-------------~----- ---- --- ----~-·-- --- ----- To;DOLJ 01/10/2019 16:39 #346 P.001/014 1- rom: IJl::it: 1 11-'V

•

•

MlNlSTERUL EDUCATlEI NATlONALE

~. cti G , a enerala Ed

Ji.L ,, ··~~~ •. W\imAot Prim•~z~~· Tim~"'''· 4'~ <)"' ~ .d-' , om"~"' ft 38 4 o:f /ot tc;, 2.a1.5

F . : . i,n, .;;-::;;:;-.~ ------=-=-=---)JN~ · -4""',.."'''"' t vRiu ...:.;:~ - _" ___ _

°' '· ru~,--~~J~~~~odw -- \ APR OB. ~;!4~.

<'· '"----)

C,

vP' / An /12. 1una Jo ··-;;-~:£--·· \ -•"":..-~~::; ...... )

/(--i'' ,., v'.;'\ SECRET AR DE ST$ <:0"

0 ~~!.IJ~~ ".?;;:,\ Ionel-Florian LI ·-- _JR.Wli~J<'-;-,\"'_.)

~ { ~ ;/f.!0~\··t~~J~~,, ;: I:.)

~ , ·~ · .. ;'f~t(zf~:> ;..%;: .1!1 t... .......... ~ "

'-·•'-. ---·•"" {o/ '\,\~i'.~~v, .. <t-.'~ r '--:.. {:' c ~0 ~~ ~~' ""-~

Clitre Inspectoratele ~colare Judetene/Inspectoratul ~colar al municipinlui Bucur~ti,

In atentia inspectorului ~colar general ~i a inspectorului ~co!ar de speciaHtate pentru ]nva\i\mantul pre~colar/educatie timpurie -

Jn vederea implementarii unitare ~i coerente a Curriculumului pentru educa{ia timpurie (aprobat prin OMEN ru-.4694/02.08.2019) se aproba Scrisoarea metodicii pentru anul ~colar 2019-2020, prevazutii In anexii.

Vii rugiim sli distribuiti In toate unita\ile de invatiimant pre~co!ar acest document ~i. ulterior, sa verificati modal 1n care sunt respectate recomandlirile fiicute.

DIRECTOR,

Cecili~a

DIRECTOR GENERAL,

Mihaela Tania Iriruia

o.r?;,-INSPECTOR GENERAL, Viorica Preda

cfh

I

l I I I

I I !

~ I

f

l I

I ,.

I I ' I !

I I

I f

From:OGEITPV To:OOL.J 01/10/2019 16:39 #346 P.002/014

c)

0

EDUCATIA TIMPURIE- 0 NECESITATE Evolufii In plan sistemic ~i curricular

Cu cdt ne e mai teama sa facem un anumit lucru, cu atiit. mai sigiiri putem fl. ca . ace[ ceva este important pentru noi •i pentru cre~terea sufletului nostru.

(Steven Pressfield)

In Romania, ca In majoritatea statelor lumii, educatia timpurie a copiilor (ETC) contribuie la supravie\uirea, cre§terea, dezvoltarea §i instruirea/invatarea timpurie a copiilor, incluzand aspectele sanata\ii lor, ale alimenta\iei §i igienei, precum §i ale dezvoltarii cognitive, sociale, fizice §i emo\ionale, incepand din momentul na§terii (§i chiar mai lnainte, din perioada intrauterina de dezvoltare) §i terminiind cu intrarea in §Coala primarii, in cadrul inva\amiintului obligatoriu.

In acest contei-.'t, piina la apari\ia Legii Educafiei Nafionale nr.112011, cu modificarile §i completarile ulterioare, Ministerul Educa\iei Na\ionale (MEN) §i-a asumat dezvoltarea, cu precadere, a componentei de invii\iimiint pre§colar (copii de 3-6 ani) §i, ulterior, consolidarea §i extinderea acesteia cu componenta de educa\ie antepre§colara (copii de la na§tere la 3 ani), care este, in prezent, in proces de restructurare.

Experien\ele acumulate, ca urmare a expunerii §i participarii speciali§tilor romiini la diferite contexte intema\ionale, favorizate !ndeosebi de UNICEF, Banca Mondiala sau Comisia Europeana, au facilitat construirea unui curriculum pentru educafie timpurie dinamic-evolutiv, prin preluare, adaugare ~i adaptare la noile contexte.

I. Curriculumul pentru educa~ie timpurie - argumente, aspecte i·evizuite ~i elemente de stabil~tate (ancore)

Dupii doi ani de analizii, concepere ~i pilotare, anul ~colar 20 J 9-2020 incepe cu un curriculum pentru educatie timpurie (aprobat prin OMEN nr.4694/02.08.2019) care W propune sa realizeze o reactualizare ~i o restructurare a curriculumului national pentru educa\i.e timpurie, aviind la baza mai multe argumente:

>- necesitatea corelarii cu prevederi ~i recomandiiri din documente promovate la nivel European, cu impact §i cu implica\ii semnificative, cum ar fi: Comunicarea Comisiei Europene 9i Concluzitle Consiliului Uniunii Europene privind educafia ~i fngrijirea timpurie: Sa oferim copiilor no9tri eel mai bun start pentru lumea de miiine (201 l/C/175/03), A Quality Framework for Early Childhood Education and Care -Raportul Grupului de Lucru pentru Educa\ie ~i Ingrijire Timpurie de la nivelul Comisiei Europene (2014), Recomandare a Consiliului privind sisteme de fnalta calitate de educafie ,; fngrijire a copiilor pre,colari (22 mai 2019);

2

I l I I I

I i

I I

I l

! I I

I j

I l

I i I I I f ! I t

I I f

l

From:DGEITPV To:DOL...I 01/10/2019 18:39 #346 P.003/014

Ci

c

> corelarea cu celelalte niveluri de invatamiint, pentru realizarea coerentei la nivelul sistemului educational romiinesc ~i pentru conturru:ea, alaturi de educatia produsii la celelate niveluri de inva\amant, a competentelor necesare viitoru!ui adult intr-o societate in continua schimbare;

