[email protected] GRATUIT Anul Nr. septembrie...

Les Immeubles Charisma [email protected] Imobiliara carmendan.comCCeennttrree dd''IImmppllaannttss eett dd''EEsstthhééttiiqquuee DDeennttaaiirree

ddee MMoonnttrrééaallDDRR.. SSOORRIINN FFÂÂRRȘȘIIRROOTTUU,, DDDDSS,, FFIICCOOII

20 de ani de experien-ă în implanturi514-393-3915

SSEERRVVIICCIIIIIImmppllaannttuurrii ddeennttaarree

EEsstteettiiccăă ddeennttaarrăăRReeggeenneerraarreeaa oossooaassăă șșii aa ssiinnuussuulluuii mmaaxxiillaarr

AAllbbiirreeaa ddiinn--iilloorrCCoorrooaannee îînnttrr--oo oorrăă ccuu aajjuuttoorruull CCEERREECC,,

tteehhnnoollooggiiee ddee vvâârrff îînn 33DDesthe*quedentaire.com

Curtier imobiliar

Promoțiesuper

Coreea de Nord ca pretext pentru o nouă ordine asiatică II

CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE SSII FFIISSCCAALLIITTAATTEE PPRROOFFEESSIIOONNAALLAA

Preturi deosebit de avantajoase si o vastaexperienta canadiana pentru ORICEORICEdomeniu de ac�vitate! Detalii in interior

Member of Canadian Bookkeepers Association

Gabriela Bucsa

514.508.8880www.arcade-accounting.com

Acțiunile nord-coreenelăsate fără un răspunsadecvat sunt pentru mo-ment echivalentul unuirăzboi de gherilă al căruipostulat îl cunoaștem:războiul se câștigă dacănu se pierde.

OPINII & ANALIZE ►► PPaagg.. 77

► Pag. 6, 7

RRRR EEEE FFFF UUUU GGGG IIII AAAAȚȚȚȚ IIII IIII ,,,, AAAA MMMM EEEE RRRR IIII CCCC AAAA LLLLUUUU IIIITTTT RRRR UUUU MMMM PPPP ȘȘȘȘ IIII RRRR ĂĂĂĂ SSSS PPPP UUUU NNNN SSSS UUUU LLLL CCCC AAAA NNNN AAAA DDDD IIII AAAA NNNN

detalii înpagina 4

Bilunar GRATUIT Anul 10 ■ Nr. 199 ■ 22 septembrie 2017

OMAGIU COMPOZITORULUI IACOB MUREȘIANU ÎN CADRUL „JOURNÉES DE LA CULTURE”

COMUNITATE ► Pag. 2

Vaccinurile nu cauzează autismUnul din motivele pentrucare tot mai mulți părințirefuză să-și vaccinezecopiii este frica deautism. Temerile lor nusunt bazate pe date ști-ințifice, ci pe un studiudovedit fraudulos.

cell: 514.823.8772birou: 514.683.3003

NUTRI�IE & SĂNĂTATE ► Pag. 13

ȘȘeerrbbaann MMiihhaaiiTTIISSMMĂĂNNAARRIIUU

&& AAssoocciiaațțiiii

AAVVOOCCAATT

[email protected] Place d’Armes, Suite 1545, Montréal, H2Y 2W8

555511114444----222288885555----0000000055552222

Servicii în drept matrimonial (divorț),comercial, civil, al imigrației sau al

muncii, precum și reprezentare la litigiiîn România și la CEDO.

DETALII ÎN INTERIOR

Vineri 22 septembrie 2017Vineri 22 septembrie 2017 ■ PAG. 2PAG. 222

PPoo rr tt ee && FFee nn ee tt rree II mm pp ee rr ii aa ll II nn ccPPoo rr tt ee && FFee nn ee tt rree II mm pp ee rr ii aa ll II nn ccMMMM aaaannnn uuuuffff aaaacccc ttttuuuu rrrr ăăăă dddd eeee uuuușșșș iiii șșșș iiii ffff eeeerrrr eeeessss tttt rrrr eeee dddd iiii nnnn PPPP VVVVCCCC șșșș iiii aaaa llll uuuu mmmmiiiinnnn iiii uuuu

MMOONNTTRREEAALL MMOONNTTRREEAALL &&

TTOORROONNTTOOTTOORROONNTTOO

FERESTRE DE CEA MAIFERESTRE DE CEA MAIBUNĂ CALITATE BUNĂ CALITATE

NUMĂRUL 1 ÎN CANADANUMĂRUL 1 ÎN CANADA(BOREAL PHTECH)

GARANȚIE 25 DE ANI

ESTIMARE GRATUITĂESTIMARE GRATUITĂPREȚURI COMPETITIVEPREȚURI COMPETITIVE

ADRIAN ȘEICAADRIAN ȘEICATel: 514-807-5139Fax: 514-807-9878

Cel: 514-993-6508Toll free: 1-866-995-5139

R.B.Q. 8323-5051-338531 Delmeade, suite 101

Mont-Royal, H4T 1M1

COMUNITATE

EVENIMENT | CONCERT DE PIAN

Omagiu compozitorului Iacob Mureșianu încadrul „Journées de la culture”

Sâmbătă, 30 septembrie, de la ora19.00, la Chapelle St-Louis a BisericiiSaint-Jean Baptiste din Montreal, va avealoc al șaptelea și ultimul eveniment dinseria de spectacole pe care asociația LaMuse Héritage Musical le-a dedicat anulacesta centenarului Iacob Mureșianu. Estevorba de un medalion muzical, prezentat încadrul „Journées de la culture”, dedicat înîntregime compozițiilor pentru pian ale luiIacob Mureșianu. Piesele vor fi interpretatede Iulia Mocioc (Guildhall School of Musicand Drama din Londra) și BeguentchGueldyev (Conservatorul Superior Ceai-kovski din Moscova).

Iacob Mureșianu aparține unei pe-rioade în care muzica clasică româneascăse afla la începuturile sale. Pianist virtuos,el este unul dintre creatorii şcolii transil-vănene de compoziție şi a muzicii culte laromâni - un deschizător de drumuri, alecărui creații sunt impregnate în armoniilepopulare românești. Mureșianu nu a folositaceste comori folclorice numai ca „citat”,ci a compus melodii proprii în caracterromânesc. Astăzi, după un secol, pieselesale au devenit anonime: sunt luate drept

folclor, drept creații populare, atât de per-fect au fost alcătuite. Acest fapt dă creațieisale o identitate proprie, conferindu-i va-loare şi perenitate.

Lucrările pentru pian ale lui IacobMureșianu au apărut inițial în revista„Musa Română”, al cărui întemeietor șiredactor a fost însuși compozitorul, și ulte-rior în volumul „Iacob Mureșianu, Albumde piese pentru pian”, Editura Muzicală,

București, 1975. În piesele selectate pentru acest recital

regăsim genurile muzicale folclorice ro-mâneşti: balada, doina, cântecul, melodii dejoc din diferite provincii ale ţării (sârba,dansuri populare din Banat și din Ardeal),precum şi alte piese de salon în formă denocturnă, noveletă, fantezie, impromtu saucapriciu.

Printre acestea se află și „Fantezia

românească de concert”, cu subtitlul„De-aș fi, iubito, gingașă floare”, o piesăde mare virtuozitate în formă de sonată.Compusă în 1880, piesa include variații peteme folclorice, în ritmuri tradiționale darși în ritm de vals sau marșuri, precum și in-confundabilul „Deșteaptă-te române”, unomagiu pe care compozitorul l-a adusunchiului său, Andrei Mureșianu.

Les journées de la culture (29-30 sep-tembrie și 1 octombrie 2017) reprezintă treizile de evenimente culturale gratuite ce auloc peste tot în Quebec. Ele sunt orchestratede organismul independent fără scop lucra-tiv Culture pour tous, cu sprijinul guvernu-lui provincial, în scopul de a contribui lademocratizarea culturii în Quebec.

Medalion muzicalCompoziții pentru pian de IacobMureșianu interpretate de Iulia Mocioc șiBeguentch Gueldyev30 septembrie 2017, ora 19.00Chapelle St-Louis a Bisericii St-Jean Bap-tiste, 4230 rue Drolet, Montreal, H2W 2L6Intrare gratuită

ACCENT MONTREAL

COTE-DES-NEIGES/NDG/CSL Plaza Côte-des-Neiges; Centrul comuni-tar 6767 CDN; Magazine: Bourret, Frui-terie Anka, Pharmaprix (ComplexWilderton), Marché Épicure (5252 Paré),Ella’s Deli; Cabinete: Dr. Buracu, Dr.Cristache, Dr. Zinca; Contabilitate: ArcadeAccounting (3333 Cavendish), DFD Compt-ables Généraux Accredités; Biserici:Înălţarea Domnului.MONTREAL CENTRU/SUD Consulat; Magazine: Charcuterie Fair-mount (3833 St-Laurent); Cabinete: Dr.Fârșirotu; Biserici: Sf. Nicolae.MONTREAL EST/NORD Magazine: Adonis (Sauvé), BalkaniMontreal, Île des Gourmands; Restaurante:

Bravo; Biserici: Buna Vestire, Sf. IoanBotezătorul.VILLE SAINT-LAURENTMagazine: Euro-Nec, Adonis (Place Vertu),Place du Vin; Coletărie: World Line Cargo. WEST ISLANDMagazine: Mourelatos, Adonis, CharcuterieM.D., Marché Épicure Pointe Claire.RIVE SUD Magazine: Cracovia, Balkani, Fruiterie 440,Marché Village; Biserici: Sf. Gheorghe.LAVAL/ST-EUSTACHE Magazine: Balkani Laval, Transilvania,Adonis, Marché Balkan; Cabinete: Dr.Bîrcă, Dentiste à Laval; Biserici: Sf. Pante-limon.

PUNCTE DE DISTRIBUŢIEPUBLICAŢIE BILUNARĂ5122 Côte-des-Neiges

C.P. 45680Montréal, QC H3T 2A5

www.accentmontreal.com

(514) [email protected]

Articolele şi fotografiileapărute în Accent Montrealnu reflectă în mod necesaropi niile re dac ţiei. Ele implicădirect răspun derea legalăşi/sau morală a autorilor.Accent Montreal nu își asumăresponsabilitatea pentruconținutul reclamelor și alanunțurilor de la micapublicitate.

Scanați acest cod cu smart-phone-ul dvs.!

Comunitate: Eva HALUS, Corina LUCA; Reflecțiicanadeze: Raul DUDNIC; Știință & Tehnologie:Cătălina CURCEANU, Adrian BUZATU; Timpliber: Adrian BENEA; Specialiști: Gabriela BUCȘA(contabilitate), Șerban TISMĂNARIU (juridic),Alexandru NICOLESCU-ZINCA (sfatul medicului);Redactor şef: Dan GEORGESCU; Editor: SimonaPOGONAT

Compozitorul Iacob Mureșianu (1857-1917), fondatorul și redactorul publicației „MusaRomână”, prima revistă muzicală din Transilvania.

Vineri 22 septembrie 2017Vineri 22 septembrie 2017 ■ PAG. 3PAG. 333 COMUNITATE

551144--446633--99666688433 Chabanel, Suite 111, Mtl, H2N 2J3

514-388-1588 Rezervati cu

SkyLawn Travel► Bilete de avion - orice destinatie► Asigurari de voiaj► Tururi si croaziere► Pachete turistice all inclusive

Va garantam cel mai mic pret sicele mai bune servicii!www.skylawn.net

CRISTINA ARABADJITravel consultant

[email protected]

Între 29 septembrie și19 octombrie, pictorițaDoina Falcon vaprezenta o nouă expo-ziție personală (cu vân-zare), intitulată „Înochiul privitorului”.Expoziția va fi găzduităde Centre Communau-taire de Loisir de laCôte-des-Neiges, aflatla 5347 Côte-des-Neiges, Montreal, H3T1Y4. Vernisajul va avealoc vineri, 29 septem-brie 2017, între orele17:00 și 20:00.Doina Falcon, membrăa grupului artiștilorplastici din Ville Mont-Royal (TRAM) și agrupului artiștilor plas-

tici din West Island,pictează în stil „reali-tate abstractă”, cu temevariind de la fanteziiabstracte, peisaje șiflori, până la portrete șipersonaje dintr-o lumeimaginară. Picturilesale, pline de culoare șiimaginație, sunt reali-zate în acrilic, ulei șitehnici mixte. Ele pot figăsite în Canada,Statele Unite, Europa șiScandinavia. Prețultablourilor variază între50$ și 800$, funcție dedimensiuni și ramă.Mai multe despreartistă și creațiile salela www.doina.ca.ACCENT MONTREAL

DDooiinnaa FFaallccoonn::„„ÎÎnn oocchhiiuull pprriivviittoorruulluuii””

EXPOZI�IE

Spectacolul, intitulat „Pe cinenumesc... EU” include versuri de Ma-rian Sorescu (titlul este de altfel inspi-rat dintr-un poem al lui Sorescu),Romulus Vulpescu, Miron RaduParaschivescu și Alexandru Mady,muzica fiind semnată de Dan Stoian,Alexandru Mandy și Sergiu Cioiu.Artistul va fi acompaniat de René Gely(pian & chitară), Regina Teixeira (per-cuții) și Léonard Constant (chitară).

Înainte de Montreal, spectacolul vafi prezentat la Ottawa (7 octombrie) șila Toronto (13 octombrie).

Născut în 1940, Sergiu Cioiu a ab-solvit Institutul de Artă Teatrală și Ci-nematografică București, fiind coleg degenerație și de scenă cu Ovidiu IuliuMoldovan, Monica Ghiuță, ȘtefanRadof, Ilinca Tomoroveanu, IonCaramitru, Mariana Mihuț, RodicaMandache și mulți alții. El este totodatăuna dintre cele mai proeminente vociale muzicii ușoare românești dinanii’60-’70 și începutul anilor ’80,făcându-se cunoscut interpretând mul-tiple stiluri muzicale, precum jazz,swing, folk și chanson, pe care le-afuzionat într-un mod personal și unic,adăugând adesea elemente de muzicăpopulară veche și/sau lăutărească. Pelângă timbrul inconfundabil al vociisale, muzica lui Sergiu Cioiu se re-marcă prin versurile extraordinare, dindiverși poeți români.

Stabilit în Canada (în 1982), SergiuCioiu a rămas în zona muzicii, teatruluiși poeziei, insuflându-i aceste pasiuniși fiului său, Léonard Constant, careeste, la rândul său, autor-compozitor-interpret. Spectacolul „Pe cinenumim… EU” include și un omagiu luiLeonard Cohen, grație participării luiLéonard Constant.

În 2016 Sergiu Cioiu a revenit în

lumea muzicală din România, lansânddublul album „Sergiu Cioiu cântăMandy” (casa de discuri Eurostar),album ce cuprinde 23 de piese com-puse de regretatul compozitor Alexan-dru Mandy. Tot în 2016 a fost lansat șivolumul „Nu ştim aproape nimic -Pușa Roth în dialog cu Sergiu Cioiu”,însoțit de un dublu CD care conţinecele mai importante piese ale repertori-ului său (ambele apărute la Editura ArsLonga din Iași).

După un microrecital foarte aplau-dat pe scena Teatrului de Revistă Con-stantin Tănase (unde a debutat cu 50 deani în urmă), în mai a.c. Sergiu Cioiu aprezentat one-man-show-ul „Pe cinenumim… EU” la București, pe scenaTeatrelli a Centrului de Creație, Artă șiTradiție București. Iată ce scria despreacest spectacol jurnalistul MironManega: „Prezența lui Sergiu Cioiu înspațiul muzical românesc este, astăzi,aproape la fel de vie ca înainte de 1982,

când a părăsit România și s-a stabilit înCanada. (…) Spectacolul de la TeatrelliBucurești, mai 2017, a fost total. Nicioezitare interpretativă, niciun indiciucare să trădeze o absență de 35 de anide pe scenele românești. Doar argu-mente de maturitate artistică deplină,cu îndrăzneli și abordări muzicale totalinsolite și neașteptate, de la manierajazz, până la hip-hop-ul parodic.Liantul tuturor acestor abordări a fostdiscursul poetic, textul pieselor - el în-suși muzică în sine - căci secretul suc-cesului de azi - și de odinioară - al luiSergiu Cioiu este densitatea mesaju-lui.”

