Christhard Läpple

TRÅDAREANU MOARE NICIODATÅ

PPoovveessttiirrii ddiinnttrr--oo ¡¡aarråå

ccaarree aa ffoosstt ooddaattåå ddiivviizzaattåå

Titlu: VVeerrrraatt vveerrjjäähhrrtt nniicchhtt.. LLeebbeennssggeesscchhiicchhtteenn aauuss eeiinneemm eeiinnsstt

ggeetteeiilltteenn LLaanndd

Autor: CChhrriisstthhaarrdd LLääppppllee

Copyright © 2008 by Hoffman und Campe Verlag, Hamburg

Toate cele ¿ase perspective prezentate în aceastå carte au la bazå

documente istorice ¿i discu¡ii însufle¡ite cu participan¡ii. Numele per-

sonajelor au fost modificate.

Traducere ¿i adaptare: FFlloorriinn GGhhiinneeaa

Redactor de carte: OOaannaa CCoozzoonnaacc

Corector: GGrraa¡¡iieellaa DDuummiittrriiccåå

Art Director: DDaanniieellaa NNaaee

Tehnoredactor: VVllaadd MMiittrroovviiccii

Editurå specializatå în ghiduri turistice ¿i tematice, într-o

¡inutå graficå deosebitå. Toate titlurile beneficiazå de con-

siliere de specialitate.

Colec¡ii reprezentative: Ghidul României, Familia,

Gastronomica, Starea de bine, Casa ¿i grådina, Interven¡ii.

© 2009 House of Guides

Tel.: (0040)21-317 91 31, Fax: 021-224 31 86

E-mail: office@houseofguides.ro

www.houseofguides.ro

© Toate drepturile apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides.

Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice

formå, fårå permisiunea scriså a Editurii House of Guides.

DDeessccrriieerreeaa CCIIPP aa BBiibblliiootteecciiii NNaa¡¡iioonnaallee aa RRoommâânniieeii

LÄPPLE, CHRISTHARD

TTrrååddaarreeaa nnuu mmooaarree nniicciiooddaattåå / Christhard Läpple.

Bucure¿ti: House of Guides, 2009

ISBN 978-606-513-078-4

CUPRINS

Prefa¡å . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4

Super-spionul din Dresda . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9

Idealista din Leipzig . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .48

Luptåtorul din Wittenberge . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .105

Informatorul din Weimar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .151

Rebela din Berlin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .186

Frate ¿i sorå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .235

Postfa¡å . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .272

Tabel cronologic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .291

Mul¡umiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .344

PREFAºÅ

„Vroiam så îmi slujesc ¡ara. Aspiram la o Germanie nouå, la o ¡arå

mai bunå. Eram idealistå ¿i încå mai sunt“ mårturise¿te Tania în legå-

turå cu activitatea ei de agent secret. Femeia, care î¿i dezamågise

familia, prietenii ¿i colegii, zâmbe¿te prietenos. „În ceea ce prive¿te

cuvântul trådare, eu a¿ fi mai circumspectå. Erau vremuri de råzboi

¿i, prin urmare, toate mijloacele erau valorificate.“

Tania era tânårå, atrågåtoare ¿i ferm convinså de faptul cå a fåcut

ceea ce trebuia. Pedagoga s-a strecurat în anii ,80 în Republica

Federalå Germanå unde a spionat profesori, persoane publice ¿i

politicieni. În tot acest timp, fiul ei cel mic a råmas acaså, în

Republica Democratå Germanå. Ea a dus o via¡å dublå furnizând

informa¡ii ¿i denun¡ând pânå în ultimul moment. Presiunea devenise

insuportabilå, iar mariajul ei din Vest se destråmase. Sfâr¿itul carierei

sale de spion a avut loc chiar în anul dinaintea schimbårii regimului.

„Nu doream råsturnarea acestui stat, ci voiam schimbarea lui“ se

confeseazå Kerstin, condamnatå la ¿apte ani de închisoare pentru

„persecu¡ie“. Aceastå berlinezå inteligentå avea de gând ca la sfâr¿itul

anilor ,70 så publice o carte despre via¡a de zi cu zi a unei familii din

RDG. Acest lucru înså nu s-a întâmplat, ea încurcându-se în plasa de

påianjen a poli¡iei politice. În lunile chinuitoare ale arestului preven-

tiv, femeia începuse treptat så îi vadå pe anchetatorii såi dintr-o per-

spectivå simpaticå. Omul care o acuza era cel care îi luase copilul ¿i

care o incrimina de gravå trådare. De ce avea ea încredere în el, acest

lucru încearcå ¿i ea pânå în ziua de aståzi så afle.

