimii 2-3 ani de viaþã, aceºtia nuînfloresc, doar o tufã maturãputând produce flori.

ÎNMULÞIREA BUJORILOR ªI CUM INFLUENÞEAZÃ EA

ÎNFLORIREA

Un alt factor esenþial înobþinerea unei tufe bogate în flori,este adâncimea de plantare arãdãcinii (atunci când se doreºteînmulþirea prin divizare), cea maiindicatã perioadã fiind toamna.Rãdãcina se scoate din pãmânt, iarlãstarii ºi frunzele se înlãturã. Labaza acestora, veþi observa muguriroz, din ei urmând sã se formezelãstarii din anul urmãtor. Rãdãcinase divide prin tãiere, astfel încât peun segment sã rãmânã 3 sau 5muguri. Adâncimea de plantare asegmentului de rãdãcinã, reprezin-ta cheia succesului: acesta trebuiepoziþionatã în aºa fel, încâtmugurele cel mai de sus sã fie la oadâncime de 5 cm. Plantarea la oadâncine prea mare - o greºealãfrecventã la grãdinarii începãtori -reprezintã principala cauzã pentrueºecul înflorii. Protejrea rãdãciniipe timpul iernii, se face prinacoperirea ei cu mulci, dupã primulîngheþ.

RUXANDRA TURCU

Pentru a avea flori mari ºi viguroase, tãiaþi bobocii

laterali ºi lãsaþi-i doar pe cei din vârful lãstarului.

Bobocii ºi florile, nu sunt afectate de prezenþa unui

numãr mic de furnici, acesteahrãnindu-se cu nectarul lor

Începând cu jumãtatea luni mai, florile bujorilor

vor decora grãdinile timp de câteva sãptãmâni.

1

2

3

Cu siguranþã, în mai toate grã-dinile, vom gãsi cel puþin o tufã detrandafiri... ºi asta pentru cãtrandafirul e o floare minunatã caresatisface ºi cele mai exigente pre-tenþii ale unui grãdinar: odatãînrãdãcinat va înflori ani buni - nece-sitând îngrijiri nu foarte complicate –ºi va umple de culoare ºi în unelecazuri ºi de parfum, grãdina în carese aflã.

CUM ALEGEM TRANDAFIRII?

Ca începãtoare în ale grãdinãritu-lui, mãrturisesc cã principalul cri-teriu de alegere al varietãþilor detrandafiri ce urmau sã-mi populezegrãdina a fost felul în care vor înflori.Prin urmare, am cãutat conºtiin-cioasã trandafiri cu flori cât maideosebite, unii bicolori.

În anii care au urmat, am observatneajunsurile alegerilor mele ºi amajuns la concluzia cã multe sunt criteri-ile pe care ar trebui sã le avem învedere atunci când alegem soiurile detrandafiri pentru grãdinile noastre.

TrandafiriiTrandafiriimici minuni multicolore

Aºa-i cã nici nu puteþi concepe grãdina lunii mai fãrã flori de trandafiri?

Lãstarii sanatosi de latrandafirii tãiaþi,

se pot folosi cu succes pentru înmulþire

Alegeþi amplasamente însorite pentru trandafiri

ºi cu sol bine drenat32

În ultimii ani au apãrutaºa-zisele varietãþi

pictate, care de care mai spectaculoase.

1


Evaluaþi cu atenþie locul în careurmeazã sã plantaþi un trandafir dinpunct de vedere al expunerii la lumina,al gradului de ventilaþie în raport cuplantele învecinate ºi al spaþiului pecare îl va avea la dispoziþie pentru dez-voltare. Sã le luam pe rând: trandafiriiiubesc soarele ºi prin urmare unamplasament care nu le oferã minim5-6 ore de soare pe zi o sã afectezefelul în care vor înflori. Cu toate aces-tea, existã si soiuri tolerante la condiþiide semiumbrã cum ar fi New Dawnsau Goldstern dintre trandafirii urcã-tori, Bonica 82, Schneewitchen sauRosabunda dintre floribunde sau TheFairy dintre polyanthe.

