Titlul prezentului act normativ -a Motivul emiterii actului normativ€¦ · 2 arterele rutiere...
Transcript of Titlul prezentului act normativ -a Motivul emiterii actului normativ€¦ · 2 arterele rutiere...
1
NOTĂ DE FUNDAMENTARE
Secțiunea 1
Titlul prezentului act normativ
Hotărâre a Guvernului
pentru aprobarea atestării unor localități ca stațiuni turistice de interes local și pentru
modificarea anexei nr.5 la Hotărârea Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi
criteriilor de atestare a staţiunilor turistice
Secțiunea a 2-a
Motivul emiterii actului normativ
1. Descrierea
situaţiei actuale
Ȋn conformitate cu prevederile Hotărȃrii Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea
normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, localităţile sau părţile din
localităţi care dispun de resurse naturale şi antropice şi care îndeplinesc criteriile
legale de atestare pot fi atestate ca staţiuni turistice de interes naţional şi local.
Potrivit prevederilor art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998 privind
organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România atestarea staţiunilor
turistice se realizează de către Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de
Afaceri, ca urmare a demersurilor autorităţilor administraţiei publice locale iar
aprobarea atestării se face de către Guvern prin hotărȃre.
Avȃnd ȋn vedere solicitările şi documentaţiile depuse de autorităţile administraţiei
publice locale, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri a procedat la
verificarea ȋndeplinirii criteriilor legale, efectuȃnd inclusiv vizite la faţa locului şi a
constatat următoarele:
1. Comuna Bala, județul Mehedinți
Comuna Bala este situată într-un cadru depresionar, în județul Mehedinți, Oltenia
și este formată din satele Bala (reședința), Bala de Sus, Brateșul, Brativoești,
Câmpu Mare, Cârșu, Comănești, Crainici, Dâlma, Iupca, Molani, Rudina,
Runcușoru, Sărdănești și Vidimirești. Bala reprezintă, alături de Ponoarele, una
dintre cele mai răspândite comune ale județului Mehedinți, cu cel mai mare număr
de sate, aflate la distanțe de până la 20 km de centrul comunei. Ea se învecinează
cu comunele Isverna, Ponoarele, Glogova, Cătunele (aparținând județului Gorj),
Balta și Ilovăț și orașul Baia de Aramă (satele Pistrița și Negoești). Este situată la
marginea estică a podișului Mehedinți până la limita cu depresiunea formată de
pârâul numit Râieni, între Cuca Berești (sud-vest), Culmea Belii (est) și Gevrinu
(Culmea Mormodolului - la nord). Localitatea este mărginită de dealuri împădurite
la limita de sus: Dealul Bârlanului, Coasta Babii brăzdate de văi (care coboară
până la apa Râienilor): Valea lui Dancu, Valea Alunului, Valea Stancului, Valea
lui Ban, Valea Mierlii.
Cele mai apropiate orașe sunt Motru și Baia de Aramă, aflate la distanța de
aproximativ 25 km. Căile de acces către această localitate sunt reprezentate de
2
arterele rutiere care străbat județul Mehedinți:
drumul județean DJ 670: Florești - Câmpu Mare - Crainici, care asigură
legătura cu orașul Baia de Aramă;
drumul județean DJ 671 A, care se ramifică în localitatea Câmpu-Mare și
străbate satele Iupca, Bala, Bala de sus, Rudina;
drumul comunal DC 44, care face legătura cu DJ 671 A
drumul comunal DC 42, care se intersectează cu DJ 670 lângă localitatea
Comănești;
drumul comunal DC 43, care leagă localitatea Bala de Sus cu DJ 671 A;
drumul comunal DC 54, care face legătura rutieră între DJ 671 A și localitățile
Runcșoru și Dâlma;
drumul comunal DC 45 A, care face legătura cu satul Vidimirești.
Localitatea este conectată cu principalele orașe din zonă (Drobeta Turnu Severin,
Motru și Târgu Jiu) prin curse zilnice, regulate, de autocare și microbuze.
Comuna Bala este o așezare veche, care este atestată documentar încă din vremea
lui Mircea cel Bătrân. În tradiția locală există unele legende legate de acest
domnitor despre care se spune că ar fi avut aici grajdurile pentru caii folosiți în
războaie. Primul document de atestare a localității datează din 10 iunie 1415. În
localitatea Bala au fost descoperite câteva urme romane, fapt care arată că aici a
existat o populație băștinașă pe care romanii au cucerit-o. Ruine romane s-au găsit
în satul Cârșu, iar monedele romane și resturile unor albii din lemn de stejar au fost
descoperite în zona băilor, semn că acestea erau cunoscute încă de pe timpul
romanilor. În satul Dâlma, care aparține comunei, în locul numit Dealul
Vâlculeștilor, a fost localizat un cimitir roman.
Sub aspect turistic, prin valorificarea izvoarelor mezotermale slab sulfuroase
oligometalice şi a nămolului sapropelic, comuna Bala se bucură de o afluență
turistică impresionanată, fiind cea mai căutată zonă din acest colț de țară, pentru
tratamentul afecțiunilor reumatismale degenerative (spondiloză cervicală şi dorsală,
poliartroză), afecţiunile reumatismale inflamatorii, afecţiunile postraumatice (stări
postentorse, luxaţii, fracturi), afecţiunile neurologice periferice (pareze, sechele
după polineuropatii), afecţiunile ginecologice.
Comuna Bala dispune de rezerve apreciabile de apă minerală şi nămol terapeutic.
Izvoarele minerale se găsesc pe Valea Chiciora, mic afluent al pârâului Râieni.
Conform unui studiu de balneologie realizat în anul 1980 de mai mulţi cercetători
români, aceste rezerve s-au format în urma unui accident tectonic produs în această
zonă, când s-au ivit mai multe izvoare pe ambele maluri ale pârâului Chiciora.
Aceste izvoare au fost captate în mod rudimentar şi folosite încă de pe vremea
romanilor. Studiile arată că apa din Bala este o apă minerală hipo-mezotermală,
oligominerală, sulfuroasă, fără o dominantă chimică, asemănându-se prin
compoziţie cu izvoarele de la Olăneşti şi Călimăneşti. În afara acestor izvoare, aici
există şi o zonă mlăştinoasă acoperită de vegetaţie specifică, cu nămol terapeutic.
