trafic de persone

8/3/2019 trafic de persone

http://slidepdf.com/reader/full/trafic-de-persone 1/23



Ce este traficul de persoane?

Prin trafic de persoane se înelege ³recrutarea,transportarea,transferarea, adpostirea sau primirea depersoane, prin ameninare sau utilizarea forei, sau aaltor forme de constrângere, prin escrocare, înelciune,

abuz de putere, rpire, prin utilizarea unei poziiivulnerabile, prin darea sau primirea de bani sau debeneficii convingtoare, în scopul de a le exploata.



Din punct de vedere a drepturilor omului, traficul include:- sclavia

- munca forat- prostituia forat- abuzul de încredere- agresiunea fizic i psihic a persoanei

- prelevarea de organe



Din perspectiv economic, traficul presupune:- interese financiare

- reele regionale i internaionale de crim organizat- crearea condiiilor în care o persoan poate fi

transformat în marf- circulaia ilicit a banilor pe baza cruia se realizeaz

traficul- o stare de srcie accentuat a victimelor care se întorc

în ar de cele mai multe ori mai srace decât au plecat



Etapele traficului

Recrutarea

1) exista trei categorii de recrutori si transportatori: barbati,femei, familii.2) cine sunt recrutorii:- vecin, so/concubin, cunotin/ prieten- presupun relaii cu publicul (vânztori, barmani, taximetritietc.)

- angajai ai unor firme false- membrii ai unor reele de trafic.3) metode de recrutare:- oferte false de locuri de munca în strintate, în special profesii care nu implic o munc calificat (chelnri, buctreasa, dansatoare, baby-sitter, menajer etc.) în ri ca

Spania, Italia, Grecia, Cehia, Germania, Frana etc. fcutedirect victimelor sau prin intermediul cunotinelor, rudelor sau a altor persoane apropiate.- anunuri la mica publicitate de tipul: Tinere fete pentrudansatoare, balerine in tara X. Plecare imediata.- rpire



Transportul

1) Traficul de fiine umane se desfoar pe anumite rute, din

ara de origine, spre ara de destinaie. Vânzarea se poate facei în rile de tranzit, dar i ulterior recrutrii chiar în ara deorigine.

2) Trecerea frontierei spre ara de destinaie (de cele mai multeori alta decât cea promis victimei) se face cu autorulrecrutorilor sau al cluzelor i poate fi:- legal, sub pretextul unei excursii, în cazul fetelor care au

paaport- ilegal, în cazul persoanelor minore sau fr paaport, situaieîn care cluzele promit trecerea graniei în sigurana înschimbul unei sume de bani sau chiar fr plat.- în cele mai multe cazuri, pe parcursul transportului, mai alesîn ara de origine, victimele sunt tratate civilizat, li se ofercazare i mas, pot lua legtura cu familiile etc.



Vânzarea

- are loc în rile de destinaie (în cazul vânzrilor repetate, potfi doar ri de tranzit), fr tirea victimelor care devin

proprietatea unor patroni. Aspectul fizic i vârsta sunt cele carefixeaz preul de vânzare (de regula, între o mie si patru mii dedolari), dar depinde i de numrul vânzrilor de la momentulrecrutrii la cel al destinaiei de exploatare.

Sechestrarea i exploatarea

De cele mai multe ori victimele realizeaz c au fost vânduteîn momentul în care sunt sechestrate i exploatate, etapacaracterizat prin:- sechestrarea în locuri bine izolate, închise.- lipsa total a posibilitilor de comunicare (li se rein actelede identitate, telefoanele mobile etc.)

- tratamentului administrat victimelor: de la izolare, viol comisde una sau mai multe persoane, maltratare, ameninare, pânla, în unele cazuri crim, în momentul în care încearc sevadeze sau amenin traficanii cu deconspirarea.



Revânzarea

- victimele intra întrun ciclu al falselor datorii deoarece ceicare le cumpra pretind c trebuie s-i recupereze banii din

munca lor.- în majoritatea cazurilor, în momentul în care victima a reuits-i plteasc datoria, urmeaz o revânzare ctre un alt patroncare, la rândul su, vrea s-i recupereze suma pltit.

Evadarea

- se face in conjuncturi favorabile, cu ajutorul unor clieni, al politiei (razii) - victimele se adreseaz ambasadelor sau consulatelor României din ara respectiv. De ce cele mai multe ori,victimele nu apeleaz la ajutorul acestor instituii.