ATENÞIE LA AMPLASAMENT

Nu vã sfãtuiesc sã înghesuiþitrandafirii pe spaþii mici în care se gã-sesc ºi alte plante cu dezvoltare inten-sivã, pentru cã vor concura pentruresurse ºi asta nu le va permite o dez-

voltare la adevãratul potenþial. Analizaþicu atenþie dimensiunile la care ajungela maturitate soiul pe care vã gãndiþisã-l achiziþionaþi pentru cã sunttrandafiri precum The Fairy care au ocreºtere intensivã pe orizontalã,putând ajunge la 1 - 1,5 m în lãþime ºiîn jur de 90 - 120 cm în înãlþime, prinurmare aceastã varietate va aveanevoie de un spaþiu generos pentrudezvoltare. Sunt, de asemenea, tran-dafiri care ating înalþimi impresionantela maturitate ºi aici se înscriu trandafiriide parc sau de peisaj cum ar fi soiurileWesterland sau Eden Rose care potajunge ºi pânã la 2,5 m.

Dimpotrivã, pentru spaþii îngustesau pentru borduri, alegeþi soiuriminiaturale cum ar fi Lupo, Rhapsodyin Blue, Ballerina, varietãþi care nucresc mai înalte de 50 de cm dar audezavantajul florilor mici ºi, de cele maimulte ori, simple. Dacã vã doriþitrandafiri cu înflorire bogatã ºi de lungãduratã dar cu flori mai micuþe, puteþiopta pentru floribunde cum ar fiSchneewitchen (sau Iceberg), Samba,Lavaglut, Friesia sau pentru varietãþileautohtone obþinute la Cluj de cãtre pro-fesorul Stefan Wagner cum ar fi Juditsau Foc de Tabarã.

MÃDÃL INA STROIESCU

Flori albastre la trandafiri? Da. Una dintre varietãþi

se numeste Blue River.

Alocaþi minim 0,8 m fiecãrei tufe de trandafiri, pentru a le putea asiguracondiþii bune de ventilaþie

4

6

Trandafirii nu se comportã toþi la fel, aºa cã trebuie

sã vã informaþi atent înainte sã cumpãraþi

5



Clivia,povestea crinului

de camerãOriginarã din pãdurile

subtropicale din partea deest ºi sud a Africii, Clivia aatras atenþia prin unicita-tea florilor sale, explorato-rului englez William J. Bur-chell la 1800, când a fostclasificatã ca o plantã rarãºi neobiºnuitã. Primul spe-cimen a fost înregistrat în1813 sub denumirea de“Cyrtanthus de pãdure”.În zilele noastre plantapoartã numele de Clivia

nobilis. În 1822 JamesBowie, colecþionar deplante al Royal BotanicalGarden, a adus planta înAnglia. În aceea vreme înAnglia coexistau doi bota-niºti competitori, care aupublicat în aceeaºi zi, arti-cole despre noua plantã,fiecare însã denumind-odiferit. Aceste douã denu-miri au fost folosite o pe-rioadã pânã când bota-nistul John Lindley a dedi-

Clivia sau Crinul de camerã, denu-mire sub care este cunoscutã la noi,este apreciatã nu numai pentru fru-museþea frunzelor cu aspect depanglicã de un verde închis ce for-meazã un evantai atrãgãtor, dar ºipentru florile care sunt “adunate”într-o inflorescenþã plinã de culoare.


cat planta lui Lady CharlotteFlorentine Clive, ducesa deNorthumberland, ceea ce a dus laapariþia denumirii de Clivia, aºa cumo ºtim ºi în zilele noastre. Ducesa acultivat în sera ei de la Kew primeleexemplare, demonstrând astfeladaptabilitatea plantei la condiþiilede ghiveci ºi apartament. În momen-tul actual, sunt înregistrate ºasespecii de Clivia: caulescens, miniata,gardenii, nobilis, mirabilis si robusta.Desigur, dupã ce colecþionari ºi bo-taniºti din Europa, Asia ºi Americacu încercat tot felul de încruciºãri.

ÎNGRIJIREA PLANTEI

Clivia nu este o plantã greu deîntreþinut, dar doreºte respectareacâtorva reguli în ceea ce priveºtesubtratul, lumina, udarea ºiîngrãºãmântul. Aceastã plantã, dez-voltã un sistem radicular robust,care are tendinþa de a epuiza rapidsolul ºi a acapara tot spaþiul de caredispune. Asta însã, nu înseamnã cãtrebuie transplantatã des ºi nici nueste indicatã folosirea unui ghivecide mari dimensiuni. Mãrimea opti-mã a unui vas ar fi de 20 de cm ºidacã se poate de lut, deoarece aces-ta oferã solului posibilitatea sãrespire ºi mai ales se evitã rãsturn-

area plantei care în timp devine volu-minoasã.