> corelarea permanentli cu Jegislatia in vigoare, indeosebi cu prevederile care vizeaza domeniul educa\iei timpurii din: Legea educafiei nafionale nr.112011, cu modificarile ~i completiirile ulterioare; Legea nr.27212004 privind protecfia ifi promovarea drepturilor copilului, cu mo.dificiirile ~i completiirile ulterioare, Legea nr.26312007 privind fnjiinfarea, organizarea ifi funcfionarea cre9elor, cu modificarile ~i completarile ulterioare; Hotiirdrea de Guvern nr.125212012 de aprobare a Metodologiei de organizare ~·i ji.mcfionare a creifelor 9i a a/tor servicii de educa{ie timpurie antepre9co/arii;

> atingerea tintelor ~i/sau implementarea unor masuri din strategiile europene ~i na\ionale de referinta pentru domeniul educa\iei, respectiv: Strategia Europa 2020, Strategia nafionalii privind reducerea piiriisirii timpurii a ifCOlii (HG nr.417/2015), Strategia nafionalii privind incluziunea socialii ifi reducerea siiriiciei (HG nr.383/2015); Strategia nafionalii pentru protec(ia !ff promovarea drepturilor copilului (HG nr.1113/2014); Strategia Guvernului Romdniei de incluziune a cetiifenilor romdni apar/indnd minoritiifii rome pentru perioada 2014-2020 (HG 18/14.01.2015); Strategia na/ionalii de fnviifare pe lot parcursul viefii 2015 -2020 (HG nr.418/2015), Strategia nafionald pentru dezvoltare durabilii- Orizonturi 2013 - 2020- 2030;

> necesitatea unei abordiiri sistemice a educa\iei timpurii, care inglobeaza, deopotriva, educa\ia antepre~colara ~i educa\ia pre~colara, evitandu-se abordarea !or fragmentatii, a~a cums-a intamplat piina acum;

> accentuarea rolului jocului liber ~i al activitii\ilor integrate in procesul de lnvll\are; > trecerea de la un curriculum pe obiective spre un curriculum care are In vedere

competentele viitoare ale copilului, In cofltextul ln care la toate nive!urile de inviitiimant a fast operata aceasta modificare.

Astfel, actualul curriculum pentm educa\ie timpurie a suportat o revizuire structuralii, care a condus la o descongestionare a acestuia ~i la o corelare cu prevederi legislative ln vigoare prin:

)> eliminarea piir\ii tabelare cu exemple de comportamente ~i con\inuturi pe fiecare tema anuala de studiu;

> eliminarea detaliilor privind con\inuturile lntalnirii de diminea\a, care vizau o serie de elemente privind autocunoa~terea, dezvoltarea empatiei, luarea deciziilor etc., in contextul ln care aceasta rutina a devenit o practicii a cadrelor clidactice;

> revizuirea planului de inviitiirniint prin adaugarea activitii\ilor specifice intervalelor de viirstii aferente nivelului antepre~colar ~i prin eliminarea coloanei cu numar de activitii\i;

> revizuirea Fi~ei de apreciere a progresului copilului, a programului zilnic de activitate ~i a machetei privind planificarea activitatilor;

)> reconfigurarea modalitii\ilor de desf"a~urare organizatorica ~i financiara a activitiitilor op\ionale, care, fiind activita\i din planul de 1nva\amant aplicabil, la nivel national, intregii popula\ii pre~colare, nu pot face parte decat din pachetul de activitati didactice gratuite;

3

I [

I ' I

I I I I I

I I } I !

I I

I I I I I ! ~ ~ I

I l

From;OGEITPV To;OOL..J 01/10/2019 1B;40 #346 P.0041014

0

0

•

> accentuarea rolului jocului liber i'n via\a copilului antepre~colar ~i pre~colar ~i alocarea unei/unor perioade distincte in programul zilnic de activitate;

> reconfigurarea curriculumului pe domenii de dezvoltare, conform prevederilor art.67 (1) din Legea educafiei nafionale nr.112011, cu modificarile ~i completiirile ulterioare;

> eliminarea obiectivelor cadru ~i de referin\a Ji inlocuirea acestora cu dimensiuni ale dezvoltarii ~i comportamente, pre!uate din RFIDTC, document oficial, aprobat de MEN 1n 2010 (prin se!ectarea ~i reformularea aspectelor ~i a reperelor, pe domenii de dezvoltare ). · · · ·

Reconfigurarea a ti nut seama ~i de faptul cii este necesara men\inerea unor aspecte de stabilitate (ancore), in vederea implementiirii cu u~urintii a actualului Curriculum pentru. educa{ie timpurie, respectiv:

> Mentinerea aceluiasi sistem de referintii: !egisla\ia europeanii in vi goare, studiile 1n domeniu, Reperele Fundamentale in Dezvoltarea ~i invii\area Timpurie (RFIDTt

);> Corelarea cu legislatia nationalii 1n vigoare, indeosebi cu prevederile care vizeaza domeniul educa\iei tirnpurii;

> Programul anual de studiu ( con\inuturile educa\iei ~i lnviijarii) organizat 1n ju_ru! a ~ase teme de integrare curricularii Cine suntl suntem?, Ccmd, cum ~i de ce se intiimplii?, Cum este, a Jost ~i va Ji aici pe piimant?, Cine ,<i cum planificiilorganizeazii o activitate?, Cum exprimiim ceea ce simfim? ~i Ce $i cum vreau sii flu?~

);> Domeniile de dezvoltare, ca repere pedagogice esen\iale pentru a realiza individualizarea educa\iei ~i a invii\iirii;

);> Programul zilnic de activitate, cu repere privind organizarea Jui pe ore ~i pe tipuri de activita\i de invii\are ;