Repatrierea

- se realizeaz cu sprijinul OIM- Misiunile din alte ri, alambasadelor/ consulatelor României care se ocup deformalitile de repatriere i cu sprijinul organizaiilor neguvernamentale din statul de destinaie.- victimelor li se elibereaz paaport consular i documente de

cltorie.



Modaliti de racolare a victimelor frecvente sunt:

- propunerile directe fcute tinerelor chiar de ctre cunotine, rudeetc.

- anunuri în ziare, de exemplu: Ärecrutm tinere fete, dansatoare,balerine pentru ara X. Plecare imediat´; ÄDansatoareprofesioniste, Cipru, 2000 euro pe lun, nu e nevoie de experien,recomandri sau coal de dans´, ÄPicolie Italia, Spania, Cipru,Dubai, salarii peste 1500 euro. Pentru fetele certate cu prinii

oferim cazare pân la plecare´ etc.- false oferte de locuri de munc în strintate( Italia, Spania,Grecia, Austria, Germania): chelnerie, buctrese pe vase decroazier, menajere, dansatoare - de natur s permit câtiguriimportante (unele sub masca unor excursii)

Care sunt iluziile oferite de racolatori? Acetia fac promisiunireferitoare la asigurarea pân la destinaie a transportului, cazrii,hranei necesare, se laud cu persoane de contact bineÄpoziionate´ în strintate.NU trebuie crezute nici Äpoveti de succes´ de genul Äam mai trimisfete, s-au întors, i-au luat i cas«´; Äpoi câtiga 1.000$ pe lun´;Ä o fat frumoas ca tine, cu meseria ta de« poate s câtige mulibani în ara X´; Äîn România nu te poi realiza«´etc.



Cine pot fi victimele traficului?

Brbai, femei i copii dinM

oldova sunt traficai ctreSpania, Italia, Grecia, Republica Ceha si Germania înscopuri de exploatare sexual, ceretorie forat imunc forat în agricultur, construcii i sectorul deservicii. În plus, brbai i femei din Moldova sunt traficai

ctre Cipru, Olanda, Slovacia, Polonia, Portugalia,Belgia, Turcia, Suedia, Ungaria i Danemarca în scopuride exploatare sexual i munc forat.



La rândul ei, România este ar de destinaie pentru unnumr mic de femei din Moldova, Columbia, traficate în

scopuri de prostituie forat i pentru un numr mic debrbai din Republica Democratica Congo i dinHonduras, traficai în scopuri de munc forat.



Vânzarea tinerelor pentru sclavie sexual, o înclcaregrav a drepturilor lor i o ameninare pentru sntatea

lor, a crescut considerabil în ultimii 10 ani. Srciaextrem, statutul inferior al femeilor i al fetelor,controalele vamale îndoielnice i implicarea celor care ar trebui s aplice legea în activitile de trafic, toateacestea contribuie la rspândirea fenomenului.

Traficul de persoane a devenit o afacere global caregenereaz profituri imense pentru traficani. Noi rutepentru trafic sunt stabilite în mod regulat, iar piaa

documentelor false de cltorie, a transportuluiclandestin i a trecerii graniei în mod fraudulos devinetot mai bine organizat.



Unele victime sunt ademenite prin reclame la locuri demunc atrgtoare. Altele sunt vândute de rude,cunotine sau prieteni de familie. Traficanii alegcomunitile srace.

Problema este larg rspândit. Dei cea mai mare partea traficului are loc în Asia, apare destul de mult i în

Africa i America Latin. Comisia European i-aexprimat îngrijorarea cu privire la creterea traficului defemei în Europa de est.



Cine sunt traficanii?De obicei sunt brbai, dar i femei, cu vârste cuprinse

între 20 i 40 de ani.Majoritatea au ocupaii legate de locuri care le dauposibilitatea unui contact direct cu potenialele victime:

barmani, chelneri, taximetriti etc. Ei au aerul unor persoane demne de încredere i afieaz discret semneale bunstrii. Sunt foarte convingtori i au mereu la

îndemân o poveste despre cineva care a plecat i s-arealizat din toate punctele de vedere în strintate.

Aceti "binevoitori" dispui s ajute o tânra s câtigemai bine peste hotare sunt, uneori, cunotine sau chiar rude ale ei.