Nămolul sapropelic este furnizat prin acţiunea apelor termo-minerale după
modalitatea vulcanilor noroioşi, fiind însoţit adesea şi de emanaţii de gaze. În
marginea bălţilor se găsesc anumite plante cu rădăcinile înfipte în mâl, care
favorizează formarea nămolului. Acizii humici din nămolul de Bala se compară cu
cei din nămolul din Lacul Techirghiol şi cantitatea lor este superioară nămolurilor
din lacurile de la Sovata. Nămolul terapeutic este utilizat în reumatism degenerativ,
reumatism articular, stări alergice după reumatism sau infecţii, afecţiuni
ginecologice, afecţiuni ale sistemului nervos periferic, sechele musculo-articulare
3
după traumatisme.
Printre cele mai importante obiective turistice din comuna Bala menționăm
Biserica din Bala de Jos – așezată la poalele dealului numit Cuca,
înconjurată de cimitir, biserica actuală este o construcție de zid începută în
anul 1884 și terminată în anul 1890. Ea a fost ridicată pe locul unei
construcții mai vechi și a suferit mai multe reparații. Una dintre acestea a
avut loc în anul 1912, prin contribuția epitropului Meilă Geană care era și
primarul satului. Între anii 1977-1980 biserica a fost reparată prin stăruința
părintelui Ion C. Semenescu cu contribuția locuitorilor satului și stăruința
deosebită a lui Mihai Iovescu- Sotea, Constantin Șerban, Ion Nimară.
Biserica de lemn din Comănești – monument istoric (Cod LMI: MH-II-m-
B-10298) a fost ridicată pe locul unui vechi schit, făcut de Milos Iuzbasa.
În Pisanie se consemneaza anul de întemeiere 1879 și anul zugrăvirii 1882,
pictor Simeon Ionescu din Turnu Severin. La proscomidie se vede numele
ieromonahului Elisei și al călugăritei Metodia, înmormântată în cimitirul de
lânga biserică. Un document păstrat de preotul paroh Blaj ilustrează
plecarea parintelui Elisei la Mânastirea Meteora de pe Muntele Athos.
Biserica din Crainici - arhitectura bisericii din Crainici, de un farmec
deosebit, se îmbină armonios cu istoria și decorul splendid oferit de natura
în mijlocul căreia este amplasată, oferind priveliști minunate. Este
construită în anul 1818, poartă Hramul Intrarea în Biserică a Maicii
Domnului și este declarată monument istoric (Cod MH-II-m-B-10306).
Biserica de lemn Sf. Ilie din satul Dâlma care a avut la pristol piatra de
mormânt a ilirului Dasus Capito, proprietar colonizat aici în timpul
stăpânirii romane (sec. II, d. Hr.).
Casa-muzeu Petre Scurtu – Petre Scurtu s-a născut în 1921 şi după
terminarea celor 7 clase merge la armată de unde intră primul la Academia
Militară unde şi rămâne în calitate de lector-profesor. Termină o a doua
facultate şi ajunge în direcţia cadre a Ministerului Apărăii unde îl cunoaşte
pe viitorul preşedinte al României Nicolae Ceuşescu pe care îl roagă să nu
mai trimită în număr aşa de mare românii să facă studiile la Moscova – fapt
care s-a şi întâmplat. Renunţă la o situaţie materială şi la o carieră militară
excepţională pentru a se retarge în codrii de pe Valea Râienilor unde
trăieşte timp de doi ani de zile pe o scândură aşezată direct pe pământ sau
într-o scorbură. Mai apoi câteva decenii rămâne retras într-un conac unde
îşi definitivează teoria ştiinţifică proprie referitoare la originea Universului,
la naşterea Pământului, a Lunii, a curenţilor oceanici sau la istoria locurilor.
A mai scris cărţi de poezii dar a realizat doar cu o bardă în timpul retragerii
sale din lume şi câteva sute de sculpturi în lemn, piatră sau os adăpostite de
casa muzeu.
Castrul roman Carsu - nde s-au descoperit fragmente de ceramica romana si
un sestert din timpul împaratului Traian;
Dealurile „Mormântul Jidovului”
Moara de apă de la Molani
Râpa Dracului
Statiunea Bala Bai
Tunelul Bejna de la Rudina (ruine).
În afara a acestor elemente locale care reprezintă puncte reale de atracție,
menționăm faptul că și vecinătățile acestei localități atrag turiști din toată țara. În
partea de nord-vest, se află comuna Ponoarele cu întregul ei complex hidrocarstic.
Legătura dintre cele două localități se face pe valea Râienilor (Delurenilor) printr-
4
un loc pitoresc numit Cheile Băluței, traseu turistic marcat cu semnul PG (punct
galben). De aici, de la poalele unei stânci denumită Piatra Dajului pe care crește
cel mai frumos liliac din întreaga zonă, se face alimentarea cu apă a complexului
balnear și a localității. Alte frumuseți și atracții naturale deosebite din zonă sunt
masivele muntoase Piatra Cloșanilor și Vârful lui Stan ori pitoreasca Vale a
Cernei, Cheile Țăsnei, Cheile Sohodolului și Peștera Ponoare, Peștera Isverna,
Peștera Bulba și Peștera Cloșani. La 37 de km de comuna Bala se găsește
mănăstirea Tismana, ctitoria călugărului Nicodim și schitul Cioclovina.
În localitatea Bala se pot practica: turismul balnear, turismul cultural-istoric,
turismul de tranzit, turismul sportiv și de agrement.
Baza turistică este asigurată de pensiuni și hoteluri care însumează 239 de locuri
de cazare în unități clasificate de la 1 la 3 stele.
Documentația transmisă de Consiliul Local al comunei Bala este în conformitate
cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor și
criteriilor de atestare a stațiunilor turistice, cu completările și modificările
ulterioare și a fost aprobată prin Hotărârea Consilului Local al comunei Bala nr.6
din 13.11.2020.
Localitatea Bala îndeplinește criteriile minime obligatorii pentru atestarea
stațiunilor turistice de interes local și întrunește un punctaj de 235 puncte la
criteriile suplimentare, față de de minimul de 90 de puncte necesare pentru
atestarea ca stațiune turistică de interes național.
2. Municipiul Beiuș, județul Bihor
Municipiul Beiuş este situat în nord-vestul ţării, regiunea Crişana, sudul judeţului
Bihor, în depresiunea omonimă, înconjurat la sud –vest de Munţii Codru Moma,
est-sud-est de Munţii Bihorului şi nord-est de Munţii Vlădeasa. Situat tangenţial pe
Crişul Negru la sud-est, orașul este străbătut de Valea Nimăieştilor de la nord-est
spre sud-vest, împărţind localitatea în două.
Beiuşul este situat pe DN 76 (culoarul european E79), la 60 de km de reşedinţa de
judeţ, Oradea, şi la 70 de km in linie aeriană spre vest de graniţa cu Ungaria.