> Tipurile de activitiiti de lnvatare (Jocuri ~·i Activitafi Liber Alese, Activitafi pentru Dezvoltare Persona/ii, Activitiifi pe Doliienii Experienfiale) si cele cinci domeni i experientiale (Domeniul Limbii ~i Comunicare, Domeniul $tiinfe, Domeniul Om ~·i Societate, Domeniul Estetic si Creativ, Domeniu/ Psiho-Motric);

> Abordarea integrata a activita\ilor; > Lucrul pe proiecte tematice: > Existen\a zilnicii, obligatorie, a eel putin unei activitiiti sau a unui moment de miscare,

in aer liber (recomandat) sau 1n incinta institutiei; );> Jocul - ca activitate fundamentalii a copiilor in griidinija, acesta fiind, deopotrivii,

mijloc de realizare, metodii de invajiimant, formii de activitate dominantii; > Durata activitiitilor, care a devenit variabilii, In funcpe de particularitiitile copiilor ~i,

implicit, de interesul manifestat de grupul de copii/copil pentru acestea, de con\inutul activitatilor, dar ~i in func\ie de modalitatea de desr~urare;

> Activita\ile pe domenii experienjiale - ADE, tinandu-se cont de faptul ca trebuie avute in vedere toate domeniile experientiale si ca este necesara asigurarea unui echilibru In planificarea mijloacelor de realizare a activitatilor zilnice si saptamiinale;

> Planificarea anualii, care trebuie sii cuprinda: fie eel mult 7 proiecte tematice cu o duratii maxima de 5 saptamani/proiect, fie un numar mai mare de proiecte variind intre 1-3 sapti'tmani, siiptamani independente, proiecte de o zi (teme concurente) si proiecte transsemestriale.

4

l i

I 1 l !

I I

! l i'

I

I !

I l [

l

I I

! I

-----·-----·---From:DC:iEITPV To:DOLJ 01/10/2019 18:40 #346 P.005/014

0

0

II. Categorii de probleme, ridicate de ciitre cadrele didactice in intfilnirile regionale

1. EVALUARE

Evaluarea trebuie sii urmiireascii progresul copilului In raport cu el insu~i ~i mai putin raportarea la norme de grup (relative). Jar progresul copilului trebuie monitorizat cu atentie, inregistrat, comunicat ~i discutat cu piirintii (cu o anumita periodicitate). De asemenea, evaluarea trebuie sii 1ndeplineascii trei functii: miisurare (ce a 1nvii\at copilul?), predic\ie (este nivelul de dezvoltare al copilului suficient pentru stadiul urmiitor, ~i in special pentru intrarea In ~coala?) ~i diagnoza (descrierea starii de fapt ~i identificarea aspectelor care perturba dezvoltarea copilului). 0 evaluare eficienta este bazatii pe observare sistematica In timpul diferitelor momente ale programului zilnic, pe dialogul cu piirintii §i pe date confirmate de portofoliul copilului, fi§e etc.

Atunci cand vorbim de evaluare In educatia timpurie trebuie sii aducem In discutie ciiteva aspecte importante, ~i anume:

~ La lnceputul fiecarui an scalar, primele doua-trei siiptlimiini (de regula, piinii lnjurul datei de I octombrie) sunt rezervate culegerii de date despre copii (evaluarii ini\iale). Educatoarele var observa copiii ln timpul diferitelor momente ale prograrriului zilnic ~i vor dialoga atilt cu parin\ii, ciit ~i cu copiii, in vederea ob\inerii unei imagini cat mai apropiate de realitate, cu privire la dezvoltarea psiho-fizicii ~i nivelul de cuno~tin\e ~i deprinderi al copiilor din grupa la care lucreazii. Toate aceste informa\ii pot fi consemnate in Caietul de observafii a copiiior sau in Fi:ra de apreciere a progresului ~i var sta la baza elaborarii Caracteriziirii grupei §i, ulterior, a planificiirii calendaristice anuale.

> In ceea ce prive~te evaluarea continua, educatoarele au o serie de oportunita\i In programul zilnic pentru realizarea acesteia_ Totodatii, nu trebuie sii pierdem din vedere procesul de evaluare, derulat ca parte a fiecarui proiect tematic sau a unei saptiimiini tematice independente, des:la~urat cu copiii de-a lungul anului ~co!ar.

> Sfii.r§itul semestrului I, sfiir~itul anului ~colar sau srar~itul de ciclu necesita o evaluare mai atentii. Este vorba de evaluarea sumativii, care nu necesita delimitiiri fixe ca duratli 1n timp ~i care va avea In vedere: fie stabilirea pa~ilor urmiitori In parcurgerea curriculumului (ce urmeazli sii des:la~uriim cu copiii In semestrul al II-lea sau ill anul ~colar urmator), fie culegerea datelor pentru finalizarea completiirii fi~elor de apreciere a progresului copilului lnainte de intrarea In etapa urmiitoare (trecerea de la antepre~colar la pre~colar, trecerea de la pre~colar la 1nva\amantul primar). Ca §i 111 cazul evaluiirii ini\iale, se recomandii utilizarea unei palete largi de mijloace ~i instrumente de evaluare §i evitarea excesului de fi~e de lucru, cu scopul de a conferi copilului siguran\ii ~i deta~are in timpul acestui proces.

5

! I I I I ' I

I I l

I I I ! ! i I I

l I i

I I I I ! f

I I

I I i

!

r•urn.u,:u.:;I 1rv I 0; L.IUl...J ---------u-1 ~;1-u-·1~u1-~~ --,-ts: 40 #346 P.006/014

0

0

F~a de apreciere a progresului individual are ca obiectiv eva]uarea longitudinala a dezvoltarii copilului ~i a nivelului de pregatire al acestuia pentru urmatoarea treapta de invii\amant. Ea constituie un instrument de lucru care puncteaza competentele copilului ce ar trebui sii fie dobandite pana la incheierea perioadei de antepre~colaritate/pre~colaritate.

