TIPURI DE MOBILIER

Obiectele de mobilier au fost, sunt si vor fi prezente mereu in viata omului. Ele scot in evidenta relat iile sociale, relatiile economice, obiceiurile si modul de viata al societatii omenesti dintr-o anumita perioada. 

Procesul de realizare a obiectelor de mobilier a fost strans legat de arhitectura, in funct ie de aceasta obiectele de mobilier s-au si dezvoltat. 

Mediul in care omul traieste si isi desfasoara activitatea este rezultatul act iunii combinate a mai multor factori, dintre care obiectele de mobilier joaca un rol foarte important in crearea micromediului  inconjurator, deoarece marea majoritate a timpului petrecut de oameni are loc in cladiri. 

Drumul parcurs de evolutia mobilei in decursul timpurilor este paralel cu cel al arhitecturii, amandoua fiind legate de aparit ia de noi materiale, de progresul tehnic si de nevoile oamenilor mereu in schimbare.

 Pana la mijlocul secolului al XIX-lea mobila s-a realizat de meseriasi in cadrul manufacturilor amplasate de regula pe langa curtile regilor. Odata cu aparit ia masinilor de prelucrare a lemnului productia de mobila s-a realizat la nivel industrial facand astfel posibila satisfacerea nevoilor tuturor categoriilor de consumatori. 

Product ia pe scara industriala a incercat sa imite munca manuala, dar nu a reusit niciodata sa reproduca obiectele de mobilier realizate in cadrul manufacturilor. 

Odata cu dezvoltarea industriei metalurgice, lemnul a inceput sa fie inlocuit de catre metal in realizarea unor obiecte de mobilier, primul pas in aceasta directie fiind facut de Anglia, astfel de obiecte de mobilier fiind destinate in special pentru dotarea institutiilor. 

La realizarea obiectelor de mobilier s-au folosit sute de specii de lemn, multe dintre ele fiind caracteristice unei anumite perioade istorice, iar unele dintre ele printre care si stejarul s-a folosit dintotdeauna. Pana in secolul al XIX-lea la realizarea mobilei s-a folosit lemnul masiv sub forma de cherestea, locul acestuia fiind luat treptat de noile materiale descoperite spre sfarsitul secolului al XIX-lea, inceputul secolului XX, cum ar fi placajul, PAL-ul si PFL-ul. 

Product ia de mobila s-a dezvoltat abia dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, intr-un ritm mai intens in toate tarile, fapt explicabil prin eforturile de refacere a zonelor afectate de razboi, dar si prin cresterea nivelului de trai in tarile socialiste, nivel de trai ce s-a concretizat si intr-o crestere demografica accentuata, ceea ce a condus si la cresterea cererii si bineinteles a ofertei de mobilier. 

In cererea de mobila se constata o mare elasticitate influentata de venitul national mediu pe cap de locuitor, mobila fiind unul dintre primele articole de folosinta indelungata care se cumpara cand nivelul de trai creste. In tarile dezvoltate mobila nu este produsul care trebuie sa dureze o viata, acesta se inlocuieste in functie de moda si pe masura ce familia se mareste si nivelul veniturilor creste. 

1

Evolutia stilurilor de mobila In evolutia sa istorica, constructiva si decorativa, mobila, obiect cu destinat ie

strict legata de necesitat ile utilitare si estetice ale viet ii omului, a avut o dezvoltare artistica si funct ionala, influentata direct de principalele stiluri ale artelor plastice, de perfectionarea uneltelor de lucru, a materialelor si conditiilor sociale in care au aparut si s-au dezvoltat principalele stiluri de mobila. 

Dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, mobilierul se realizeaza in serie mare, la nivel industrial. Linia simpla, culorile variate, piesele de dimensiuni mai reduse si usor de manevrat sunt caracteristici generale ale mobilierului modern. Se pune accent pe realizarea mobilierului cu multiple optiuni indeplinite concomitent sau succesiv, format din elemente mobile ce pot fi asamblate usor de catre utilizatori. Caracteristic pentru ultimele decenii ale secolului XX in privinta obiectelor de mobilier este factorul moda, ce determina folosirea an de an a unor noi tipuri de materiale si finisaje ce aduc un plus de noutate produselor fabricate. 