Beiuşul, având o suprafaţă totală de 24,66 kmp are un singur sat aparţinător,
Delani, situat la o distanţă de 2 km.
Primele atestări documentare ale ținutului sunt din 1205, respectiv 1270.
Localitatea ca atare apare sub denumirea de Benenus în înscrisurile din anii 1291-
1294. De asemenea oraşul este menţionat de episcopul umanist Andrea Scolari în
anul 1413 ca “civitas nostrae ecclesiae”, precum şi a catedralei catolice cu
hramul Sf. Agatha, înălţată pe dealul oraşului, considerată de el ca a doua catedrală
a episcopiei orădene. La 1441 localitatea este menţionată ca “libera civitas”, iar ca
apoi la 28 octombrie 1451 documentul emis de episcopul Ioan Vitez de Zredna
(episcop al Oradiei între 1445-1465, cancelar al lui Iancu de Hunedoara) , declară
Beiuşul oraş liber civitas - şi târg - oppidium, scoţându-l de sub jurisdicţia
castelanilor de la Finiş. În 1733 se constituie Domeniul episcopal român unit de
Oradea cu sediul şi administraţia în Beiuş, ceea ce va impulsiona în mod deosebit
dezvoltarea oraşului şi ridicarea sa culturală, prin deschiderea unui gimnaziu
5
românesc de către vlădica Samuil Vulcan în 1828.
Nu se poate vorbi despre Beiuş, fără a ţine seama de teritoriul denumit generic
"Ţara Beiuşului", cu străveche rezonanţă istorică,având o atestare documentară de
aproape 750 de ani ("Ţara Beiuşului" /terra belinis este atestată în anul 1308, când
principele bavarez Otto trece prin acest ţinut în fuga lui spre Maramureş, după ce a
scăpat din captivitatea voievodului de Deva), constituind o oază de dezvoltare atât
economică, cât şi socio-culturală la scară multiseculară.
Încă de la mijlocul secolului al XIV-lea în Țara Beiușului se află cea mai mare
parte a Domeniului Beiuș al Episcopiei Romano-catolice de Oradea cu sediul si
administrația în Beius, domeniu care dezvoltă în zonă activități de exploatare si
prelucrare primară a lemnului, activități de exploatare si prelucrare a minereurilor
de fier, cupru si metale prețioase, a marmurei, diverse manufacturi si ateliere
meșteșugărești de fierărie, tăbăcărie, cizmărie, tâmplărie, croitorie, comerț etc.
Ținutul Beiușului a fost marcat de coexistența pașnică și multicultarittaea
locuitorilor de aici. Cu toatea acestea, în timp a devenit unul dintre marile centre
de cultură națională românească ale Transilvaniei și implicit ale României, fiind
cunoscut și pentru evenimentele istorice, semnificative pentru evoluția sa.
Beiuș este numit și orașul geotermal datorită forajului realizat în perioada 1995-
1996 , la o adâncime de 2576 m, care a confirmat existența unui bogat zăcământ
de apă geotermală. Descoperirea în 1995 și punerea în valoare prin proiectul
nerambursabil de 4,3 milioane de euro a resursei de apă geotermașă, a transformat
Beiușul în primul oraș din țară încălzit majoritar cu apă geotermală, constituind o
bază solidă de dezvoltare turistică a întregii zone depresionare a municipiului
Beiuș.
În anul 2009 a fost lansat proiectul „Beiuș - Oraș Geotermal” și platforma de
dezvoltare prin turismul de agrement balnear local. Descoperirea și punerea în
valoare a resursei de apă geotermală prin implementarea proiectului va permite
racordarea majorității gospodăriilor la rețeaua de apă termală și realizarea unui
proiect ambițios de parc acvatermal pe o suprafață de 10 ha, ce va impulsiona
turismul balnear în Beiuș în strânsă coabitare cu turismul montan practicat în
zonele cunoscute ale Țării Beiușului și ale Apusenilor.
Beiușul este principalul punct de plecare dinspre vest pentru zonele turistice ale
Munților Apuseni (Platoul Carstic Padiș, Peștera Urșilor - Chișcău, Stâna de Vale,
Vârtop - Arieșeni).
Totodată în perioada 2014-2016 Primăria Beiuș a inițiat proiectul ˵ Beiuș. Door –
Poarta spre promovarea multiculturalității în Țara Beiușului˶, având ca obiectiv
general dezvoltarea și menținerea patrimonului cultural, a diversității culturale și a
dialogului intercultural din Țara Beiușului.
În orașul Beiuș există și obiective de interes cultural, printre care amintim: Muzeul
Municipal de Istorie si Etnografie, Casa de cultura Ioan Ciordas, Monumentul
martirilor Ioana Ciordas si Nicolae Bolcas (Marea Unire -1918), Bustul lui Avram
Iancu, Monumentul Vanatorilor de Munte, Bustul poetului Gheorghe Pituț, Bustul
poetului Petrofi Sandor, Monumentul detinutilor politici, Biserica din centrul
orasului, Biserica ortodoxa -Cimitirul din Deal, Biserica romano-catolica din
Parcul central, Biserica reformata, Noua biserica Greco-catolica.
Muzeul municipal Beiuș este fără îndoială cel mai important obiectiv turistic al
orașului. Muzeul a fost înființat în anul 1959 în clădirea monument istoric, fosta
6
casă a memorandistului Vasile Ignat și a martirului Dr. Ioan Ciordaș, construită în
stil baroc eclectic la sfârșitul sec. XIX. Acest muzeu este unul dintre muzeele
zonale reprezentative ale circuitului muzeal romanesc, fiind un autentic depozitar
de informatii semnificative despre traditie, istorie și deosebitele frumuseti
turistice. Muzeul este constituit din doua expoziții principale, una de istorie si una
de etnografie, și un spațiu dedicat numeroaselor expoziții temporare de artă, științe
ale naturii, etc. Numărul articolelor expuse este de peste 4000.
Pe raza municipiului Beius se află cinci biserici, din care patru au fost ridicate în a
doua jumătate a sec.XVIII-lea, între anii 1770-1800ꓽ
Biserica din centrul orasului - a fost ridicată între 1786-1790, având
statutul de a doua biserica – catedrală a Episcopiei Greco-Catolice de
Oradea, prin faptul că, în spatele bisericii se află reședința episcopală de
vară și sediul Domeniului Beiuș al Episcopiei. In anul 1948 autoritățile,
prin interzicerea cultului greco-catolic, au trecut-o în uzul cultului ortodox.
Biserica ortodoxa –Cimitirul din Deal - a fost ridicată în anul 1784, pe
locul unei bisericuțe de lemn. Clădirea, încadrată ca și barocă, prin profilul
turnului si alte elemente de arhitectura, este o biserica-sala cu un singur
turn pe axa centrala.