Educatoarea urmiire~te pregatirea copilului pentru o integrare !ara disfunc\ii in urmatoarea etapii, fornizand-datelrncesare-cuntimrifri"hl"Cjimlii instruct1v-eaucative.

In raport cu instrumentele de evaluare existente, fi§a propusa are urmatoarele avantaje: ofera indicatori comportamentali preci~i, masurabili, care sunt repere ale stadiului de dezvoltare la varsta antepre~colara (2-3 ani) ~i pre~colara (5-6 ani); rezultatul evaluarii determina evitarea etichetiirii copilului; constituie un instrument de evaluare care eviden\iaza progresul periodic al copilului; permite educatoarei sii monitorizeze atingerea comportamentelor propuse de curriculumul specific, pe diferitele domenii de dezvoltare, sa reproiecteze ~i sii prioritizeze demersurile de invii\are; reflecta activitatea de zi cu zi a copilului, descoperind Jacune, dificulta\i, riimanen m urmii, astfei !neat, pe baza ior, sii se elaboreze un program de remediere adecvat; reprezinta un instrument eficient prin care familia este cooptatii in procesul de cuno~tere a copilului, oferindu-i posibilitatea de a-§i da seama de ceea ce §tie copilul, de ceea ce este capabil.

Avand tn vedere faptul ca In educatia timpurie principala forma de tnva\are este jocul, educatoarea nu trebuie sa se limiteze la un numiir restrans de tehnici de evaluare. Propunem, pentru evaluarea activita\ii pre~colarilor urmatoarele metode: jocul Jiber, jocul dirijat, observatia sistematica a copilului, conversa\ia; analiza produselor activita\ii, analiza procesului de integrare sociala etc. Dintre acestea, un Joe aparte JI ocupa jocul, observatia ~i conversatia.

Modalita\ile alternative de evaluare care valorizeaza copilul §i eviden\iaza aspectele formative ale jocului ~i 1n baza carora se apreciaza progresui 1nregistrat de copii sunt: discu\iile individuale cu copiii, autoevaluarea, aprecierile verbale, aprecierea rezultatelor prin laude, lncurajari, prin ecusoane, medal ii, jocuri evaluative, jocuri de rol, lucrarile practice, ,,metoda consemnarii pe un grafic a rezultatelor (cu simboluri) pe activitati §i preferin\e", afi§area lucrarilor, serbarile, activita\ile tn aer lib er, vizitele, excursiile etc.

Progresul copilului trebuie in permanen\a monitorizat, comunicat §i discutat cu familia acestuia. Implicarea parin\ilor, ca sursa de informa\ii §i evaluatori direc\i, se poate realiza prin activitati comune (piirin\i - copii - educatoare ), activita\i de consiliere, prin discu\ii informale, individuale, pe1iodice sau zilnice, daca este necesar, prin analiza portofoliului individual al copilului, prin analiza agendei de cornunicare cu parintii, prin scrisori tematice etc.

Fi~a de apreciere a progresului individual nu con\ine concepte, reguli, legi, ci doar ,,rodul" activita\ii COPILULUI §i va oferi o oglinda a progresului realizat de acesta in raport cu sine, In intervalul cuprins tntre intrarea ~i ie§irea acestuia din educa\ia antepre§colara ~i, respectiv, din inva\amantul pre~colar.

6

l I f

I !

J f

I I I

I

I

I I I I

I I

t I I l

u111of20191B-;4·1··----- - -- -------

e-rom:Ul.:>CI lt-'V 1o:uuL~ #346 P.007/014

A~adar, aceastii fi~ii va fi completatii la intrarea copilului In cre~a/gradini\li (se scrie pe prima coloanii, cu culoarea ro~ie, data la care apreciez ~i lnregistrez nivelul de la care !mi !ncep activitatea cu copilul respectiv, fu raport cu fiecare indicator comportamental fu parte) ~i,

ulterior, la finalizarea ciclului antepre~colar/pre~colar (se scrie pe ultima coloanii, cea de-a treia, cu culoarea albastrii, data la care apreciez ~i lnregistrez nivelul pe care copilul I-a atins la finalizarea ciclului antepre~colar/pre~colar, In raport cu fiecare indicator comportamental In

------,..·arre)~Pentrlli:nfimnafli1e mtermed1are, Cle progres, se completeazii cu o culoare la alegere, alta decat cele douii indicate pentru marcajele ini\iale ~i finale, data la care educatoarea apreciazii cii s-a produs un salt In dezvoltarea copilului, la indicatorii comportamentali unde copilul avea, initial, nivel NS sau D.

0

Cl

Exemplu:

Nurne ~i prenume: Vasile George Data na~terii: 04.03.2016 Educatoare: Dumitru Daniela Data de la care frecventeaza grlidinip!: 09.09.2019 Data Ia care a finalizat grupa mare: 30.06.2022 Peri.~atla pentru apre~ier~ initialii: 09.09.2019-:-27.09.20i9 Perioada pentru apreciere finalii: 01.06.2022-15.06.2022

Nr. Crt

L

Domeniul de

dezvoltare

Dezvoltare

socio­

emotionala

lndicatori comportamentali

Urmeaza indica~ile adulplor in ceea ce prive~te comportamentul adecvat in anumite situapi

Interacfioneaza, din proprie injpativa, cu copiii apropiati ca varsta, in diferite contexte

,i adapteaza co1nportamentul

i'n functie de regulile diferitelor situatii (de ex.:

vorbe~te in ~oapta cftnd intra la biblioteca, cfind merge la n1uzeu etc.)

I~i spune corect numele,

prenumele, varsta, tuna, ziua,

or~ul ~i tara in care s-a

nascut

Nivelul indeplinirii indicatorului1

1f Punctaj I ~-~ Punctaj 2 r-l·;. Punctaj 3 1! . .• ·1 f (apreciere initial.a) ~ l (apreciere pe ! (apreciere finala) ~ ~ ~~. parcurs) & >;

~~ "''' - ~-.~ .