Ca substrat se foloseºte unulaerat, un mix cu perlit ºi scoarþã depin (asemãnãtor substratului pen-tru orhidee). Clivia este iubitoare delumina filtratã, nu suportã soareledirect ºi în perioada de varã oputem “rãsfãþa” prin udarea frun-zelor, deoarece adorã mediulumed. Fertilizarea se face cu îngrã-ºãmânt lichid, primãvara ºi vara, laun interval de douã sãptãmâni.Acesta trebuie sã conþinã obligato-riu, pe lângã azot, fosfor ºi potasiuºi magneziu, fier, mangan, cupru,zinc, bor, molibden. Clivia nu setunde ci doar i se îndepãrteazãfrunzele deteriorate.

POSIBILE DIFICULTÃÞI

Deºi este cunoscutã ca o plantãrezistentã la boli, e posibil totusi sãne lovim de una din urmãtoareleprobleme: frunze îngãlbenite ºiuscate ceea ce e un semnal deudare incorectã; frunza capãtã oculoare bronz ºi se îngroaºã, ceea ceindicã prea multã luminã, chiar razede soare ce cad direct pe plantã;petele maronii pe partea inferioarã afrunzelor sunt semn de atac al afide-lor. Nici una din aceste probleme nucauzeazã decesul plantei, dacã oremediem în timp util. E bine de ºtiutcã toate pãrþile plantei sunt otrãvi-toare dacã sunt consumate în canti-

tate mare. Faceþi o bucurie sufletuluivostru ºi coloraþi-vã casa cu oimpunãtoare clivie.

OANA DIANA VLAD

Clivia citrina are o talie mai graþioasã decât sora sa cu flori portocalii

În timp, puteþi tãia frunzele cu aspect neplãcut, dar

nu tundeþi drastic planta1

Plantaþi-o în ghiveci ceramic moderat de mare,

pentru o bunã stabilitate2


Cu excepþia a 2-3varietãþi disponibile ºi pe piaþa româ-neascã, orice altceva ne-am dori în materiede Clivia va trebuiobþinut din alte þãri.

Colecþionarii euro-peni nu prea vânddar se pot gãsi soluþii.



Când a început pasiunea meapentru hoya nu mai ºtiu cu exactitate.A fost o perioadã când toatã lumease strãduia sã-ºi aducã din UE ºi alteþãri, diverse frumuseþi care pe la noinu se gãseau. Aºa am nimerit eu într-un shop online olandez ºi am luat ºihoya la grãmadã cu alte plante. Cemi-a placut la hoya a fost rezistenþa eiîn comparaþie cu alte plante ºi, desig-ur, frumuseþea florilor. Peste ani amvãzut cât de bine se adapteazã lacondiþiile mele din apartament ºichiar mi-am dorit sã rãmân doar cucolecþia de hoya adunatã între timp.

Evident, cu atâtea tentaþii ºi flori fru-moase nu a fost posibil. La momentulãsta am cam 70 de varietãþi ºi dintreele au înflorit sau se pregãtesc încurând sã înfloreascã vreo 18-20.Partea grea cu hoya este cã de laachiziþie ºi pânã la primele flori trecuneori câþiva ani. Dar nu e obligatoriusã fie mereu aºa.

ATENÞIE LA ACHIZIÞII

De cele mai multe ori cumperihoya ca lãstari ºi la preþuri mãricele.Cu cât varietatea e mai rarã sau areflori mai spectaculoase cu atât preþuleste mai mare. Iar dacã vrei sã cum-peri plante mature din UE e o ade-vãratã aventurã, pentru cã preþuriledepãºesc cu mult posibilitãþile unuipasionat de flori. Asta mai ales încondiþiile în care criza româneascãeste fãrã de sfârºit. Dacã ai norocul

sã gãseºti pepiniere din Thailanda deunde sã-þi comanzi, te confrunþi cualte probleme: etichetarea greºitã avarietãþilor sau plante deteriorate lalivrare, pentru care nu ai nici o ºansãsã soliciþi înlocuire. ªi deci, sfârºeºticu o gaurã apreciabilã în buget.

