Tromboza

Tromboza

Termenul de tromboza desemneaza o coagulare locala intr-un vas de sange. Tromboza venoasa profunda se localizeaza la niv memb inf. Este pericoloasa pentru ca se poate desprinde si ajunge in inima dreapta, plaman=> embolie pulmonara.Aceasta se manifesta prin sufocare, dispnee marcata, durere toracica, stare de anxietate, teama de moarte iminenta, soc=>moarte posibila.

Factori etiopatogeni

1. scaderea vitezei de circulatie a sangelui determ trombocitele sa se aglomereze pe peretele vascular.Cauze

imobilizarea la pat

paralizii

imobilizarea in aparate gipsate sau alte aplicatii ortopedice

pozitii antalgice mentinute mult

deshidratare

insuficienta cardiaca

patologia elementelor figurate din sange

insuficienta venoasa cronica

2. leziuni vasculare cauze

traumatisme

degenerative

inflamatorii

3. coagularea crescuta a sangelui cresterea factorilor pro coagulanti, ce se produce in interventii chirurgicale, in traumatisme cu leziuni tisulare mari, in arsuri si datorita unor medicamente.

Factori favorizanti ai trombozei:

vartsa inaintata - mai mult de 60 ani

supraponderalitatea

anticonceptionalele

sarcina si lauzie

fumatul

antecedentele de tromboza sau embolie

septicemie si bolile infectioase grave

Tromboza venoasa profunda se manifesta clinic astfel:

dureri spontane sau la presiune

senzatie de tensiune si greutate in membre

circulatie venoasa subtegumentara vizibila

cianoza a membrului afectat

caldura locala( in general combinata cu flebita)

hipotonie musculara

edeme

dorsiflexia gleznei provoaca durere la niv gambei

Masuri profilactice:

mobilizarea precoce a pacientului: ridicarea in ortostatism de preferat cu ciorapi antivarice

mers in fata patului, in jurul lui activeaza tonusul vascular, intoarcerea venoasa

pozitionarea in pat cea mai acceptata de pacient: decubit dorsal cu memb inf ridicate la aprox 20 de grade( Trendelenburg partial)

neteziri lungi, distal spre proximal, in ritm constant cu presiune

compresia venoasa se poate realiza:

cu ciorapi antivarice

bandaje elastice

mansete cu compresie pneumatica intermitenta gimnastica Burger

!!!!! Sunt absolut contraindicate la tromboze instalate : MOBILIZARI MASAJ

ESCARELE = sunt leziuni localizate ulcerative, la niv pielii si partilor moi subcutanate, aparute in urma compresiunii zonelor de sprijin ale corpului, datorate imobilizari prelungite a pacientului.

Factori determinanti: presiunea exercitata asupra tegumentului ( escarele apar atunci cand presiunea pe capilare devine mai mare decat presiunea intracapilara). Aceasta presiune se exercita la niv zonelor de sprijin ale corpului, acolo unde sunt proeminente osoase astfel incat pielea este strivita intre os si suprafata de sprijin.

forta de frecare frecarea se produce atunci cand doua suprafete care se afla in contact se deplaseaza una fata de cealalta. Se produce atunci cand se foloseste o tehnica de manevrare gresita

forfecarea/fortele de taiere se produce atunci cand actioneaza concomitent forte de frecare cu forte de presiune. De ex atunci cand pacientul asezat pe scaun aluneca. Epiderma se lipeste de scaun, iar tesuturile subtegumentare, mobile, aluneca intre acesta si tesuturile profunde fixate pe os.

Factori de risc:

factori intrinseci

afectiunea care necesita imobilizare prelungita la pat

afectiune care datorita leziunilor nervoase au un program dureros scazut

varsta

tulburari circulatorii

persoane care au mai avut diverse accidente, persoanele supraponderale

afectiuni care scad imunitatea

incontinenta urinara/fecala

psihic

factori extrinseci:

igiena corporala exagerata/precara

dieta

umezeala excesiva a pielii

medicamente

lenjerie de pat, imbracaminte neadecvata

tehnici de manevrare gresite

aparate gipsate/dispozitive metalice

factori sociali

Factori de timp: daca trec mai mult de 2 ore dupa instalarea factorului de risc.

