7/17/2019 Toxiinfectii alimentare.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/toxiinfectii-alimentarepdf 1/4

 

Toxiinfectia alimentara

1. DEFINIŢIE 

Boli acute plurietiologice de cauza toxica sau infectioasa, aparute dupa consumul unor alimentecontaminate cu microorganisme sau toxinele lor. 

2. CLASIFICARE 

TA produse de bacterii ce contin endotoxine, în care intervine elementul toxic si cel infectios; 

TA produse de toxine preformate în aliment, în care intervine numai elementul toxic (infectia stafilococica);

TA produse de o multiplicare exagerata a unor germeni (bacilus cereus, proteus, etc.).  

3. ETIOLOGIE 

30-60% din TA sunt produse de Salmonella; 

20-30% din TA sunt produse de stafilococi enterotoxici; 

 Alte TA sunt cele produse de: Enterobacteriaceae (Shigella, Proteus, Escherichia coli),Bacilaceae (Bacilus subtilis, cereus, anthracis, Clostridium botulinum, perfringens),Pseudomonaceae, Streptococi (fecalis, viridans, piogenes), Vibrionaceae (Vibrio parahemoliticus). 

4. MANIFESTĂRILE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC 

 Afectiunea evolueaza endemic sporadic, sau în focare epidemice mai ales în colectivitati. Epidemiilesurvin mai ales în perioada calda a anului.

5. DIAGNOSTIC POZITIV 

5. 1. DIAGNOSTIC CLINIC 

Toxiinfectia alimentara cu salmonella 

Incubatie: 12-36 ore, cu limite între 4-48 ore. 

Debut: brusc sau brutal cu stare de rau general, astenie, cefalee, ameteli, greata, varsaturi, coliciabdominale. Starea generala se altereaza rapid, tegumentele sunt reci, palide, desi febra ajunge 39-40°C în câteva ore. 

Perioada de stare: Pot persista varsaturile si apar scaune diareice frecvente, abundente,apoase, galben-verzui sau verzi, cu aspect de ''piure de mazare''. Febra creste în continuare, bolnaviiprezinta herpes labial, acuza mialgii. Pierderile lichidiene prin varsaturi si scaune determina instalarea

7/17/2019 Toxiinfectii alimentare.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/toxiinfectii-alimentarepdf 2/4

sindromului acut de deshidratare, prabusire tensionala (soc infectios) care se însoteste de oligurie. si în perioada de stare persista si chiar se accentueaza sindromul neurologic cu cefalee, ameteli,somnolenta sau agitatie, cu sau fara semne de iritatie meningeana. 

Toxiinfectia alimentara cu stafilococ 

Este determinata de stafilococul enterotoxic care contamineaza anumite alimente (lapte, telemea,crema) si produce enterotoxine termorezistente. 

Incubatie: 30 minute-4 ore. 

Debut: brutal cu greturi, varsaturi, cefalee, ameteli, scaune diareice apoase. De obicei, nu aparefebra. 

Perioada de stare: se mentine simptomatologia din prodrom, starea generala se altereaza, seprabuseste tensiunea arteriala, apar semne de deshidratare acuta, oligurie prin insuficienta renalafunctionala. 

5.2. DIAGNOSTIC DE LABORATOR 

A.  Diagnosticul modificarilor hidroelectrolitice 

hiponatremie, 

hipocloremie, 

hipopotasemie, 

acidoza metabolica compensata, 

cresterea creatininei si ureei serice la pacientii cu grade de insuficienta renala acuta functionala, 

hipoglicemie (neobligatorie). 

B. Diagnostic hematologic 

leucocitoza cu neutrofilie în unele cazuri,  

cresterea hematocritului, ca semn al deshidratarii. 

C.  Diagnostic bacteriologic 

Produse patologice: materii fecale (din scaunul emis prin sonda Nelaton din rect), lichid de voma, sânge(hemoculturile pot fi pozitive la 3-5 % din cazuri, mai ales la copii si vârstnici, sau la pacientiiimunodepresivi, la care evolutia de tip invaziv este mai frecventa).