HOYAspectaculoasã,

multicolorã ºiparfumatã

Cine crede cã hoya poate avea doarflori albe se înºealã. Iatã câteva

exemple care vã vor schimba opinia.


Hoya picta creºte repede ºiînfloreºte abundent. Florile suntgalbene, de dimensiuni mici.

Hoya mindorensis este o raritateîn spaþiul european ºi destul depretenþioasã la temperaturã

Hoya lacunosa aratã la maximãînflorire ca o mireasã cu cununãalbã. Este foarte parfumatã.

BUCURIA UNEI FLORI

Însã, trecând peste aceste probleme, ceapuci sã cumperi cu noroc ºi sã în-rãdãcinezi te bucurã peste mãsurã. Fiecarefloare dintr-un peduncul îþi deschide strãlu-ciri în priviri ºi bãtãi harnice în inima depasionat. Care a fost prima floare de hoyape care am vãzut-o? Bineînþeles, hoyacarnosa – larg rãspânditã pe la noi. Cândam vãzut-o plinã de pedunculi parfumaþi

delicat m-a vrãjit iremediabil. De atunci ammai avut ºi alte surprize plãcute. Lacunosaîncântã 100% prin parfum ºi aspectuldiafan al florilor. Wayetii îþi coloreazãprivirea ºi parfumul de struguri copþi ºimiere te învãluie pe înserat. Strãveziul florilor de serpens n-are egal. ªi aº puteacontinua, pentru cã fiecare varietate sauspecie are ceva numai al ei.


Plante suculente

De la trunchiuri de 1 - 2 cm,(Duvalia, Piaranthus), pânã la ade-vãraþi giganþi de 1 - 1,5 metri(Caralluma priogonium), stapeli-adele cresc în zone aride, uneoriinaccesibile omului ºi încântãprivirea prin forma ºi coloritultrunchiurilor, prin fructele ciudate,dar mai ales prin forma „stelarã“ aflorilor ºi prin coloritul lor inegalabil.Cea mai cunoscutã stapeliadã de lanoi, este Stapelia variegata,

reprezentatã prin diverse varietãþi ºiforme, îndrãgitã ºi apreciatã pentrumodul simplu de culturã, ca ºi pen-tru frumuseþea florilor. În aproapetoate colecþiile, cu siguranþã se gã-sesc ºi aceste minunate plante.Necunoscãtorii asclepiadelor se“împiedicã” în mirosul specific alunor exemplare, aspect care oricumnu trebuie generalizat.

AACCHHIIZZIIÞÞIIIILLEE,, OO PPRROOBBLLEEMMÃÃ

Pânã în urmã cu câþiva ani, nuaveai de unde sã cumperi alte varietãþiºi specii în afara celei menþionate. Dinacest motiv, în România nu existauprea multe exemplare din aceste fru-moase plante. Nici grãdinile botanicenu stãteau prea bine la acest capitol(în cazul lor situaþia este aceeaºi). Dinfericire, existã acum ºi în þara noastrã,câteva colecþii particulare, în care segãsesc numeroase plante - unele din-tre ele fiind chiar raritãþi la nivel naþion-al - iar pasionaþii se strãduie în contin-uare sã aducã în colecþiile proprii, noiexemplare.

Dacã natura nu ne-ar fi lãsat spredelectare aceste minunate plante, ele ar fitrebuit inventate de cãtre om. Supranumiteºi „orhideele Asclepiadelor“, stapeliadelesunt originare din Africa, Madagascar, SV Asiei ºi India. Ele exercitã o atracþiedeosebitã prin florile neobiºnuite.

Observaþi ghiveciul mic ºi solul amestecat cu pietriº?Acestea sunt condiþiile necesare stapeliilor

Ceropegia distincta -chiar ºi în lumea acestorflori neobiºnuite, este ca

venitã de pe altã planetã

o plantã cu surprizeStapelia,

FFAACCTTOORRIIII DDEE MMEEDDIIUU

Dacã în acest moment problemaachiziþiilor a fost mãcar parþial rezol-vatã, nu acelaºi lucru se poate spunedespre gestionarea factorilor de mediuºi educarea pasionaþilor în domeniuastfel încât sã poatã asigura plantelor,condiþiile necesare de vegetaþie.