„Pe cine numim… EU”15 octombrie 2017, ora 18:00Sala Joseph François Perrault, 7450rue Perrault, Montreal, H2A 1L9Preț bilete: 35$. Info: 438-831-2244Parcare gratuită.

ACCENT MONTREAL

EVENIMENT | RECITAL MUZICAL-POETIC

„Pe cine numim... EU”, un one-man-show semnat Sergiu Cioiu

În data de 15 octombrie, la sala Joseph-François-Perrault din Montreal, artistul,cântărețul și compozitorul Sergiu Cioiu va susține un recital muzical și poetic. ►

Sergiu Cioiu. FOTO: Facebook.Doina Falcon. FOTO: Facebook.

Vineri 22 septembrie 2017Vineri 22 septembrie 2017 ■ PAG. 4PAG. 444 COMUNITATE

service la domiciliul dvs. sau la atelier

DIASPORA

SIMONA [email protected]

Acesta nu este un textîmpotriva finanțărilor acor-date în diaspora de cătrestatul român. Protejarea lim-bii române, promovarea va-lorilor culturii noastre, fac

parte (prin Constituție) din atribuțiile statu-lui român. Finanțarea artelor și artiștilor dinfonduri publice este contestată doar de ominoritate - de cei care pledează pentru re-ducerea atribuțiilor statului până la muti-larea lui, de cei care văd sectorul creativdoar ca o cheltuială în bugetul național.

Cultura este însă un bun public, iar ame-liorarea accesului la cultură face parte dinpolitica oricărui stat luminat. Cu alte cu-vinte, ea nu trebuie să fie doar la îndemânaunei clase sociale particulare sau a unei ca-tegorii din populație aparținând unui anu-mit spațiu (urban vs. rural, în interiorulgranițelor României vs. în diaspora). Fon-durile publice destinate diasporei pentruprotejarea și promovarea identității cultu-rale românești sunt deci necesare. În unelecomunități românești ele sunt chiar vitale.

Este vorba de comunitățile istorice dinjurul României, a căror reprezentanți, decâte ori au ocazia, vorbesc despre difi-cultățile pe care le întâmpină în a găsi fi-nanțare în proiectele ce vizează păstrareaidentității sau sprijin din partea autoritățiloratunci când drepturile le sunt încălcate. Estecazul românilor din Voivodina și ValeaTimocului din Serbia, din regiuneaCernăuți, Odessa, Transcarpatia și restulUcrainei, a celor din Bulgaria, AlbaniaCroația sau Macedonia. Aceste comunitățiromânești sunt amenințate cu dispariția în-trucât de cele mai multe ori ele nu dispunde școli, mass media sau biserici în limbaromână.

Situația lor contrastează puternic cu ceaa românilor dintr-o țară precum Canada,care prin politicile sale de multiculturalismîncurajează valorizarea culturilor și tradiți-ilor din țările de origine ale noilor canadi-eni. Românii din Canada se pot asocia, potînființa biserici, pot citi ziare românești lo-cale, pot asculta emisiuni de radio în limbaromână sau urmări emisiuni TV în limbaromână, produse aici. Toate acestea existănu pentru că primesc bani de la diversepaliere guvernamentale, ci pentru că în sis-temul canadian, prin diverse legi și politici,mediul comunitar este încurajat să existe șisă înflorească.

Această situație nu exclude finanțareade către statul român, prin instituții precumMinisterul pentru Românii de Pretutindenisau Institutul Cultural Român, a unorproiecte comunitaro-culturale în Canada.Totuși, fondurile publice care ajung aici tre-buie să răspundă unor criterii de rigoaredespre care am scris de mai multe ori -amintesc protestul conceput în luna martiea.c. împreună cu Cristina Sofronie, editorZigZag Român-Canadian și Viorel Anghel,editor Pagini Românești, semnat și de alțireprezentanți ai presei comunitare ro-mânești din Montreal și intitulat „Presaromânească din Montreal, împotriva unui

centru comunitar subordonat politicului”,precum și scrisoarea de protest din 2014împotriva irosirii fondurilor României înacordarea unor subvenţii nejustificate îndiasporă, semnată de mai multe asociaţii,media comunitare și personalități din Mon-treal.

Ceea ce am susținut atunci - și susțin încontinuare - se poate rezuma în trei puncte:1. Acordarea fondurilor pentru diverseproiecte și evenimente culturale trebuiefăcută ţinând cont de specificul comu-nităţilor de români din diferite ţări (sauregiuni) și de eventualele dificultăţi pe careacestea le întâmpină în promovarea culturiiși identităţii românești - fie datorită unorpolitici ostile și de asimilare, fie datorităunor percepții care duc la discriminare șipersecuții, fie datorită numărului mic demembri.

Acolo unde conștiința apartenenței lacultura română nu este periclitată, cum estecazul Montrealului, ar fi mult mai nimerităsprijinirea unor proiecte destinate nu doarromânilor, ci publicului larg, cu scopul dea promova cultura română unei audiențe ne-familiarizate cu muzica, obiceiurile saucreațiile românești.

2. Finanțările acordate din bugetul

României nu trebuie să se suprapunăinițiativelor locale ale românilor dinCanada, cu un potențial distrugător pentrucele deja existente și funcționale în comu-nitate. Care ar fi logica finanțării unei noișcoli românești la Montreal în loc de a osprijini pe cea existentă deja de opt ani?Care ar fi logica creării unui nou centru co-munitar la Montreal, pe banii statuluiromân, când există deja două astfel de cen-tre: Casa Română de la lângă BisericaBuna Vestire (înființată și datorită con-tribuției de 100,000$ acordată în 1982 deguvernul Quebecului) și spaţiul din Centrulsocio-comunitar situat la 6767 Côte-des-Neiges, unde își au sediile Asociaţia Cultu-rală Română și Comunitatea Moldovenilordin Quebec. Aceste două spaţii găzduiescgratuit o multitudine de activităţi și eveni-mente comunitare, de la întâlnirile Cena-clului Eminescu și ale Clubului de Aur, lalansări de carte, expoziţii de pictură, spec-tacole muzicale, celebrarea Zilei LimbiiRomâne, Zilei Culturii Române în cadrulJournées de la culture sau cum s-a întâm-plat anul trecut, lucrările CongresuluiAcademiei Româno-Americane.

3. Formele de organizare din cadrul co-munității noastre nu trebuie subordo-nate politicului. Or, dacă la Montreal se vaînființa un centru comunitar în baza legii86/2016 (lege care prevede instituirea cen-trelor comunitare românești în străinătate),el va fi subordonat Guvernului României,căci toate aceste centre vor funcționa încadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Încercările diverșilor actori politici dea controla acţiunile din diaspora s-au întețitpe măsură ce numărul românilor aflați înstrăinătate a crescut, iar mizele economicăși electorală au devenit importante. Dacăîntr-adevăr credem că cei plecați pot con-tribui la dezvoltarea și modernizareaRomâniei (unele voci vorbesc chiar de sal-vare), atunci aceste comunități trebuie sărămână cât mai puțin contaminate depolitica de la București.

Finanțările pentru diaspora, o chestiunede nuanță

Recenta vizită la Montreal a unor oficialități române care se ocupă de relația cu diaspora areadus în actualitatea comunitară chestiunea subvențiilor de la București.►

DOLLARD-DES-ORMEAUX. Proprie-tate superbă, renovată 100%, 6 dormi-toare, 3 băi, 2 bucătării granit, 4.200 pi2,teren de 9.000 pi2. Preţ: 520.000$.

VÂND REPEDE, PROFESIONAL,ÎN CONDI�IILE DORITE DE DVS.

Oriunde în Montreal, Laval și Rive Sud

Curtier Imobiliar

514-683-3003Premiat?CLUB

100% OR

Les Immeubles CharismaAGEN�IE IMOBILIARĂ

PPRROOMMOOȚȚIIEE►La vânzarea unei proprietă&i cu mine,plătesc o vacan&ă până la 11..550000$$ în Sud,la soare!►La cumpărarea unei proprietă&i cumine plătesc notarul!

Vineri 22 septembrie 2017Vineri 22 septembrie 2017 ■ PAG. 5PAG. 555 OPINII & ANALIZE

RAREȘ [email protected]

Singura problemă aStatelor Unite în diferen-dul cu Coreea de Nord stăîn capacitatea de a gestionaconsecințele unei even-tuale intervenții militare.Un act de război împotriva

nord-coreenilor nu reprezintă o miză însine, deoarece superioritatea americă estezdrobitoare. În ciuda capacității sale de aataca, Coreea de Nord nu este un adversarde talie, așa cum a fost de exemplu Uniuneasovietică în timpul războiului rece.

Un atac american preemptiv (de-clanșarea operațiilor militare atunci când unatac din partea inamicului este consideratiminent) ar putea fi condus cu arme con-venționale. Obiectivul în acest caz ar fi de aprovoca pagube care ar pune Coreea deNord în imposibilitatea de a reacționa cuviolență, lansând misile. Altfel spus, StateleUnite trebuie să lovească instalațiile mi-litare nord-coreene pentru a le neutraliza,asigurându-se că pierderile de vieți ome-nești civile rămân minime.

Amenințarea care apasă asupra ameri-canilor și a aliaților lor trebuie îndepărtată,fără însă a distruge complet arsenalul mili-tar al „Regatului Ermit”. Aceasta ar duce laradicalizarea unui sentiment de frustrare cear putea fi nociv procesului de pace de dupăintervenția militară. Încheierea păcii ar tre-bui să creeze stabilitate, scopul fiind de anu se mai recurge la arme, convenționalesau nucleare. Reinserarea Coreei de Nordîn sistemul internațional trebuie făcută într-un cadru ce oferă condiții minime pentru caevoluția sa ulterioară să elimine din startorice dorință de a acționa în mod excesiv lanivel regional și mondial.

Această reintegrare nu se va putea însăderula într-o manieră deplin coerentă, căciordinea actuală din zona asiatică este maicomplexă decât cea transatlantică, ale căruimecanisme funcționează în parametriasumați de toate părțile implicate. Lucrusurprinzător, europenii au fost primii care,în timpul expedițiilor lor în Extremul Ori-

ent, au întrebuințat cuvântul „Asia” pentrua desemna această parte de lume, deoarecenicio limbă vorbită în regiune nu avea unastfel de termen. Sistemul politic ce carac-terizează relațiile dintre aceste țări sebazează pe doctrina interesului național,urmat cu perseverență și, în unele cazuri, cuforță.

În ciuda succesului economic fulgurantce a propulsat spațiul Asia-Pacific în rândulcelor mai căutate zone de prosperitate dinlume, relațiile comerciale nu constituie fun-damentul politic al unei evoluții spre entitățimai integrate, ca UE sau ALENA. Absențaunui asemenea cadru se explică prin for-marea de-a lungul secolelor a societățilorasiatice. Edificarea lor a privilegiat rapor-turile ierarhice între diferite puteri, în detri-mentul parteneriatelor pe orizontală. Acestaspect reprezintă punctul de ruptură întreparcursul lumii transatlantice și evoluțiacelei asiatice.

Dacă în sistemul occidental eforturile seîndreaptă spre distribuirea formelor de pu-tere pe o bază liberală ce tinde spre un sis-tem de drept care promite egalitatea întrețări suverane, în cel asiatic predominantăeste repartizarea avantajelor către entitateaaflată în vârful structurii verticale de co-mandă. Toate țările sunt tributare statuluicare este cel mai puternic. Rând pe rând,statele asiatice au adoptat această practică.Cazul Regatului Ryukyu este foarte suges-tiv în acest sens, căci, până la dispariția sa

în 1879, acesta a vărsat un tribut cândChinei, când Japoniei.

Acest raport de forțe transcende secoleși îmbracă forme adaptate zilelor noastre.Politică externă a țărilor asiatice diferă dela un guvern la altul iar balanța de putereexistentă este mereu în pericol de a sedezechilibra în favoarea celui ai puternicactor internațional.

China, putere nucleară și economică,este cea care aspiră cel mai mult la statutulde playmaker regional. China nu vizeazăînsă o hegemonie mondială și nici ex-portarea modelului său (neaplicabil în altepărți, oricum). Principalul său obiectiv estede a se asigura că țările vecine nu se aliazăpentru a o destabiliza (conflictele pe carele-a avut cu India în 1962 și cu Vietnam în1979 ne arată modul în care Chinareacționează atunci când tensiunile din zonasa geografică cresc). În plus, gândirea safilozofică este descurajantă pentru adepțiiunei metode tranșante de a soluționa dis-putele, căci în cultura chineză reglarea uneiprobleme nu înseamnă o soluție definitivă,ci o altă serie de probleme!

Japonia, amenințată în ultima vreme demisilele nord-coreene, nu beneficiază de oalianță militară bine structurată cu SUA da-torită lipsei unei capacități militare ofen-sive. Absența armelor nucleare în panopliasa militară îi creează o slăbiciune vizavi deChina. Situația este similară în peninsula

coreeană, unde cei din sud nu dispun dearme nucleare. Poziția Coreei de Sud esteși mai fragilă datorită disproporției dintreforța sa militară și cea a vecinului de lanord.

În aceste condiții, cu aliați amenințațiîncontinuu de Coreea de Nord, StateleUnite sunt obligate să îi apere, controlândarsenalul nord-coreean. Contextul actual(vot unanim în Consiliul de securitate alONU, opinie publică internă și externă înfavoarea sa) servește drept subterfugiuStatelor Unite pentru a echilibra forțaChinei, consolidând relațiile trilaterale cuJaponia și Coreea de Sud.

Prezența americană în regiune nu vaface altceva decât să reconfigureze ordineaasiatică după aceleași reguli ancestrale.SUA va înlocui China în fruntea ierarhieiactuale mai mult sau mai puțin simbolice,lărgindu-și bazinul de aliați (prin impunereaunui regim prieten la Phenian sau ca urmarea reunificării peninsulei coreene). PrezențaSUA va contribui la diminuarea influențeiChinei în vestul Pacificului, precum și lacontrolarea rutelor comerciale și a pro-gramelor de cooperare economică ce îi suntfavorabile.

Evitarea supremației chineze în Pacific,ce ar subjuga interesele tuturor celorlaltețări din regiune obiectivelor sale de politicăexternă, este una din necesitățile funda-mentale ale Americii pe termen mediu șilung.

Acțiunile nord-coreene lăsate fără unrăspuns adecvat sunt pentru momentechivalentul unui război de gherilă al căruipostulat îl cunoaștem: războiul se câștigădacă nu se pierde. Incertitudinea ceplanează în ceea ce privește riposta ameri-cană lasă o marjă de manevră liderilor ve-ritabili, căci în astfel de circumstanțespeciale cultura lor politică servește în de-tectarea ocaziilor ce apar în calculele deprobabilitate asupra unui ordin asiatic înplină mutație.

Acest text a fost publicat în Huffington Postsub titlul „La Corée du Nord comme pré-texte pour le nouvel ordre asiatique(suite)”. Autorul său, Rareș Burlacu, estedoctorand și chargé d’enseignement laÉcole nationale d’administration publique.

POLITICĂ INTERNA�IONALĂ

Coreea de Nord ca pretext pentru o nouăordine asiatică II

Accent Montreal vă oferăspaţiu GRATUIT pentru osingură apariţie, în formatcarte de vizită alb-negru,pentru a vă promova afa-cerea şi a vă face cunoscutătuturor cititorilor ofertadumneavoastră.