Biserica romano –catolica din Parcul central - cea mai veche biserica
din cele existente, a fost ridicata in 1752
Biserica reformata str.I. Ciordas - ridicata intre anii 1780-1782, in anul
1898 I s-a adaugat porticul, si nava a fost boltita, cu adaugarea de coloane
angajate.
Noua biserica Greco-catolica, Calea Bihorului - ridicata prin stradania
credinciosilor, cu hramul ''Sfinţii Trei Ierarhi: Vasile, Grigorie şi Ioan'' a
fost sfintita in 2003.
Alături de frumusețile antropice, localitatea dispune și de factori naturali de cură
precum apa geotermală și bioclimatul care pot influența în cadrul tratamentelor
balneare în mod pozitiv.
Zona s-a dezvoltat constant în ultimii ani din punct de vedere turistic, în prezent
existând peste 130 de locuri de cazare în unități clasificate de la 1 la 3 stele. De
menționat că în sezonul estival 2019 orașul a atras peste 10000 de vizitatori.
Principalele locații de petrecere a timpului liber și recreere cunoscute în orașul
Beiuș sunt:
zona centrală a orașului Beiuș (spațiu pietonal, de promenadă, locații
pentru alimentație și shopping deopotrivă);
parcurile amenajate din localitate (8);
zona Văii Nimăiești - ambele maluri au fost amenajate ca loc de
promenadă;
agrement: localitatea dispune de un ștrand termal și 2 piscine publice.
Ștrandul termal de la marginea orașului este alimentat din sondă, subsolul acestei
zone fiind bogat în ape geotermale. El oferă un spațiu generos de recreere pe
timpul verii prin bazinul încăpător dar și prin micile bazine amenajate special
pentru copii. Importantele resurse de apă geotermală ale subsolului acestei zone
permit ca într-un viitor apropiat oferta de spații amenajate să atragă aici un mare
7
număr de turiști care trec prin Beiuș în drum spre obiectivele turistice ale
Apusenilor. Ștrandul face corp comun cu un hotel și un restaurant-terasă-bar ceea
ce facilitează prelungirea șederii turiștilor în zonă. Pe Calea Bihorului există două
locații cu piscine publice (Gossip și Unilux), cu toate dotările necesare pentru
recreere (terase, șezlonguri, anexe pentru igiena personală-toalete, dușuri, etc.)
În localitatea Beiuș se pot practica: turismul cultural-istoric, turismul de tranzit,
turismul de agrement, iar accesul în oraș se poate realiza pe cale rutieră, feroviară,
aeriană (aeroportul de la Oradea se află la circa 70 km, iar aeroprtul de la Cluj-
Napoca se află la circa 148 km).
În Beiuș există un public deschis spre actul de cultură și păstrare a tradițiilor, un
exemplu fiind numărul mare de participanți la diversele manifestări cu caracter
permanent dar și cu caracter temporar organizate de Casa de Cultură a orașului.
Dintre proiectele realizate de Casa de Cultură Beiuș se numără schimburile
culturale realizate de Ansamblul ”Mlădițe de Tezaur”, cu ansambluri din Ungaria,
Serbia, Croația, Grecia etc, precum și cu unele ansambluri din țară ( Doina
Bradului - Brad, Ansamblul Casei de Cultură Lipova, Ansamblul Crisia al Fac. De
Muzică Oradea etc.)
Participarea ansamblului la diferite festivaluri naționale și internaționale:
Festivalul dansului balcanic, (Grecia), Festivalul gastronomiei (Ungaria), Balul
mărțișorului (Ungaria), Festivalul internațional de datini și obiceiuri de iarnă
”Colindele neamului” Seleus Serbia, Festivalul Felician Fărcașu, Brad, a fost
posibilă datorită susținerii financiare a Primăriei si Consiliului Local Beiuș.
De asemenea în localitate se organizează evenimente turistice, culturale cu caracter
de repetabilitate pe bază de calendar precum:
Târgul săptămanal de joi, târg de tradiţie seculară a locuitorilor zonei
Beiuşului.Târgul de joi din Beiuș a marcat fundamental evoluția acestei
localități. Țara Beiușului fiind un spațiu relativ închis, majoritatea satelor
din acest areal gravitează în jurul municipiului care se află, practic, în
centrul acestui spațiu. Este motivul pentru care țăranii și meșteșugarii
veneau și mai vin să își vândă produsele în târgul Beiușului: cereale,
legume, fructe și produse meșteșugărești realizate de tăbăcari, fierari,
cojocari, olari, lemnari, cizmari, opincari etc. Timp de sute de ani a fost
unul din cele mai renumite târguri din vestul României.
Ziua Municipiului Beiuş, 19 Aprilie, zi sărbătorită din anul 1995
(aniversarea eliberării oraşului - 19 aprilie 1919). În cadrul evenimentulu se
organizează concerte, prezentare de produse tradiționale, fluxul de turiști
atrași fiind de aproximativ 5000 de persoane.
Târgul Meșterilor Populari – în aprilie – cel mai apropiat weekend de Sf.
Gheorghe (23 aprilie). Târgul constă în prezentarea de tradiții populare,
participarea unor meșteri de costume populare care își prezintă creațiile și
alți meșteșugari din zonă. La acest eveniment anual participă circa 1000 de
turiști.
Festivalul "Cântă, cântă, gură scumpă" – organizat anual în luna
noiembrie, este un festival național cu artiști de muzică populară, care
include și unconcurs de cântec popular. Evenimentul aduce anual peste
1000 de turiști în localitate.
Festivalul Toamnă Beiușană – este un eveniment anual care cuprinde
8
manifestări culturaleꓽ dansuri și prezentări de costume populare, piese de
teatru, concerte de muzică clasică. Evenimentul se organizează în cel de-al
treilea weekend din luna octombrie și atrage peste 1000 de turiști.
Promovarea localității se realizează prin intermediului Centrul Național de
Informare și Promovare Turistică Beiuș, care oferă informații despre resursele
naturale și antropice ale zonei și despre zonele de agrement din împrejurimile
orașului.
Documentația transmisă de Consiliul Local al municipiului Beiuș este în
conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea
normelor și criteriilor de atestare a stațiunilor turistice, cu completările și
modificările ulterioare și a fost aprobată prin Hotărârea Consilului Local al
Municipiului Beiuș, județul Bihor, nr. 111 din 21. 07.2020.