Aspecte clinice si stadii evolutive:

1. stadiul superficial apare o zona de eritem care nu dispare la presiune, iar uneori se poate palpa o zona mai dura

2. stadiul profund se caract prin degradarea epidermei care se intinde pana la derm, fara a-l depasi. Aspect de ulceratie superficiala, de julitura sau vezicula

3. este lezat dermul si epidermul in totalitate cuprinde si hipodermul

4. cel mai grav afecteaza si muschii ajungand pana la os cu risc de superinfectie

Localizare: calcaie, glezne, genunchi, creste iliace, apofize spinoase, omoplati, tample, coaste, regiunea occipitala, la niv ischioanelor, regiunea sacrala.

Tratament:

1. Evaluarea starii tegumentului si a factorilor de risc pacientul se dezbraca si se descalta si se indeparteaza eventualele aparate ortopedice

se face apoi o inspectie generala a tegumentului cu accent pe zonele tegumentului de la niv proeminentei osoase

pt pacientul mobilizat la pat: occiput, sacralul, trohanterul, calcai

pt pacientul in asezat: tuberozitatile ischiatice, coccis, sacru, omoplati, palme

aceasta inspectie se face zilnic, dimineata si seara cel mai bine si de fiecare data cand pacientul primeste tratament pt specificul boli de cauza

la examinarea clinica a tegumentului se urmaresc 5 parametrii:

temperatura pielii

coloratia

textura

integritatea tegumentului

starea de umezeala

pielea care nu se coloreaza la presiune inseamna ca e escara de gradul I

la pacientul de culoare, roseata este mai greu de scos in evidenta si atunci se compara zonele de risc cu cele invecinate si se cauta diferente de temperatura sau zonele dureroase

2. Mobilizari, pozitionari, repozitionari

presiunea joaca rolul principal in producerea leziunilor de decubit este esentiala in primul rand decompresionarea regiunilor respective prin mobilizari, pozitionari, repozitionari

se alcatuieste un plan individual pt fiecare pacient in parte

Mobilizari

incepute cat mai curand posibile la indicatiile medicului

mobilizarile se pot integra in masurile de ingrijire curente ale pacientului

Pozitionarile

urmaresc repartizarea corpului pe o suprafata cat mai mare

se selecteaza in fct de pacient si afectiune

pt a diminua riscul de aparitie al escarelor se folosesc diferite suprafete adaptate terapeutic

ideal ar fi si sa se determine zonele de presiune prin aparate speciale de detectare a acelor presiuni

Repozitionarile

trebuie facute la cel mult 2 ore

pt unii poate fi insuficient sau pt altii mai mult decat necesar aceasta ora

frecventa cu care trebuie facute depinde de o serie de factori: de niv de activitate, mobiliatate al pacientului, testarea clinica, de planul terapeutic general, testarea tegumentului, de suprafata de sprijin

nu inseamna trecerea completa dintr-o pozitie in alta

3. Tehnici de manevrare corecta

- ele trebuie sa respecte urmatoarele aspecte: afectiunea de boala a pacientului, gradul de risc al aparititiei leziunilor de decubit, prezenta unei leziuni de decubit daca exista deja una atunci exista stadiul evolutiv si stadiul de vindecare

4. Intretinerea tegumentului

pielea este acoperita in mod natural cu un strat hidrolipidic cu un pH de 5,5 in medie

orice contact cu apa agreseaza sistemul natural al pielii, in consecinta trebuie sa alegem foarte bine cand si cat de des spalam pacientul

baia se face atunci cand e nevoie. Apa calda dauneaza mai mult decat cea rece. Se prefera spalatul numai cu apa. Daca pacientul este foarte murdar se folosesc produse hidrosolubile cu un pH adaptat dupa care pielea este foarte bine clatita.5. Alimentatia

multe fructe si legume

la varstnici se recomanda aportul proteic

Sindrom de imobilizare modificari asupra ap digestiv

Sindromul de imobilizare influenteaza apetitul si tranzitul intestinal

Cauze:

reducerea succesului energetic datorita imobilizarii

dificulatatea hranirii din pozitii de decubit dorsal

durerea

ingestia de medicamente

tulburari de masticatie

scaderea senzatiei gustative cu varsta

factori psihosociali

afectiuni digestive cronice

Factori favorizanti: lipsa de miscare

alimentatia necorespunzatoare

aport insuficient de lichide sau pierderi mari

dezechilibre electrolitice

psihici: disconfortul si reticenta la eliminarea scaunului de fetis cu alte persoane in salon

interventii chirurgicale abdominale clasice

anumite medicamente

Profilaxie:

alimentatie echilibrata

aprecierea posibilitatilor de autoservire si asigurarea unor ustensile adaptate la nevoile pacientului

pozitionarea corecta a pacientului in timpil alimentatiei astfel incat acestea sa fie confortabile si sa evite aspiratie

aport de lichide

mobilizare precoce

alimentatie bogata in fibre alimentare

evitarea alimentatiei care constipa

respectarea unui program zilnic astfel incat defectia sa se produca aprox la aceeasi ora

masajul abdomenului in sensul cadrului colic

respectarea intimitatii pacientului

administrarea de laxative nu se justifica daca nu se inlatura cauza

daca nu se obtin rezultate cu masurile de mai sus clinic

profilaxia se considera eficace daca pacientul elimina un scaun la cel mult 2 zile.

PNEUMONIA DE DECUBIT pneumonie care se dezv in special la niv pulmonar bazal favorizata de decubit prelungit. Este o complicatie infectioasa de temut cu potential de risc vital crescut.

Factori de risc:

pacienti ventilati artificial

trahostonie

respiratie antalgica

afectiuni cardiace

afectiuni ale cailor respiratorii

fumatul

obezitatea

imobilizari la pat

boli neurologice: hemiplegie, tulburari de deglutitie

antecedente de boala pulmonara cronica

Profilaxie:

1. examinarea clinica periodica ( la 8 ore)

- inspectia si palparea- modificari ale frecventei ritmului si amplitudinii respiratorii

- acultarea valuri crepitante care se aud in inspir

2. evaluarea factorilor de risc: scale de evaluare

3. permeabilitatea cailor respiratorii superioare, Nebulizator pt umedificarea cailor respiratorii

4. igiena

- personala: nu se permit bijuterii, ceas sau unghii lungi

- mainile se spala si se dezinfecteaza conform standardelor

- materialele si instrumentele utilizate se dezinfecteaza

- datorita contactului cu mucoasele se poarta manusi sterile

- asepsie

- igiena pacientului, in special a cavitatii bucale

5. asigurarea microclimatului corespunzator

- camera se aeriseste regulat, fara a expune pacientul la curenti de aer si hipotermie

- umidificator de aer

6. pozitionarea si repozitionarea periodica a pacientului pt a facilita aerarea tuturor segmentelor pulmonare

- in decubit dorsal: pozitii in A, V, T, I

- au scopul de a expansiona anumite segmente ale toracelui si ale plamanului, pt o mai buna ventilatie si oxigenare

- se mentin 15-30 min

- se respecta masurile antiescare

- se respecta dorintele pacientului deoarece anumite pozitii nu sunt agreate de acesta

7. frictiuni stimulatoare ale respiratiei

- induc o respiratie mai profunda

- pozitia pacientului: decubit lateral la 135 grade, asezat- se executa frictiuni circulare cu solutie hidrosolubila incepand de la ceafa spre regiunea sacrata

- ritmul frictiunilor se adapteaza frecventei respiratorii a pacientului

- durata aprox 5 min, se poate repeta de mai multe ori pe zi

- alte indicatii: dureri, depresii, anxietate, tulburari de perceptie, tulburari de somn

- contraindicatii: fractura de coloana, coaste, zone iradiate, afectiuni dermatologice

