Tipuri Si Forme de Prevenire a Criminalitatii

7/21/2019 Tipuri Si Forme de Prevenire a Criminalitatii

1/6

Tipuri si forme de prevenire si control a criminalitatii

Din punct de vedere stiintific, prevenirea implicamasurile de politicapenalacare au ca

finalitate, exclusivasau partiala, limitarea de aparitie a infractiunilor. Pentru Consiliul Europei -

Recomandarea R(87)7 prevenirea este doar un instrument distinct al politicii penale (care mai

include pedepsele alternative de penalizarea, ajutorul victimelor, reinsertia socialasi tratamentul

aplicat delincventilor).

Criminologia limiteazatermenul deprevenire" doar la masurile care urmaresc sa

diminueze criminalitatea prin actiuni asupra cauzelor, luatenainte ca ele sase manifeste

(excluznd masurile de represiune care de obicei previn doar recidiva). Pentru antelege specificul

prevenirii criminalita t ii mai trebuie luate

n calcul s

i alte note distinctive: prevenirea are caracter

colectiv si nu este coercitiva, actioneazanainte de producerea infractiunilor, exclude masurile de

pedepsire sau intimidare. Desigur, existasi voci care se opun ideii de prevenire aducnd ca

argumente faptul cadelincventa este un fenomen social ce nu poate fi influentat, caadevarata

cauzase aflan organizarea biopsihicaa individului, cainfractiunile sunt creatia sistemelor de

justitie penalasau caesecul lupteimpotriva criminalitatii este datorat slabiciunii politicii de

sanctiuni penale.

In aceste conditii, nu putem trece cu vederea totusi anumite limite ale activitatii de

prevenire: varietatea infractiunilor este asa de mare inct nu pot fi toate preveniten aceeasi

masura; costul unor modalitati de interventie este foarte ridicat; starea mentalade moment a unor

delincventi nu poate fi prevazuta; anumite masuri pot venin contradictie

cu valorile sau traditiile locale.

Exista cteva conditii care asigura eficacitatea programelor de prevenire: vointa

politica si alocarea de fonduri suficiente, o perspectivape termen lung, statistici oficiale uniforme,

obiectivitatea mass-media, o corecta evaluare a nevoilor locale, implicarea sectorului privat de securitate,

implicarea cetatenilor, criterii de evaluare masurabile, existenta unui centru de informare si documentare

pentru publicul larg, formarea adecvata a practicienilor.

Conceptul de politicapenala este controversatn opiniile unor specialisti si practicieni ai dreptului,

el reprezentnd fie ansamblul de mijloace si procedee de presiune si represiune penala utilizate pentru

sanctionarea si pedepsirea delincventilor, fie modalitatile si formele prin care se asigura apararea si protectia

indivizilor fata de actele antisociale ce se producn societate.


2/6

In opinia sociologilor si criminologilor,n definirea si evaluarea conceptului de politic apenala si de

prevenire a criminalitatii trebuie luaten considerare trei dimensiuni:

a) legislatia penala n vigoare privind sistemul de sanctiuni si pedepse aplicate indivizilor delincventi;

b) instituliile specializate de prevenire si control socialmpotrivac) reactia sociala fata de crima si criminalitate.

stfel, se considera ca notiunea de prevenire are doua conotatii: a) una cu caracter sociologic si

criminologic, care se refera la ansamblul de activitati desfasurate pentru identificarea, explicarea si

diminuarea cauzelor si conditiilor generale si speciale, sociale si individuale, obiective si subiective care

genereaza sau favorizeaza manifestari delicventen societate; b) una cu caracter juridico penal, efectul pe

care legislatia penala, prin incriminarile, sanctiunile si pedepsele prevazute le exercita asupra conduitei

indivizilor si grupurilor sociale. cest efect poate fi general !preventie generala)-se exercita asupra tuturor

indivizilor din momentul adoptarii si aplicarii legii penale si special !preventie speciala) atunci cnd se

exercita direct asupra indivizilor care auncalcat legea penala !infractori).

n functie de institutille care participa la realizarea activitatii de prevenire, aceasta poate fi de trei

feluri:

a)primara sau generala-antrenarea tuturor institutiilor cu rol de control social la actiunile de identificare si

combatere a surselor potentiale de criminalitate, devianta;

b) secundara sau speciala-combaterea delicventilor, diminuarea prejudiciilor sociale produsen urma

delictului, restabilirea ordinii sociale, sanctionarea infractorilor;si impotriva crimei. stfel se combat cauzele

care determina si conditioneaza acest fenomen. in masuran care sembunatatesc conditiile materiale de

viata ale oamenilor criminalitatea se poate reduce. cestea sunt mijloace preventive, pe de o parte, dar sunt si

inijloace extrajudiciare, pe de altaparte, folosite de societate,nainte de a se comite

crime si privesc asa numita criminalitate posibila sau potentiala. "ar aceasta lupta nu este

suficientapentru ca se duce cu niste cauze si conditii mai putin cunoscute si identificate si presupune un timp

mai indelungat.