Localitatea Beiuș îndeplinește criteriile minime obligatorii pentru atestarea
stațiunilor turistice de interes local și întrunește un punctaj de 345 de puncte la
criteriile suplimentare, față de de minimul de 90 de puncte necesare pentru
atestarea ca stațiune turistică de interes local.
3. Comuna Mădăraș, județul Bihor
Comuna Mădarăș este situată în sud-vestul județului Bihor, în Câmpia de Vest, la
o altitudine de 110 m. Localitatea Mădarăș, în actuala ei organizare administrativă,
a luat ființă în 1968 fiind formată din satele Mădăraș, ca reședință de comună,
Ianosda, Homorog și Martihaz ca sate aparținătoare. Comuna se află la o distanță
de 37 de km de municipiul Oradea și la 5 km de municipiul Salonta.
Se învecinează în partea de sud cu Comuna Tulca și municipiul Salonta, în partea
de vest cu Ungaria, în nord cu Comuna Cefa și Comuna Gepiu și în est cu Comuna
Tinca și Husasau de Tinca. Toate localitățile aparținătoare acestui teritoriu
administrativ datează documentar din secolul al XIII-lea. Ele sunt printre cele mai
vechi așezări omenești atestate documentar pe teritoriul judetului Bihor. Primele
așezări pomenite de izvoarele medievale sunt satele Homorog și Ianosda, ambele
datând din jurul anilor 1202-1203. Celelalte două sate: Martihaz și Madărăș sunt
atestate documentar din jurul anilor 1291-1294. Existența umană din acestă zonă
este mult mai veche decât datele istorice care au fost semnalate de documentele
medievale.
Teritoriul comunei este străbătut de următoarea reţea de drumuri:
Drumul Naţional DN 79 Oradea-Arad străbate comuna pe o lungime de
aproximativ 7 km;
Drumurile județene DJ797/A și DJ797/B.
Prin comuna Mădăras trece o singură cale ferată, cea dintre Oradea -Timişoara, cu
o singură haltă la Mădăras.
Din punct de vedere geografic teritoriul comunei este prin excelență de câmpie,
străbătut de pârâul Oprei și canalul colector dintre Crișul Repede și Crișul Negru.
Acest șes reprezintă din punct de vedere geologic fundul lacului panonic, umplut la
începutul cuaternarului cu aluviuni diferite. Toate aceste aluviuni au dat naștere la
câmpuri întinse. Câmpurile sunt brăzdate de văi ca „Veljul Mare”, „Veljul
Negreștilor” (Ianoșda), Valea Oprea (Homorog), Valea Corhana (Mădăras).
9
Comuna Mădăraș este cunoscută pentru subsolul bogat în apă geotermală. Un
studiu efectuat recent printr-un program trasfrontalier a confirmat fapul că
localitatea Mădăras dispune de mari resurse de apă geotermală. Cu un conținut
ridicat de minerale precum clorul, nitați, sulfați, bicarbonați, sodiu, potasiu
amoniu, calciu, magneziu, fier, acid melasilicic, acid metabonic, această apă este
minerală, bicarbonată, sodică, hipotonă și hipertemală. Concentrația de minerale a
apei și temperatura acesteia dau efectele binefăcătoare a apei pentru a trata anumite
boli precum: reumatismul cronic degenerativ (artroze ale coloanei vertebrale, șold,
genunchi, mână, picior), reumatism arbarticular (tendinite, tenosinovote, bursite),
afecțiuni post-traumatice ale aparatului locomotor;, afecțiuni neurologice cronice
periferice (leziuni ale nervilor periferici). Cu toate că aceste lucruri se știau încă
din 1980, menționăm faptul că toate aceste date au fost certificate în anul 2014 de
către Institutul Național de Recuperare Medicală Fizică și Balneoclimatologie
București.
Pe teritoriul administrativ al localității se remarcă obiective turistice antropice cu
valori culturale-istorice deosebite care pot constitui puncte de atracție pentru
turiștii care sosesc în comuna Mădăraș:
Monumentul eroilor de la Homorog - la primul şi la al doilea război
mondial, din Homorog au participat câteva sute de soldaţi. Timp de
decenii, oamenii locului au păstrat amintirea celor 42 de feciori şi bărbaţi
care nu s-au mai întors de pe câmpul de luptă, iar preoţii i-au pomenit
neîncetat în biserica satului. În anul 1996 a fost înălţat un măreţ monument
din marmură albă şi neagră, ce reproduce – în viziunea şi concepţia artistică
a sculptorului Cornel Durgheu – imaginea impresionantului monument
înălţat la Cluj-Napoca, închinat Memorandumului românilor din
Transilvania;
Biserica ortodoxă „Nașterea Maicii Domnului” (1836-1837) din
Homorog este considerată, pentru pictura zugravului Ioan Lopoşan, unul
dintre cele mai importante monumente de arhitectură din ţara noastră.
Pictura murală interioară conferă bisericii satului Homorog o importanţă
deosebită, înscriind-o între lăcaşurile de cult de interes patrimonial cultural
naţional din partea vestică a României. Dacă această pictură nu ar exista,
edificiul nu s-ar deosebi prea mult de celelalte biserici construite în prima
jumătate a secolului trecut, în satele şi târgurile Crişanei. Decoraţia
interioară veche se păstrează aproape peste tot, începând din altar până în
spaţiul de acces în turnul înalt, în forma sa originală. Importanţa picturii o
dă prezenţa autorului ei, zugravul bisericii din Homorog fiind unul dintre
cei mai importanţi pictori pe care i-a dat epoca modernă lumii satului
românesc din Crişana.
Biserica din Ianoşda are hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril. A fost
construită între anii 1925 – 1926, în stil baroc cu elemente gotice şi
bizantine. În perioada 1 aprilie – 1 august 1973, biserica a fost pictată în
tehnica frescă de către pictoriţa Videa Virginia;
Biserica din Mărţihaz poartă hramul Adormirea Maicii Domnului şi a fost
edificată între anii 1935-1939 (1934-1937). Este construită în formă de
navă cu turn clopotniţă în stil roman combinat cu stilul brâncovenesc.
Iconostasul este construit din lemn de esenţă tare, având pictate în ulei toate
icoanele canonice, pictor fiind Bogdan Emeric din Oradea. De la fosta
biserică nu s-au mai păstrat decât două icoane, una pictată pe sticlă
10
reprezentând Botezul Domnului, iar cealaltă pe lemn reprezentându-l pe Sf.
Ioan Botezătorul.