,.,,.,, .. ,,

1 A- comportmnent atins. D- comportament in dezvoltare. NS - comportament care necesita sprijin

7

!

I I I.

I !

I I

l ! ' ' I I

I i

l I I

I !

--- ·-------··------ :r-.;:-oo-cJ-1- ro m: LJb t:. I It' V 01/10/2019 18~41 #346 P.006/014

C;

0

Jmpana~e~te celorlalti (copii, adul\i din anturajul prop1iu)

trairile/emotiile sale ~i reactioneaza adaptativ la contexte sociale variate

. rr· ~ ,(. ~ !i,,, . .,,,, ....... ,.,~'. .. ,,""''" liL .. ,.c~">"I

2. PROGRAMUL ZILNIC DE ACTIVITATE AL EDUCATOAREI ~i PROGRAMUL ZILNIC DE ACTIVITATE AL COPilLOR

Conform prevederilor art. 262. din Legea educafiei 11a{ionale nr.112011, cu modificii.rile ~i completiirile ulterioare, activitatea personalului didactic de predare se realizeazii intr-un interval de limp zilnic de 8 ore, respectiv 40 de ore pe siiptiimiinii, $i cuprinde: a) activitiifi didactice de predare-fnviifare-evaluare $i de instruire practicii $i examene de final de ciclu de studii, conform planurilor-cadru de fnvii/iimtint; b) activitiifi de pregiitire metodico-§tiinfificii; c) activitiifi de educaJie, complementare procesului de invii/iimtint: mentorat, $Coalii dupii $Coal ii, invii/are pe tot parcursul vie/ii.

Programul zilnic de activitate efectivii cu copilul la grupii este de 5 ore pe zi, respectiv de 25 de ore pe siiptiimiinii.

Activitatea personalului didactic de predare este completata zilnic cu 3 ore de activitate de pregitire

metodico-~tiinpfica, ln care se realizeazii: proiectarea cmTicularii, proiectarea ~i pregatirea activita\ii zi!nice, studiul individual, confec\ionarea materialului didactic, consemnarea observatiilor asupra copiilor in Caietul de observafii/Obsen•ator ~i a progresului individual al copiilor in Fi§ele de apreciere a

progresului individual al copilului inainte de intrarea in clasa pregiititoare (Anexele 3 ~i 4) sau in alte instrumente de monitorizare/lnregistrare avizate de MEN, proiectarea activitiitilor extra~colare sau a unor activitii\i din cadrul proiectelor educa!ionale derulate, amenajarea sau reorganizarea ambientului educa\ional, organizarea de expozitii cu produse ale activita\ii copiilor, conceperea unor fi~e de Jucru pentru copii, participiiri la cursuri de formare, la activitii\i ale comisiei metodice, la lntiilniri metodice, la schimburi de experien!il., la activitil.!i in parteneriat cu familia sau cu al\i parteneri educa\ionali etc. Activitatea zilnica, de pregiitire metodico-~tiin\ifica, se poate desra~ura ~i In afara spa!iului gradini\ei: biblioteca, altii unitate pre~colaril./~colarii, centre de pregiitire ln educatie etc., ln scopul schimbului de bune practici.

intr-o zi din saptamana (stabilitii la nivel de jude\/sector al municipiului Bucure~ti), cele 3 ore de activitate de pregiitire metodico-~tiintificii vor fi desra~urate in institu\ia de lnva\iimant. Acest lucm

8

' i·

I J

I I

!

I i t ! ! I I I

I ! ! I

l i ! I I I

--------- --------------- ----To ~-oo-LJ ____________ - --------------- 01 11o1201 9 1e:41 #~46 P.009/014 t- rom: IJl.:il: 1 1 1-'V

0

0

lucru se va concretiza plin derularea unor intillniri ale cadre!or didactice din aceeaii institu)ie iifsau din acee~i comisie metodica cu scopul de a incuraja procesul de reflectie ii autoreflectie cu privire la demersul didactic desraiurat cu copiii: exemple de bune practici, vulnerabilitati, gasirea unor solutii la problemele existente, diseminarea unor aspecte relevante insuiite In cadrul cursurilor de formare, cla1ificarea unor aspecte legate de aplicarea strategiilor didactice, de integrare a unor con)inuturi, de evaluare a demersului didactic ii de adaptare la nevoile ii interesele individuale ale copiilor etc. Activitii\ii metodice siiptamiinale desf!$urate la nivelul unitiitii de lnvii\iimilnt trehui1u.a_Lse_acorde_o_ deosebitii importantii, 1ntruciit conduce la crearea unei atmosfere efervescente, lucrative, la formarea unei viziuni unitare intre membrii aceluiaii colectiv didactic pe probleme educa\ionale, ii, ln cele din urmii, la construirea etosului institufiei de invatamant.

Cadrele didactice consulta Programul zilnic (cu reperele orare) stabilit de Ministerul Educa\iei Na\ionale (Anexa 2; Cun-iculumul pentru edut:afia timpurie) in proceslil de defiiiitivaie- ~i

aprobare a Programului zilnic din cadrul Regulamentului de ordine interioarii. Aiadar, reperele orare din Programul zilnic sunt orientative ~i pot fi adaptate, cu acordul CA, la programul fiecarei comunita\i educative.

Numiirul de ore pentru activititi zilnice, precum ~i numarul de activit8..ti dintr~c sapta..911fin8. desra~urate cu copiii variazii in func\ie de tipul de program ales de parinti (program normal - 5 ore sau program prelungit/saptamiinal - 10 ore) ~i in functie de intervalul de varsta al copiilor.

in medie, pentru toate cele patru intervale de viirsta, o activitate cu copiii dureaza intre 5 ~i 30 de minute (de regula, 5-10 minute la nivel antepreicolar ii pana la 35 minute la grupa mare, nivel pre~colar). fn functie de nivelul grupei, de particularita\ile individuale ale copiilor din grupa ii de specificul situa\iilor educative, cadrul didactic va decide care este timpul efectiv necesar pentru desra~urarea fiecarei activitliti.