8. reeducarea respiratiei

- respiratie de contact (dirijarea manuala) stimularea respiratiei in reg costala: se aplica mainile in reg costala si solicitatm pacientului sa respire contra presiunii exercitate de mainile Kt; stimularea respiratiei diafragmatice: se realizeaza la fel numai ca mainile se aplica la niv abdomanului- exercitii de respiratie propriu-zisa inspir pe nas si expir pe gura; buzele in timpul expirului vor exercita rezistenta prin apropierea lor; umflarea unui balon, cantatul unei melodii, fluierat- educarea tusei se se inlocuiasca o tuse frecventa ineficienta cu un efort unic, persistent.Important este sa se inspire pe nas, ca apoi sa se tuseasca scurt si cu forta9. vibratii

- faciliteaza desprinderea secretiilor si toaleta bronsica

- vibratiile sun contraindicate la pacientii care au in antecedente: infarct miocardic, embolie pulmonara, leziuni cerebrale

10. posturi de drenaj bronsic( drenaj postural)

- consta in pozitionarea plamanilor mai sus fata de caile respiratorii pt a facilita eliminarea secretiilor datorita fortei gravitationale

- se executa de mai multe ori pe zi si se mentin 15-20min

11. hidratarea corecta daca nu exista contraindicatii medicale

12. mobilizarea precoce la indicatia medicului.

Sindromul de imobilizare asupra ap locomotorI. La nivel muscular

Scaderea fortei musculare

sunt afectati in special muschii antigravitationali, mai evident la nivelul muschilor memb inf

recuperarea fortei musculare se face mult mai greu fata de pierderea ei, in 4 sapt se recupereaza forta musculara pierduta intr-o sapt

scaderea fortei musculare+ deconditionarea cardiovasculara=> scaderea rezistentei la efort

Contractura musculara

daca un muschi este mentinut intr-o pozitie scurtata, fibrele musculare si tesutul conjunctiv se adapteaza la aceasta pozitie ducand la contractura

orice contractie musculara duce instant la alungirea antagonistului. In lipsa miscarii acesti muschi nu mai sunt alungiti se scurteaza

determ o limitare a mobilitatii articulare cu scurtarea muschilor, tendoanelor, ligamentelor si retractiei capsulara

contracturile se instaleaza mai lent fata de escare: dupa aprox 3 sapt apar modificari musculare si articulare

manifestari clinice:

mentinerea unei pozitii fortate intr-o articulatie care nu poate fi corectata nici activ si nici pasiv decat intr-o mica masura dureri

miscari dizarmonice

miscari intr-un singur plan

hipotrofie musculara

fixarea articulatiri in flexie, extensie, abd/add etiologia contracturilor

imobilizare, repaus la pat

imobilizarea terapeutica: gips extensii ortopedice

neurogena: paralizii din leziunile SNC si periferic

dureroasa: pozitii antaligice in dureri cronice

dermatologice: cicatrici intinse

psihogena: declansate de traume psihice, constient sau inconstient

artrogene: posttraumatica, inflamatorie, degenerativa

greseli de ingrijire a bolnavului: in special pacientii inconstienti, paralizati

cea mai frecventa contractura la pacienti imobilizati la pat: piciorul ecvin. Se produce din 2 cauze: presiunea pe care o exercita plapuma pe fata dorsala a piciorului si greutatea propie a piciorului

Atrofia musculara

apare in urma afectarii inervatiei muschiului

fibrele musculare se reduc ca dimensiuni, dar elementele contractiiloe raman neschimbate

din acest motiv, mobilizarile trebuie sa inceapa imediat, deoarece si elementele contractiilor sufera in timp unele modificari sau incep sa dispara fiind inlocuite de tesut fibros

in sindromul de neuron motor central apare o paralizie spastica care determ o scadere a volumului muschiului cu 30-35% protejand totusi fata d atrofie completa

in sindromul de neuron motor periferic apare o paralizie flasca ireversibila, volumul muschiului reducandu-se cu 90-95%. Fara recuperarea imediata, muschiul va fi inlocuit de tesut conjunctiv

