Tipuri de Modemuri Si Placi de Retea

8/18/2019 Tipuri de Modemuri Si Placi de Retea

1/22

TIPURI DE CONECTARI LA INTERNET

Conectarea prin modem DIAL-UP:

Cu o traditie de peste 20 deani modemurile sunt cel mai comun si utilizat mijloc de conectare la

Internet Aceasta se realizeaza prin intermediul liniei tele!onice si a

unui modem "odemul are rolul de a trans!orma in!ormatiile di#itale

in semnale analo#ice care pot !i transmise pe linia tele!onica Pentru

conectare$ utilizatorul suna la un numar de tele!on pus la dispozitie

de catre pro%ider si acesta il conecteaza la internet &eparat de tari!ul

perceput de pro%ider pentru ser%iciile de conectare la internet$ mail$

etc$ se mai plateste catre !urnizorul de ser%icii tele!onice si costul

con%or'irii tele!onice intre utilizator si pro%ider$ con%or'ire care este

e!ectuata pe toata durata cat utilizatorul este conectat la internet Cu

noile standarduri pentru modemuri (%)0$ *2 ori +,-!le*. trans!erul de

date pentru linii tele!onice poate ajun#e pana la +0/'ps pentru

donload si 11$+/'ps pentru upload A%antajele conectarii prin dial

up sunt3 pretul mic pentru contul de internet$ lipsa c4eltuielilor

suplimentare (linie inc4iriata$ ca'lu.$ pretul mic pentru un modem de

+,/ Deza%antajele conectarii prin dialup sunt3 %iteza mica de

trans!er a datelor si c4eltuielile suplimentare catre Romtelecom


2/22

Conectarea la internet prin DSL: Te4nolo#ia D&L (Di#ital

&u'scri'er Line. a aparut inca prin anii 50 cand companiile de

tele!oane din &UA sau #andit sa o!ere ser%icii %ideo la cerere prin

liniile tele!onice clasice Idee care sa do%edit prea #reu de indeplinit

Odata cu Internetul D&Lil a reintrat in actualitate datorita ratelor de

trans!er !oarte ridicate$ de ma* 5000-'ps Te4nolo#ia D&L$ care

cuprinde su'ramuri ca &D&L$ I&DL si AD&L se re!era la transmisia de

date tot prin intermediul liniei de tele!on clasice cu doua !ire torsadate

de cupru &D&L (&6mmetrical D&L. suporta trans!er de date cu o%iteza cuprinsa intre 788/'ps pana la 7$+"'ps si poate !i !olosita

pentru %ideo con!erinte dar nu suporta !olosirea POTS pe aceeasi

linie tele!onica I&DL este o alternati%a a I&DN si o!era o conectare

permanenta si trans!er de date cu o %itaza ma*ima de 788/'ps

pentru o distanta de ma*im 9$+ -m A&DL (As6mmetrical D&L.

permite trans!er de date si %oce pe aceeasi linie tele!onica

A%antajele !olosirii unei metode de conectare D&L sunt3 conectarea

permanenta la internet$ trans!er mare si constant de date

Conectarea la internet prin ADSL: AD&L inseamna

Ass6metric Di#ital &u'scri'er Line$ unde Ass6metric %ine de la !aptul

ca rata de donload este mai mare decat cea de upload&e !oloseste

un modem AD&L$ in reteaua Romtelecom cele mai utilizate sunt

&peedtouc4 110 si :uaei "T 552 AD&L necesita totusi o linie

tele!onica !oarte curata si datorita rezistentei opusa de cuprul din care


3/22

sunt !acute !irele cu cat distanta pana la centrala este mai mare cu

atat rata de trans!er ma*ima scade La ora actuala AD&Lul este

implementat cel mai des in %ariante de pana la 7000-'ps si la

distanta ma*ima pana la centrala de 70-m Pe deasupra le#atura

care este permanenta permite prin intermediul unui !iltru special si

e!ectuarea de con%or'iri %ocale care nu a!ecteaza cu nimic !lu*ul

datelor transmise A%antajele AD&L sunt utilizarea liniilor tele!onice

e*istente si rata mare de trans!er La capitolul deza%antaje intra

necesitatea unei linii curate$ distanta relati% mica pana la centrala si

costurile celor doua modemuri$ unul la client iar celalalt la I&P(centrala.