Cultivatorii care au migrat dinsprecactusi cãtre stapeliade, par sã ges-tioneze mai bine problema, în sensulcã nu-ºi expun plantele riscului sãmoarã din cauza excesului de umidi-

tate. În schimb, cei care au migratdinspre cultura generalã a plantelorcu flori, au destul de multe necazuri.

Este un echilibru destul de fragilal factorilor de mediu, care trebuiepãstrat.

Într-o primã etapã, trebuie asigu-rate amplasamente luminoase,ghivece de mici dimensiuni ºi un solbine drenat, amestecat cu pietriº pen-tru evitarea excesul de umiditate.Soarele direct, poate sã stimulezeînflorirea abundentã, dar dacã plan-tele sunt tinere, soarele de amiazã lepoate arde. Dacã ghivecele sunt preamari, existã riscul ca apa sã se acu-muleze la bazã ºi sã ducã la putrezirearãdãcinilor. Dacã ghiveciul este preamic în comparaþie cu planta încreºtere, existã riscul sã se rãstoarne,

iar planta sã se rupã. Dacã existãexces de îngrãºãminte în sol,planta creºte dezordonat ºiare un aspect fragil.

Dar cele mai multe prob-leme le ridicã alegerea solu-

lui, pentru care nuexistã încã, o reþetãgarantatã. Dacãînsã pasionatul destapelii se concen-treazã pe necesi-tãþile plantelor saleºi se strãduieºte sã

le asigure condiþiilecorespunzãtoare ,

sigur va reuºi.

OO BBUUNNÃÃ IINNFFOORRMMAARREE Informaþii, experienþe, impre-

sii, sfaturi, dar ºi o galerie cu multefotografii, vã stau la dispoziþie atâtpe forumul eGradini.ro cât ºi pe foru-mul specializat de stapelii împreunãcu care a fost realizat acest material.

MATER IAL REAL IZAT ÎN COLABORARE CU

FORUMUL SPECIAL IZAT DE STAPEL I I

ht tp://stapel ia. forumgratui t . ro

Plantele cu vârste apreciabile formeazã treptat adevãrate “colonii florale”

Huernia zebrina –

tulpini albãstrui, cu spini ºi flori

cauciucate, intens colorate2

Caralluma hesperidum –

floare de catifea, în contrast cu

tulpina de culoare deschisã1

Stapelia flavopurpurea –

floare de un galben lãmâie,

pe o tulpinã scurtã ºi solidã3

Edithcolea grandis – floare surprinzãtoare,

plantã frumos ramificatã, dar sensibilã la deshidratare4


ABC-ul începãtorului

• DE CE NU ÎNFLOREªTE ORHIDEEA MEA CYMBIDIUM ?

Orhideele Cymbidium au nevoie dediferenþe de temperaturã pentru aînflori - diferenþe care de regulã apartoamna sau primãvara. Acesteaiubesc sã îºi petreacã vara afarã,undeva la semiumbrã ºi pot fi aduseîn casã toamna târziu, înainte deprima brumã. În perioada de creºtere,adicã vara, pot fi udate cu îngrã-ºãmânt pentru orhidee, pentru o maibunã dezvoltare ºi pentru a le pregãtipentru înflorirea din iarnã.

ÎÎnnttrreeaabbãã ººii þþii ssee vvaa rrããssppuunnddee

• CÂT DE DES TREBUIE SCHIMBAT PÃMÂNTUL UNEIPLANTE DE GHIVECI ?

Dacã plantele sunt tinere ºi dacãau crescut peste masurã, schim-barea ghiveciului trebuie fãcutã deregulã primavara, pentru a-i oferiplantei un spaþiu mai mare decreºtere. La plantele mature, schim-barea ghiveciului poate fi fãcutã odatã la 2-3 ani, pentru împrospãtareamraniþei ºi pentru a le oferi condiþiimai bune de creºtere. Acest lucruînsã, trebuie fãcut dupã o cercetareprealabilã a pãmântului din ghiveci:dacã acesta se strânge pe margini,sau este prea tasat, sau se albeºte lasuprafaþã, este necesarã schimbarealui, acestea fiind semnele uneicarenþe de resurse nutritive ale sub-stratului mai vechi.