Contactați-ne [email protected]

AȚI DESCHIS UN NOUBUSINESS? Charcuterie Bourret

5771 av Victoria, Mtl, H3W 2R3 | 514.733.8462

VVaa aasstteeaappttaa ccuu pprroodduussee ddee cceeaa mmaaii bbuunnaa ccaalliittaattee!!

Luni: 9:30-18:30 | Sambata: 9-18 9:30-18:30 | Sambata: 9-18 MartiMarti ● VineriVineri: 9-19 |9-19 | Duminica: 9-16 Duminica: 9-16

Pastrama, Mici si Mezeluri fara nitratiColive, Sarmale, Cozonaci - cu comanda

Dr. Marius Damian D.M.D.CHIRURGIEN DENTISTE

Centre dentaire Papineau-Villeray

Tel: (514) 376 3371 Fax: (514) 376 3377

7715 Papineau, suite 100Montreal H2E 2H4

Acțiunile nord-coreene lăsate fără un răspuns adecvat sunt pentru moment echivalentulunui război de gherilă al cărui postulat îl cunoaștem: războiul se câștigă dacă nu se pierde.►

Amenințarea care apasă asupra americanilor și a aliaților lor trebuie îndepărtată, fără însăa distruge complet arsenalul militar al „Regatului Ermit”.


Imensa și în mare parte nepăzitagraniță dintre Canada și Statele Unite este,de la începutul secolului trecut, un exem-plu de bună vecinătate, un model pentruîntreaga lume de cum două țări pot trăi înpace și prosperitate. O linie relativ invi-zibilă în mentalul colectiv canadian șiamerican, dar și în practică, în ceea ceprivește comerțul.

Fragilitatea acestor noțiuni s-a relevatcu acuitate odată cu venirea lui DonaldTrump la Casa Albă, când discursul pro-tecționist, amenințările la adresa unor in-dustrii canadiene, dorința de renegocierea NAFTA și mai ales retorica anti-refugiați s-au instalat în Biroul Oval.

Cele mai recente date făcute publicede Immigration, Refugees and CitizenshipCanada (IRCC) arată că anul acesta, pânăîn luna august, au fost făcute 27,440 decereri de azil. Spre comparație, în 2016numărul total a atins 23,895 de cereri iarîn 2015 acesta s-a ridicat la 16,115.Creșterea se datorează celor care, speriațide climatul politic american, traverseazăîn numere mari frontiera, zi și noapte,iarnă și mai ales vară.

CUM POT CERE AZIL ÎN CANADAPERSOANE CARE VIN DIN SUA?

Cele două țări au un acord numit SafeThird Country Agreement. Acest acordelimină posibilitatea (cu câteva excepții)ca o persoană aflată în Statele Unite săpoată cere azil în Canada. Așadar, cinevacare se prezintă la un punct frontaliercanadian va fi trimis imediat înapoi, in-diferent de motivele pentru care revendicăprotecție. Pe de altă parte, o solicitare deazil făcută pe teritoriul Canadei nu este su-

pusă acestei interdicții - odată ce pășeștiîn Canada, Safe Third Country Agreementnu mai are relevanță.

Aici intervine Convenția de la Genevaprivind statutul refugiaților, adoptată în1951. Ea prevede că un stat nu poateaplica sancțiuni penale împotriva unei per-soane ce traversează frontiera în afarapunctelor stabilite de trecere pentru a cereazil, în măsura în care aceasta se predă au-torităților, expunându-și motivele.

Prin urmare, miile de treceri de fron-tieră care au avut loc de la începutul aces-tui an nu sunt ilegale. Nu suntregulamentare pentru că nu se fac printr-un punct stabilit de trecere, dar nu se poatevorbi de „imigrație ilegală”.

Una din excepțiile la Safe Third Coun-try Agreement - și cea mai observată lagraniță - se referă la solicitanții de azilcare au familie în Canada („anchor fami-lies”). Aceștia nu trebuie să treacă granițaprin câmpuri sau păduri, ci își pot prezentacererea la un punct de frontieră, undelegătura de rudenie este verificată, precumși statutul acestei persoane (să fie legal înCanada și nu ca vizitator). Ruda respec-tivă nu are nicio obligație, iar prezența saîn Canada nu oferă vreo garanție în ceeace privește acceptarea cererii de azil.

UN PIC DE PERSPECTIVĂDacă tendința se menține, ministrul

Imigrației, Ahmed Hussen, este de părerecă numărul cererilor de azil ar puteaatinge 40,000 anul acesta. Uitându-necâțiva ani în urmă, creșterea pare drama-tică. Totuși, ea nu este fără precedent: în2001, 44,640 de persoane au cerut azil înCanada. O situație similară s-a petrecut și

în 2008, când numărul celor care au cău-tat refugiu aici s-a ridicat la 36,856 de per-soane. Nu suntem deci în fața unuimoment unic, sistemul nu este în șoc, au-toritățile nu sunt debusolate în fața unuiflux sporit de cereri de azil.

DE UNDE PROVIN CEI CARETRAVERSEAZĂ FRONTIERA?

În Quebec, vasta majoritate a celorcare traversează frontiera sunt de originehaitiană. În Manitoba (cel puțin în primeleluni ale anului), cei mai mulți erau soma-lezi. În British Columbia țările deprovenineță sunt majoritar Afganistan,Irak, Columbia, Mexic și Turcia.

Haitieni se tem că vor fi expulzați dinSUA datorită deciziei administrațieiTrump de a pune capăt, în ianuarie 2018,programului care în urma cutremuruluidevastator din 2010 le-a acordat un statutprotejat temporar (TPS). Drept urmare,mii de haitieni panicați au luat drumulcătre Canada, după ce o serie de știri falseși-au croit drum pe rețelele de socializareși în diverse media cum că aici ar fi ac-ceptați fără probleme ca refugiați.

De un statut similar beneficiază șicetățenii proveniți din El Salvador, Hon-duras, Nepal, Nicaragua, Somalia, Sudan,Sudanul de Sud, Siria și Yemen. În urmă-torii ani, toate aceste TPS vor expira,mânându-i pe acești oameni din SUA cătrealte zări.

CARE SUNT COSTURILE?Ținând cont de nivelul actual de cereri,

IRCC estimează că guvernul federal șicele provinciale vor trebui să debursezeîntre 353,9 și 548,8 milioane de dolari

pentru procesarea cererilor și asigurareaserviciilor necesare. Costul de persoană s-ar ridica deci undeva între 12,900$ și20,000$, potrivit IRCC.

Aceste cifre nu i-au însă în conside-rare costurile aferente deportărilor pentrucei cărora cererea de azil nu le este accep-tată și nici măsurile speciale adoptate laînceputul verii pentru a gestiona creștereanumărului de azilanți ce se prezintă lafrontiera cu SUA - securitate sporită, cor-turi pentru adăpostirea acestor persoaneetc. Datele respective, potrivit ministeru-lui, nu sunt însă disponibile.

Totuși, opinia sprijinită de cele maimulte studii în domeniu este că deși pe ter-men scurt imigrația (incluzând și refu-giații) este costisitoare, pe termen lung easporește output-ul economic. Un studiuîntocmit de Royal Bank în 2005 arată căpentru a-și continua dezvoltarea la niveleconomic, Canada are nevoie de 400,000de imigranți anual. În 2016, cifra a ajunsla 320,000 - un nivel nemaivăzut din1971, dar încă sub cel recomandat de RBC- și datorită celor circa 30,000 de refugiațisirieni care au fost primiți.

CANADA | STATELE UNITE

Refugiații, America lui Trump

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

Cele mai recente date făcute publice de Immigration, Refugees and Citizenship Canada (IRCC) arată căanul acesta, până în luna august, au fost făcute 27,440 de cereri de azil. Spre comparație, în 2016 numărultotal a atins 23,895 de cereri iar în 2015 acesta s-a ridicat la 16,115. Creșterea se datorează celor care, spe-riați de climatul politic american, traversează în numere mari frontiera, zi și noapte, iarnă și mai ales vară.

► Rata de acceptare arefugiațilorÎn 2016, rata de acceptare a refugiațilorîn Canada a fost de 66,1%, cea mai ridi-cată de când guvernul conservator ante-rior a modernizat, în 2012, sistemul deprocesare a cererilor de azil. În anii tre-cuți această rată a fost după cumurmează: 2013 - 38,1%, 2014 - 38,8%,2015 - 45,5%.Spre deosebire de anii precedenți, cândunii membri ai Immigration and RefugeeBoard au respins absolut toate cazurilepe care le-au audiat, în 2016 niciunul dincei aproximativ 100 de judecători ai IRBnu a avut o rată de acceptare egală cuzero.Reforma conservatorilor a făcut ca sis-temul să fie mai protector, dar procesuleste însă unul foarte subiectiv. Acestlucru se reflectă în faptul că o treime dinrefuzuri sunt răsturnate în apel.Ungaria rămâne în continuare o țarăfurnizoare de refugiați, în special deetnie romă. 529 de cetățeni unguri auprimit acest statut anul trecut, echivalen-tul unei rate de acceptare de 66,9%.Cetățenii țărilor care au făcut obiectul in-terdicțiilor de intrare pe teritoriul SUAca refugiați propuse de Donald Trump laînceputul acestui an s-au bucurat, deasemenea, de o rată de acceptare pestemedie.Astfel, 80% dintre refugiații iranieni auprimit azil, 89% dintre libieni, 71,6%dintre somalezi, 72.7% dintre sudanezi,97,2% dintre sirieni și 92,5% dintreyemeniți.

În Quebec, vasta majoritate a celor care traversează frontiera sunt de origine haitiană.


Administrator agreat, Consultant certificat in Management

CANADA | STATELE UNITE

Economic Council of Canada reco-mandă, la rândul său, ca rata imigrației săfie sporită în așa fel încât populația țăriisă atingă 100 de milioane de locuitori. Înprezent (2016), canadienii sunt 36,29 mi-lioane.

CUM VĂD CANADIENII SITUA�IA CREATĂLA FRONTIERĂ?

Un sondaj de opinie condus la nivelnațional în această primăvară de cătrefirma Abacus pentru Maclean’s a arătat căo majoritate solidă, 71%, dorește o maimare securitate pe frontiera cu SUA. Sen-timentul este partajat indiferent de regiunesau grupă de vârstă.

Mai recent, un sondaj Nanos din pe-rioada 30 august - 1 septembrie, a revelatcât de divizați sunt canadienii pe aceastăchestiune a solicitanților de azil care so-sesc din Statele Unite: 37% au declarat căaceștia ar trebui să fie primiți în Canada,37% sunt de părere că granițele trebuie în-chise, iar 26% sunt nehotărâți.

Este clar că subiectul va continua săpolarizeze opinia publică. Totuși, existăun consens printre experți privindchestiunea securității: șansele ca teroriștisau membri ai crimei organizate să ajungăîn Canada pe această cale sunt aproapenule. Predându-se RCMP-ului pentru atrece drept solicitanți de azil ei s-ar aruncapractic în gura lupului.

CE SE POATE FACE PENTRU CA SITUA�IASĂ NU DEGENEREZE ÎN CRIZĂ?

Pentru a elimina trecerile neregula-mentare de frontieră, tot mai multe vociatât din zona politică dar mai ales din ceaa avocaților și experților în materie dedrepturi ale omului, cer guvernului sus-pendarea temporară a acordului SafeThird Country. Guvernul a refuzat să con-sidere acest lucru, căci suspendarea sa arputea afecta relațiile diplomatice cu SUAîntr-un moment în care NAFTA se rene-gociază iar Ottawa și Washington suntdestul de rar pe aceeași lungime de undăprivind scena internațională.

În același timp, Immigration andRefugee Board se află într-o situație difi-cilă: deși numărul de cereri a crescut con-

stant începând cu 2015, ultimul buget federal nu a prevăzut resurse suplimentarepentru IRB. Riscul este ca timpul deprocesare a solicitărilor de azil să devinăinacceptabil de lung.

Prin urmare, Ottawa a decis alocareaunor resurse adiționale în Quebec, provin-cia care a cunoscut cel mai mare flux derefugiați de la începutul acestui an. Toto-dată, a fost creat și un nou grup de lucrufederal-provincial, condus de ministrulTransporturilor Marc Garneau, care să seocupe de situația de la frontieră.

Cum rețelele de socializare au jucat unrol major în dezinformarea acestor oa-meni, guvernul federal folosește la rândulsău aceste rețele pentru a disemina infor-mația reală privind politicile Canadei deimigrație.

În plus, în august, deputatul de originehaitiană Emmanuel Dubourg s-a deplasatla Miami unde s-a întâlnit cu aleși locali,lideri comunitari haitieni și membri ai pre-sei americane, canadiene și haitiene cuscopul de a demonta neadevărurile privindacceptarea refugiaților în Canada.

De asemenea, la începutul lui septem-brie, un alt deputat liberal, Pablo Ro-

driguez, s-a aflat la Los Angeles pentru ase întâlni cu lideri și membri ai comu-nității latino, aleși locali și media pentru aadresa miturile care circulă în presa delimbă spaniolă. Ca și în cazul comunitățiihaitiene, cel mai frecvent mit este cel con-form căruia Canada ar avea un programspecial pentru persoanele care sunt pe calesă-și piardă statutul protejat în SUA.Nimic mai fals, evident.

Potrivit Canada Border ServicesAgency, cifrele de la sfârșitul lunii augustcomparate cu cele de la începutul lunii șidin a doua jumătate a lui iulie arată cătoate aceste eforturi din partea oficialilorcanadieni nu sunt în van. La frontieraQuebecului cu SUA - zona cea mai soli-citată - numărul cererilor de azil a începutsă scadă de la 250-300 pe zi, la 50-100 pezi.

În plus, suplimentarea resurselor pen-tru ca procesarea solicitărilor să se acce-lereze pare să dea și ea roade: timpul pecare acești oameni îl petrec în corturileamplasate la frontieră este mai scurt, iarcele instalate în Cornwall, Ontario, rămânîn continuare goale.

ACCENT MONTREAL

și răspunsul CanadeiCanadienii sunt pedinafară privindnumărul imigranțilorMajoritatea canadienilor n-au habar câțiimigranți și refugiați intră în țară anual,potrivit unei anchete a ministerului Imi-grației din perioada 2013-2014, condusăde Harris/Decima. 43% dintre cei ches-tionați sunt așa de puțin informați încâtnici măcar nu se încumetă să ghicească,în vreme ce o treime crede că cifra sesituează la mai puțin de 100,000 pe an.În medie, în deceniul ce a precedataceastă anchetă, Canada a primit aproxi-mativ 250,000 de imigranți și refugiațianual. Doar 9% dintre respondenți aupomenit un număr cât de cât apropiat deaceastă cifră (de atunci, numărul a cres-cut constant, ating în 2016 un nivel ne-maiîntâlnit de la începutul anilor ’70, de320,000 de persoane).Ignoranța nu i-a împiedicat însă pe ma-joritatea participanților la acest sondaj(în număr de 3,016) de a emite o opinieatunci când au fost întrebați dacănumărul anual al imigranților este preamare, prea mic sau adecvat. Astfel, 26%au spus că vin prea mulți imigranți, 10%au spus ca vin prea puțini, 52% au con-siderat că vin atât cât trebuie iar restul auadmis că nu știu. După ce li s-a spusnumărul real, procentajele s-au schim-bat: 36% au zis că vin prea mulți imi-granți în Canada, 9% ca vin prea puțini,iar 48% au spus că numărul e OK.Atunci când au fost întrebați dacă nivelultrebuie mărit, micșorat sau păstrat așacum e, aproape jumătate s-au pronunțatpentru status quo, circa 33% au consi-derat că numărul imigranților și refu-giaților acceptați anual trebuie redus, iar15% au spus că el ar trebui mărit.În același timp, o vastă majoritate a celorintervievați, aproape 80%, sunt de acordcă imigrația e necesară pentru a susținecreșterea economică a țării.Puțin peste 75% dintre respondenți eraunăscuți în Canada, în vreme de 23% eraunăscuți în alte țări.