Conectarea la internet prin ISND: I&DN (Inte#rated

&er%ices Di#ital Netor-. este o te4nolo#ie !oarte raspandita in &UA$

Canada si care sia !acut intrarea si in Europa I&DNul clasic

!oloseste un mod de transmisie di#ital$ utilizand pana la 2 canale de

,8-'ps (; ca4nnels.$ o'tinand o rata totala de trans!er de 725-'ps

Un al treilea canal (D c4annel. de 7,-'ps este utilizat pentru

transmiterea de semnale de salut$ cum este cel de ocupat Asta

deoarece unul din cele 2 canale ; poate !i !olosit pentru con%or'iri

tele!onice %ocale I&DNul clasic$ ca si modemul tele!onic$ necesita

conectarea la un I&P$ le#atura ne!iind permanenta I&DNul ca


4/22

te4nolo#ie nu este ce%a tocmai nou$ trecand circa 7+ ani de cand a

!ost dez%oltat AO


5/22

Tari!area con%or'irilor I&DN este aceeasi cu tari!area con%or'irilor

tele!onice normale Indi!erent de aplicatia utilizata in sistemul I&DN$

sunt necesare o linie I&DN$ ec4ipament 4ardareadec%at$ so!tare

adec%at

Conectarea la internet prin RADIO MODEM (WIRELESS:

"odemurile radio nu sunt tocmai o noutate dar %iteze cu ade%arat

mari au !ost o'tinute doar in ultima %reme Te4nolo#ia necesita o

statie de emisie


6/22

Conectarea la internet prin T-!: T7 este o modalitate de

conectare care presupune e*istenta unei linii tele!onice dedicate si

prin intermediul careia se pot o'tine trans!eruri de date pana la

7$+88"'ps !olosind 28 de canale separate de cate ,8/'ps !iecare

?iecare canal poate !i con!i#urat pentru transportul de date sau de

%oce Cone*iunile T1 reprezinta linii dedicate pe care se poate !aceun trans!er de date de ma*im 81"'ps si sunt alcatuite din ,92 de

canale indi%iduale de cate ,8/'ps !iecare$ iar cone*iunile T8 asi#ura

un trans!er de 298"'ps !acut prin 8012 de canale o*88+u2721d**#

Conectarea prin LINIE INC:IRIATA3 Liniile inc4iriate se instaleaza de

catre Romtelecom si pot !i linii analo#ice sau di#itale Pentru liniile

analo#ice se plateste o ta*a de instalare si apoi o ta*a lunara care

reprezinta c4iria liniei respecti%e Trans!erul pe liniile analo#ice este

identic cu cel care se realizeaza pe liniile comutate Liniile inc4iriate

di#itale care pot a%ea ca'lu normal sau !i'ra optica se inc4iriaza tot

de la Romtelecom cu o ta*a lunara care depinde de rata de trans!er

care se poate o'tine pe acea linie (,8/'ps si 18"'ps.


7/22

Conectarea la internet prin ANTENA ASINCRONA:

Antena asincrona !oloseste o linie tele!onica (normala sau inc4iriata.