44

Douå biografii germane relateazå despre dramatismul Råzboiului

Rece. Confruntarea nu a fost una delicatå, ci, mai degrabå, respingå-

toare ¿i încrâncenatå. Toate iluziile ¿i prejudecå¡ile acelei lumi

divizate s-au ciocnit violent unele de celelalte. Conflictul dintre Est ¿i

Vest formeazå decorul din tabloul trådårii.

Cele ¿ase povestiri din aceastå carte au fost selectate din aproxi-

mativ o mie de biografii studiate în vederea realizårii unui documen-

tar despre Råzboiul Rece. Destinul i-a purtat pe protagoni¿ti prin

ambele pår¡i ale Germaniei, ac¡iunile lor råsfrângându-se atât asupra

oamenilor din Est, cât ¿i asupra celor din Vest. Astfel, iau na¿tere

douå instantanee apar¡inând celor douå proiecte sociale care, de-a

lungul a douå genera¡ii, s-au aflat în mod ireconciliabil fa¡å în fa¡å.

Asta nu î¡i då pace. Trådarea te afecteazå pânå în måduva oaselor.

Nu existå niciun remediu pentru suflet! Sentimentul trådårii nu dis-

pare niciodatå. Orice persoanå care se ocupå de acest subiect va auzi

astfel de fraze, cuvinte care niciodatå nu se uitå. Må întreb uneori

cine erau aceia care au fåcut posibilå dezvoltarea unui astfel de sis-

tem? Aventurieri? Ideali¿ti? Oameni de carierå? Psihopa¡i? Cinici?

Tania ¿i Kerstin sunt pseudonime. Aceste femei existå înså în rea-

litate. Nimic nu este inventat. Pove¿tile lor sunt autentice, protagonis-

tele discutând deschis despre experien¡ele lor pe fronturile

Råzboiului Rece. Câteodatå în calitate de fåpta¿, altådatå în calitate de

victimå. Uneori grani¡ele dispar, astfel încât multe biografii råmân

pânå în ziua de aståzi învåluite în mister.

Am impresia cå mul¡i dintre cei implica¡i sunt sfâ¿ia¡i de con-

tradic¡ii interne, oscilând între spionaj ¿i revoltå, fiind astfel, deseori,

atât trådåtori cât ¿i tråda¡i, colaboratori ¿i obiective, deopotrivå prie-

teni ¿i du¿mani ai sistemului.

Totul este amestecat. Este vorba de oameni cu douå fe¡e ¿i care

tråiesc în douå realitå¡i imediate, pe de o parte în calitate de informa-

tori secre¡i, iar pe de cealaltå parte drept opozan¡i al sistemului.

Mul¡i au participat la protejarea socialismului în fa¡a du¿manului din

Vest, majoritatea dintre ei de bunå voie, convin¿i, ru¿ina¡i sau con-

55

strân¿i de împrejuråri. În momentul în care conflictele de con¿tiin¡å

puternice ¿i de nezdruncinat încep så î¿i facå sim¡itå prezen¡a, aceste

persoane sunt puse, la rândul lor, ca o ironie a sor¡ii, sub observa¡ie

¿i sunt hår¡uite de cåtre sistemul de securitate. În domeniul culturii,

mai ales, se întâlnesc astfel de biografii contradictorii: Christa Wolf,

Brigitte Reiman, Ulrich Plenzdorf, Heiner Müller sau compozitorul

Gerhhard Gundermann sunt numai câteva dintre persoanele care au

råspuns la ordinele serviciilor secrete, pentru ca apoi så fie puse sub

supraveghere de acestea. Cel mai concludent ¿i elocvent exemplu de

acest fel îl reprezintå povestea fizicianului Robert Havemann. În

primii ani ai Råzboiului Rece omul de ¿tiin¡å, dupå ce a fost con-

damnat la moarte de cåtre regimul nazist, devine informator al ser-

viciilor de securitate, din purå convingere. Mai târziu înså, în momen-

tul în care omul de ¿tiin¡å contrazice ¿i combate în mod vådit politica

Partidului Unitå¡ii Socialiste, el este exclus din partid, pus sub arest la

domiciliu ¿i considerat pânå la moartea sa, în 1982, drept cel mai

mare du¿man public. Aståzi Havemann este un simbol al curajului ¿i

al cutezan¡ei civile, multe stråzi ¿i ¿coli din Germania reunitå purtân-

du-i numele.

Cum func¡ioneazå acest sistem? Când sunt iertate ¿i când nu sunt

iertate actele de trådare? De ce solidarizeazå mul¡i locuitori ai

Germaniei de Est cu biografii aflate sub sfera de influen¡å a regimu-

lui, a¿a cum ni se relevå în dezbaterea iscatå pe seama lui Gregor

Gysi? Tråiesc oare astfel de oameni etern în trecut sau sunt doar

decep¡iona¡i de regimul din Vest?