Șansele ca teroriști sau membri ai crimei organizate să ajungă în Canada traversând fron-tiera pentru a cere azil sunt aproape nule.

Vineri 22 septembrie 2017Vineri 22 septembrie 2017 ■ PAG. 8PAG. 888 LITERE

Vreți mai mulți clienți?

Publicitate care funcționează!www.accentmontreal.com | [email protected] | 514 690.8831

Suntem aici să vă ajutăm!

Print și online

CARMEN [email protected]

Boris e un soţ bun, gri-juliu, deşi prea pisălog.Chiar şi azi când Olga aplecat în Manhattan i-arepetat de câteva ori:– Nu uita să-ţi iei fular. Efoarte frig afară.

– Am pulovăr pe gât, a ripostat Olga.– Nu-i nimic, ia şi fularul totuşi, gulerulăla nu ţine de cald.– Bine, bine, s-a predat Olga.– Şi nu îţi iei paltonul?– Nu, îmi pun scurta de blană.– O să-ţi îngheţe genunchii. Şi haina aia deblană nu e bună că nu are glugă. Ia-ţi pal-tonul mai bine.– La ce-mi mai trebuie glugă? Îmi pun că-ciula.– Îţi pui tu căciula, dar e bine să ai şi glugă,nu se ştie niciodată.– Boris, e o căciulă groasă, rusească, astaţine cald şi pe front.– Bine, dar ia, te rog, totuşi paltonul cuglugă, fă-mi plăcerea, să stau liniştit.

Olga cedă, ca de fiecare dată. Se duceala Lenox Hill Hospital unde o verişoară, şiea bine sărită de 60 de ani, fusese operatăde fractură de şold. Îi ducea plăcinte şi co-zonac cu mac de la magazinele ruseşti dinQueens, unde ea şi Boris locuiau de peste20 de ani.– Şi vezi să nu aluneci, îi mai spuse, întimp ce Olga îşi aşeza căciula, îşi înfăşurafularul la gât şi îşi trăgea gluga pe cap subprivirile lui protectoare.– Evreii sunt cei mai buni soţi, îi spusesede mai multe ori maică-sa, oameni de casă,familişti serioşi, au grijă de copii şi nu tepărăsesc chiar dacă s-ar întâmpla să te maişi înşele.

Copii nu făcuseră, dar trăiseră bine,Boris avusese grijă de ea, o răsfăţase, chiardacă uneori se arăta a fi prea posesiv. Eraun bărbat calculat, cumpătat, prevăzător,încercând să intuiască pericolele de oricefel, să nu-şi provoace soarta. Era fricos şi

precaut, evita situaţiile neobişnuite şi sesimţea bine doar în locuri şi cu oameni pecare îi cunoştea. Nu era amator nici deaventură, nici de insolit, ci de monotonieşi siguranţă care îi lăsau impresia că aravea controlul situaţiei.– Mă plictiseşti, Boris, îi spunea adeseaOlga, mă plictiseşti, şi vocea ei, altfel tan-dră, avea o disperare bovariană. Pot să amşi singură grijă de mine. Şi nu putem trăi lanesfârşit aşa.– Aşa cum?– Aşa. Programat. Încercând să evitămorice. Cu frică de toţi şi de toate.

Revoltele astea îl amărau pe Boris. Oîntreba cu spaimă, aproape implorând:– Nu trăim noi bine, Betişor? Nu eşti tufericită?

Pe Olga o invada atunci duioşia şi ca-pitula:– Ba da, dragul meu, trăim foarte bine. Iartu eşti foarte bun.

Continua în gând, dar tot delicat, să nu-l rănească dacă prin vreo minune i-ar fiputut auzi gândurile: N-am cunoscut şi euun altul… E trist să ajungi la bătrâneţe şisă îţi dai seama că toată viaţa te-ai culcatcu un singur bărbat. Colegi de bancă înliceu, iubiţi în facultate şi în ultimul an ne-am şi căsătorit. Am fost o femeie fru-moasă. Şi uite acum ce mâini cafenii şiosoase… E cumplit cum îşi bate viaţa jocde tine…, se gândea Olga în trenul expresF care o ducea în Manhattan.

În compartiment era cald, îşi scosesefularul şi îşi lăsase gluga jos. Mai bine săţină căciula pe cap, părul ei blond de odi-nioară era acum decolorat, subţire şi rar.Fusese o femeie cochetă. Oftă şi îşi propticapul de geam studiind feţele din jur. Într-un singur compartiment erau probabil celpuţin 10 etnii, toţi îmbrăcaţi în culoricenuşii, cu feţe triste de oboseală, dor-mitând şi bălăngănindu-şi capul, cu o carteîn braţe sau cu un ziar pe genunchi. Dea-supra atârnau reclame, majoritatea în spa-niolă, ale firmelor de avocaţi specializateîn accidente sau injurii medicale. O invadă

şi pe Olga moleşeala aceea de după-amiază de iarnă şi aţipi câteva minute.Fireşte, câteva minute lungi cât un secol,ca orice somn furat.

Când deschise ochii, era uşor îmbujo-rată, şi un firişor de salivă i se scursese pebarbă. În fond, chiar şi la vârsta asta Olgafăcea lucrurile cu voluptate, dormise scurt,dar cu pasiune. În compartiment era dejafoarte cald. În faţa ei stătea un bărbat înaltşi voinic, cu faţă de rus. Privea în gol în-cruntat. Probabil urcase în timp ce eadormea. Şi deodată Olga îngheţă de sur-priză. Îşi duse mâna la cap şi i se puse unnod în gât. Nu mai avea căciula. Se uită înjur, o căută pe jos, nimic, dispăruse. Înschimb, bărbatul din faţă avea pe cap exactcăciula ei rusească. Probabil i-o luase cândaţipise. O trecură transpiraţiile, de data astade necaz şi de frică. Se uită la el fix. Onamilă de om. Să-i ceară căciula înapoi?Să provoace un scandal acolo? Şi dacă băr-batul avea să reacţioneze violent? Îi ştia eape ruşi. Cu siguranţă că nu i-o luase pefuriş ca să i-o dea înapoi cu martori. Borisva înnebuni când o să-i povestească. Şitocmai căciula aia rusească la care ţineaatât de mult, atât de călduroasă, pe care opurta de peste 20 ani, dar părea ca nouă, armai fi putut s-o ţină încă 20!

Trenul intra în staţie. Bărbatul moţăiaşi el la rândul lui, cu căciula pe vârful ca-pului. Olga făcu ochii mici, se încordătoată aşa cum făcea în tinereţe când par-ticipa la săritura în lungime la care fuseseîntr-un an şi campioană, îşi calculă binemomentul şi chiar înainte ca uşile să seînchidă şi trenul să plece din staţie, zvâcnica o felină, îi smulse bărbatului căciula dincap şi ţâşni printre cele două uşi care se în-chiseră în urma ei lăsându-l pe bărbat cugura căscată şi anesteziat de surpriză. Fugicât o ţinură picioarele, renunţă să se maiducă la verişoară-sa la spital, traversă pe-ronul şi luă trenul înapoi spre casă.

Când o văzu că se întoarce atât de re-pede, Boris bănui că ceva nu era în regulă

Olga se trânti în fotoliu epuizată, cu părulrăvăşit, strângând cu putere la piept căciularusească recuperată.– N-ai să crezi ce mi s-a întâmplat. Tu ai fimurit de frică. A fost ca-n filme.– Când eu îţi spun că eşti o naivă, că viaţae un lucru foarte periculos, râzi de mine…,îngăimă cu voce pierdută de emoţie Boris,tremurând la picioarele fotoliului din careOlga se pregătea să-i dea detaliile aventuriica-n filme.– Un bărbat uriaş, sinistru, trebuia să-l fivăzut! Un munte de om, cu privire sti-cloasă, s-a aşezat în tren chiar în faţamea… Aţipisem puţin…şi ce crezi? Cecrezi? lăsă Olga să se creeze un momentde suspans. Boris aproape plângea speriatla gândul a ceea ce avea să urmeze.– Opreşte-te, opreşte-te puţin, o imploră el.Dă-ţi paltonul jos. Scoate-ţi cizmele. Ră-suflă, calmează-te. Să-ţi aduc un pahar cuapă? Parcă şi pe mine mă ia cu leşin…

Îi scoase paltonul şi din glugă se rosto-goli pe covor căciula rusească. Boris oridică şi i-o arătă triumfător:– Vezi ce bine că am insistat să-ţi iei pal-tonul cu glugă? Vezi? Află că dacă nuaveai gluga asta, ai fi pierdut cu siguranţăcăciula.– Ce tot vorbeşti? se răsti Olga. De undeai scos căciula aia? îl întrebă în timp ce lapiept continua să strângă o căciulă ru-sească identică, doar poate ceva mai largă.– Probabil când ai aţipit ţi-a alunecat de pecap în glugă, zâmbi Boris încântat de ceeace reuşise el să prevină doar îndemnând-o să ia paltonul cu glugă, dar Olga îl priviîngrozită.

Câteva săptămâni a stat în ziarul dinQueens anunţul că în trenul expres F a fostgăsită o căciulă rusească, dar nimeni nu atelefonat vreodată să o revendice.

Carmen Firan este o scriitoare americană deorigine română, stabilită la New York.A publicat peste 30 de volume de proză,poeme şi eseuri în România şi Sstatele Uniteale Americii. Cărţile sale pot fi comandate lacarmenfiran.com/OrderBooks.htm.

Căciula


Disponibilitate maxima, preturi deosebit de avantajoase.Deplasari la client. Servicii personalizate.

Pregatire profesionala de exceptie, o vasta experientacanadiana pentru ORICE domeniu de activitate!Member of Canadian Bookkeepers Association

Gabriela Bucsa

CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE SSII FFIISSCCAALLIITTAATTEE PPRROOFFEESSIIOONNAALLAA• Declara#i de IMPOZIT: persoane fizice si companii

• Declara#i TPS/TVQ, Salarii, Simulari REER

• Rapoarte IFTA, Rapoarte CCQ, CSST

www.arcade-accounting.com • 551144..550088..88888800 • [email protected]

• Incorporari si lichidari de companii• Reprezentare in fata autorita#lor guvernamentale

• Consiliere fiscala op#ma pentru rambursari maxime

3333 boul. Cavendish, suite 435, Montreal, H4B 2M5

LLLLAAAA PPPPAAAAVVVV EEEE LLLL

TTooaattee pprroodduusseellee nnooaassttrree ssuunntt pprreeppaarraatteessii aaffuummaattee iinn mmaaggaazziinnuull ddiinn LLaavvaall RReetteettee aarrddeelleenneessttiiGGuussttoossiiii mmiiccii ddee BBaallkkaanniiCarnati oltenestiCarnati afumatiCiolane afumateCostita afumataTelemea de oaie GhiudemBabic+ multe alte produsetraditionale romanesti

LAVALLAVAL


Vineri 22 septembrie 2017Vineri 22 septembrie 2017 ■ PAG. 10PAG. 101010 www.accentmontreal.com

3833 boul. St-LaurentMontreal, H2W 1X9514.288.8046

LA NOI GASITI SAVORILELA NOI GASITI SAVORILEDE ACASA!DE ACASA!

Mititei proaspetiCarnati proaspetiCarne marinata

CChhaarrccuutteerriieeFFaaiirrmmoouunntt

CChhaarrccuutteerriieeFFaaiirrmmoouunnttLA NOI GASITI SAVORILE DE ACASA!LA NOI GASITI SAVORILE DE ACASA!

►►Mezeluri pregatite inpropriul laborator ►►Produse de cofetarie

SPECIALITATI SPECIALITATI ROMANESTIROMANESTI

PPooiissssoonnnneerriieeFFlleeuurryy2345 Fleury Est, Montreal, H2B 1K8

551144..550011..44446622

● Peste din Mediterana, din Grecia si Maroc● Specialitati din America de Nord (Florida)

si America de Sud

PRIMAPRIMAPESCARIE PESCARIE

ROMANEASCAROMANEASCALA MONTREALLA MONTREAL

Comenzi prin telefon pentru ORICE fel de peste, proaspat sau gatit

Charcuterie Produse traditionale romanesti si nemtesti

Crenvursti, Carnaciori oltenesti, Cabanos, Costita afumataSarmale, Zacusca, Platouri reci si calde, la comanda

● Cod sarat cu si fara oase, merluciu si macrou proaspat ● Mare varietate de fructe de mare - Caracatita la pret foarte bun● Specialitatea casei: Carnati din peste, diferite varietati● Chiftelute de peste, ardei umpluti cu fructe de mare,

musaca cu somon, salata cu somon afumat, icre● Somon afumat in magazin

Varza Varza muratamurata

7.99$/buc7.99$/buc.

ȘERBAN MIHAI TISMĂNARIU& ASOCIAŢII

CABINET DE AVOCATURĂ

DREPT CIVIL,COMERCIAL ȘI AL MUNCII

DREPT MATRIMONIAL

DREPTULIMIGRAȚIEI

Vă protejăm drepturileși interesele

Peste 23 de ani de experienţă în Baroul din Montreal

Cabinetul nostru de avocatură oferă asistenţă, consultanţă șireprezentare juridică în procese de

divorţ, partaj matrimonial, custodie minor, pensie alimentară,în procese de moștenire, succesiune, înfiinţare firme.

Vă punem la dispoziţie o experienţă de peste două decenii, cu rezolvarea unor cazuri dificile, ce au făcut jurisprudenţă la Curtea

Federală și Curtea Superioară.Oferim, de asemenea, reprezentare la litigii în România și la CEDO.

Onorarii rezonabile.

Birourile noastre sunt situate la507 Place d’Armes, Suite 1545, Vieux-Montréal, H2Y 2W8

[email protected]

514-285-0052

Vineri 22 septembrie 2017Vineri 22 septembrie 2017 ■ PAG. 11PAG. 111111 www.accentmontreal.com

438.501.7090

Eduard Adrian NecatuMasaj suedez, de relaxare

si terapeuticExperienta clinica

europeana si canadianaChitanta pentru asigurari

Promotii disponibile

Masoterapeut agreat E. G. V. CONSTRUCTIONE. G. V. CONSTRUCTIONANTREPRENOR CU EXPERIENTA, SPECIALIZAT IN RENOVARI REZIDENTIALE

Renovari pentru cresterea valorii de vanzare a casei/apartamentuluiBAI • BUCATARII • SUBSOLURI

parchet, marmura, granit, ceramica, piatra naturala, panouri de gips,panouri de beton lejer, tiraj de joint, plafon acustic, plafon suspendat,

izolatii, etc.Oferim garantie pentru serviciile prestate.

438-764-1235 | [email protected] RBQ # 5734-2875-01

PPUUBBLLIICCIITTAATTEE

55114466990088883311

•La noi gasiti cea mai marevarietate de mezeluri sipreparate de casa: peste 70 de produse artizanale•Sarmale, Salata beuf,

Ciorba de burta, Salata devinete, Icre, Chiftele

proaspete•Produse fara gluten

•Produse afumate naturalcu lemn de artar

Gustul Traditiei

MMOONNTTRREEAALLPiata Jean Talon

7070 Henri-Julien, H2S 3S3

551144..880077..11662266Deschis in fiecare zi

SSTT--HHUUBBEERRTT5552 boul. Grande-Allée, J4Z 3G1

445500..667766..66665544Orar prelungit! Deschis si lunea,

pana la ora 18.00.

BALKANI

BROSSA

RD

wwwwww..bbaallkkaanniibbrroossssaarrdd..ccoomm

BBrraannzzaa FFeettaammaacceeddoonneeaannaa33 kkgg ssaauu vvrraacc

SSooccaattaaAAlleeggrriiaa22..55 LL

PPuuii ddee ffeerrmmaaPPuullppee,, aarriippiiiinniimmaa,, ppiippoottaa

VVeeggeettaa SSppeecciiaall!!