Activita\ile integrate, derulate cu copiii pre~colari, pot avea o duratii care depa~eite intervalul recomandat, in contextul In care cadrul didactic planifica cu aten!ie, pe parcursul acestora, momentele de tranzi\ie ~i rutina. In cazul In care, In func\ie de particularitatile de varstli ~i de dezvoltare ale copiilor din grupa, se opteaza pentru o durata n1ai inica a act!vitf!tilor pe domenil experientiale (< 1 h, < I Y, h) diferenja de timp poate fi alocatii celorlalte tipuri de activitiiji de invii\are.

Conform prevederilor in vigoare, activitli\ile de invli\are pe domenii experien\iale alterneazli cu pauze de 10-15 minute pentru copii (pauzele pot fi alocate jocului liber, jocurilor de rni~care, exerci\iilor fizice, unei tranzi\ii, unei rutine).

A~adar, nu putem vorbi de un program educational obligatoriu pentru copii, indiferent de programul de functionare ales de parinti, ci de un program educational pe care unitatea de invatamant 11 pune la dispozitia copiilor, pentru parcurgerea unitara ~i adecvatii a unor activitap specifice varstei acestora, din perspectiva unui cuniculum national care ofera ~anse egale de dezvoltare ii integrare tuturor copiilor.

9

I l I ,.

I I I I ! !

I '

I I

I I t i

I I I

I I I i !

I I I ! f

I

------·----- --r I Vlll; U<.:::>C I I .-v

-·------- 1o:uuL.J 01/l0/20l9 16:41 #346 P.010/014

3. PLANIFICAREA TEMATICA ANUALA, PLANIFICAREA CALENDARISTICA

I I ' ; ----i

G

0

Planificarea tematica anuala se face, in continuare, in colectiv, pe grupe de varsta (In perioada evaluiirilor initiate), a~a cum s-a recomandat ~i in anii precedenti.

Astfel, fiecarei teme anuale de studiu (in cazul copiilor de 5-6 ani) sau, dupa caz, temelor anuale de studiu selectate de ciitre cadrul didactic/cadrele didactice (in cazul copiilor de 3-5 ani) Ii se vor asocia proiecte tematice ~i saptiimani independente, in a~a fel incat, pe durata unui an ~colar, sii fie acoperitii toatii tematica din descriptivul acestora.

Mai mult, plasarea temporala a proiectelor tematice anuale ~i a siiptiimanilor independente se va face pnand c_ont ~i _de . o _ serie de evenimente intemationale, na\ionale, locale care ar putea fi relevante pentru procesul de invatare (activitati educative in care se inva\a) derulat cu cop iii.

Astfel, intr-un an §Colar, la nivelul pre~colar, se pot derula cu copiii maximum 7 proiecte tematice cu o durata maxima de 5 saptiimani/proiect sau un numar mai mare de proiecte de mai mica amploare ( ceea ce este recomandat), variind Jntre 1-3 saptiimani, in func\ie de complexitatea temei abordate §i de interesul 'copiilor pentru tema respectivii. De asemenea, pot exista §i siiptamiini Jn care copiii nu sunt implica\i in niciun proie-ct, dar ih care sunt sfabilite teme saptamanale independente, de interes pentru ceea ce copiii vor sa studieze. Totodata, pot exista §i proiecte de o zi (teme concurente) §i/sau proiecte transsemestriale. Pentru nivelul antepre§colar se recomanda abordarea tematicii saptamanaJa.

Planificarea calendaristica a activitii\ilor se face siiptiimanal, de ciitre fiecare cadru didactic sau grup de cadre didactice de la o grupa.

In planificarea activita\ilor, educatoarea va avea in vedere corelarea acestora cu nivelul de varsta al copiilor, cu tema proiectului tematic/a saptamil.nii independente, cu subtema proiectului tematic ~i, evident, va lua in calcul resursele pe care le are la dispozitie (materiale ~i umane) ~i

faptul ca i~i asumii responsabilitatea unui parcurs didactic prin care copiii trebuie sii ia contact cu toate tipurile de activitati de inviitare, toate domeniile experien\iale ~i, implicit, cu toate mijloacele de realizare a activitiitilor.

Mijloacele de realizare sunt jocul, cu toate valen\ele §i sub toate formele sale (liber, dirijat, ini\iat de copii, sau initiat de cadrul didactic, jocul didactic, logic, de perspicacitate, de creativitate, muzical, de mi§care etc.), povestirea, exerci\iile cu material individual, experimentele, construc\iile, lectura dupii imagini, observarea, convorbirea, povestirile create de copii,

,_

10

"

.,_..,!

I I I l I l

f ! ! l ! ! '

I I I

I !

t I I ! I

l I f r I

---- ··---··· 10:1.JUL.J

----u111 o/201_9_ ,-e-;4·2 #346_P_. 011-;o-1~-----

--- ;:--~-v.1,-:--.,-..:;1::--. -,- ..- v

memorizarile, precum ~i a[te mijloace, specifice didacticii, 111 functie de nevoi!e educationale ale copiilor pre~colari.