Prevenirea speciala .#revenirea speciala reprezinta o suma de masuri prin care se previne in mod direct

comiterea de crime. Este tot o prevenire ante delictum dar, este vorba de combaterea unor situatii si persoane

care duc la comiterea de crime, este o lupta care vizeaza impiedicarea directa a comiterii de crime.n acest

caz este vorba de fapte concrete, gata sa se comita si care pot fimpiedicate si prevenite iar masurile de

prevenire le iau cei interesati, fiindca apararea acestora este mai sigura dect apararea pe care o dau altii


3/6

!politia, de ex.). ceastaprevenire intereseaza si organele speciale ale statului, anume politia care are un

mare roln prevenirea speciala.

"upa $eeling, masuri carempiedica comitere unor crime sunt: protejarea localurilor cu valori

deosebite !prinncuietori, grilaje la fereastra, alarma), protejarea autove%iculelor, avertizarea publiculuidespre un cartier frecventat de %oti de buzunare, supraveg%erea bancilor, supraveg%erea cartierelor marjinase

etc.

& prevenire contra crimei consta nntarirea respectului legii, al moralei si organelor de justitie. Este

un adevar rezultat din experienta ca majoritatea cetatenilor nu comit crime, datorita refuzului de a face rau

semenilor lor, datorita respectului bunurilor altuia, din respect pentru lege si pentru autoritatea statului. "ar o

categorie de oameni, cum sunt cei cu tendinte egoiste si antisociale, cei lipsiti de probleme de stapnire de

sine, sunt slabi si cadn comitere de crime. $eeling sustine ca cel putin o parte din acestia pot sa se retina.

#entru altii, daca vadn jurul lor ca cei rai sunt pedepsiti, daca vad ca n localitatea lor legea se aplica si cei

vinovati de crime se pedepsesc, vor prinde si eincrederen fortele justitiei si ale binelui. 'a acestia se poate

dezvolta sentimentul de dreptate si, prin aceasta, se dezvolta stapnirea de sine si rezistenta la tentatiile spre

crima. $eeling mai invocape . (euerbac%, sustinator al dreptului penal clasic, care crede ca exista o teama

de pedeapsa, ca multi traiesc aceastateama ca o stare psi%ologica si ca multi cetateni se abtin de la crima

datorita acestei stari emotionale, dar, mai adauga (euerbac%, ca nu felul si importanta pedepsei retine de la

crima, ci probabilitatea mai mare a condamnarii si inevitabilitatea pedepsei. #revenirea crimei mai depinde si

de tipul de criminal, caci anumite tipuri, cum sunt tipul profesional, tipul cu reactii pozitive, cel

fara frne sexuale, acestia nu rationeaza si nu-s influentati nici de pedeapsa si comit crime.

#revenire speciala $i indirecta a criminalitatii de catre organele de politie are o arie mult maintinsa.

nume, ea trebuie sa exercite paza si supraveg%ere, mainti a locurilor publice, a locurilor de mare

circulatie si de aglomerari umane, cum sunt orasele, drumurile publice, pietele, arterele de circulatie rutiera,

cai ferate, fluviale, trecerile vamale si altele. in aceste locuri populatia si circulatia oamenilor sunt mari si,n

acelasi timp, contactele si conflictele umane sunt intense si numeroasentructn aceste locuri criminalitatea

estentotdeauna mai ridicata.n al doilea rnd, este necesarapaza si supraveg%erea institutiilor de tot felul

!politice, economice, administrative, culturale si altele). Este evident ca interesul si nevoile publice sunt

prioritare. ici intervine munca politiei si organelor sale.

ntre mijloacele de lupta contra criminalitatiin criminologie se mentioneaza


4/6

masuri eugenice. Eugenia este o stiintabiologica care se ocupa de ameliorarea oamenilor prin masuri

genetice. stfeln cazul m intale grave,n cazul unor boli psi%otice grave, se propun masuri ca la acestia sa

se interzicaprocreatia !sterilizarea, de ex.). "ar aceasta ar fi o atingere adusa integritatii fizice si psi%ice a

omului, fiind interzisaprin lege.n ultimii ani, doua modalitati sunt cele mai utilizaten lume: prima este prevenirea sociala, care,

apelnd la educatie, prin intermediul institutiilor si specialistilor, impiedica evolutia indivizilor spre

inadaptare si antisocialitate. doua, este prevenirea situationala, care urmareste protejarea persoanelor si

bunurilor cu ajutorul politistilor si expertilor in domeniu care stabilesc masuri eficacen teren, instruiesc

cetatenii, instaleaza dispozitive.

Prevenirea sociala.#revenirea sociala este conceputa astfelnct saprovoace

sc%imbari durabile la tinerii care suntn pericol sa ajunga rau. inta principala este evitarea inadaptarii prin

dezvoltarea aptitudinilor pozitive, cresterea rezistentei la seductiile delincventei, interventii la nivelul

familiei, a scolii, a grupului de prieteni sau a cartierului.