si o antena de satelit ?olosind aceasta metoda$ uploadul se !ace

prin linia tele!onica si donloadul se !ace prin antena de satelit

C4eltuielile scad pentru ca in #eneral la noi in tara este !oarte scump

trans!erul de date de pe internet (majoritatea !irmelor mari ta*eaza

tra!icul. Toate datele sunt primite prin antena si tra!icul nu se

plateste Antena de satelit are si un rol de ampli!icare a donloadului

cu apro*imati% 70* rata de upload C4eltuielile initiale care se !ac

pentru acest tip de conectare sunt3 plata liniei inc4iriate care seinstaleaza de catre Romtelecom si tari!ul pentru pro%ider Antana se

poate !olosi in com'inatie cu orice alta metoda de a !ace upload de

date pe internet (dialup$ ca'lu$ etc. A%antajele o!erite de aceasta

metoda sunt %iteza mare de donload (!olosind un modem de +,/ se

pot atin#e rate de trans!er de +00,00/'ps.$ lipsa c4eltuielilor pentru

tra!ic de date iar deza%antajele sunt timpul de raspuns cam mare

datorat comunicarii prin satelit

Conectarea la internet prin CA"LU T#: Un trans!er de

date !oarte mare se poate o'tine prin conectarea care !oloseste ca

mediu de transmitere a datelor ca'lul coa*ial &istemul de tele%iziune

prin ca'lu a !ost destinat initial transmiterii de semnal T= prin

recreerea semnalului R? catre utilizatori Ca'lurile coa*iale tipice

sunt la 110":z si 8+0":z iar cele mai noi (:C?. sunt e*tinse pana

la 9+0":z si mult mai mult ?iecare canal standard de tele%iziune


8/22

ocupa ,":z din spectrul R?$ deci pe un ca'lu normal de 8+0":z

incap apro*imati% ,0 canale de tele%iziune$ iar pe unul de 900":z

apro*imati% 770 Pentru transmiterea de date$ un canal in inter%alul

+0 9+0":z este alocat transmiterii de date catre utilizator$ iar un

canal in inter%alul + 82":z este !olosit pentru transmiterea de la

utilizator la pro%ider Un modem C"T& (Ca'le "odem Termination

&6stem. situat la pro%ider comunica cu modemul de ca'lu al

utilizatorului !ormand o retea locala "ajoritatea modemurilor de

ca'lu sunt dispoziti%e e*terne care se conecteaza la un calculator

prin intermediul unei placi de retea tip 70;ase T sau ca'lu U&; dar e*ista si modemuri de ca'lu interne Un sin#ur canal de tele%iziune

de ,":z poate suporta un trans!er de date de la pro%ider la utilizator

de ma*im 29"'ps !olosind transmisii de date in ,8@A" (@uadrature

Amplitude "odulation. &e poate ajun#e si la %iteze de 1, "'ps

!olosind 2+,@A" Trans!erul de date de la utilizator la pro%ider se

!ace cu o %iteza de +00/'ps pana la 70"'ps !olosind modulatia

7,@A" sau @P&/ (@uadrature P4ase &4i!t /e6. Utilizatorul de

internet prin ca'lu poate a%ea %iteze de trans!er de date intre

+00/'ps si 7+"'ps in !unctie de ar4itectura retelei$ tra!ic si

ocuparea resurselor =iteza de na%i#are este totusi mai mica din

cauza con$e%tiilor &ac'&one ?olosirea conectarii prin ca'lu mai

are si a%antajul conectarii continue la internet "odemurile de ca'lu

cele mai cunoscute sunt 1Com$ Cisco &6stems$ Com27$ Ericsson$

"otorola$ Nortel Ntor-s$ &amsun#$ Tra6on Comunications &6stems$

Tomson Consumer Electronics$ Tos4i'a si oom Telep4onics =iteza

de na%i#are si trans!erul rapid de date depind si de capacitatea

ser%erului de internet care este accesat Pentru o utilizare cat mai


9/22

'una marile companii care o!era ser%icii de internet prin ca'lu pot

!ace ima#ini ale celor mai accesate ser%ere pentru ca in momentul in

care utilizatorul se conecteaza la o anumita pa#ina sa !ie

redirectionat catre ser%erul pro%iderului Aparent$ a%antajele

conectarii prin ca'lu scad daca numarul de utilizatori creste !oarte

mult$ 200 de utilizatori conectati pe un canal de 29'ps ar tre'ui sa

ai'a un trans!er asemanator cu un utilizator I&DN adica apro*imati%

710/'ps dar acest lucru nu se intampla decat daca toti cei 200 de

utilizatori conectati incearca sa trans!ere date in acelasi timp In

#eneral acest lucru nu se prea intampla si se pot atin#e %iteze maripentru trans!erul de date pe cand la I&DN trans!erul ma*im care se

