1) Titu Maiorescu este fiul unui profesor ardelean stabilit la Craiova,apoi la Brasov.Face studii stralucite,mai intai Colegiul la Viena(Institutul « Theresianum »-il termina ca sef de promotie in 1858),apoi urmeaza stiintele juridice si filosofia in Germania si isi da doctoratul la Paris.Dupa aceea,Maiorescu se stabileste in orasul Iasi.Se remarca repede prin talentul pedagogic si prin cultura si face cariera universitara ca profesor de filosofie.In paralel practica avocatura,iar apoi intra in politica(la conservatori) fiind in mai multe randuri ministru ori senator.Totodata ,Maiorescu initiaza societatea literara Junimea,unde se aduna elota culturii romanesti.Prin scrierile sale si prin revista “Convorbiri literare” creeaza un spirit critic si traseaza principalele directii in dezvoltarea literaturii din a doua jum a sec al 19-lea.

2)Studii despre cultura : In contra directiei de astazi in cultura romana,1868Problematica(universul) : teoria « formelor fara fond : ca principiu de critica a procesului de modernizareTrasaturi artistice : causticitate ;stil oratoric

3)Titu Maiorescu : Intemeietor al ‘Junimii ’ si al « Convorbirilor Literare »-publicist temut

4)Activitatea criticului poate fi impartita in 2 perioade ,avand caracteristici oarecum deosebite.Prima perioada,dintre 1867 si 1873 cuprinde sutiile care formuleaza principiile teoretice si decanseaza campaniile polemice : despre scrierea limbei romane(1866) ;o cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867 ;asupra poeziei populare(1867),in contra directiei de astazi(1868),directia noua(1872) si betia de cuvinte(1973).A doua perioada dintre 1882 si 1907,ciprinde mai ales,cele 3 studii fundamentale despre eminescu(eminescu si poeziile lui),caragiale(comediile d-lui caragiale) alecsandri(poeti si critici) si multe alte articole polemice,recenzii sau rapoarte academice.

Studiile primei perioade ilustreaza un tip de critica generala,care nu analizeaza personalitati sau opere,cu priveste fenomenul literar si cultural in ansamblul lui.Aceste studii au,datorita scopului lor,un pronuntat caracter polemic.Ele sunt,in sfarsit preponderent teoretice si mai putin atrase de aplicarea practica a criticii.Caracterul general,polemic si teorectic al acestor dintai studii este o strategie a criticlui in vederea unui scop precis : descurajarea literaturii mediocre,impregnata de un spirit artistic invechit,si promovarea unei literaturi valoroase si moderne.Pt a atinge acest scop,Maiorescu trebuia sa puna problemele in general si sa atace frontal cauzele care impiedicau afirmarea noului spirit.

5)Trasaturi junimism : inclinatia spre filosofie,spiritul oratoric,clasicismul,ironia,spiritul critic.

Spiritul critic:Ironia a stat la baza acelei atitudini generale a Junimii in problemele culturii,care

este cunoscuta sub numele de spirit critic.Uneori acest spirit critic a fost considerat ca un criticism.Criticism inseamna critica exagerata.Spiritul junimist a fost legat adesea in trecut de exagerarea criticii si membrii societatii,acuzati ca nu iubesc nimic,stramband