Astfel, m contextul noului cuJTiculum educatoarea nu isi va indrepta atentia ciitre un numar de activitati dat de planul de invatiimant, ca in precedentul, pentru ca nu mai exista o astfel de limitare numerica. In schimb, aceasta va avea m vedere asigurarea unui echilibru in planificarea tuturor tipurilor de activitati ~i a mijloacelor de realizare a acesJora,_atalzilnic,cilfii-saptamanat -----

-------De-aeeea,-recomarrda1neducafoare1 ca, la anumite intervale de timp (intre 3 ~i 5 saptamani), sa revada planificarea ~i sa echilibreze balanta activitii\ilor, in perioada imediat urmii.toare, dacii mijloacele de realizare sau domeniile experien\iale pe care le-a parcurs impreunii cu copiii au favorizat un domeniu/mijloc sau altul (ex.: au fost planificate mai multe activitii.ti de memorizare, pentni ca se apropia Craciunul; au fost planificate mai multe activita\i matematice,- pentru ca matezialul didactic pe care 11 avearn era: foarte oierlaiifdin perspectiva temei proiectului tematic, copiii s-au ariitat dornici sa progreseze 1n activita\ile de grupare dupii mai multe criterii ~i in activitatea de numarat etc.).

0

0

Refezitor la documentele de evidentii a activitii.tii educatoarelor/profesorilor pentru lnviitiimant prescolar. In anul ~colar 2019-2020, acestea au libertatea de a opta pentrn:

VARIANTA I

Completarea, in Planificarea ca/endaristica, activita\ilor pe care dore~te sa le desra~oare cu copiii ~i completarea acelora$i activita(i In Condica de activitiifi (una singurii la nivel de unitate), unde se ~i semneazii, pentru fiecare activitate ~i interval orar.

VARIANTA2

Completarea Condicii de prezenfa •i evidenfii a activitii{ii educatoarei (cunoscutii sub denumirea de Caietul educatoarei/Portofoliul educatoarei etc.).

VARIANTA3

Preluarea machetei pentru Condica de eviden(ii a activitii(ii didactice din educa{ia timpurie (modelul recomandat fn Materialul suport pentru explicitarea !fi in{elegerea unor concepte f[i instrumente cu care opereaza curriculumul pentru educa{ie timpurie, transrnis pe e-mail tuturor inspectorilor pentru lnvii(amant pre$CO[ar/educa(ie timpurie $i recomandat pentru postare pe site­uzile ISJ/ISMB) $i utilizarea ei intr-un document pe care educatoarea $i-l poate construi singurii, cu un numiir corespunziitor de pagini pentru saptamani!e din anul $CO Jar respectiv printarea acestuia, asamblarea Jui profesionalii $i avizarea de ciitre director.

Un exemplu de completare a Condicii de eviden\ii a activitii\ii didactice din educa\ia timpurie este dat in Materialul suport pentru explicitarea !fi infelegerea unor concepte !fi instrumente cu care opereazii curriculumul pentru educafie timpurie.

11

I I I I i I I I I f ' i l I

I '

I f

! ' 1 I r ,

I 0; UUL.J o-1-T1--o-,-2o1 s-1e -: 4 2··--- · ·#3-4·5---p-:-01-2-Ta, 4

r-rom;1.n.,,t:1 rrv

u

/") \_;

4. ACTIVITATILE OPTIONALE ~i ACTIVITATILE EXTRACURRICULARE/ EXTRA!;lCOLARE

Activitatea opfionala intra in norma cadrului didactic (eaucatoarea este normatii pe post ~i desfii~oarii o activitate de 5 ore/turii cu copiii) ~i i se acordii o p!ajii orarii de 0-1 activitate/siiptamanii. In acest context, educatoarea poate sii opteze, indiferent de grupa de varstii cu care lucreazii, pentru a derula sau nu un opjional cu copiii grupei.

Activitiitile op\ionale intra ln categoria activitii\ilor de lnvii(are, respectiv a celor pentru dezvoltare personaia §i se includ in programul zilnic al copilului ln gractinitii. Programa unei activita\i optionale poate fl elaboratii de educatoare §i,ln acest caz, va ii avizatiide inspectorul de specialitate sau -poate fl aleasii din o(erta de programe opjionale avizate de MEN sau de !SJ. Activitii\ile op\ionale se desra§oarii ln conformitate cu prevederile legale ln vigoare.

Pentru incurajarea studiului limbilor striiine, ln aceasta perioada de dezvoltare a copilului, educatoarele pot face ape! la abilitiijile dobandite ~i atestate/certificate in perioada formiirii ini(iale/continue ~i pot utiliza metoda CLIL (Content and Language Integrated Leaming) sau curriculumul dezvoltat de o echipii de cadre. dic:lactiGe din Romania pa1iicipante la proiectul Erasrtnis+Bilingual Eaucation: a step ahead (2015).

In baza prevedetilor art.192 ~i 193 (I) din O.M. nr.5079/2016 privind aprobarea Regulamentului-cadl'U de organizare # fzmcfionare a Ullitiifilor de lnviijiimont preuni1,ersitar, cu modificiirile ~i completariie ulterioare, unitiifile de fnviifiimiint, fn confonnitate cu legislafia in vigoare $1 prevederile prezentului Regulament, pot inifia, in parteneriat cu autoritiifile administrafiei publice locale $i cu organiza(iile de piirinfi, in baza hoti'irarii collsiliului de administrafie, activitafi educative, recreative, de limp fiber, pentru consolidarea competenfelor dobiindite sau de accelerare a invi'ifarii. Totodatii, acesta prevede faptul ca parteneriatul cu autoritafile administrafiei publice locale are ca scop derularea unor activitafilpro grame educafionale in vederea atingerii obiectivelor educafionale stabilite de unitatea de invafiimiint.

A~adar, ln contextul ln care spa\iul destinat deruliirii activita(ilor de lnvii\are cu copiii este Jn administrarea autorita(ilor publice locale, acestea pot derula proiecte educa1ionale ln pa1teneriat cu organiza\iile de parin\i, prin care sii sprijine des:fli~urarea activitii\ilor extracurriculare/extra!jcolare.

Activitatile extracurriculare/extra~colare sunt complementai·e educa\iei formale ~i prezintii avantajul ca, uneori, satisfac mai bine interesele particulare ale copiilor/elevilor, desra~ur:l.ndu-se !ntr-un cadru mu!t mai relaxat ~i, !n unele cazuri, ln a!te medii decat eel ~colar.