666699999999$$$$

ddooaarr îînn SStt--HHuubbeerrtt

11 kkgg

SSeemmiinnttee ddeeffllooaarree nneeggrreeiinn vvrraacc

BBiissccuuiittiiEEuuggeenniiaa

66 ssoorrttiimmeennttee

SSaallaammddee vvaarraa

CCrreemmvvuurrssttiivviieenneezzii

CCiioollaann aaffuummaatt

PPaarriizzeerraaffuummaatt

SSnniitteelleessii cchhiifftteellee


Vineri 22 septembrie 2017Vineri 22 septembrie 2017 ■ PAG. 12PAG. 121212 ȘTIIN�Ă & TEHNOLOGIE

Urme umane de 5.7 milioane de ani în Creta?

CĂTĂLINA [email protected]

Cineva ar fi pășit pe oplajă în Creta acumcirca 5.7 milioane deani! La auzul uneiastfel de afirmații, în-treaga comunitate ști-ințifică este tentată săizbucnească în râs,

susținând că este imposibil, întrucât într-operioadă așa îndepărtată nu existau încăstrămoși de-ai noștri care să-și fi lăsat am-prentele - asemănătoare cu cele ale omuluimodern - niciunde în lume și cu atât maipuțin în Europa.

Totuși, profesorul Gerard D. Gierlinski

(Institutul Polonez de Geologie ), împreunăcu colegul său Grzegorz Niedzwiedzki(Universitatea din Uppsala) au publicat unarticol în ultimul număr din Proceedings ofthe Geologists' Association (31 august2017) în care relatează descoperirea unorurme umane în apropierea localității Tra-chilos, în regiunea occidentală a Cretei.Aceste urme sunt foarte asemănătoare cucele ale omului modern, având amprenta acinci degete și a călcâiului unui picior. Nicitipologia și nici perioada în care ar fi fostlăsate aceste urme nu sunt însă conforme cuceea ce se cunoaște despre apariția șievoluția speciei noastre.

Urmele de acum circa 4.4 milioane deani aparținând unor primi hominizi (Ardi-pithecus ramidus), găsite în Etiopia, sunt

asemănătoare cu ale maimuțelor, nicidecumcu ale noastre. Cum este posibil ca celegăsite în Creta, aparținând unor creaturi cear fi trăit cu 1.3 milioane de ani înainte dehominizi din Etiopia, să fie așa de asemănă-toare cu ale noastre?

Se crede că specia noastră a luat naștereși s-a dezvoltat în Africa și că nu ar fi ieșitdin acest continent până cel puțin acum 1.8milioane de ani. Nu au existat urme în ex-teriorul Africii atât de îndepărtate în timp -până acum. Cele mai vechi erau consideratecele descoperite în Tanzania, datând deacum 3.7 milioane de ani, ale unor Aus-tralopiteci.

Cum au stabilit cercetătorii vechimeaurmelor găsite în Creta? Cu ajutorul al-gelor! Practic, acum 5.7 milioane de aniCreta era unită cu continentul European.Resturile de alge descoperite sub și dea-supra urmelor respective le-au permiscercetătorilor datarea acestora cu ceea ce seconsideră a fi o bună aproximație.

Exemplarele a căror pași au traversaterele ar fi trăit deci în perioada crizeimessiniane, care a avut loc între 6 și 5.4milioane de ani în urmă, și în care Strâm-toarea Gibraltar s-a închis iar Marea Medi-terană, fiind izolată de Oceanul Atlantic, s-aevaporat. În locul acestei mări s-a format unbazin uscat, cu adâncimi de până la 3,2 - 4,9km sub nivelul oceanului. Fenomenul s-apetrecut datorită faptului că Marea Medi-terană are o rată de evaporare ridicată și de-pinde de apele Oceanului Atlantic pentru a-ifurniza deficitul de apă pierdută prin eva-porare.

Descoperirea este cu adevărat incredi-bilă. În plus, ea vine imediat după o alta, numai puțin uimitoare: un grup de cercetătoricare a descoperit fragmente de mandibulăîn Grecia și Bulgaria susține că acesteaaparțin unor strămoși îndepărtați care ar fitrăit acum 7.2 milioane de ani.

Dacă vor fi confirmate, aceste rezultatevor pune în discuție ceea ce se credea pânăacum despre apariția și evoluția specieiumane. Este oare posibil să fi existat douălinii evolutive, cea africană și cea legată dedescoperirile efectuate în Europa? Sau estevorba de erori de interpretare a urmelordescoperite care ar fi de fapt mult mai re-cente decât cred oamenii de știință?

Cercetările continuă și, desigur, în ur-mătorii ani vom avea mai multe date și in-formații legate de aceste fascinanterezultate. Ele vor putea confirma sau nudatarea urmelor de pași din Creta caaparținând unei perioade de acum circa 5.7milioane de ani.

Cătălina Curceanu este prim cercetător îndomeniul fizicii particulelor elementare şi alfizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Fras-cati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare(Italia) şi colaborator Scientia.ro.

PALEONTOLOGIE | EVOLU IA SPECIEI UMANE

O descoperire uimitoare a fost făcută recent în Creta: urme umanecare ar fi fost lăsate acum circa 5.7 milioane de ani. Descoperirea esteuimitoare deoarece se presupune că în Europa acelei perioade nuexistau strămoși îndepărtați care ar fi putut lăsa aceste urme. Dacădescoperirea va fi confirmată, ea va avea un impact enorm asupraistoriei și evoluției speciei noastre.

►

R e s t a u r a n t

200 DE LOCURI• Specialitati romanesti• Parcare gratuita

MENIU VARIAT10 feluri calde • Fructe de mare

• Peste • Saslic (pui, porc)• Carnati • Salata • Desert

Info & rezervari: 514.277.4787 • 514.679.4583

Organizam nuntibotezuri • comuniuni

petreceri

Rezervari vineri & duminica10% reducereMUZICA LIVE

Urmele au fost descoperite din întâmplare de Gerard Gielinski (autorul principal al studiu-lui, paleontolog la Institutul Polonez de Geologie), în 2002, când se afla în vacanță în Creta.Inițial, Gielinski le-a identificat ca fiind a unor mamifere, fără să le interpreteze în detaliu.În 2010 a revenit asupra lor cu paleontologul Grzegorz Niedzwiedzki de la Universitatea dinUppsala. Ambii au ajuns la concluzia că au fost făcute de hominizi.FOTO: „Possible hominin footprints from the late Miocene (c. 5.7 Ma) of Crete?”, Pro-ceedings of the Geologists' Association.

Primii hominiziMulte specii de hominizi au fost des-coperite de-a lungul timpului, însă nutoate sunt strămoşi direcţi ai lui Homosapiens.Cel mai vechi candidat la statutul de ho-minid este Sahelanthropus tchadensis,identificat pe baza unui craniu din Ciad,Africa nord‑centrală. Clasificat în 2002,acest specimen ar fi trăit acum cca 7 mi-liarde de ani. Nu s‑a ajuns încă la unacord în ce priveşte locul acestuia în ar-borele genealogic al omului, dar, chiardacă este vorba de un hominid, este foartepuţin probabil să fie un strămoş direct allui Homo sapiens.În anii ‘90, trei alte genuri noi ale pri-milor hominizi (Ardipithecus, Orrorin şiKenyanthropus), ce datează de acum 6-3milioane de ani, au fost recuperate dinKenya şi Etiopia. Ele se adaugă noilorspecii ce în a doua jumătate a sec. XX aufost adăugate genurilor de mult stabilite,Australopithecus şi Paranthropus, am-bele cunoscute din siturile din Africa deSud şi Est.În general, aceştia erau mici de înălţime,

cu dinţi mari pentru mestecat şi caninimici. Aveau cutii craniene mici şi feţedestul de proeminente. Datorită acestorproporţii ale craniului asemănătoaremaimuţei, mulţi paleoantropologi i‑aucaracterizat pe aceşti hominizi drept„maimuţe bipede”.

Vineri 22 septembrie 2017Vineri 22 septembrie 2017 ■ PAG. 13PAG. 131313 NUTRIIE & SĂNĂTATE

SIMPLU GHID DE SĂNĂTATE

Horaire disponile àOSTEOYOGA.COM

Vaccinurile nu cauzează autism

TTHHEE PPAATTHH OOFF TTHHEE OORRGGAANNIICC SSEELLFF

Autismul este o tulburare de dezvoltarecare afectează abilitatea de comunicare șiinteracțiune, relaționare și integrare socialăa unei persoane, caracterizându-se adeseaprin comportamente stereotipe și repetitive.Severitatea acestei afecțiuni variază și deaceea se vorbește de un spectru autist.Autismul se manifesta fie la naștere, fie un-deva în jurul vârstei 1-2 ani, când copiluluii se face vaccinul combinat care protejeazăîmpotriva rujeolei, oreionului şi rubeolei(ROR; eng. MMR - measles, mumps,rubella). Părinții asociază cele două eveni-mente punându-le într-o relație de cauzali-tate, crezând astfel că vaccinul RORcauzează autism. Numai că această relațiede cauzalitate nu există în realitate. Vac-cinul împotriva rujeolei, oreionului și rube-olei nu este un factor în declanșareaautismului.

Totuși, ideea că există o legătură întrevaccinul ROR și autism persistă. Două mo-tive pot explica acest lucru. Primul ar fi fap-tul că încă se fac eforturi pentru a descopericauzele autismului. Dificultatea în a le iden-tifica ține de varietatea simptomele tul-burărilor din spectrul autismului, care pot fidiferite de la un individ la altul, și de posi-

bilitatea ca această boală să fie declanșatăde combinația mai multor factori, nu doarde unul singur (ereditate, expunerea la polu-anți ca pesticide, plumb, anumite medica-mente etc.).

Incertitudinea este, foarte adesea, difi-cil de acceptat. Este în natura noastră săcăutăm răspunsuri, să vrem să știm sigur șisă identificăm vinovați. Or, faptul căcercetările de până acum pot spune mai de-grabă ce NU cauzează autism, fără însă aoferi certitudini asupra a ceea ce-l de-clanșează determină mulți oameni să inter-preteze coincidența dintre aparițiasimptomelor de autism în jurul vârstei de12-24 de luni și vaccinul ROR ca o relațiede cauzalitate.

Al doilea motiv ține de publicarea,acum aproape 20 de ani (în 1998), a unuistudiu care susținea că vaccinul ROR arputea cauza autism la copiii care prezintăanomalii gastro-intestinale. Acest studiu,care s-a oprit asupra a 12 cazuri, a apărut înprestigioasa revistă medicală The Lancet iarautorul său, doctorul britanic AndrewWakefield, a mers și mai departe, afirmândîn conferința de presă ce a urmat publicareastudiului său că guvernul britanic ar trebui

să stopeze vaccinarea ROR până la noicercetări și că părinții ar trebui să optezepentru vaccinarea separată (pentru fiecaredintre cele trei boli în parte).

Mișcarea antivaccin a căpătat astfel unavânt extraordinar în întreaga lume. Preapuțin a contat că The Lancet a retractatstudiul (în 2010), deoarece datele folosites-au dovedit a fi o fraudă științifică, iarWakefield s-a aflat într-un major conflict deinterese. Pe scurt, grație unei investigații

jurnalistice a reporterului Brian Deer (Sun-day Times of London), s-a dovedit că Wake-field aplicase pentru un patent privindpropriul său vaccin împotriva rujeolei șiprimise bani de la un avocat care, în numeleunor părinți de copii cu autism, dăduse înjudecată compania farmaceutică ce pro-ducea vaccinul ROR. Rezultatul studiuluifusese astfel dinainte stabilit: vaccinul RORduce la autism. Ca să-și susțină falsa con-cluzie, Wakefield a modificat fișele me-dicale și rezultatele testelor medicale alecelor 12 subiecți, a folosit examinări neper-mise în cercetarea medicală, iar din cei 9copiii prezentați ca având autism doar 5aveau de fapt, la unii declanșându-se lunimai târziu, la alții înainte de vaccin.

La scurt timp după aceste revelații,Consiliul medicilor din Marea Britanie i-aretras licența lui Andrew Wakefield. Răul afost însă făcut, iar ideile sale nocive persistăși astăzi, în ciuda faptului că niciun altstudiu nu a reușit să-i reproducă concluziileși că numeroase altele i le infirmă. Amintimîn acest sens două exemple: o meta-analizădin 2014, apărută în revista de specialitateVaccine, care a arătat că nu există nicio olegătură între vaccinuri și autismaplecându-se asupra mai multor studii ce întotal au analizat aproape 1,3 milioane decazuri; și un studiu apărut în același an înJournal of the American Medical Associa-tion care a relevat că nu există nicio dife-rență între copiii vaccinați și nevaccinați dinpunct de vedere al ratei autismului.

Din păcate, demascarea fraudei științi-fice comise de Andrew Wakefield și efor-turile oamenilor de știință din diferite țăride a demonta temerile legate de vaccinuriși autism au fost integrate în tot felul deteorii conspiraționiste, împingând numeroșipărinți și mai departe de adevăr.

Sunt vaccinurile lipsite de efecte secun-dare? Nu, desigur. Beneficiile vaccinurilorsunt însă net superioare riscurilor, căciefectele lor adverse sunt extrem de rare.Despre acest subiect în numărul următor.

ACCENT MONTREAL

Acest articol a fost revizuit de dr. AlexandruNicolescu-Zinca, șef la Clinique Réseau Dia-mant.

Unul din motivele pentru care tot mai mulți părinți refuză să-și vaccineze copiii este fricade autism. Temerile lor nu sunt bazate pe date științifice, ci pe un studiu dovedit fraudulos.Există sute de studii, pe milioane de subiecți din diverse țări, finanțate de diverse instituții,care arată că vaccinurile nu duc la autism.

►

În RomâniaNumărul părinţilor care refuză să-şi vac-cineze copiii creşte în România de la anla an. Fenomenul a căpătat amploaredeoarece discursul anti vaccin esterăspândit prin intermediul a două canalecu audienţă mai mare decât orice autori-tate guvernamentală sau medicală. Ast-fel, o carte obscură, care abundă în erorişi răstălmăciri, a devenit în ultimii anibiblia mişcării anti vaccin din România.Cartea este vândută în reţelele librăriilorortodoxe şi poate fi descărcată de pe maimulte site-uri cu profil ortodox. În ciudafaptului că Patriarhia Română susține cănu are nicio legătură cu asociaţiile caresunt împotriva vaccinurilor, multe bise-rici şi asociaţii ortodoxe reprezintămediul principal de răspândire a mişcăriianti vaccin.Autoarea acestei cărți, doctorița de fami-lie Christa Todea-Gross, este vicepreşe-dinta Federaţiei ortodoxe Pro Vita și faceparte din echipa Asociaţiei Medical-Creştine Christiana din Cluj, condusă deepiscopul vicar al Clujului, FlueraşSomeşanul. Sursa: „Cum s-a transformat o carte ob-scură în biblia mișcării anti vaccin dinRomânia”, HotNews.ro

Vineri 22 septembrie 2017Vineri 22 septembrie 2017 ■ PAG. 14PAG. 141414 GRANIELE GÂNDIRII

Se poate ca felul în care rotunjimliterele, spaţiile lăsate între cuvinte, lini-uţa de la t-uri ori punctul de pe i-uri săspună ceva despre intenţiile sau gândurilenoastre? Pentru unii grafologia este o şti-inţă exactă şi în baza ei iau importante de-cizii de viață sau business; pentru alţii eanu este altceva decât pseudoştiinţă, fărănicio valoare practică. Să vedem, așadar,ce are de spus ştiinţa despre grafologie.