poate atin#e este de 725/'ps "odemul de ca'lu are a%antajul unui

cost de instalare destul de redus si al ratei de trans!er 'une in cazul

in care %ecinii nu !olosesc internetul La deza%antaje intra costulB

mare al modemului$ care creste odata cu %iteza si cazurile in care

%ecinii au au si ei le#atura la internet sau reteaua este prost

proiectata E*ista doua tipuri de ca'lu T=$ cel coa*ial clasic si cel

:?C (46'rid !i'ercos*. !olosit si in Romania


10/22

PLACA DE RETEA

Placa de retea$

O plac de reea$ numit i adapter de reea sau plac cu

inter!a de reea$ este o pies electronic proiectat petru a permite

calculatoarelor s se conecteze la o reea de calculatoare Termenul

corespunztor Fn en#lez este Netor- Inter!ace Card (NIC. Placa

este de o'icei opionalB cGnd este instalat Fntrun computer ea

permite accesul !izic la resursele reelei Reeaua permite utilizatorilor

de a crea cone*iuni cu ali utilizatori$ Fn principiu pe dou ci3 prin

ca'lu !izic$ sau printro te4nolo#ie radio !r !ir de tip ireless

?iecare plac de reea poart un identi!icator unic propriu$ care Fi

permite s !ie adresat i re#sit c4iar Fn reelele de Fntindere

#lo'al ma*im


11/22

CARACTERIARE

Placa de retea H este placa de e*tensie cu care un calculator

poate realiza conectarea la o retea $ adica conectarea la mai multe

calculatoare sustinute de un ser%er $ reprezentand inter!ata !izica

dintre calculator si mediul de transmitere Rolul placii de retea este 3

- de pre#atire a datelor din calculator pentru a !i

transmise prin ca'lul de retea B

- controlarea !lu*ului de date intre calculator si ca'lul de

retea B

- receptionarea datelor sosite prin ca'lu si trans!ormarea

acestora in octeti pe care unitatea centrala a

calculatorului ii poate intele#e


12/22

Eemple de placi de retea :

Et4ernet este cea mai raspandita placa de retea si a !ost

dez%oltata initial de ero* cu ca

pa'ilitatea de a trans!era pana la 700 "'ps Pentru un trans!er mai

mare de atat e*ista placa ?ast Et4ernet (apro* 700 "'ps . sau >'

Et4ernet care deser%esc ser%erele marilor companii B


13/22

To-en rin# este cel de al doilea tip de placa de retea $ si

este !olosita mai ales intro retea de tip stea sau cerc

Pre$atirea datelor :

Inainte ca datele sa !ie transmise in retea $ placa de retea

tre'uie sa le con%erteasca din !orma in care ele sunt intelese de

calculator $ intro !orma su' care aceste pot circula prin ca'lul de

retea

Datele circula in calculator dea lun#ul unor circuite $ numite

ma$i%trale Acestea constau din mai multe cai alaturate $ prin care

datele pot circula in paralel $ #rupate Pe ca'lul de retea $ dateletre'uie sa circule intrun sin#ur sir de 'iti ( transmisie seriala.