• CE ESTE ªI LA CE SE FOLOSEªTE PERLITUL?

Perlitul este un material granulat,foarte uºor, obþinut din expandareaunor roci vulcanice, caracterizat printr- obunã capacitate de reþinere a apei (de3-4 ori greutatea proprie), pe care oelibereazã apoi treptat, are pH-ul neutruºi nu conþine elemente nutritive. Sepoate folosi în amestec cu orice sub-strat de flori având rolul de a afâna ºi dea þine sub control umiditatea substratu-lui. Este extrem de des folosit - ºi curezultate excelente - la înrãdãcinareabutaºilor sau germinarea seminþelor.

• ESTE BENEFICÃ PULVERIZAREAFRUNZELOR CU APÃ?

Acest lucru pe lânga faptul cãeliminã depunerile de praf care nusunt benfice pentru frunzele nici-unei plante, are ºi rolul de a creºteumiditatea aerului.

În acelasi timp, o pulverizare con-stantã a frunzelor, scade ºi risculapariþiei paianjenului rosu. Cândpulverizaþi frunzele plantelor, tre-buie sã aflaþi cu certitudine dacãspecia pe care o aveþi se preteazãsau nu acestei operaþiuni, deoarecesunt specii cãrora pulverizarea lepot face mai mult rãu decât bine !

Plantele care nu suportã pulver-izãrile, sunt de regulã cele cu frun-zele catifelate, ca violetele, gloxini-ile, etc, însã nici speciile de strepto-carpus sau cele de achimenes nusuportã acest lucru.

Un alt aspect ce nu trebuie negli-jat când pulverizaþi spre exemplufrunzele unei orhidee, este acela cãapa nu trebuie sub nicio formã sãajungã în centrul (axisul) planteideoarece acest lucru ar duce laputrezirea ei. În situaþia în careacest lucru se întâmplã totuºi, apatrebuie îndepãrtatã cu ajutorul unuibeþiºor înfãºurat în vatã

• CÂTE GRADE TREBUIE SÃ AIBÃ APA DE UDAT FLORILE ?

Nu se recomandã udarea niciuneiplante cu apã rece deoarece ar fi unºoc extrem de mare pentru aceasta.Aºa cum nouã, oamenilor, nu ne placesã facem baie în apã rece, la fel niciplantelor nu le place acest lucru. Deaceea temperatura recomandatã aapei de udare a plantelor este de 22-26°C. Este recomandat sã umpleþirecipientele de udare de seara, pentrucã aºa, peste noapte atât clorul cât ºicelelalte sãruri se vor depune ºi vor lãsaapa de udare sã fie numai bunã pentruplantele dumneavoastrã.

Relaþia om-naturã

• SE POATE SCHIMBA GHIVECIUL UNEI PLANTEAFLATE ÎN PLINÃ ÎNFLORIRE ?

Acest lucru nueste recomandat,pentru cã oriceplantã aflatã înplinã înflorire ºi-arpierde bobocii ºiflorile extrem derepede. Fiecareplanta are nevoiede o anumitãperioadã de aco-modare atunci cînd i se schimbã ghiveciul ºi cum aceastaeste ºi în plin proces de înflorire, stresul ar fi mult prea marepentru ea. Va trebui sã aºteptaþi pânã la trecerea florilor,când planta intrã într-o perioadã de relativ repaus, iar schim-

barea ghiveciului nu ova mai afecta atât demult. Nu este reco-mandata nici schim-barea ghiveciului uneiplante care se pre-gãteºte de înflorit,pentru cã acest lucruar duce la pierdereabobocilor ºi automat laratarea înfloririi.

• ESTE BINE SÃ MUTÃM PLANTELE DINTR-UN LOC ÎN ALTUL?

De regulã niciunei plante nu îi plac schimbãrilebruºte, mai ales dacã acestea se fac în detrimentulcondiþiilor pe care le-a avut înainte. Dar dacã observãmcã o plantã nu se dezvoltã bine într-un anumit loc, estede preferat sã o mutãm în altul, pentru a-i oferi condiþiicele mai potrivite unei dezvoltãri armonioase. În schimb,nu este deloc recomandatã mutarea unei plante care s-aobiºnuit luni sau poate ani de zile într-un anumit mediuºi a avut o creºtere puternicã, deoarece acest lucrupoate provoca o degradare rapidã sau chiar pierderea ei.