Primul lucru care trebuie menţionateste faptul că există trei tipuri de analiză ascrisului de mână şi de aceea este foarteimportant să ştim la care anume nereferim. Primul tip este folosit în medi-cină, de obicei în neurologie, pentru a di-agnostica boli precum Parkinson, în carefuncţia motorie este afectată iar aptitudinisofisticate precum scrisul se degradează.Analiza scrisului unei persoane este înacest caz o metodă perfect legitimă carepoate contribui la stabilirea unui diag-nostic.

Al doilea tip se referă la analizamedico-legală a unui document, cunos-cută sub numele de grafoscopie, careîncearcă să stabilească autenticitatea unuiînscris sau a unei semnături/autograf.Metoda include nu numai o analiză chi-mică a hârtiei şi a cernelii, ci şi compara-ţii între o mostră autentificată a scrisului şirespectivul document, pentru a afla dacăau fost scrise de aceeaşi persoană. Esteimportant de menţionat că un specialist îngrafoscopie nu va trage niciodată con-cluzii despre personalitatea autorului,acesta fiind domeniul de interes al celeide-a treia metode de analiză a scrisului demână: grafologia. Ea încearcă să deter-mine trăsăturile de personalitate, aptitu-dinile, talentele, ba chiar şi destinul uneipersoane folosind analiza scrisului demână.

Privind grafologia cu ochi sceptici oputem include în aceeaşi grupă cu as-

trologia sau chiromanţia. În general, eaeste descrisă drept o metodă completneştiinţifică, foarte apropiată de ceea cefac clarvăzătorii: orice afirmație ce sedovedește a fi corectă este de fapt o pre-supunere norocoasă sau o interpretare aunor informații primite de la subiect -legate de conţinutul textului scris ori as-pectul şi comportamentul subiectului,dacă acesta este prezent în timpul analizei.Pe scurt, rezultatele evaluării ştiinţifice agrafologiei sunt covârşitor negative.

Să începem cu o mini istorie a acestuidomeniu. Deşi primele idei legate degrafologie au apărut în urmă cu mai multesecole, cel care a inventat termenul şi apublicat prima descriere formală ametodei a fost arheologul și preotulfrancez Jean-Hippolyte Michon, în 1871.Cartea se numea „Le Journal de l'Auto-graphe”, iar din momentul apariției salegrafologia a devenit populară în Franţa

unde este și azi, în genere, consideratădrept ştiinţă autentică.

Răspândirea grafologiei pe scară largăse datorează însă, în mod surprinzător,unui grup german de mistici păgâni denu-miţi Munich Cosmic Circle, activ la în-ceputul secolului XX. La circa 20 de anide la apariţia cărţii lui Michon, trei mem-bri ai grupului, sculptorul Hans Busse,psihiatrul Georg Meyer şi în mod specialfilozoful Ludwig Klages, au formatDeutsche Graphologische Gesellschaft(Asociaţia Grafologilor Germani). Klagesa continuat să publice până prin anul 1950și este considerat de mulți drept părintelegrafologiei moderne. Deşi metoda Klagespare extrasă din psihologie, ea se bazeazăîn mare măsură pe ideile acestuia despreantropologie şi pe respingerea religiilormajore. Klages a fost, de asemenea, un an-tisemit notoriu. Pe scurt, prin grafologieKlages încerca să estimeze dacă o anumităpersoană era corect afiliată păgânismuluigerman veritabil, cu tot ceea ce vă putețiînchipui că însemna acest lucru.

În ziua de azi, majoritatea grafologilornu au nicio legătură cu rasismul sauocultismul şi consideră că ceea ce fac sebazează pe principii ştiinţifice solide. Înmulte ţări există asociaţii profesionale ceoferă o spuză de legitimitate. În rândurilepracticanților grafologiei circulă urmă-toarea maximă: „Analiza scrisului demână este de fapt analiza creierului”, ceeace sună oarecum adevărat; mişcărilemâinii sunt în mod evident controlate decătre creier, iar creierul este sediul trăsă-turilor de personalitate. Dar în ultimajumătate a secolului XX, când psihologiaşi neurologia s-au maturizat ca ştiinţe, s-adescoperit că aceste asocieri nu suntneapărat valide. Aptitudinea de a jucabaseball nu determină genul muzicalpreferat; urmând aceeaşi logică, nici per-sonalitatea nu poate să afecteze scrisul demână. În cazul unei persoane care scrienumai cu litere de tipar, grafologia arputea trage concluzia că aceasta încearcăsă ascundă cine este. Motivul poate fi însămult mai simplu, şi anume că persoanarespectivă este caricaturist sau creator debenzi desenate şi acesta este modul în cares-a obişnuit să scrie.

Grafologia -

PPUUBBLLIICCIITTAATTEE

55114466990088883311

Voyages Tam DANIEL DANIEL ● Bilete direct de la companiile aeriene ● Asigurări de voiaj pentrucanadieniși vizitatori

GABRIELAGABRIELA1118 Ste-Catherine O, suite 504, Montreal, H3B 1H5, tel: 514-345-1121

514-824-0908514-824-0908

Permis de Quebec

Croazieră CARAIBE 19 dec.1 săptămână 1.499$ / pers.zbor + croazieră + transfer

Peste 20 de ani de experiențăcu clientela română

cel:

SPECIALSPECIAL


SCEPTICUS

Poate analiza scrisului de mână să ofere informaţii despre personalitatea, viața şiaptitudinile autorului? ►

Grafologia încearcă să determine trăsăturile de personalitate, aptitudinile, talentele, ba chiar şi destinul unei persoane folosind analizascrisului de mână.

Vineri 22 septembrie 2017Vineri 22 septembrie 2017 ■ PAG. 15PAG. 151515 GRANIELE GÂNDIRII

ştiinţă ori pseudoştiinţă?

Asemenea neajunsuri ale grafologieiau fost analizate mai îndeaproape pe mă-sură ce ea a devenit tot mai importantă înlumea afacerilor şi a tribunalelor, în spe-cial în Franţa şi Israel. Între 70 și 91% dincompaniile franceze folosesc o formă degrafologie la angajare şi circa 5.000 decompanii fac acelaşi lucru în SUA. Ceeace complică şi mai mult lucrurile în acesteţări este faptul că există foarte multe aso-ciaţii și societăți de grafologie aflate înconcurenţă, a căror metode nu sunt stan-dardizate. Doi grafologi din şcoli diferitevor obţine probabil rezultate diferite înanaliza aceluiaşi subiect, motiv pentrucare ştiinţa a încercat să facă luminătestând grafologia. Rezultatele nu au fostîncurajatoare pentru cei care practicăaceastă meserie.

În cartea sa „The Write Stuff” dr.Barry Beyerstein a rezumat munca luiGeoffrey Dean, cel care a efectuat proba-bil cel mai extins studiu al lucrărilor des-pre grafologie realizat vreodată. Dr. Deana făcut o metaanaliză a circa 200 de studii.El a arătat că grafologii nu au reuşit sădemonstreze validitatea sau seriozitateaprofesiei lor privind prezicerile legate decapacitatea de muncă, aptitudinile sau per-sonalitatea cuiva. Grafologia a eşuat decipotrivit standardelor pe care un real testpsihologic trebuie să le îndeplineascăînainte de a putea fi recomandat în modetic pentru uzul pe scară largă. Dean nu agăsit nicio şcoală de grafologie care săobţină rezultate mai bune decât alta… Defapt niciun grafolog, indiferent de afiliereasa, nu a fost capabil să obţină performanţemai bune decât un amator care face pre-

supuneri în baza aceluiaşi material. Înmarea majoritate a studiilor niciun grup nua depăşit rezultatele obţinute în modaleatoriu.

Iată câteva din concluziile specifice lacare s-a ajuns în aceste studii.■ În 1976: Analistul nu a putut să prezicăcu acurateţe personalitatea autorului dinanaliza scrisului său de mână.■ Anul 1977: Nu a fost găsită niciodovadă referitoare la validitatea semnelorgrafologice.■ Anul 1978: Rezultatele nu susţin afir-maţia cum că cele trei criterii de evaluareale scrisului de mână ar reprezenta indiciivalide ale extroversiunii.■ Anul 1983: Deși literatura legată deacest subiect suferă din cauza unei semni-ficative neglijenţe metodologice, tendinţagenerală a rezultatelor sugerează căgrafologia nu este o metodă viabilă deevaluare.■ Anul 1986: Nu există prea multe doveziîn favoarea validităţii analizei grafologice.■ Tot în 1986: Grafologii nu au obţinutrezultate semnificativ mai bune decât ceeace se obţine aleatoriu.

Faptul că nici amatorii nici grafologiinu reușesc să obțină rezultate mai bunedecât un model aleatoriu nu este delocsurpinzător, presupunând desigur cazulunui test administrat în condiții controlate.Însă dacă testul nu mai este controlat, cade exemplu atunci când un grafolog prac-tică pe cont propriu, brusc apar rezultatecare sună convingător. Iată ce spuneagrafologul francez Catharine Bottiau laBBC News în 2013: „În mod normal sun-tem consultaţi după ce clientul a selectat

o scurtă listă cu candidaţii. Candidaţilor lise cere să scrie de mână o scrisoare de in-tenţie. Noi examinăm scrisorile şi oferimsfaturi. De obicei acestea tind să confirmeimpresiile culese în cadrul interviului,analizei CV-urilor, testelor de personali-tate şi aşa mai departe.”

În mod clar, atunci când un grafologare de analizat o scrisoare de intenţie, per-sonalitatea autorului acelei scrisori nu-imai este necunoscută. Oricare dintre noipoate face observaţii perfect rezonabiledespre autorul unei astfel de scrisori, in-diferent dacă ea a fost scrisă de mână saula un computer. Literele în sine nu oferănimic în plus, astfel încât grafologia estemai degrabă ornamentală.

Dacă vi se pare că totul sună ca şi cumar fi o altă tehnică de divinaţie, precum as-trologia sau viziunile extrasenzoriale, aşaşi este. Renumitul arheolog Ken Feder acriticat într-un articol reclama făcutăgrafologiei în paginile unui ziar. Dreptrăspuns o grafologă i-a oferit o consul-tanţă telefonică gratuită, în speranţa că-lva convinge. Feder i-a trimis acesteia omostră cu scrisul său de mână şi apoi adescris experienţa: „Ceea ce a urmat a fostun exemplu perfect de mentalism.Grafologa mi-a spus că nu va vorbi decâtea și că eu pot comenta analiza numai lafinal, dar nu a fost aşa. S-a oprit tot timpulcerându-mi părerea despre felul în care sedescurcă şi încercând să obţină reacții.Conştient sau nu, a făcut ceea ce fac ma-joritatea mentaliştilor: a spus lucruri fla-tante despre mine - că sunt foarteinteligent, senzual şi artistic. Afirmaţiileau fost absolut corecte, pentru că practic

puteau fi aplicate oricui: a spus că sunt in-hibat în anumite domenii şi dezinvolt înaltele; că sunt extrovertit, dar nu las întot-deauna oamenii să se apropie de mine; căam o latură secretă, că îmi place muzica,arta, actoria. A spus că sunt analitic. Suntimpulsiv, dar de multe ori ezit. Am partede suişuri şi coborâşuri.”

În caz deci că vă întrebaţi cine esteKen Feder: este un tip cu suişuri şicoborâşuri căruia îi place muzica.

Este posibil însă ca motivul pentrucare grafologia este permanent sortităeşecului să nu aibă legătură cu faptul că s-a dovedit inutilă, ci mai degrabă cu unobstacol logic legat de conceptul său debază. La conferinţa CSICOP din anul1988, Robert Basil (pe atunci doctorand)l-a întrebat pe dr. Beyerstein dacă ade-vărata problemă nu este cumva faptul căgrafologia încearcă să cuantifice ceva cenu poate fi cuantificat. Iată ce a răspunsbunul doctor: „Încercarea de a defini per-sonalitatea este o ambiţie prostească.Mulţi psihologi pun la îndoială ideea unui„nucleu” de caracteristici fixe şi imuabileexistent în mintea umană. Şi atunci nuputem să nu ne întrebăm: dacă însuşi con-ceptul de personalitate ca trăsătură umanăinerentă este tot mai dificil de susţinut,atunci ce ar avea grafologia de măsurat?

Alte tehnici divinatorii precum iridi-ologia, frenologia, chiromanţia şi astrolo-gia au în cadrul lor diferite școli degândire, obligă la ani de pregătire, acordăatestate scumpe şi eşuează la fel de sonoratunci când sunt testate în condiţii ştiinţi-fice. Grafologia încearcă să se delimitezede toate aceste tehnici folosind ideea cepare plauzibilă că analiza scrisului este defapt analiza creierului – altfel spus, carac-teristicile creierului se vor manifesta înfelul în care acesta controlează mişcărilemâinii. Din nefericire, pretenţia este la felde neştiinţifică ca toate celelalte. Nicioafirmaţie din lume, oricât de ştiinţific arsuna, nu va putea masca eşecul uneimetode atunci când ea este analizată într-un cadru ştiinţific.

www.scientia.ro

Varianta originală a acestui articol, în en-gleză, intitulată „All About Graphology”de Brian Dunning, a apărut pe skep-toid.com. Scientia.ro este un site de popu-larizare a științei și de demontare amiturilor pseudoștiințifice. Scientia.roprezintă zilnic articole și știri, are o secți-une de bloguri și una destinată între-bărilor din partea cititorilor. Cei caredoresc să sprijine acest demers de trans-mitere a informației științifice pe înțelesultuturor pot dona la: www.scientia.ro

.

SCEPTICUS

Grafologia încearcă să se delimiteze de alte tehnici divinatorii folosind ideea ce pare plauzibilă că analiza scrisului este de fapt analizacreierului - altfel spus, caracteristicile creierului se vor manifesta în felul în care acesta controlează mişcările mâinii. Pretenţia este însăla fel de neştiinţifică ca toate celelalte.

Vineri 22 septembrie 2017Vineri 22 septembrie 2017 ■ PAG. 16PAG. 161616 TIMP LIBER

Homo Deus

ADRIAN [email protected]

Am ales să vă vorbescdespre „Sapiens - o succintăistorie a omenirii” a luiYuval Noah Harari, o cartecare mi-a oferit pe tavă onouă perspectivă asupra isto-riei omenirii, atunci când

credeam că s-a spus deja tot ceea ce merităspus în acest domeniu. De altfel Harari,profesor în departamentul de istorie de laHebrew University din Ierusalim, a primitdeja trei premii pentru originalitate și cre-ativitate și dacă îi citiți cartea nu o să vă fiegreu să identificați motivele.

Zeii, națiunile, banii, drepturile omului,legile, toate acestea există doar în imagi-nația oamenilor, susține Harari. Ceea ce nedeosebește în primul rând de animale estecapacitatea de a inventa povești și a credecu sfințenie în ele, lucru care reprezintă,concomitent, o binecuvântare și un blestem.O binecuvântare pentru că miturile ne-auunit și ne-au făcut puternici, propulsându-ne direct în vârful lanțului trofic cu o ra-piditate nemaiîntâlnită; un blestem pentrucă vom sfârși, probabil, prin a distrugeplaneta.

Viteza spectaculară cu care am ajuns învârf are consecințe uriașe: celelalte animaledin vârful piramidei au ajuns acolo gradual,pe parcursul a milioane de ani, ceea ce apermis ecosistemului să se adapteze și săpăstreze lucrurile în echilibru. Pe măsură celeul devenea din ce în ce mai periculos,gazelele deveneau mai rapide iar hienelecooperau mai cu spor. Homo sapiens însăeste, de departe, cea mai periculoasă speciecare a trăit vreodată pe pământ. Nicio altăspecie nu a contribuit în aceeași măsură caomul la extincția nenumăratelor alte specii.Ceea ce este mai interesant, omul, spredeosebire de ceilalți predatori, care suntcreaturi maiestuoase, nu și-a dezvoltat în-crederea în sine cu aceeași viteza cu care

și-a modernizat mijloacele. Suntem plini detemeri și de anxietăți care ne fac mai cruziși mai periculoși decât oricare alt animal cucare am împărțit vreodată planeta.