Placa de retea preia datele care circula in paralel $ su' !orma

de #rup $ si le restructureaza ast!el incat sa de%ina un !lu* serial de

'iti $ ce %a !i transportat prin ca'lul de retea Acest lucru se

realizeaza prin trans!ormarea semnalelor di#itale din calculator in

semnale electrice sau optice care pot parcur#e ca'lurile de retea

Componenta care realizeaza aceasta !unctie este

transcei%erul

In a!ara de trans!ormarea datelor $ placa de retea tre'uie sasi

noti!ice pozitia $ sau adresa catre

restul retelei $ pentru a putea !i di!erentiata de celelalte placi din

retea Adresele de retea sunt codi!icate in cipurile placii de retea

Tran%miterea datelor :

Inainte ca placa de retea emitatoare sa transmita date in retea $

ea poarta un dialo# electronic cu placa de retea receptoare $ pentru a

se pune de acord asupea urmatorilor parametrii 3


14/22

a. dimensiunea ma*ima a #rupurilor de date ce %or !i

transmise B

'. %olumul de date transmise !ara a se astepta

con!irmarea B

c. inter%alul de timp dintre 'locurile de date B

d. inter%alul de timp pana la transmitera con!irmarii B

e. capacitatea memoriei tampon $ pentru a se e%ita

depasirea acesteia B

!. %iteza transmisiei de date ?iecare placa semnaleaza celeilalte proprii parametri $ precum

si acceptarea sau adaptarea la parametrii celeilalte placi Cand toate

detaliile comunicarii sunt puse la punct $ cele doua placi incep sa

transmita si sa receptioneze date

Putem imparti o placa de retea in doua mari componente 3 o

parte care se ocupa de tra!icul pe ca'lul de retea si pe care o %om

numi trancei%er si o parte care asi#ura intre!ata cu 'usul

calculatorului si care este inter!ata cu calculatorul

trancei%erul primeste de la intre!ata pac4etele de date

codate pe care le ampli!ica si %eri!ica daca apar sau nu coliziuni pe

ca'lu in timpul transmisiei con!orm C&"A

C&"A este un protocol de transmisie al ni%elului

le#aturii de date implementat aici pentru a asi#ura o %iteza mai mare

de rejectare a pac4etelor incomplete Ampli!icarea semnalului tre'uie

sa !ie su!icient de puternica ast!el incat c4iar si in cel mai de!a%ora'il

caz cand a%em un se#ment intre# (+00 m. ocupat (700 de statii. toate

statiile sa primeasca un semnal su!icient de puternic si in acelasi timp


15/22

sa nu !ie atat de puternic incat statiile apropiate sa sesizeze ca a

aparut o coliziune ( se considera coliziune cand ni%elul semnalului in

ca'lu depaseste o re!erinta care este re#la'ila cu componente

e*terne.

o alta pro'lema a trancei%erelor este impedanta pe care

o prezinta conectorului si care daca depaseste limitele standardului

%a a!ecta !orma semnalului si deci %or apare receptii eronate putan

duse ajun#e la deteriorarea intre#ului tra!ic de retea

Tran%miterea datelor in retea :