Muzeul de icoane din Homorog a luat fiinţă prin grija preotului Nemeş
Gheorghe, care în perioada 1970-1973 a adunat peste 200 de obiecte ca:
icoane pe lemn şi icoane pe sticlă, cărţi vechi, cruci de lemn, pristolnice,
prapori, veşminte, ceramică veche (mai ales farfurii), ştergare, mobilier
sătesc, ceasuri de perete, felurite obiecte de uz casnic. Iniţial aceste obiecte
au fost adăpostite într-una din camerele casei parohiale, iar ulterior, în urma
unor demersuri s-a purces la construirea unui muzeu pe lângă casa
parohială. În vara anului 1973, clădirea compusă din 3 camere şi coridor
deschis (cerdac) a fost finalizată. În prima cameră au fost expuse piese de
interes etnografic, îndeosebi mobilier vechi şi obiecte de uz casnic. În a
doua cameră au fost expuse, pe pereţi, icoane pe sticlă încadrate în ştergare
şi ţesături populare. În mai multe vitrine au fost expuse manuscrise şi cărţi
vechi, pristolnice, monede, cruci de lemn şi metal şi alte obiecte legate de
oficierea serviciului religios. În ultima cameră au fost expuse icoane pe
lemn, uşi împărăteşti şi diaconeşti, veşminte, cădelniţe, alte obiecte vechi.
În această formă, în anul 1973, colecţia muzeală de la Homorog a fost
deschisă spre vizitare, fiind inclusă în rândul locurilor de interes cultural şi
spiritual de pe cuprinsul parohiei Oradea;
Muzeul culturii slovace - cei care vor să descopere o parte din tradiția
slovacă pot vizita UDSCR Mădăraș Bihor,unde este amenajat un mic
”muzeu” cu obiecte și portul popular slovac,felul în care erau amenajate
casele în vremurile de demult, icoane.
Principalele locații de petrecere a timpului liber și recreere cunoscute în comuna
Mădăraș sunt:
Ștrandul Termal Mădăras reprezintă principala atracție turistică a comunei.
Proprietatățile curative ale apelor termale întâlnite în zonă atarg anual
numerosi turisti atât din țară cât și din străinătate. Ștrandul este dotat cu 3
bazine, unul mare unde temperatuta apei ajunge la 32 grade C, unul special
amenajat pentru copii tot cu o temperatură a apei de 32 grade C și unul
unde temperature apei ajunge si până la 38 grade C, folosit de către
persoanele care vor să practice un turism de sănătate, curativ și de relaxare
în același timp;
Pe raza comunei Mădăras există o suprafaţă de aproximativ 150 ha de
heleştee care se folosesc pentru creşterea peştilor, în special a crapului,
precum și pentru practicarea pescuitului sportiv recreativ. În localitatea
Martihaz există o baltă de pescuit sportiv unde se organizează numeroase
concursuri de pescuit. Balta principală are 24 hectare si 27 standuri
amenajate pentru pescuit. Locația dispune de căsuțe cu grup sanitar propriu
pentru cazarea turiștilor sau a concurenților care participă la competițiile
sportive.
Turismul de vânătoare și pescuit sportiv beneficiază în zonă de un număr
important de domenii de vânătoare și locații pentru pescuit ca și bază pe care se pot
construi activități de turism recreativ - special cu respectarea principiilor
dezvoltării durabile.
Pe suprafata administrativ-teritorială a Comunei Mădăraș se află două arii naturale
protejate SIT NATURA 2000: ROSCI0025 - Cefa și ROSPA 0097 Pescăria
11
CEFA- pădurea Radvani, iar la limita nordica a UAT Mădăraș se află aria naturală
protejată - Parcul Natural Cefa.
La granița cu comuna Mădăraș se află colonia de păsări de la Pădurea Radvani
care reprezintă o rezervatie naturală tip zoologic situată în vestul județului Bihor,
pe teritoriul comunei Cefa. Aria protejată este inclusă în Parcul Natural Cefa și se
întinde pe o suprafață de 3 ha. Constituie o zonă umedă cu o mare importanță
avifaunistică prin asigurarea condițiilor de hrană și cuibărit pentru un număr
important de păsări protejate pe plan european, din care fac parte stârcul cenușiu și
egreta albă. Colonia de păsări de la Pădurea Radvani este unul dintre cele mai
importante obiective turistice din Crișana. Aici există un centru de vizitare și
informare și dispune de spații alocate cercetării științifice.
Datorită poziției echidistante față de importante zone turistice din imediata
apropiere a teritoriului administrativ, comuna Mădăraș ar putea fi un important
punct de plecare spre aceste zone precum: Oradea, Băile Felix, Băile 1 Mai,
Defileul Crișului Repede, Lacul de acumulare și Centrala de la Leșu, Stațiunea
Stâna de Vale, Padiș, Cetățile Ponorului, Vârtop, Groapa Ruginoasă, Arieșeni.
Comuna Mădăras are potențial de dezvoltare a turismului balnear si de agrement.
Acest lucru se datorează dezvoltării continue a mediului economic și industrial, a
existenței ștrandului cu apă termală, a celor două lacuri de agrement, a unităților de
cazare și restaurantelor.Astfel zona s-a dezvoltat constant în ultimii ani din punct
de vedere turistic, în prezent existând peste 120 de locuri de cazare în unități
clasificate de la 1 la 3 stele. Privind circulația turistică ștrandul din Mădăraș a fost
vizitat de peste 15000 de turiști, iar localiatea a fost vizitată de circa 18230 în anul
2019.
În localitatea Mădăraș se pot practica mai multe tipuri de turism: turismul cultural-
istoric, turismul de tranzit, turismul de agrement și recreere (colonia de păsări din
Pădurea Rădvani), turismul de vânătoare și pescuit sportiv (balta din localitatea
Martihaz), turismul curativ și de relaxare (ștrandul), turismul rural, agroturismul,
turismul religios, turismul gastronomic (se află într-o faza incipientă de dezvoltare
în comună, cu toate că gastronomia hibridizată de influențele entice ar putea
constitui o sursă de inspirație pentru turiștii), iar accesul în comună se poate
realiza pe cale rutieră, feroviară, aeriană (aeroportul de la Oradea se află la circa 37
km).
De asemenea în localitate se organizează evenimente turistice, culturale cu caracter
anual precum: Festivalul Brutarilor (care promovează pâinea de casă Mădăraș,
inclusiv prin organizarea unor competiții ăntre brutari), Zilele Comunei Mădăraș,
Eveniment pentru omagierea celor care au luptat pentru Patria Mamă și celor ce au
înfăptuit Unirea Cea Mare.