din nas la tot,ca sunt snobi,etc.Este,desigur,o eroare.Ei au fost partizanii spiritului critic in cultura,adica ai acelei atitudini care priveste totul in fata,lucid,care nu se imbata cu apa rece,cum spune proverbul,si nu admite nimic decat sub rezerva discutiei si argumentatiei temeinice.Aceasta pozitie le-a fost inspirata junimistilor de o anumita evolutie a societatii,a gandirii romanesti in epocile precedente.Titu Maiorescu,intr-un studiu foarrte important din 1868,intitulat … ,a facut observatia ca,in epoca moderna,a istoriei noastre(de la 1821 incoace) dezvoltarea tarii s-a realizat prin imprumuturile de la alte civilizatii europene a unor “forme”(institutii sociale sau culturale,manifestari politice,etc) ce nu ar corespunde “fondului”,adica spiritului profund,traditiilor,felului de viata de la noi.Formula maioresciana a devenit celebra sub numele de :forme fara fond”.Maiorescu voia sa spuna ca reformele economice,sociale,politice,culturale nu s-au bazat pe o studiere atenta a lucrurilor din tara,ci au fost rezultatul dorintei claselor suprapuse de la noi de a fi cu orice pret in pas cu Apusul.Stim ca o parte din cei care au infaptuit Revolutia de la 1848 si apoi Unirea din 1859 au fost oameni puternic influentati de revolutiile si reformele burgheze din Europa secolului lor.Dar,oare,erau ei atat de necunoscatori ai situatiei din tara lor ?Maiorescu se referea mai ales la unele exagerari,in limbajul politic al postpasoptistilor,la superficialitatea unor schimbari etc.Teoria maioresciana se baza pe o conceptie sociala si filozofica a timpului cunoscuta sub numele de evolutionism si care pretindea ca orice dezvoltare sociala trebuie sa fie lenta,metodica,incepand cu fondul si imprumutul doar acelor forme care corespund necesitatilor adevarate.Dar studiul istoriei arata ca uneori evolutia nu e organica si ca imprumutarea unei forme poate juca,la randul ei,un rol destul de mare in schimbarea fondului.Uneori simpla moda influenteaza comportarea profunda a oamenilor.Asa cum Unirea Principatelor a fost anticipata de uniunea vamala,de constitutia numita Regulamentul organic,care era valabila si pt Moldova si pt Muntenia,adica de forme partiale de unificare a institutiilor,orice schimbare de fond poate fi anticipata si influentata de schimbari de forma.Maiorescu gresea mai ales cerind ca formele noi si necorespunzatoare sa fie distruse.N-avem inca muzica nationala(fondul),la ce ne trebuie scoala de muzica,conservatorul(forma)-se intreaba el si cerea desfiintarea acesteia din urma.Dar s-a dovedit ca scoala a jucat un rol important.Din spiritul critic junimist a rezultat insa si o consecinta absolut remarcabila : introducerea in mentalitatea publica a cultului pt adevar.Insanatosirea vietii publice,a limbajului parlamentar9dar si literar),combaterea exceselor de tot felul au facut posibile conditiile pt aparitia marii literaturi si culturi clasice,a acelor opere de valoare,datorate lui Eminescu,Caragiale,CreangamSlavici etc care reprezinta un stadiu nou,evoluat,al culturii nationale.

6)Junimea a aspirat spre o cuprindere ,totala a problemelor de cultura,adoptand o pozitie critcica severa fata d eorice tendinta,idee sau fapta care putea compromite procesul de realizare a civilizatiei romane moderne.Temeliile acestei civilizatii fusesera puse prin actiunea generatiei de la 1848.Dar junimistii considera ca burghezia romana « s-a grabit » sa intemeieze institutii politice si culturale fara sa fi existat conditii pe masura.Tarile romane, din motive istorice cunoscute, au fost tinute cateva secole inafara ciclului de civilizatie europeana.In consecinta,tot ce s-a creat prin imitatie, prin imprumut, nu are un fond autohton,nu e cerut de dezvoltarea gradata , organica. In situatia concreta a

secolului trecut s-a produs o adevarata ruptura ,intre « forma » si « fond »,astfel incat formele au devenit realitati prost intocmite lipsite de adevar, periculoase – prin mediocritatea si superficialitatea lor – pentru viitorul civilizatiei si culturii romane.

Afirmand ca o « forma fara fond » este stricatoare intrucat nimiceste un mijloc puternic de cultura,Maiorescu va critica deci superficialitatea si netemeinicia unora dintre aceste forme.

Teoria « formelor fara fond » poate fi considerata valabila in conjunctura epocii, in masura in care a fost folosita ca principiu de critica impotriva mediocritatii si imposturii.In judecata procesului revolutionar care a determinat ivirea Romaniei moderne,junimistii nu au adoptat totusi o pozitie de respingere absouta.Maiorescu, in special, dorea o dezvoltare in sens modern, european( sa fim nationali cu fata inspre universialitate), o ridicare a fondului autohton la inaltimea formelor imprumutate, pentru ca «  a da inapoi este cu neputinta ».