II. La nivel osteo-articular Osteoporoza este o osteoporoza secundara

in conditii normale incarcarea membrelor gravitatia si activitatea musculara au o actiune continua asupra omului mentinand balanta intre formarea si resortia osoasa

repausul prelungit afecteaza componenta si pe cea minerala a osului

la aceasta se adauga prezenta si scaderea calciului din depoziti -> scaderea masei osoase totale

dupa 12 sapt de repaus la pat, densitatea osoasascade cu 10% ca in sapt 30 sa ajunga pana la 50% localizarea osteoporozei:

subperiostal: spre deosebire de ostoporoza senila care se dezvolta dinspre maduva spre exterior

apare mai intai la nivel metafizar si epifizar apoi cuprinde si diafiza

manifestari clinice:

la inceput asimptomatic

dureri difuze

fracturi ale oaselor memb inf la cel mai mic traumatism

Redoarea articulara

apare in mom in care cartilajul articular este resorbit fiind inlocuit de tesut fibros care se intinde pana la niv osului

apare dupa 12-18 luni de imobilizare si este favorizat de atrofia sinoviala care genereaza tulburari nutritionale Anchiloza articulara

este forma extrema a redorii: extremitatile osoase sunt unite prin punti fibroase

fortarea articulatiei ar determina smulgeri ale unor fragmente cartilaginoase si osoase

programul recuperator trebuie inceput inainte ca aceste modificari sa fie instalate

Masuri profilactice:

estimarea riscului de aparitie, modificarilor ap locomotor

evaluarea restartului motor functional aprecierea tolerantei la mobilizare, a coordonarii, a fortei musculare

planificarea si selectarea mijloacelor folosite

evaluarea rezultatelor

Masuri generale:

medicatie antalgica corespunzatoare ( prescrisa de medic)

renuntarea la saltele f moi fiindca ele ingradesc miscarea activa

motivarea pacientului

alimentatie echilibrata: diete bogate in calciu nu previn osteoporoza si excesul de calciu duce la aparitia hipercalcemiei cu calciurie si rsic de formare a calculilor renali

alegerea judicioasa a mijloacelor ajutatoare: orteze, suport pt picioare, mingi de cauciuc, scara de sfoara pt mobilizarea art memb supMijloace folosite: pozitionarea alternativa in pozitii functionale ale membrelor

mobilizarea tuturor articulatiilor

mobilizarea articulatiilor se poate face f bn cu ocazia ingrijirilor curente

profilaxia piciorului ecvin

se contraindica purtarea de pantofi sau incaltaminte sport in patPrincipii de baza in manevrarea bolnavului

in situatii dificile, se solicita ajutorul altei persoane la pacienti imobilizati minim 2 persoane

Kt se pozitioneaza cat mai aproape de pacient (eventual ingenuncheaza pe pat) evita flexia si rotatia trunchiului

se explica pacientului manevra care urmeaza si se incurajeaza cooperarea acestuia

se adopta o pozitie corecta in timpul manevrarii:

fandare marirea bazei de sustinere care corespunde unui cerc imaginar cu diametrul de 40cm spatiul sigur de lucru in care Kt poate lucra menajandu-si coloana

la ridicarea pacientului va intra in aciune musculatura memb inf si centurii pelviene si nu musculatura sup a trunchiului

genunchii se flecteaza ca apoi la ridicare sa se extinda

coloana se mentine in rectitudine( respectand curburile fiziologice) pt a o menaja

se deplaseaza centrul de greutate in directia miscarii actiunea de manevrare incepe cu un inspir profund urmeaza blocarea respiratiei pt a contracta musculatura spatelui si pe cea abdominala

priza trebuie sa fie:

ferma sigura

la niv centurilor taliei

niciodata: maini picioare

sa nu fie dureroasa pt pacient

centura e mai sigura decat prinderea pacientului de haine

echipamentul corecpunzator

incaltaminte antiderapanta fara tocuri

haine care sa nu jeneze miscarile fara nasturi bujiuterii obiecte in buzunare

se poate purta o centura lombara pt protejarea spatelui

profilaxia infectiilor

spalarea pe maini inainte si dupa manevrare

masca

manusi de unica folosinta