Cum poi verifica locurile de munc oferite?

Pentru locurile de munc oferite prin anunuri locale se pot obineinformaii despre societatea/firma respectiv de la InspectoratulTeritorial de Munc i de la Registrul Comerului din judeul în care

îi desfoar aceasta activitatea.

Locurile de munc oferite de diferite persoane (cunoscui: vecini,rude, prieteni etc. sau necunoscui ) în strintate sau în ar fr caangajatorii s reprezinte firme sau societi i pentru care sursele deinformare nu pot fi verificate (nu prezint încredere) la nici oautoritate/instituie nu trebuie s fie accesate deoarece pot fi ocapcan a traficului de persoane.

Locurile de munc oferite prin firmele de intermediere trebuieverificate la ambasada sau consulatul statului/rii din care esterespectiva firm/societate angajatoare.



Informaii necesare înainte de a pleca pentru a munci înstrintate:- s tii unde pleci: adresa locului de munc, date de contact dela locul de munc

- s tii unde vei locui/vei fi cazat (adresa i date de contact)- s semnezi un contract de munc în limba român îndou/trei exemplare în care s apar i semnturaangajatorului- s cunoti programul de lucru i salariul real

- s lai acas copii xerox dup toate documentele personale- s comunici cu familia i apropiaii în permanen desprecondiiile de munc i starea ta



Semnele pericolului :- i se cere paaportul sau actul de identitate/de cltorie spre pstrare.- la locul de plecare s-au adunat doar fete tinere/brbai care vor munci în

acelai loc cu tine, eventual, cu aceiai surs de informare despre locul demunc respectiv.- i se interzice ieirea din main în locuri publice (staii de alimentare, de

exemplu).- i se propune trecerea graniei cu acte false.- persoana care conduce grupul tu este iritat, nu se comport firesc.- eti obligat la prestarea unei munci în contul datoriei: persoana sau firma

angajatoare refuz s plteasc salariul, motivând c se acoper cheltuielilelegate de transport, de perfectarea paaportului i a vizei, fr a fi definitperioada de timp în care va fi achitat datoria i natura muncii prestate.



- locul de munc oferit nu necesit studii, experien saucunoaterea limbii rii respective- eti abuzat() emoional prin înjosiri, umiline sau

ameninri la adresa familiei i fizic, prin bti sau alteacte de violen.- privarea de libertate - nu i se permite ieirea dincamer sau din cas, se interzice a lua contact cuprieteni sau cu altcineva.- i se interzice accesul la mijloacele de comunicare:

telefon, pot etc.- eti permanent supravegheat().- nu beneficiezi de asisten medical de specialitate încaz de îmbolnvire

Dac, totui ai fost vîndut(), trebuie s apelezi dupajutor la organizaii oficiale (poliie, ambasad , consulatsau la Organizaia Internaional pentru Migraie din araunde te afli), la organizaii neguvernamentale, biserici,orice instituie public sau chiar la trectori.



Mrturii ale victimelor

Ä I., 17 ani, am 2 frai i locuiesc într-un sat din judeul Iai. Am fost

vândut în Serbia la vârsta de 15 ani«´ Ä M., 17 ani, sunt din judeul Mehedini. Am fost prins de traficani lavârsta de 16 ani i vândut în Macedonia«´ ÄA., am 19 ani i locuiesc în Bistria. Aveam 17 ani când prietenamea cea mai bun m-a vândut traficanilor din Serbia«´

De ce? Ä Auzisem c în Italia se gsete de munc i se câtig bine, nu cala noi. Am acceptat propunerea de a lucra ca menajer în Italia«´ ÄUn prieten mi-a propus s merg s lucrez afar deoarece acolo secâtig bine. Vroiam s nu mai cer bani prinilor mei«´ ÄM-a impresionat povestea celor dou vecine ale mele care câtigaufoarte bine lucrând în Italia i, dei mama nu a fost de acord cu plecarea mea, nu am ascultat-o«´ ÄAveam 15 ani i lucram la un bar. Acolo m-am împrietenit cu doi biei care mi-au propus o plecare în afara rii. Am acceptat i ei m-au vândut în Iugoslavia«´ ÄLocuiam împreun cu prinii. Nu m înelegeam bine cu ei. Soramea mi-a zis: ´ne certm cu prinii i într-o diminea, când plecmla coal fugim. Cunosc eu nite biei care ne vor duce s muncim