Suntem singura specie care trăiește într-un univers dualist. Pe de o parte, re-cunoaștem existența realității obiective,copacii, râurile, animalele, iar pe de altăparte trăim într-un univers imaginar, popu-lat de zei, națiuni, corporații. Cu timpul, amajuns să acordăm mai mare importanțărealității imaginate decât celei obiective,astfel încât astăzi însăși existența ani-malelor, copacilor, râurilor depinde deentități imaginate cum ar fi United NationsEnvironment Programme sau Facebook.Legătura noastră cu realitatea obiectivă edin ce în ce mai firavă.

Dar cum s-a ajuns atât de departe?Harari argumentează că o colectivitate op-timă ar trebui să fie alcătuită din maximum150 de persoane. Dincolo de acest numărnu poți guverna o comunitate decât dacă îiconvingi pe toți membrii săi să creadă înaceleași mituri. Și cum să îi faci să creadă?Ei bine, în primul rând trebuie să îi convingi

că nu sunt mituri.Cum a luat naștere aristocrația? se în-

treabă autorul și, pentru că simțul umoruluinu-i lipsește, ne oferă drept răspuns oparabolă: la un moment dat, comunitățile s-au văzut nevoite să își organizeze apărarea.Și atunci, cei câțiva membrii mai solizi,nervoși și proprietari de cai și-au asumatacest rol și astfel au acaparat puterea și auelaborat primele legi, având, desigur, maimult propriul interes în vedere. Dar s-a în-tâmplat ca, peste generații, urmașii lor să fienevolnici, incapabili să călărească sau să fieutili în vreun alt fel. Pentru a-și păstra pri-vilegiile, au fost nevoiți să-și convingăsupușii de superioritatea clasei lor, însă nuputeau aduce ca argument faptul că singurullor merit e că strămoșii au avut cai. Astfel aluat naștere mitul aristocrației, al nobilimii,al superiorității unei anumite clase, mit careastăzi e mai puternic decât oricând și neîmpinge să dăm, cu venerație, milioane delike-uri pe Facebook unor postări prin caresuntem informați de faptul că micuțul prințGeorge tocmai a început școala, sau căprințesa Beatrice of York și-a schimbat coa-fura. Căci, la urma urmei, strămoșii lor au

avut cai și nu putem fi atât de insensibiliîncât să nu ținem cont de acest fapt.

Ierarhia, oricât de aleatorie ar fi, privitădintr-o anumită perspectivă are un merit in-discutabil: Ne ușurează viața, ne ajută săștim cum să-i tratăm pe cei cu care venim încontact fără să fim nevoiți să-i cunoaștempersonal. Muncitorul e un nimeni, direc-torul e un specimen demn de admirație.Sună familiar, dar este corect? Nu. Esteutil? Categoric.

Miturile cele mai puternice nu mai suntde natură religioasă, ci mai degrabă eco-nomică. Harari consideră capitalismul dreptcea mai puternică ideologie din istoriaomenirii, singura care a fost capabilă săaducă umanitatea la un numitor comun:banii. Și înclin să îi dau dreptate căci, laurma urmei, constatăm cu toții, zilnic, cămajoritatea creștinilor nu sunt în stare sătrăiască după perceptele biblice, nici ma-joritatea musulmanilor după perceptele is-lamice, nici măcar budiștii nu se ridică laînălțimea religiei lor, în schimb covârși-toarea majoritate a muritorilor tratează baniicu un respect demn de o cauză mai bună.

Dar viitorul? Cum va arăta viitorul? Înprivința aceasta Harari își însușește vizi-unea cea mai răspândită printre oamenii deștiință: viitorul aparține Inteligenței Artifi-ciale. Cu un mic bemol: din punctul lui devedere, asistăm la ultimele momente aleexistenței lui Homo Sapiens și la aparițiaunei noi specii: Homo Deus. Omul Dum-nezeu.

Religia este pe cale de dispariție, oricâtde mult se străduiește mass media să neconvingă de contrariul, iar omul e pe calesă devină zeu. Moartea nu mai este văzutăde oamenii de știință ca un destin inevitabil,ci ca o problemă tehnică.

Mai rămâne de văzut dacă o să reușimsă păstrăm planeta locuibilă.

Cititor avid, cinefil avizat și călătorinspirat, Adrian Benea este unul din fonda-torii V-Studios (Facebook.com/vstudiosmtl,un proiect media axat pe reportaje dinMontreal și din comunitatea română mon-trealeză.

* Al dvs.z

Deschis: Marti - Vineri: 9.00-18.00 | Sambata: 9.00-17.00Duminica - Luni: Inchis

Preturi incepand de la * Detalii in magazin

si plus

Tip ROSU - ALB - ROZE

42 DE ANI - IMPORT

O maimuță n-o să-ți dea niciodată o banană dacă-i promiți o cantitate infinită de banane înviața de apoi. Nu o să îți dea banana nici dacă îi oferi câteva bancnote în schimb. Maimuța nuoperează cu concepte abstracte.

►

LECTURĂ

1717

Caut ajutor în instalare geamuri și uși.Persoane serioase și cu experiență deminim un an. Plată avantajoasă. Tel: 514-591-3339, Eugen.

Caut croitoreasă timp plin sau parțialpentru cusut perdele, în zona Laval. Tel:514-409-4526.

Emytrans caută șoferi incorporați clasa1 pentru Canada/SUA. Minim doi ani deexperiență sau CFTR. Oferim 0.48$/milă(milajul camionului). Pentru detalii sunațila 514-821-8595.

Familie tânără care locuiește în Laval,caută d-nă serioasă, nefumătoare, în-demânatică și iubitoare de copii pentruîngrijirea unei fetițe de 3 ani (de luni pânăvineri sau timp parțial minimum trei zilepe săptămână) și ajutor la treburile cas-nice (curățenie, spălat, gătit etc.), în-cepând cu luna septembrie 2017, pentruo perioadă de aproximativ un an de zile.Ne puteți contacta la următoarea adresăde e-mail: [email protected]. Rugămseriozitate.

Angajez șoferi clasa 1 incorporați.Lucru local, plătit la oră, camion atitrat.Cerințe: cunoașterea limbii franceze,minim 6 luni de experiență pe rută, numai mult de 5 puncte pierdute. Tel: 514-836-4288.

Fabrică de alimente angajează lucrătorila timp plin, permanent, 35-40 deore/săptămână, 11.35$/oră, transport in-clus. Sunați la 438-929-8631 sau scrieți-ne la [email protected].

Se caută un cuplu bilingv, responsabil, cuspirit organizatoric pentru un post deconcierge la un bloc de 64 de aparta-mente în Perrefonds. Experiența pentrurenovări minore, zugrăvit, instalații sani-tare și electricitate constituie un avantaj.Se oferă apartament cu toate utilitățile in-cluse, plus plată lunară. Tel: 514-337-6686 ext. 602 (FR, EN) | 514-683-6650(RO) | Fax CV: 514-337-4244.

Angajăm URGENT șoferi profesionișticl 1, incorporați, pentru serviciu local, dezi, timp plin, minim 50 ore/săptămână.Sunați la: 514-821-8595.

Căutăm un cuplu pentru îngrijirea şitransportul la şcoală a doi copii de 8 şi10 ani + întreţinerea unei case in-cluzând menajul, în Seattle, WA, SUA.Preferăm o familie educată, cu bunecunoştinţe de matematică, şi cu puţinăpricepere pentru mici lucrări demenţinere a proprietăţii. Salariul estefoarte competitiv şi oferim beneficiidentare. Tel: 1-206-335-1980.

Condo de vânzare, trei dormitoare, douăbăi, în imobil de beton situat în ville St-Laurent, în apropiere de bulevardeleCôte-Vêrtu și Jules Poitras și de MarchéCentral. Renovat recent. Imobil cu as-censor, piscină, saună, gym și parcare in-terioară. 335,000$, negociabil. Tel:514-501-4462.

Superb apartament 2½ de închiriat,demisol într-un duplex în Laval, zonaDes Laurentides/St-Martin, atmosferăcalmă, familială, ideal pentru o persoanăsingură, liniștită și nefumătoare.495$/lună. Mobilă, electricitate, căldură,apă caldă incluse. Tel: 514-663-3179.

Caut colocatar(ă) pentru o cameră mobi-lată (inclusiv TV) la casă, în Laval-des-Rapides. Acces baie/bucătărie, căldură,electricitate, internet, cablu, telefonincluse. Situată în apropierea stației demetrou Concorde și a numeroase maga-zine. De preferat d-nă serioasă, nefumă-toare. Tel: 514-743-8509.

Apartamente 1½ și 2½ în bloc de beton,3420 Sainte Famille (colț cu Sher-brooke), la doi pași de metroul Place desArts, complet renovate, totul inclus:încălzire, apă caldă, electricitate, frigiderși aragaz. Spălătorie și ascensor în imo-bil. Concierge român. Chirii de la650$/lună, bail de 12 luni. Tel: 450-465-9360.

Două 4½ mari, renovate, fiecare cu douădormitoare închise, bucătărie spațioasă,aragaz, frigider, mașină de spălat și uscatincluse. Încălzire electrică, termostatelectronic în fiecare încăpere. stație deautobuz în fața blocului, situat la cinciminute pe jos de complexul Forest. Tel:514-683-3003.

Vând cărți în limba română, tablouri, setcergă maramureșană (lână: alb, negruroșu), cumpărată la Sapânța, mileuri,macrameuri (set și bucăți separate). Tel:514- 633-6594.

Vând rochie de mireasă, model deosebit,la un preț foarte convenabil. Mărimea 14,înălțimea 160-168 cm. Sunați la 514-748-8352 pentru mai multe detalii.

Bărbat prezentabil, 42 ani, doresc săcunosc o doamnă ( 30-48 ani) pentru o re-lație stabilă, bazată pe comunicare, res-pect, înțelegere, tandrețe și pasiunicomune. Ma puteți contacta la adresa:[email protected].


OFERTE DE MUNCĂ


ANUNȚURI BISERICI

VACANȚĂ LAMYRTLE BEACH

Petreceți zile de neuitat la Myrtle Beach,South Carolina, cu o cazare în vile com-plet renovate, situate la 150 de metri deplajă, la 5 min. de aeroport și foarteaproape de multe puncte de atracție (ac-variu, terenuri de golf, centre de amuza-ment) și centre comerciale.

www.myrtlebeachvacations.ca514.993.6508 | 514.354.9943

Biserica Ortodoxă Română Sfântul Nicolaeanunţă că sfintele slujbe au loc în fiecare du-minică şi de sărbători mari la orele 10:30a.m. Adresa: 1690 Avenue De l'Église, Mon-treal, H4E 1G5. www.sfnicolaemtl.com

Parohia Ortodoxă Sf. Gheorghe (Rive Sud)vă invită la următorul program de slujbe: du-minica între 9:30-12:30, utrenia şi SfântaLiturghie; miercuri ora 20:00, slujba Sfân-tului Maslu; sâmbăta ora 16:00, slujba ve-cerniei. 2000 boul. Marie, Longueuil, J4T2B1. www.sfgheorghe.com.

Biserica Ortodoxă Română Înălţarea Dom-nului Montreal, 5845 Upper Lachine,N.D.G., H4A 2B6. Sfânta Liturghie se des-fășoară duminica şi sărbătorile din săp-tămână la 10:30. Preot dr. Nicolae Stoleru,paroh, tel: 514-748-6730,

Biserica Ortodoxă Română Sf. Dimitrie celNou, 10120 av. d'Auteuil, Mtl, H3L 2K1.Sfintele slujbe au loc: duminica - orele12:00; sărbătorile din săptămână - orele10:00. Preot Ion Ceauşu: 514-358-5121.

Biserica Ortodoxă Română Sfântul ProorocIlie Tesviteanul (Anjou) are următorul pro-gram: în fiecare duminică sau sărbătoare cucruce roșie între orele 10.45-13.00 (Acatistși Sfânta Liturghie). 5055 rue Joffre, H1K2T7. Preot paroh Ioan Cotrigășanu, 514-475-1399 sau www.sfantulilie.org

Programul obișnuit al Bisericii OrtodoxeSfântul Mare Mucenic Pantelimon din St-Eustache: slujba are loc duminica, ora11:15. Adresa: 367 rue Godard, St-Eustache,J7P 3V2. Preot Vasile Trif, 450-435-1097.www.bisericamontreal.org

Biserica ortodoxă română Sfinții MartiriBrâncoveanu vă invită la săvârșirea SfinteiLiturghii în fiecare duminică începând cuorele 10:30, în Lachine, 1400 boul. Saint-Joseph, H8S 2M8. Preot Dumitru Proca.Info: 514-586-6100 sau 514-743-2622.

Biserica Ortodoxă Română AcoperământulMaicii Domnului Pierrefonds & West Islandvă invită să participaţi la Sfânta Liturghie şișcoala duminicală pentru copii, duminica,începând cu ora 11:15. Preot paroh: Ioan Fe-licean Zinca. Tel. 514-714-2762; Adresă:Chapel of Archangel Michael, 17132 rueParker, etajul III, Pierrefonds, H9J 1C7.www.ortodoxwestisland.ca

Biserica Greco-Catolică Parohia NaştereaMaicii Domnului celebrează Sfânta Li-turghie în fiecare duminică la ora 10:30.2310 Denonville, Ville-Emard (Mtl), H4E1M8 (metrou Monk, autobuz 36 direcţianord, a 4-a staţie). Pr. Gheorghe Avram, tel:514-745-7565, www.sfantamariamica.org

Mănăstirea Ortodoxă Greacă PanaghiaParigoritisa, 827 Chemin de la carriere,Brownsburg, QC, J8G 1K7. Sf. Liturghie înfiecare sâmbătă, duminică și sărbătoare cucruce, ora 8.30; în vinerile din Postul Mare,Acatistul Buneivestiri între orele 6-7 p.m.;agapă frățească la încheierea slujbelor. Ser-vicii religioase, la cerere, în română: botez,parastas, etc. www.monastere.org | 450-675-1392, preot slujitor Constantin Lungu.

MICA PUBLICITATE în este GRATUITĂ. Profitaţi!

Pentru rubricile oferte de muncă, închirieri, vânzări, cumpărări, decese, matrimoniale

Ofertele de servicii sunt publicate contra cost. Trimiteți anunțurile [email protected]. Nu se primesc anunțuri prin telefon.

MATRIMONIALE

VÂNZĂRI

IMOBILIARE

Vineri 22 septembrie 2017Vineri 22 septembrie 2017 ■ PAG. 18PAG. 181818 SPORT


ARTE MAR�IALE

Rezultate fără precedentpentru echipa Jotaikido

CCaarree vvaa ffii uurrmmăăttooaarreeaaaaddvveerrssaarrăă aa RRoommâânniieeiiîînn FFeedd CCuupp??

Echipa României de Fed Cup,cap de serie la tragerea la sorți,va întâlni un adversar dificil,Marea Britanie. Partida se vajuca pe 22 și 23 aprilie 2018, înRomânia.

Cea mai bună jucătoare aMarii Britanii este JohannaKonta, locul 10 WTA. În top 100mai este și Heather Watson, locul72 WTA. Din echipă mai facparte Laura Robson, locul 209WTA, și Jocely Rae, locul 96 ladublu.

Marea Britanie nu a câștigat

niciodată Fed Cup, dar a jucat fi-nala de patru ori, în 1967, 1970,1972 și 1981.

Celalte meciuri din baraj sunt:Canada - Kazahstan, Australia -Serbia și Taipeiul Chinezesc -Italia.

Fed Cup este cea mai impor-tantă competiție internațională peechipe din tenisul feminin. Primasa ediție a avut loc în 1963.România a ajuns în semifinaleleFed Cup în 1973 și a fost sfertfi-nalistă în 1974, 1978, 1980 și1981.