La douåzeci de ani de la reunirea celor douå Germanii, unii dintre

fo¿tii colaboratori ai sistemului rup tåcerea ¿i relateazå despre felul

în care s-au petrecut de fapt lucrurile. Vechiul model comportamental

în care bårba¡ii fac istoria în timp ce femeile asistå ¿i suferå pare a

nu-¿i fi pierdut importan¡a. O astfel de observa¡ie este valabilå mai

ales în cazul acelor momente istorice marcate de e¿uarea unor indi-

vizi, e¿uare urmatå ulterior de colapsul întregului sistem. În cazul

celor douå protagoniste, Tania ¿i Kerstin, putem retråi acele momente

66

în care aerul devenea treptat irespirabil, iar speran¡a umanå

reprezentatå de socialism, dintr-o perspectiva realå femininå, se

sfårâma. Bårba¡ii care se aflau în structura operativå a serviciilor de

securitate nu sunt la fel de dispu¿i ca femeile så discute deschis

despre lucrurile petrecute. Numai câteva persoane au acceptat så

ofere o ocheadå în culisele spionajului.

Un cunoscut proverb spune „iubim trådarea, dar nu ¿i trådåtorii“.

Aceastå carte dezbate fenomenul trådårii în perioada Råzboiului Rece

precum ¿i urmårile lui pânå în zilele noastre. În func¡ie de zona din

care proveneau, membrii infanteriei erau denumi¡i în Est „informa-

tori“ sau „agen¡i“, în timp ce în Vest erau cunoscu¡i drept „spioni“ sau

„a cincea brigadå a Moscovei“.

„Totul, în afarå de mama, este STASI“. Frank Castorf, cunoscutul

director al Teatrului din Berlin, a oferit prin intermediul caricaturii o

perspectivå de ansamblu asupra celor mai întunecate aspecte ale råz-

boiului dintre cele douå ¡åri surori. Este firesc faptul cå majoritatea

oamenilor a încercat så gåseascå o cale „de mijloc“ în contextul dicta-

turii. Dar aceastå adaptare presupune de multe ori o cooperare mi-

nimå, urmatå apoi de o retragere în speran¡a de a fi låsat în pace.

Via¡a era diferitå, sus¡ineau to¡i cei cu care vorbeam, cu totul altfel

fa¡å decât cea relatatå de mass-media. „Nu ne în¡elegeam unii cu al¡ii

¿i de fiecare datå ne resemnam cu ideea cå cei din Vest nu vor så ne

în¡eleagå. Existå mult prea multe cli¿ee, prea multe prejudecå¡i“,

spunea un fost locuitor din Est care, dupå unificare, tråia în Germania

de Vest.

STASI-ul a e¿uat în cele din urmå, dupå douåzeci de ani,

organiza¡ia fiind deposedatå de putere. Totu¿i, suferin¡a cauzatå de

activitå¡ile acestei organiza¡ii, minciunile ¿i denun¡urile acestei insti-

tu¡ii se resimt dincolo de destråmarea cadrului organiza¡ional. Scopul

acestei cår¡i nu este acela de a defåima, de a trivializa sau de a perse-

cuta, ci de a cåuta, prin intermediul povestiri, exactitatea faptelor ¿i

veridicitatea lor. Din punct de vedere juridic fenomenul trådårii nu

poate fi dovedit.

77

Contemporaneitatea este pregåtitå så cunoascå o perspectivå nouå

¿i sincerå asupra acestei perioade istorice. Aceastå carte vorbe¿te

despre ¿anse pierdute ¿i vie¡ii rånite din Germania reunitå. În spatele

fiecårui dosar din arhivå este un om, un drum în via¡å, un destin. În

fiecare caz se pune problema spa¡iului de ac¡iune al fiecåruia, în

func¡ie de buna-cuviin¡å, responsabilitatea ¿i coloana vertebralå a

individului în contextul dictaturii. Nu mun¡ii de dosare ai STASI-ului

reprezintå problema, ci felul în care noi interpretåm aceste docu-

mente.

Peste douå milioane de oameni ¿i-au consultat dosarele în ultimele

decenii. Aceste întâlniri cu propriul trecut au distras repede aten¡ia

de la faptele propriu-zise ale istoriei noastre comune. Aståzi existå o

profundå necesitate de a vorbi despre trådarea ascunså în imediata

noastrå apropriere. Cartea nu î¿i propune de a face noi „dezvåluiri“, ci

are alte aspira¡ii. Ghea¡a trebuie spartå. Cei care pânå acum au tåcut,

trebuie låsa¡i så vorbeascå. Destinele descrise sunt pline de speran¡å,

dramatism ¿i culpabilitate. Meritå så fie observate în detaliu.

88