Promovarea localității se realizează prin intermediului Centrului de informare și
marketing turistic Mădăraș Bihor construit în 2015 cu ajutorul fondurilor europene,
care oferă informaţii privind obiectivele şi traseele turistice din comună şi din
vecinătate, hoteluri şi pensiuni, precum şi programul evenimentelor locale şi alte
posibilităţi de agrement. Centrul de informare și marketing turistic Mădăraș a
semnat un acord de parteneriat în domeniul turismului cu Centrul National de
informare și promovare turistică Geoagiu Băi (jud Hunedoara), Centrul Național
de informare și promovare turistică Nehoiu (jud Buzău), Centrul Național de
informare și promovare turistică Babadag în urma căruia au pregătit un proiect prin
care să facă cunoscute toate obiectivele turistice ale fiecărei zone în parte tuturor
turiștilor care vor să viziteze România de la vest la est. Titlul proiectului este
"Comori ale naturii și vestigii", un traseu din Câmpia de Vest până la Delta
12
Dunării. În acest sens s-a tipărit și o hartă în care traseul Mădăraș – Geoagiu -
Nehoi - Babadag este evidentiat în mod special, pe verso având o listă cu atracțiile
turistice din localitățile partenere. Harta este disponibilă în trei limbi: română,
slovacă și engleză.
Principalele trasee pentru a descoperi obiectivele turistice din comuna Mădăraș și
zonele limitrofe:
Circuit turistic- Mădărașul turistic: Centrul de informare Mădăras –
Ștrandul Termal Mădăras – Organizatia locală Mădăras Filiala zonală
Slovacă Bihor (muzeu) – Salonta – Homorog - Biserica Ortodoxă
”Nașterea Maicii Domnului”- Muzeul de icoane - Monumentul Eroilor -
Lacurile de la Cefa și colonia de păsări din Pădurea Rădvani.
Circuit turistic- Bihorul pământ românesc împodobit de cultură și
tradiție slovacă: Centru de informare Mădăras – Oradea – Aleșd – Peștiș -
Huta Sinteu - 95.7 km si durata traseului de o zi cu vizitarea obiectivelor
turistice;
Circuit turistic – Un colț de rai: Centru de informare Mădăras - Oradea-
Aleșd - Vadu Craișului – Șuncuiuș – Bratca – Remeti - Budureasa - este
171 km cu o durată a traseului de două zile cu vizitarea obiectivelor
turistice;
Circuit turistic– Minunățiile naturii: Centru de informare Mădăraș –
Oradea - Baile Felix- Baile 1 mai- Pietroasa – Boga - Padiș - distanta
traseului este de 142.6 km durata două zile cu vizitarea obiectivelor și
atracțiilor din zonă;
Circuit turistic– Mădăras–Arieșeni: Centru de informare Mădăras Bihor
– Oradea - Băile Felix - Băile 1 mai – Sâmbăta – Beius – Stei – Nucet –
Vârtop - Arieșeni - lungimea traseului este de 155 de km si durata acestuia
este de o zi, chiar două cu vizitarea obiectivelor și atracțiilor tristice.
Documentația transmisă de Consiliul Local al comunei Mădăraș este în
conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.852/2008 pentru aprobarea
normelor și criteriilor de atestare a stațiunilor turistice, cu completările și
modificările ulterioare și a fost aprobată prin Hotărârea Consilului Local al
comunei Mădăraș, județul Bihor, nr. 85 din 19.11.2020.
Localitatea Mădăraș îndeplinește criteriile minime obligatorii pentru atestarea
stațiunilor turistice de interes local și întrunește un punctaj de 210 de puncte la
criteriile suplimentare, față de de minimul de 90 de puncte necesare pentru
atestarea ca stațiune turistică de interes local.
2. Schimbări
preconizate
Prin prezentul proiect de act normativ, se propune aprobarea atestării ca stațiuni
turistice de interes local a următoarelor localităţi sau părți din localități:
a) comuna Bala, județul Mehedinți;
b) Municipiul Beiuș, județul Bihor;
13
c) Comuna Mădăraș, județul Bihor;
Pentru asigurarea unei reglementări fluente, clare şi lipsite de echivoc se propune
ȋnlocuirea Anexei nr. 5 "Lista localităţilor atestate ca staţiuni turistice de interes
naţional, respectiv local" din Hotărârea Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea
normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, cu completările ulterioare
cu o nouă anexă cuprinzȃnd lista actualizată a localităţilor atestate ca staţiuni
turistice de interes naţional sau local.
3. Alte informaţii Nu au fost identificate.
Secțiunea a 3-a
Impactul socio-economic al prezentului act normativ
1. Impactul macroeconomic Pe termen mediu şi lung, proiectul de act normativ va crea un
impact pozitiv ȋn sensul că localităţile atestate vor putea fi
promovate ca staţiuni turistice de interes local, după caz, şi vor
avea şanse mai mari ȋn atragerea de finanţări nerambursabile, ȋn
condiţiile ȋn care unele programe de finanţare impun existenţa
atestării ca staţiune turistică. Avȃnd ȋn vedere efectul
multiplicator al turismului ȋn sectoarele economice conexe,
precum transporturile, construcțiile, agricultura, artizanatul și
comerțul cu amănuntul, realizarea unor proiecte de dezvoltare a
turismului ȋn localităţile atestate staţiuni turistice vor genera un
impact benefic pentru dezvoltarea economică şi creşterea
calităţii vieţii pentru rezidenţii acestor zone.
1.1 Impactul asupra mediului
concurenţial şi domeniului
ajutoarelor de stat
Actul normativ nu se referă la acest subiect.
2. Impactul asupra mediului de
afaceri
Impactul pozitiv este determinat de creşterea circulaţiei
turistice şi totodată a cifrei de afaceri a investitorilor din turism.
Investitorii din domeniul turismului pot accesa finanţări
structurale europene pentru construirea de structuri de primire
turistice. Prin realizarea acestor proiecte, localitățile se vor
dezvolta din punct de vedere turistic, ceea ce va determina o
creştere a numărului turiştilor de pe piaţa internă şi externă.
21.Impactul asupra sarcinilor
administrative
Diversificarea ofertei şi creşterea calităţii serviciilor turistice va
crea un impact social pozitiv pentru turişti.
22.Impactul asupra întreprinderilor
mici şi mijlocii
Actul normativ are în vedere protecţia mediului. Proiectele
privind dezvoltarea din punct de vedere turistic a localităților
atestate ca stațiuni turistice de nivel local au în vedere
respectarea prevederilor legale din domeniul protecţiei
mediului.