Datele !ac parte din !isiere de dimensiuni mari Retelele insa

nu ar putea !unctiona daca !iecare calculator ar plasa pe ca'lu la un

moment dat o cantitate mare de date In primul rand $ transmiterea in

'loc a unor cantitati mari de date stran#uleaza ('loc4eaza. reteaua $

impiedicand interactiune si comunicatiile rapide $ din cauza unui

calculator care JinundaK ca'lul cu date In al doilea rand $ daca apar

erori in transmisie $ sarcina de tratare a erorii se simpli!ica $ tre'uind

retransmise mai putine date $ daca 'locurile mari de date sunt mai

intai !ormate in pac4ete mai mici

Pentru ca mai multi utilizatori sa poata transmite simultan

in!ormatii in retea $ datele tre'uie !ra#mentate in unitati mai mici si

mai usor de mane%rat Aceste unitati sunt numite pac4ete sau cadre

Pac4etele reprezinta unitatea de 'aza a comunicatiilor in retea


16/22

Daca datele sunt !ra#mentate in pac4ete $ transmisiile

indi%iduale %or !i accelerate si !iecare calculator din retea %a a%ea

mai multe ocazii de a transmite si receptiona date

La calculatorul tinta (destinatar. $ pac4etele sunt preluate si

reasam'late in ordinea corespunzatoare pentru a readuce datele la

!!orma initiala

"odul de conectare la ma#istrala

Dispunerea !izica in spatiu a calculatoarelor $ ca'lurilor si a celorlate

componente care alcatuiesc reteaua se numeste topolo$ie de

retea

Topolo#ia unei retele a!ecteaza direct pere!ormantele acesteia

Ale#erea unei topolo#ii in detrimentul alteia in!luenteaza 3

- tipul de ec4ipament necesar B

- caracterisitcile ec4ipamentului B

- e*tinderea ulterioara a retelei B

- modul in care este administrata reteaua

E*ista trei topolo#ii standard principale de retea 3

- Ma$i%trala ( "US 3 topolo#ie in care calculatoarele

sunt le#ate la rand $ dea lun#ul unui sin#ur ca'lu B

- Stea (Star 3 topolo#ie in care calculatoarele sunt

conectate prin se#mente de ca'lu la


17/22

un dispoziti% central $ numit concentrator (4u'. B

- Inel (Rin$ 3 topolo#ie in care calculatoarele sunt

le#ate printrun ca'lu care !ormeaza o 'ucla inc4isa

Topolo$ia Ma$i%trala ("US :

Este cea mai simpla si mai utilizata metoda de conectare

calculatoarelor in retea

Consta dintrun sin#ur ca'lu ('lac-'one $ trunc- Hse#ment $

trunc4i $ coloana. $ care conecteaza toate calculatoarele din retea pe

o sin#ura linie

1Calculatoarele dintro retea cu topolo#ie de ma#istrala

comunica adresand datele unui anumit calculator si transmitandule

prin ca'lu su' !orma de semnale electronice

Un semnal transmis de un calculator se raspandeste pe toata

coloana si ajun#e la toate calculatoarele aproape instantaneu Desi

semnalele electronice sunt transmise tuturor calculatoarelor

conectate $ in!ormatia este acceptata doar de calculatorul acruia ii

este adresat semnalul ( a carui adresa este codi!icata in semnalul

transmis. La un moment dat $ un sin#ur calculator poate transmite


18/22

mesaje Din aceasta cauza per!ormantele retelei depinde de

numarul de calculatoare tasate la ma#istrala Cu cat sunt mai multe

calculatoare conectate cu atat mai multe dintre ele %or astepta sa

plaseze date pe ma#istrala $ si deci reteua %a !i mai lenta

"#istrala este o topolo#ie pasi%a Calculatoarele le#ate la o

ma#istrala receptioneaza datele care sunt transmise in retea Dac un

calculator se de!ecteaza $ el nu a!ecteaza restul retelei Deoarece

datele sau semnalele electronice sunt transmise in intrea#a retea

acestea %or parcur#e ca'lul de la un capat la altul

Daca semnalului i sar pemite sa se deplaseze !ara

intrerupere $ el ar continua sa se re!lecte inainte si inapoi dea lun#ul

ca'lului $ impiedicand celelalte calculatoare sa transmita semnale

Din acest moti% $ semnalul tre'uie oprit dupa ce a ajuns la adresa dedestinatie

Pentru a opri re!lectarea semnalului $ la !iecare capat al ca'lului

este plasata o componenta numita terminator $ care are rolul de a

a'sor'i semnalele li'ere


19/22

Topolo$ia %tea ( STAR :

In topolo#ia stea $ calculatoarele sunt conectate prin se#mente

de ca'lu la o componenta centrala $ numita concentrator

()*&&emnalele sunt transmise de la calculatorul emitator $ prin

intermediul concentratorului $ la toate calculatoarele din retea

Aceasta topolo#ie isi are ori#inea in perioada de inceput a in!ormaticii

$cand toate calculatoarele dintro institutie erau conectate la un

calculator central (main!rame.