în Italia´«´



Cum am ajuns acolo... ÄO prieten mi-a propus s mergem în Irlanda s lucrm acolo. Areuit s-mi falsifice paaportul i am plecat împreun cu avionul cuea i cu prietenul ei. Ne-am oprit în Frana pentru c prietenul ei s-a

îmbolnvit i a trebuit s stea în spital aproape 2 zile. Am dormit pestrzi i dup ce prietenul ei s-a vindecat am plecat mai departe înIrlanda. Acolo am fost închis într-un apartament i nu am mai ieit decât de dou ori timp de 6 luni«´ ÄAm plecat din Timioara împreun cu dou fete ascunse încompartimentul de bagaje al unui autocar. Urma s coborâm laBelgrad unde trebuia s ne atepte altcineva care s ne duc mai departe spre Italia. Am fost cazate la un hotel, unde ni s-a spus cam fost vândute«´ ÄAm fost invitat de o cunotin într-o discotec, la un suc. M-amdus la toalet, iar în acest timp, ea mi-a turnat ceva în pahar. Amdormit i din când în când m mai trezeam. Îmi aduc aminte c amfost transportat cu maina i la un moment dat cu o barc. M-amtrezit complet abia în Italia«´ ÄNu tiam c nu mai sunt în România. Eram cu cea mai bun prieten a mea. Mi-a spus c mergem în vizit la un prieten i s nu-mi fac griji. Mi s-a prut c ceva e în neregul pentru c îmi luaseactele i pentru c mergeam numai seara s nu ne vad nimeni. Amcopilrit împreun. Aveam încredere în ea i m-a vândut pentru 300 de dolari!«´



ÄUn biat din comun, pe care îl cunoteam i îi cunoteam i familia, a venit acas la noi i mi-a propus s merg în Italia la un loc de munc cinstit. L-am întrebat cum o s ajung i mi-a spus c nu enici o problem, c rezolv el tot, cu paaportul, cu transportul. În

Timioara am fost urcat într-un autocar, iar la grani mi s-a spuss m ascund într-un loc special amenajat lâng scrile autocarului.Dup ce am trecut grania, mi s-a fcut cunotin cu Äpatronul´ cruia I-am fost vândut«´ ÄMi-a spus: degeaba plângi, acum eti pe mâna noastr´ Ne-a spus: acum nu mai avei ce face. Dac vrei s ajungei acastrebuie s îmi dai bani, pentru c v-am cumprat din Bucureti.Dac avei s îmi dai câteva sute de dolari, putei pleca«´ ÄI-am rugat s m lase s m duc acas. Plângeam. Eram pzitcând vorbeam la telefon, dar i aa mama i-a dat seama c cevanu e în regul«´ ÄEram cu sora mea când m-au vândut. Au vrut s o violeze, dat eraoperat de curând. Le-am spus s m ia pe mine«´

ÄMi s-a spus s nu refuz s dansez, c mi se pune pistolul la tâmpl.Ori te pori frumos, ori te omoar«´ ÄAm început s consum buturi alcoolice, aa nu mai eramcontient de ce mi se întâmpla«´ ÄMi-au spus c voi merge cu Äpetele´ în pdure pentru c acolo aumai muli clieni i mai bogai«´



ÄM-au forat s dansez. Deja fusesem cu 7 clieni. Apoi amleinat«´

ÄNu ne ddeau s mâncm dac nu aveam clieni«´ ÄPrietenii patronului erau pui s ne promit c ne ajut s scpmde acolo. Noi nu tiam, încercam s fugim, apoi ne aduceau înapoi i ne bteau în faa fetelor nou venite pentru ca acestea s tie ce leateapt dac vom dori vreodat s fac aa ceva«´ (din ÄJurnal de cltorie´ ± Salvai Copiii)

C omisia Europeana a decis lansarea unei zileeuropene anti-trafic: Pe 18 octombrie 2007, laBruxelles.

C u ocazia primei Zile Europene de Lupta Împotriva

Traficului Uman, pe 18 Octombrie, potrivit lui FrancoFrattini, C omisia a întocmit recomandri cu i pentru statele membre pentru identificarea i sprijinireavictimelor



V mulumim!

trafic de persone

Documents

Transcript of trafic de persone