În perioada 27 august - 1 sep-tembrie 2017 a avut loc în Kerry,Irlanda, Campionatul MondialWKU (World Kickboxing andKarate Union). Echipa Jotaikidodin Montreal, condusă de ShihanIoan Opruț (7 Dan), a făcut partedin lotul canadian și a contribuitdin plin la clasarea acestuia pelocul 3 în clasamentul mondial almedaliilor obținute.

Rezultatele recoltate sunt fărăprecedent în istoria Jotaikido-ului: 3 medalii de aur, 5 medaliide argint și 10 medalii de bronz.În total,18 medalii.

Cele 3 titluri de campionmondial au fost câștigate de IoanOpruț, alături de 2 medalii deargint și una de bronz. Ele încu-nunează cele 18 titluri care li-derul echipei Jotaikido le-aobținut de-a lungul aniilor, pepodiumurile campionatelor mon-diale și a cupelor mondiale.

Au revenit în Canada cumedalii următorii membri aiacestei echipe: Liliana Opruț -2 medali de argint și una debronz, Oana Maria Opruț - omedalie de argint și 6 de bronz,Mohamed Abjilini - o medalie

de bronz și Vlad Lungu, aflat laprima sa participare la o astfel decompetiție, tot o medalie debronz, clasandu-se al treilea într-o grupă foarte dificilă.

Numărul de medalii câștigatede lotul canadian s-a ridicat la96, dintre care 31 de aur, 20 deargint și 45 de bronz. Pe loculdoi s-a situat SUA, cu un total de193 de medialii (50 de aur, 53 deargint, 90 de bronz), iar pe loculîntâi s-a clasat Germania, care arecoltat nu mai puțin de 328 demedalii (103, 95, 130).

ACCENT MONTREAL

Ioan Opruț (7 Dan), câștigător a trei titluri mondiale la Campionatul Mondial WKU desfășurat în Kerry,Irlanda, între 27 august - 1 septembrie 2017.

TENIS DE MASĂ

România, campioana Europeila tenis de masă

După o pauză de 12 ani,echipa feminină de tenis de masăa României este din nou cam-pioana Europei, după ce a învinsGermania (3-2) într-o finală elec-trizantă.

Echipa României a fost com-pusă din: Eliza Samara,Bernadette Szocs, Daniela Do-dean-Monteiro, Irina Ciobanu șiAdina Diaconu, primele treijucând în finală.

Echipa Germaniei a avut încomponență trei jucătoare de ori-gine chineză, printre care și HanYing, cea mai bună apărătoare alumii și prima jucătoare din clasa-mentul ETTU.

Reputatul antrenor con-stănţean Viorel Filimon, în vârstăde 64 de ani, a explicat care a fost

arma principală a jucătoarelorsale: „Am aşteptat 12 ani acesttitlu european, dar până la urmăne-am atins visul. Nu am făcut opregătire specială, principalanoastră armă a reprezentat-o cali-tatea fiecărei jucătoare. Înainte demeciul cu Germania mi-au zis că

fiecare dintre ele va câştiga măcaro partidă (n.r. s-a jucat pe sistemulcel mai bun din cinci). Şi până laurmă s-au ţinut de cuvânt”, a spusViorel Filimon, citat de Mediafax.

Campionatul s-a desfășurat înLuxemburg, în perioada 13-17septembrie 2017.

TENIS | FED CUP

Echipa Fed Cup a României.

TENIS | WTA

RRoommâânniiaa aarree ppaattrruu jjuuccăăttooaarree îînn TToopp 110000

Simona Halep se menține pelocul al doilea, cu 5.965 puncte,după spaniola Garbine Muguruza(6.030 puncte), în ierahia jucă-toarelor profesioniste de tenis,dată publicității în data de 18 sep-tembrie. Podiumul este completatde Elina Svitolina.

România are patru jucătoarein TOP 100. Pe lângă SimonaHalep, ele sunt: Sorana Cîrstea,locul 52, 1.107 puncte, Irina-Camelia Begu, locul 55, 1.078puncte și Monica Niculescu,locul 56, 1.050 de puncte.

Cel mai mare salt aparțineMihaelei Buzărnescu, care aavansat 21 de locuri, situându-seacum pe locul 106, după ce a câș-tigat, pe 17 septembrie, turneulITF de la Biarritz (Franța).

La dublu, Monica Niculescu

se situează pe locul 19 cu 3.200puncte, Raluca Olaru pe locul 33(2145 puncte) iar Irina-CameliaBegu pe locul 45 (1.617 puncte).

Clasamentul WTA, primelezece pozitii, este următorul:1. Garbine Muguruza (Spania)6030 puncte2. Simona Halep (Romania) 5965 3. Elina Svitolina (Ucraina) 5640 4 Karolina Pliskova (Cehia) 5520 5. Venus Williams (SUA) 4756 6. Caroline Wozniacki (Dane-marca) 4640 7. Johanna Konta (Marea Bri-tanie) 4520 8. Svetlana Kuznetsova (Rusia)4410 9. Dominika Cibulkova (Slova-cia) 3770 10. Jelena Ostapenko (Letonia)3502.

Echipa de aur a tenisului de masă european.

Vineri 22 septembrie 2017Vineri 22 septembrie 2017 ■ PAG. 19PAG. 191919 DIVERTISMENT

BBAANNCCUURRII

☺Șeful pleacă în delegație și își sună se-cretara din avion:- Auzi Dana, a mai sunat vreun idiot?- Nu, șefu, dumneavoastră sunteți primul.

☺Miezul nopții. Un bețiv se leagănă dingard în gard, când e oprit de un polițist.- Actele la control, vă rog, și să-mi spunețiunde mergeți!Bețivul se uită lung și răspunde:- Mă duc la o conferință despre efectele no-cive ale alcoolului și despre riscul bețivilorde a deveni ratați. Politistul se uită la el fix și întreabă:- La ora asta? Cine ține o conferință despreașa ceva la miezul nopții?- Nevasta-mea și mai mult ca sigur șisoacră-mea.

☺Un tip supărat intră într-un bar: - Care vrea bătaie?Toata lumea terorizată. În sfârșit, se ridicăun tip de 2 m pe 2 m, și mai supărat decâtprimul, și spune ferm:- Eu!- Ei, atunci du-te după colț, că de acolo amluat și eu!

☺E seară târziu. Un bețiv se întoarceacasă. Se oprește în fața unui felinar și în-cepe să bată în el. La scurt timp trece un altbețiv care îi spune:- Insistă, insistă, că e lumina aprinsă!

☺Chelnerul către o doamnă:- Aţi observat că soţul dvs. tocmai a căzut

sub masă?- Te înşeli, soţul meu tocmai a intrat peuşă.

☺Ion şi Gheorghe la cârciumă:- Mă Ioane, tu ştii care-i diferenţa dintre ofemeie şi o vacă?- Habar n-am, mă Gheo'.- No, da' văd că nici tu nu prea eşti pre-tenţios...

☺- Mamă, de ce e aragazul aşa murdar?- Taică-tău şi-a făcut omletă.- Fără tigaie?

☺Soţul către soţie, în zori:- Unde ai fost, femeie? Toată noaptea te-am căutat prin cârciumi!

☺Părinţii îşi ceartă copilul şi-l pedepsesccă a luat o notă mică la geografie.- Măi femeie, noi am certat copilul ăsta căn-a ştiut unde-i Marocul, dar noi ştim?- Nu ştim, dar nu poate fi departe. Am laserviciu unul din Maroc şi vine cu bici-cleta.

☺- Acuzat, eşti condamnat la 45 de ani deînchisoare!- Dar, domnule judecător, nu cred că maitrăiesc atât!- Fă şi tu cât poţi!

☺- Tată, pot să te îmbrăţişez?- Nu mai am niciun ban. M-a îmbrăţişatmaică-ta mai devreme.

HHOORROOSSCCOOPP

AARRTTAA CCUULLIINNAARRAA Salată de avocado, castravete și coriandruO salată bogată în nutrienți, gata în maipuțin de 10 minute, cu o simplă vinegretădin ulei de măsline, suc de lămâie și usturoi. Fructele de avocado sunt o sursă bogată deacizi grași esențiali, adică acele grăsimisănătoase pe care doctorii ne recomandă săle mâncăm des. Avocado au rol protectivîmpotriva bolilor cardiovasculare, ajută lacontrolul greutății corporale și îm-bunătățesc abilitatea organismului de a ab-sorbi în parametri optimi nutriențiiimportanți din hrană.Sărac în calorii, dar plin de vitamine și mi-nerale, castravetele este un aliment exce-lent în orice anotimp și unul dintre puținelealimente care nu au contraindicații. Ceapa este una dintre cele mai apreciate şi

mai folosite legume în orice bucătărie.Această rețetă recomandă o ceapă dulce,însă evident, nu e sfârșitul lumii dacăfolosiți o ceapă albă, galbenă sau una roșie.Folosind însă o ceapă dulce veți crea o maibună armonie în aroma acestei salate, căciceapa dulce este mai puțin iute și da, maidulce decât celelalte feluri de ceapă. Dintrecepele dulci, Vidalia este cel mai renumitsoi. Ea se cultivă exclusiv în statul ameri-can Georgia, acolo unde solul este maipuțin bogat în sulf (de unde și gustul săudulce) și este în sezon din aprilie până înseptembrie.

INGREDIENTE Un castravete englezesc

2 avocado 3/4 cană de coriandru tocat o ceapă dulce (mică)5 linguri de suc de lămâieun cățel de usturoi5 linguri de ulei de măslineSare și piper negru, după gust

MOD DE PREPARARE1. Curățați și tăiați castravetele, avocado șiceapa. Tocați coriandrul și amestecați totulîntr-un vas de salată.2. Curățați usturoiul și dați-l prin presa deusturoi. Amestecați-l apoi cu uleiul de măs-line, sucul de lămâie, sarea și piperul negru,după gust. Turnați peste salată și ameste-cați.

BERBEC (21 martie - 19aprilie). Sănătate: Traversezio perioadă dinamică şi plină

de forță, condimentată cu mult optimismşi umor. Dragoste: Te concentrezi maimult aventură, sex şi distracții. Financiar:Activitățile lucrative sunt satisfăcătoare,prestațiile tale sunt bine remunerate şi, înplus, mai pică şi câte un bonus.

TAUR (20 aprilie - 20 mai)Sănătate: Eşti cam obosit,lipsit de vlagă, nopţile nu

te odihneşti din cauza insomniilor.Dragoste: Temperamentul tinde să o iarazna, iar după o tură de excese survine re-gresul. Financiar: Speculează cât poțiaceastă perioadă, următoarea s-ar putea săfie mai zgârcită în acest plan.

GEMENI (21 mai - 21iunie). Sănătate: Ai oformă de invidiat, careîmpletește vigoarea cu

rezistenţa. Dragoste: Ai mult farmec şi sepoate să atragi câteva propuneri, dar cevate oprește să le dai curs. Financiar:Primești suficienți bani cât să-ţi achițitoate dările şi să-ţi oferi un cadou care să tebucure.

RAC (22 iunie - 22 iulie)Sănătate: Nu te stresa atâtde mult și nu lăsa emotivi-

tatea să te facă să nu profiți de ele.Dragoste: Consideri că e mai bine să-ţipăstrezi luciditatea şi să aşezi în prim planvalori raţionale, cum ar fi comunicarea,colaborarea şi prietenia, nu pasiunile carete pot orbi. Financiar: Te poţi bazaoricând pe banii partenerului.

LEU (23 iulie - 22 august)Sănătate: Dacă faci sport,dacă ieşi mai mult afară,

vei avea mai multă energie şi nu vei mai fipreocupat de boli. Dragoste: Este vremeaunei schimbări, a unei alte viziuni asupravieţii în doi. Financiar: Cu banii nu aiprobleme și îți poți permite să te răsfeți așacum poftești.

FECIOARĂ (23 aug. - 22sept.) Sănătate: Eşti predis-pus la lovituri, tăieturi,vânătăi. Dragoste: Mergeţi

mai departe umăr la umăr, dar fără pasi-unea de la început sau fără sentimentelecare te făceau să-ţi pierzi minţile. Finan-ciar: Ar trebui să te gândeşti foarte seriosla viitor, la bătrâneţe, la pensie, la asigurăride viaţă.

BALANŢĂ (23 sept. - 22 oct.)Sănătate: Simţi nevoia săleneveşti cât ţi se permite,pentru că aşa îţi aduni

forţele. Dragoste: Dacă partenerul nu vinecu o propunere prin care relaţia voastră săcapete un alt ritm, gândeşte-te tu ce trebuiemodificat. Financiar: Acorzi o mareatenţie rezervelor disponibile .

SCORPION (23 oct. - 21 noi.)Sănătate: Este important săîți dozezi forțele şi săîncerci să te eliberezi de ten-

siuni. Dragoste: Dragostea pare să fie co-moara cea mai de preț acum. Persoanadragă îți va oferi pe tavă tot ce îți dorești.Financiar: Excelent pe plan financiar.

SĂGETĂTOR (22 noi.- 21dec.). Sănătate: Ar fi binesă eviţi viteza, acţiuniletemerare, conflictele şi ex-

citantele (cafea, alcool etc.). Dragoste:Farmec, bună dispoziție, eleganţă, mag-netism sexual - o mulțime de atuuri carete fac de neprețuit în ochii sexului opus.Financiar: Ai făcut achiziţii bune, iarafacerile vor merge bine.

CAPRICORN (22 dec.- 19ian.) Sănătate: Dacă te îm-bolnăveşti, este numai pen-tru că ai fost iresponsabil cu

propriul corp. Dragoste: Ai putea fi atrasde cineva plăcut, simpatic, ce ţi se bagă pesub piele cu vorbe dulci şi declaraţii înfo-cate, dar dacă îi vei pica în plasă, îţi vei daseama mai târziu că te-ai înşelat. Finan-ciar: Cu banii ești bine.

VĂRSĂTOR (20 ian. - 18feb.). Sănătate: Ai o incli-nație către excese care poate

antrena diverse neplăceri, nu mari, darsâcâitoare. Dragoste: Pot apărea problememajore în relația pe care o ai datorită ten-dinței tale de a critica excesiv. Financiar:Nimic semnificativ pe acest plan, dar astanu e neapărat un lucru rău.

PEŞTI (19 februarie - 20martie). Sănătate: Deocam-dată ești bine, dar obosealaşi stresul se acumulează.

Dragoste: Formaţi o pereche excelentă,care ştie să valorifice la maximum fiecareclipă petrecută împreună. Cei care nu suntîn cuplu se simt inspirați, iar șansele de aintra într-o relație romantică sunt mari. Fi-nanciar: Primeşti banii cu greu, cu marihopuri şi întârzieri.

BorsecPerla Harghitei

111199999999++++ttttxxxx1.5 L

$$$$

Ciuperci marinate

$$$$880 ml444499999999

2 pentru899$

Ciuperci marinate

$$$$580 ml2222 88889999

2 pentru499$

KefirLiberte

1L333399999999$$$$

Sarmale in foi de varza acra

$$$$

999999996666 lb

Ceafa de porc

$$$$

11117777lb3333

BereHeineken

8888 99999999++++ ttttxxxx12x330 ml

$$$$$$$$

ApaLabrador

1111444499994L

Iaurt clasicLiberte

2222 44449999$$$$

750 gr

1111

Seminte defloarea soarelui

$$$$

99999999++++ttttxxxx3333de la

Nectar de fructeVITA

111177779999++++ttttxxxx1L

$$$$

Mici, crenvursti, carnati, afumaturi si alte bunatati de la Balkani Brossard

Hrisca prajita

900 gr2/ 999999994444$$$$

ZaharRedpath

222299999999$$$$

2 kg

[email protected] GRATUIT Anul Nr. septembrie...

Documents

Transcript of [email protected] GRATUIT Anul Nr. septembrie...