Daca un calculator $ sau ca'lu care il conecteaza la

concentrator se de!ecteaza numai calculatorul respecti% este inimposi'ilitate de a transmite sau receptiona date in retea $ restul

retelei %a continua sa !unctioneze normal Daca insa se de!ecteaza

concentratorul $ cade intre#a retea

"ajoritatea concentratoarelor sunt acti%e $ in sensul ca

re#enereaza si transmit semnale $ la !el ca receptoarele Pentru ca

intre 5 si 72 porturi pentru conectarea calculatoarelor din retea $

concentratoarele se mai numesc repetoare multiport Pentru a

!unctiona $concentratoarele acti%e tre'uie alimentate cu ener#ie

electrica

Anumite tipuri de concentratoare sunt pasi%e $ de e*emplu

panourile de ca'lare sau 'locurile de conectareEle actioneaza doar

ca puncte de conectare $ !ara sa ampli!ice sau sa re#enereze

semnalul $ care trece prin concentrator nemodi!icat

Concentratoarele pasi%e nu au ne%oie de ener#ie electrica

pentru a !unctiona

Concentratoarele moderne $ la care se pot conecta di!erite tipuri

de ca'luri $ se mai numesc concentratoare 4i'ride


20/22

O retea poate !i e*tina prin conectarea mai multor

concentratoare

Topolo$ia inel ( RIN+ :

Topol#ia inel conecteaza calculatoarele printrun ca'lu in !orma

de 'ucla Nu e*ista capete li'ere&emnalul parcur#e 'ucla intro sin#ura directie $ trecand pe la !iecare

calculator &pre deose'ire de topolo#ia ma#istrala $ care este pasi%a

$ aici !iecare calculator actioneaza ca un repetor $ ampli!icand

semnalul si transmitandul la calculatorul urmator Deoarece semnalul


21/22

tra%erseaza !iecare calculator de!ectarea unuia dintre ele a!ecteaza

intrea#a reteaUna dintre metodele de transmitere a datelor intro

retea cu topolo#ie inel este trns!erul jetonului etonul este

trans!erat de la un calculator la altul $ pana cand ajun#e la un

calculator care are date de transmis Calculatorul emitator modi!ica

jetonul $ adau#a datelor o adresa electronica si transmite jetonul mai

departe Datele trec de la un calculator la altul $ pana ajun# la

calculatorul a carui adresa corespunde cu cea a datelor transmise

Calculatorul receptor returneaza un mesaj catre calculatorul emitator

$ noti!icand !aprul ca datele au !ost receptionate Dupa %eri!icare $calculatorul emitator #enereaza un nou jeton $ pe care il lanseaza in

retea Aceasta metoda pare lenta $ insa in realitate jetonul circula cu

o %iteza apropiata de cea a luminii Un jeton poate inconjura un inel

cu diametrul de 200 m de apro*imati% 70000 de ori pe secunda

In prezent $ majoritatea topolo#iilor sunt com'inatii de

ma#istrala $ stea si inel In cadrul topolo#iei ma#istrala H stea $

e*ista mai multe retele cu topolo#ie stea $ conectate prin intermediul

unor trunc4iuri lineare de tip ma#istralaDaca un calculator se

de!ecteaza $ acest lucru nu %a a!ecta restul retelei $ celelalte

calculatoare %or putea sa comunice in continuare Daca se

de!ecteaza un concentrator $ toate calculatoarele conectate la

concentratorul respecti% %or !i incapa'ile sa mai comunice

Topolo#ia inel H stea $ numita si inel ca'lat in stea $ este

asemanatoare cu topolo#ia ma#istrala H stea Am'ele includ un

concentrator $ care contine de !apt inelul $ respecti% ma#istrala

Concentratoarele din topolo#ia inelstea sunt conectate prin

concentratorul principal intro topolo#ie stea


22/22

Tipuri de Modemuri Si Placi de Retea

Documents

Transcript of Tipuri de Modemuri Si Placi de Retea