12

I I

I ! I I I ! !

I f I i f, !

•

u1/1-u1~u19--l"ti:42 __ .,#340 p.0131014

,- I l)-ll~,,;c:_·-;-;-;::--V------t~..J

•

Aceste activitati contribuie Ia lmbogatirea bagajului de cuno§tin\e al copiilor/elevilor, la dezvoltarea priceperilor §i deprinderilor acestora, a unor triisiituri de vointii §i de caracter, Ia stimularea lnclina\iilor §i aptitudinilor individuale, venind In completarea §i ameliorarea achizi\iilor realizate In cadrul activita(ilor din clasa.

in acest context, valorificarea poten(ialului informativ-formativ al acestora este esen(iala, atilt din punctul de vedere al dezvoltiirii copilului, cat §i din punctul de ve_dere_aU:ie1woltaFii-sistemuluhle------­

_____ __,'nvatiimant-Jn-arrsamblu.

0

()

Activita\ile realizate m afara programului de studiu §i/sau In afara institutiei de lnva!iimant pot oferi un ajutor lnsemnat in formarea copiilor/elevilor sub urmatoarele aspecte:

./ lndrumarea §i dezvoltarea intereselor §i 1nclina\iilor copiilor/elevilor, a aptitudinilor §i talentelor individuale In diferite dolTlenii ale §tiin\ei, culturii, artei, tehnicii, sportului;

v' imbogii\irea orizontului de cul tura genera!a §i antreprenorialli; v' atragerea §i stimularea copiilor/elevilor In activita\i sociale, cu caracter educativ; v' aprofundarea reprezentarilor §i no\iunilor morale, elaborarea unei conduite morale,

dezvoltarea trasaturilor de caracter; ./ completarea ~i dezvoltarea, cu precadere, a acejor aspecte ale educatiei, pe care

activitatea din clasa nu le poate consolida suficient.

In catego~i~ a-ctivita\il~r - extracurriculare/extra§colare putem lista: excursiile/vizitele Ia diferite obiective culturale, activita\i educative §i creative In cadrul unor cercuri tematice pentru copii sau 1n cadrul unor organiza\ii de copii §i tineret, taberele §Coiare, vizionarea unor spectacole §i expozitii, manifestarile cultural-artistice §i sportive, precum ~i

proiectele/programele educationale cu activitati de lecturii eyi/sau de lnvii!are a unei limbi moderne, activitiiti practice/artistice creative, activitati de educatierutierii, de educa\ie ecologicii, de educa\ie pentru siinatate; educa(ie teligiciasa; educa(ie financiarii, educa(ie pentru valori, privind drepturile copiJului, activita(i sportive ~i de mi~care etc.

Proiectele §i programele educationale (locale,jude!ene, nalionale, intemationa!e), la care a aderat unitatea de lnva\amiini sau cadrul didactic, contin seturi de ac\iuni planificate pe o durata determinata de timp, care sa conducii la formarea unor competen(e.

Activita(ile extracurriculare/extra~colare se planificii §i se desra§oara lunar sau, fn cazul proiectelor educationale, in funqie de calendarul proiectului (siiptamanal, bilunar, trimestrial etc.), cu participarea piirin\ilor ~i/sau a partenerilor educaponali din comunitate.

Intrucat activita\ile extracurriculare/extra§colare, ca ~i activitii\ile curriculare, derulate Jn mod sistematic Ia clasa, trebuie realizate intr-o secventa Iogica, pentru a forma competen\ele prestabilite, planificarea acestora va tine cont de corelarea cu celelate activita\i desfli§urate cu copiii §i de evitarea supralnciirciirii.

13

I I

I I I I I

i [

I I

I ~

., ________ 1 o-:-u-uL:J------ ---------

0111012019 18:43

... ---------#346 P.014/014

----··-----rrom:vut::l ll""V

•

n

III. Temele recomandate pentru pentru activitlitile metodice

Temele abordate 1n anii anteriori pentru activitii(ile metodice vor rlimane in atentia cadreJor didactice ~i in aces! an ~colar ~i vor constitui puncte de discutie ~i de reflectie in cadrul activita(ilor metodice siiptlimanale sau 1n cadrul cercurilor pedagogice, !n func\ie de nevoile identificate Ja nivelul fiecarui judet ~i. respectiv, al fiecarei unitati de_1ny-8j:amant.--latii-cat~~a-----­

________ -dintr-e-a<;es!e-ter~n~e~: --

0

0

> > >

> > > > > > >

> > >

Educafia outdoor- istoric ,/'i forme de manifestare; Visible learning- pa,/'i spre o invii{are autenticii; Educafia incluzivii - de la cunoQ./'terea conceptului ./'i a principiilor de bazii panii la Fmpiirtii~·irea bunelorpractici Educafia pentru schimbare ei valenfele ei in societatea cunoaelerii,­Dezvoltarea socio-emo{ionalii a copiilor pre,<colari,-fnviifarea colaborativa,-Metodele interactive de grup; Activitiifile integrate; Metoda proiectelor in fnvii{iimantul preecolar; ]ntegrare_a seryiciilor de educafie ~i fngrijire in unitiifile de eaucafie timpurie antepre~co/arii; Diversitatea culturalii in activita{ile cu pre./'colarii; Contexte .ri instrumente pentru dezvo!tarea g6ndirii laterale la copilul pre./'colar; fnvii/area ca act situat fntre ca'ltig ./'i risipire_.,

Temenoi: >- Educafia timpurie in Romania, factor de facilitare a accesu/ui la educafie pentru tofi

cop iii; >- Unitatea de fnviifamant pentru educa{ie timpurie ~·i rolul ei in construirea comuniti'ifilor

de fnvG.,tare de la nivelul con1unitlifii.

14

1

l I I I i !

!

I I