• IMEDIAT DUPÃ SCHIMBAREA GHIVECIULUI UNEIPLANTE SE POATE APLICA ªI ÎNGRÃªÃMÂNT?

Nu este recomandatã aplicarea îngraºãmintelor uneiplante cãreia tocmai i s-a schimbat ghiveciul, deoareceexistã riscul arderii rãdãcinilor, din cauza supradozei denutrienþi. Planta îºi va lua toate elementele nutritive de care are nevoie, din solul proaspãt schimbat. Abiadupã 2 - 3 sãptãmâni de la transplantare, planta poatefi udatã cu îngraºãmânt la fel ca ºi celelalte.

ARSEL IA ªIPOº

EEXXEERRCCIIÞÞIIUU DDEE IIMMAAGGIINNAAÞÞIIEE ((II))„Soarele stãtea sã scapete; ici-colo, mici tufe de

verdeaþã în peisajul dezolant, stâncos. O liniºte a ni-mãnui parcã, nici mãcar un gând nu avea curajul sãîºi facã apariþia. Dupã ceva timp, apar câteva silueteuriaºe, blãnoase, cu mers greoi. În spatele lor la cevadistanþã, alte siluete mai mici, cocârjate, acoperitede blãnuri ºi înarmate cu ghioage ºi suliþe...“

Aºa sã fi arãtat poveºtile din epoca copilãrieiomului spuse seara înainte de culcare? Poveºti fan-tastice poate, desprinse din realitatea crudã azilelor respective, care redau începutul omenirii.Da, începutul nostru ca specie.

Faptul ca plantele ne-au fost baza supravieþuirii,nu tãgãduim. Însã ele capãtã un rol important depe vremea când omul trãia în peºteri. Cum lãsamsã se înþeleagã în paragraful de început, plantele,florile, nu au fost foarte „cântate“ în copilãriaomenirii. Vremurile aspre, lupta pentru existenþã,pericole la tot pasul, toate acestea au pus o umbrãuriaºã deasupra multitudinii de flori. Nimeni nuavea timpul, disponibilitatea ºi motivul întemeiat sãle acorde mai multã atenþie decât ierbii din jurul lor.Acesta sã fie rationamentul? E posibil sã se fi întâm-plat ºi aºa, ca florile ºi plantele sã treacã neobser-vate la adevarata lor valoare în acea perioadã.

MIHA I LÃZÃRESCU

(continuare în numãrul viitor)


Plante rare

Dionaea s-a fãcut cunoscutãrepede printre iubitorii de plante,mecanismul sãu de procurare ahranei asigurându-i popularitatea înlumea botanicã. Deºi la prima vederene duce cu gândul la o pãdure tropi-calã întunecoasã - desprinsã parcãdintr-o era de mult apusã - aceasta îºiare originea în SV Statelor Unite, înzonele mlãºtinoase ºi sãrace dinCarolina de Nord ºi de Sud.

CAPCANE PENTRU INSECTE

Lipsa substanþelor nutrivite din sol,a determinat planta sã-ºi formeze unmecanism sofisticat de prindere a

insectelor. Unic in lumea vegetalã,acesta stârneºte în continuare multãcuriozitate. Dupã închiderea capcanei,planta secretã enzime ce duc ladizolvarea victimelor, digestia durândcâteva zile, în funcþie de dimensiunileacestora. O singurã capcanã poate di-gera pânã la trei insecte. Dupãdeschidera acesteia în interiorul ei sepoate vedea exoscheletul insectei con-sumate. În alte zone decât cele de ori-gine, Dionaea muscipula poate fi cres-cutã ca plantã de ghiveci, fiind una din-tre plantele carnivore cele mai uºor deîngrijit. Dacã o achiziþionaþi din comerþca planta maturã, va trebui sã respec-tati câteva reguli stricte de îngrijire.

REGULI DE AUR DE URMAT

Amplasaþi ghiveciul la luminã:Dionaea are nevoie de foarte multãluminã ºi de câteva ore de soare

Dionaea muscipu-la sau Venus Flytrapeste cu siguranþã ceamai cunoscutã dintreplantele carnivore,în ciuda dimensiu-nilor sale reduse decirca 10 - 15 cm îndiametru.