#revenirea sociala are doua forme principale:

a) prevenirea prin dezvoltare mintala !developpentale), orientata n mod special spre individ si familia sa si

b) prevenirea comunitara, prin actiuni la nivelul cartierului sau localitatii, dar a caror finalitate sa fie tot

individul.

#revenirea prin dezvoltare mintala urmareste ameliorarea durabila a comportamentelor sociale ale

copiilor care, altfel, ar ajunge la delincventa. #entru a fi eficace trebuie sa fie precoce !pana la adolescenta),

sa fie de ordin educativ, sa fie realizata n contextul familie sau al scolii, sa mbogateasca mediul educativ si

sa initieze mama si tatal copiluluin arta de a fi parinti.

In acest sens putem mentiona o serie de experimente realizaten alte tari.

*n interesant program contra delincventei si care demonstreaza eficacitatea unei initiative de dezvoltare

sociala s-a derulatn orasul "elft. +asurile principale au fost organizarea timpului liber pentru tineri,

reducerea numarului de familii numeroasen fiecare cartier, mai buna supraveg%ere a caselor si

reintroducerea portarului la diverse imobile. ezultatele au depasit asteptarile:n trei ani delictele au scazut

cu / iar guvernul olandez a decis saplateasca o parte din salariu pentru 01 de portari.

n acelasi sens amintim si programul desfasuratn 0234n orasul american +ic%ingan, pentru copii

prescolari, care prezentau un riscnalt de a deveni delincventi din cauza situatiei parintilor lor. Copiii aveau

vrsta cuprinsa ntre si 1 ani si au fost repartizatin doua grupe - una experimentala si alta martor. #rimul


5/6

grup a beneficiat de pregatire pentru scoala 4,1 ore pe zi si erau vizitati saptamnal la domiciliu de un

lucrator social. #rogramul a durat 4 ani iar copiii au fost urmariti pana aumplinit 02 ani: s-a constatat ca la

cei cuprinsin program, incidentele infractionale au scazut cu 4/ iar esecul scolar a fost redus. $enatul

american a calculat ca fiecare dolar investit aeconomisit 1 dolari din alocatiile pentru securitate sociala,c%eltuieli judiciare, victime siconservarea calitatii vietii.53

Prevenirea situationala . &rice loc obisnuit din societatea modernapoate

reprezenta o situatie criminogena : strazi slab luminate, magazine, parcuri, mijloace de transportn comun,

cazinouri, muzee.n ceea cepriveste interventia asemenea pot aparea limitari datorate faptului ca trebuie sa

se mentina viata normair siafacerile obisnuite5. stfel,ntr-un magazin, daca se vor lua masuriprea severe

de supraveg%ere a marfurilor expuse, vnzarile ar putea scadeangrijorator.

6ecesitatea prevenirii situationale deriva din seria spontana saunvatata a cetatenilor de a se proteja

!%omo prudens);n acest sens s-a creat o adevaratapiataprivata a ofertei de securitate !producatori si

instalatori de alarme, consultanti, servicii de securitate) iar statul promoveaza acte normative, legi pentru

alcool si anume, pentru amenajarea spatiului si iluminatul strazilor. *neori, masurile luatentr-un cartier pot

diminua criminalitate doar aici deoarece delincventii s-aumutat5n cartierele vecine !deplasarea delictelor).

Iata un exemplun acest sens: cu anin urma, la 6e7 8or9 s-a decis ca soferii de autobuz sa nu mai vanda

tic%ete cetatenilor pentru a nu mai fi expusi furturilor;n scurt timp, delincventii s-au deplasat spre statiile de

metrou. "esigur, se

constata deseori si o reala scadere a delincventei, atunci cnd actiunile de prevenire sunt multiple si bine

concepute !difuzarea beneficiilor).

stfel,n anii ,n &landa, la msterdam, otterdam si


6/6

excluziunea sociala, abandonul scolar si din pacate, criminalitatea.n

aceste conditii, securitatea colectiva a devenit un bun al fiecarei comunitatii, un drept

fundamental,unaspectaldeceamaimareimportanta.Caurmare, prevenirea criminalitatii este inclusa ca o

preocupare permanenta a comunitatilor locale indispensabila unei bune guvernari. Ea implica un securitate,planurilor locale de actiune, mobilizarea partenerilorn vederea interventiei si,n sfrsit,

evaluarea proiectelor aplicate. $e ajunge astfel, la realizarea unei adevarate agende cu

activitati concrete viznd crearea unei localitati mai sigure.n acest mod este stimulat

spiritul civic al oamenilor care se vor implica pe termen lungn sc%imbari comunitare cu influenta directa

asupra vietii lor .

Cu toate acestea, unele probleme vor fi mai greu de solutionat: mobilizarea grupurilor marginale,

tendinte de dominare a grupurilor de benevoli de catre functionarii oficiali, tendinte de a abandona anumite

activitati sau de a sc%imba orientarile stabilite.

Tipuri Si Forme de Prevenire a Criminalitatii

Documents

Transcript of Tipuri Si Forme de Prevenire a Criminalitatii