3. Impactul social Nu au fost identificate.
4. Impactul asupra mediului Pe termen mediu şi lung, proiectul de act normativ va crea un
impact pozitiv ȋn sensul că localităţile atestate vor putea fi
promovate ca staţiuni turistice de interes local, după caz, şi vor
14
avea şanse mai mari ȋn atragerea de finanţări nerambursabile, ȋn
condiţiile ȋn care unele programe de finanţare impun existenţa
atestării ca staţiune turistică. Avȃnd ȋn vedere efectul
multiplicator al turismului ȋn sectoarele economice conexe,
precum transporturile, construcțiile, agricultura, meșteșugurile
și comerțul cu amănuntul, realizarea unor proiecte de
dezvoltare a turismului ȋn localităţile atestate staţiuni turistice
vor genera un impact benefic pentru dezvoltarea economică şi
creşterea calităţii vieţii pentru rezidenţii acestor zone.
5. Alte informaţii Actul normativ nu se referă la acest subiect.
Secțiunea a 4-a
Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul
curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani)
- mii lei -
Indicatori Anul
curent
Următorii
4 ani
Media
pe 5
ani
2 3 4 5 6 7
1. Modificări ale veniturilor bugetare, plus/minus, din care:
a) buget de stat, din acesta:
(i) impozit pe profit
(ii) impozit pe venit
b) bugetele locale:
i) impozit pe profit
c) bugetul asigurărilor sociale de stat:
(i) contribuţii de asigurări
Actul normativ nu se referă la acest
subiect.
2. Modificări ale cheltuielilor bugetare, plus/minus, din care:
a) buget de stat, din acesta:
(i) cheltuieli de personal
(ii) bunuri şi servicii
b) bugete locale:
(i) cheltuieli de personal
(ii) bunuri şi servicii
c) bugetul asigurărilor sociale de stat:
(i) cheltuieli de personal
(ii) bunuri şi servicii
Actul normativ nu se referă la acest
subiect.
3. Impact financiar, plus/minus, din care:
a) buget de stat
b) bugete locale
Actul normativ nu se referă la acest
subiect.
4. Propuneri pentru acoperirea creşterii cheltuielilor
bugetare
Actul normativ nu se referă la acest
subiect.
5. Propuneri pentru a compensa reducerea veniturilor
bugetare
Actul normativ nu se referă la acest
subiect.
6. Calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor
veniturilor şi/sau cheltuielilor bugetare
Actul normativ nu se referă la acest
subiect.
7. Alte informaţii Nu au fost identificate.
15
Secțiunea a 5-a
Efectele prezentului act normativ asupra legislaţiei în vigoare
1. Măsuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor
proiectului de act normativ:
a) acte normative în vigoare ce vor fi modificate sau
abrogate, ca urmare a intrării în vigoare a proiectului de act
normativ;
b) acte normative ce urmează a fi elaborate în vederea
implementării noilor dispoziţii.
Actul normativ nu se referă la acest
subiect.
11. Compatibilitatea proiectului de act normativ cu legislaţia
în domeniul achiziţiilor publice
Actul normativ nu se referă la acest
subiect.
2. Conformitatea proiectului de act normativ cu legislaţia
comunitară în cazul proiectelor ce transpun prevederi
comunitare.
Actul normativ nu se referă la acest
subiect.
3. Măsuri normative necesare aplicării directe a actelor
normative comunitare
Actul normativ nu se referă la acest
subiect.
4. Hotărâri ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene Actul normativ nu se referă la acest
subiect.
5. Alte acte normative şi/sau documente internaţionale din
care decurg angajamente
Actul normativ nu se referă la acest
subiect.
6. Alte informaţii Nu au fost identificate.
Secțiunea a 6-a
Consultările efectuate în vederea elaborării prezentului act normativ
1. Informaţii privind procesul de consultare cu organizaţii
neguvernamentale, institute de cercetare şi alte organisme
implicate
Actul normativ nu se referă la acest
subiect.
2. Fundamentarea alegerii organizaţiilor cu care a avut loc
consultarea, precum şi a modului în care activitatea acestor
organizaţii este legată de obiectul proiectului de act normativ
Actul normativ nu se referă la acest
subiect.
3. Consultările organizate cu autorităţile administraţiei publice
locale, în situaţia în care proiectul de act normativ are ca obiect
activităţi ale acestor autorităţi, în condiţiile Hotărârii
Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de consultare a
structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice
locale la elaborarea proiectelor de acte normative
Au fost consultate structurile
asociative ale autorităților
administrației publice locale
conform Hotărârii Guvernului nr.
521/2005.
4. Consultările desfăşurate în cadrul consiliilor
interministeriale, în conformitate cu prevederile Hotărârii
Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor
interministeriale permanente
Actul normativ nu se referă la acest
subiect.
5. Informaţii privind avizarea de către:
a) Consiliul Legislativ
b) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării
c) Consiliul Economic şi Social
d) Consiliul Concurenţei
e) Curtea de Conturi
Proiectul de act normativ necesită
avizul Consiliului Legislativ
6. Alte informaţii Nu au fost identificate.
16
Secțiunea a 7-a
Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea
prezentului act normativ
1. Informarea societăţii civile cu privire
la necesitatea elaborării proiectului de
act normativ
La elaborarea proiectului de act normativ a fost îndeplinită
procedura transparenței decizionale conform prevederilor
Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în
administraţia publică.
Proiectul de act normativ a fost supus consultării publice,
prin postarea pe site-ul Ministerului Economiei, Energiei
și Mediului de afaceri (www.economie.gov.ro).
____________.
2. Informarea societăţii civile cu privire
la eventualul impact asupra mediului în
urma implementării proiectului de act
normativ, precum şi efectele asupra
sănătăţii şi securităţii cetăţenilor sau
diversităţii biologice
Actul normativ nu se referă la acest subiect.
3. Alte informaţii Nu au fost identificate.
Secțiunea a 8-a
Măsuri de implementare
1. Măsurile de punere în aplicare a
proiectului de act normativ de către
autorităţile administraţiei publice
centrale şi/sau locale - înfiinţarea unor
noi organisme sau extinderea
competenţelor instituţiilor existente.
Consiliile locale ale localităților Bala, Beiuș, Mădăraș,
vor respecta dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 852/2008
pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a
staţiunilor turistice.
2. Alte informaţii Nu au fost identificate
Pentru considerentele de mai sus, am elaborat prezentul proiect de Hotărâre a Guvernului pentru
aprobarea atestării unor localități ca staţiuni turistice de interes local și pentru modificarea anexei nr. 5
la Hotărârea Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor
turistice, pe care dacă sunteţi de acord vă rugăm să-l aprobaţi.
Ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri
VIRGIL – DANIEL POPESCU
Avizăm favorabil:
Ministrul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administraţiei
ION ȘTEFAN
Ministrul Justiţiei
MARIAN CĂTĂLIN PREDOIU