Planta VENUS,carnivora noastrã preferatã


Plante rare

direct pe zi, de preferat dimineaþa.Cel mai bine se va simþi pe un bal-con sau o terasã cu orientare esticã.

Folosiþi apã distilatã: ghiveciultrebuie aºezat într-o farfurie cudiametru mai mare, suficient deadâncã pentru a permite scufun-darea ºi menþinerea lui permanentãîn 2 cm de apã. Deoarece estefoarte sensibilã la substante chim-ice, este de preferat ca apa sã fiedistilatã iar administrarea ei sã sefacã doar în farfurie.

Asiguraþi o umiditatea de cel pu-þin 45%: pentru creºterea umiditãþii,ghiveciul poate fi pus într-un bol desticlã sau într-un terariu, însã trebuiemare atenþie ca nu cumva sã sesupraîncãlzeascã atunci când esteexpus la soare. Temperatura optimã:trebuie sã fie între 20 ºi 25°C peparcursul sezonului de vegetatie, iarpe timpul iernii puþin peste 0°C,pânã la maxim 10 - 12°C.

Substratul: trebuie sã fie acid, cupH-ul între 4 ºi 4,5, iar pentru a si-mula solul din habitatul sãu natural,acesta trebuie compus din 70%turbã ºi 30% perlit. Nu o fertilizaþi:substanþele minerale îi fac rãu!

Nu atingeþi interiorul capcanei:prin închiderea acesteia fãrã caînãuntru sã fie o insectã captivã,planta va pierde multã energie pecare nu va avea din ce sã o recu-pereze. Hrãnirea artificialã: estenecesarã dacã plantã stã într-unspaþiu inchis. Hrãniþi-o doar cu circa2-3 insecte de preferat vii pe lunã,nu foarte mari în dimensiune.

Tãiaþi tija florala, altfel planta îºiva concentra toatã energia asupraînfloririi, iar dupã formarea semi-nþelor va muri.

CONDIÞII DE IERNAREIernarea trebuie sã se facã într-

un spaþiu protejat, luminos, lipsit decurenþi de aer. În a doua jumãtate alunii noiembrie, puneþi ghiveciul într-un recipient mai mare umplut cuturbã sau nisip pe care sã îl umeziþidin când în când, iar deasuprapuneþi-i un capac transparent de sti-clã sau plastic, care sã permitã cir-culaþia aerului. În a doua jumãtate alunii martie planta poate fi scoasãde la iernat.

RUXANDRA TURCU

Niciodatã sã nuhrãniþi planta cubucãti de carne saualte resturi alimenta-re, acestea nu doarcã nu îi oferã planteisubstanþele necesareci chiar, îi fac rãu.

Cryptocereusul din pozele alãturate m-a impresionat într-oprimã fazã cu creºterea lui rapidã. În numai 2 luni aproape cã-ºidublase dimensiunea. Dacã la capitolul creºtere n-a avut niciodatãvreo problemã, la capitolul înflorire a fost o adevãratã aventurã. Înanul urmãtor achiziþiei nu aveam cine ºtie ce speranþe de înflorirepentru cã citisem cã e destul de tânãr pentru asta ºi cã în condiþii de

interior nu prea se grãbeºte. Însã, mi-a fãcut surpriza sã faca2-3 boboci. Evident, nu i-a þinut, dar cred cã a fost

vina mea, nu vina plantei. Mi-aduc amintecã am observat niºte pãduchi lânoºi

la baza bobocului ºi am vrut sã-icurãþ. La scurt timp au cãzut. Mi-am administrat criticile derigoare ºi în anul urmãtor, deºisituaþia cu lânoºii s-a repetat,am lãsat planta sã lupte cu propriile forþe. Cu ocazia astaam vãzut ºi eu cum aratã floa-rea. Numai una a fãcut, însã afost excepþionalã. Enormã, par-fumatã ºi cu straturi multicolorede petale. În timp ce urmãream cu

pasiune evoluþia florii îmi spuneamcã a meritat toate strãduinþele. Totul

pentru o singurã floare. Uimitoare.Cornelia Constantin

Cryptocereus,flori nocturne uimitoare

Trandafirii, mici minuni multicolore Crinii, vedetele verii

Documents

Transcript of Trandafirii, mici minuni multicolore Crinii, vedetele verii