 În focarele mai mari, familiale, sau dupa consumul unor alimente din alimentatia publica (cantine, bufete,restaurante sau colectivitati festive, etc.) se vor cerceta si alimentele date în consum.

7/17/2019 Toxiinfectii alimentare.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/toxiinfectii-alimentarepdf 3/4

1.  Coproculturile se vor face de la început pe mai multe medii selective, orientate dupaprobabilitatea unor anumiti agenti patogeni. 

2.  Culturi din lichidul de voma si din alimente (idem coproculturi). 

3.  Hemoculturile se însamânteaza doar pe mediu de bulion, atât în baloane aerobe, cât si în

anaerobioza. 

4.  Probe biologice: evidentierea enterotoxinei stafilococice prin administrarea unui extras dinscaun, lichid de voma sau direct a alimentului suspectat la pisoiul mic (animalul cel maisensibil la actiunea enterotoxinei), care se soldeaza cu o evolutie rapid letala. 

Diagnosticul bacteriologic nu necesita confirmarea la fiecare dintre bolnavii din acelasi focar; având în vedere etiopatogeniacomuna, identificarea bacteriologica la un singur pacient permite acceptarea aceleasi etiologii pentru toti comesenii.

5.3. DATE EPIDEMIOLOGICE 

Factorii epidemiologici principali 

1. Rezervorul de infectie 

omul cu infectii cutanate stafilococice sau infectii digestive de diferite etiologii; 

purtatorii aparent sanatosi de stafilococ (5-40% din populatie); 

animalele bolnave (mastita bovina), sau multiple specii de mamifere si pasari, rezervoare maiales de salmonelle; 

solul contaminat cu germeni proveniti prin eliminarea materiilor fecale umane sau animale. 

2. Transmiterea 

indirecta, deobicei în stafeta, alimentele putându-se contamina în diferite etape:productie,transport, manipulare, în contact cu persoane infectate sau cu diferite elemente ale mediului extern,inclusiv vectori 

3. Receptivitate 

generala, depinzând de doza infectanta, care este mai mica la copil  

Indicele de contagiozitate este mare (95%) pentru Ta stafilococice si cu Salmonelle. 

4. Imunitate 

 în general, nu este durabila 

Profilaxie si combatere 

1. Masuri fata de izvorul de infectie 

7/17/2019 Toxiinfectii alimentare.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/toxiinfectii-alimentarepdf 4/4

  depistare: ancheta epidemiologica, clinic, examene de laborator; 

izolarea cazurilor, deobicei la domiciliu, numai cele grave necesitând spitalizare; 

declarare numerica, periodica; focarele cu 5 sau mai multe cazuri  vor fi anuntate în ziuadepistarii, la compartimentele de epidemiologie locale;  

purtatorii vor fi depistati prin examene bacteriologice, mai ales cei cu tulburari gastrointestinale,cu piodermite, furuncule, rinofaringite; se va încerca sterilizarea lor;  

suspectii vor fi scosi din sectoarele cu posibil risc, li se efectueaza examene bacteriologice. 

2. Masuri fata de caile de transmitere 

se vor lua masuri de dezinfectie, dezinsectie, deratizare; 

asanarea surselor de apa; 

 îndepartarea rezervoarelor de infectie animale; 

prelucrarea corecta a alimentelor. 

3. Masuri fata de receptivi 

nu exista profilaxie specifica; 

educatia sanitara a populatiei si mai ales a celor care manipuleaza produsele alimentare. 

6. TRATAMENT 

Tratamentul toxiinfectiei alimentare cu salmonella 

Repaus si dieta cu alimentatie de tranzitie si revenire treptata la alimentatia obisnuita;  

 Antiemetice, pansamente gastrice; 

Reechilibrarre hidro-electrolitica si acido-bazica; 

 Antibioterapie; 

Corticoterapie în formele severe cu fenomene de soc toxiinfectios. 

Tratamentul toxiinfectiei alimentare cu stafilococ 

Evolutia este favorabila în 1-2 zile sub tratament antiemetic, reechilibrare hidro-electrolitica si acido-bazica, fara a fi necesartratamentul antibiotic.

Formele severe necesita însa corticoterapie.