Diferite tipuri de mobilier

Stocare Bibliotecă (mobilier) Debara Dulap de bucătărie Dulap de veselă Raft Comodă

Susținerea corpului uman Bancă (mobilier) Canapea Divan Fotoliu Pat Scaun Sofa

Suprafețe de susținere Birou Masă (mobilier) Măsuță de cafea

Seturi de mobilier Mobilă de dormitor Mobilă de sufragerie Mobilier stradal Mobilier de parc

Mobilier este un termen colectiv, , desemnând toate obiectele ce se pot muta sau care, uneori, sunt fixe (construite în sau între pereți), care susțin atât corpul uman cât și obiecte utile oferind capacități de menținere, păstrare și stocare. Astfel dulapurile, rafturile, scaunele, mesele, birourile, paturile, canapelele, etc. sunt diferite piese de mobilier, având diferite funcții specifice.

2

Mobilierul poate fi nu numai un produs pur funcțional, dar și un produs de design artistic, fiind considerat o formă de artă decorativă. În acest caz valoarea acestor tipuri de piese de mobilier depășește cu mult valoarea obișnuită a unor piese de mobilier ce sunt doar funcționale. Mobilierul poate avea adesea și funcții culturale, simbolice sau religioase specifice.

Mobilierul, în combinații cu alte obiecte funcționale, așa cum ar fi  corpuri de iluminat, perdele, covoare sau ceasuri de perete, respectiv în combinație cu obiecte decorative și artistice, așa cum ar fipicturi, gravuri, sculpturi etc., contribuie la realizarea spațiilor interioare ambientale, conferind „practicalitate”, confort, intimitate și generând nota personală a celor ce locuiesc habitatulrespective. Multe piese de mobilier conțin sertare, uși și rafturi.

In cadrul categoriilor de marfuri, mobilierul ocupa un loc deosebit in viata omului fiind destinat atit consumului personal cit si colectiv. Mobilierul poate fi nu numai un produs pur functional, dar si un produs de design artistic, fiind considerat o forma de arta decorativa. In acest caz valoarea acestor tipuri de piese de mobilier depaseste cu mult valoarea obisnuita a unor piese de mobilier ce sunt doar functionale. Mobilierul poate avea adesea si functii culturale, simbolice sau religioase specifice. Mobilierul in combinatii cu alte obiecte functionale, asa cum ar fi corpuri de iluminat, perdele, covoare etc., respectiv in combinatie cu obiecte decorative si artistice contribuie la realizarea spatiilor interioare ambientale.

Industria mobilei este in continua dezvoltare. Din an in an se observa o diversificare a sortimentului care se datoreaza implementarii noilor tehnologii, cresterea productiei autohtone precum si a cererii consumatorilor. Un factor determinativ in dezvoltarea productiei de mobila este designul, care are un caracter original, corespunde cerintelor consumatorilor de diferite clase sociale, combina diferite stiluri si tehnologii obtinind produse de diferite tipuri si configuratii.

Daca in trecut in majoritatea perioadelor predomina un singur stil, astazi designul mobilierului este influentat de numerosi factori, stiluri si directii. Din punct de vedere istoric materialul cel mai folosit in productia de mobilier este lemnul.In evolutia sa istorica, constructiva si decorativa, mobila, obiect cu destinatie strict legata de necesitatile utilitare si estetice ale vietii omului. 

A avut o dezvoltare artistica si functionala, influentata direct de principalele stiluri ale artelor plastice, de perfectionarea uneltelor de lucru, a materialelor si conditiilor sociale in care au aparut si s-au dezvoltat principalele stiluri de mobila.Drumul parcurs de evolutia mobilei in decursul timpurilor este paralel cu cel al

3

arhitecturii fiind legate de aparitia de noi materiale, de progresul tehnic si de nevoile oamenilor care mereu sunt in schimbare.

Obiectele de mobilier au fost, sunt si vor fi prezente mereu in viata omului deoarece ele scot in evidenta relatiile sociale, relatiile economice, obiceiurile si modul de viata al societatii omenesti dintr-o anumita perioada.Daca sa luam in consideratie repartizarea necesitatilor dupa A. Maslow atunci mobila face parte din categoria necesitatilor secundare, care sint determinate de natura sociala a consumatorului de rind si este plasata in categoria produselor durabile asa ca echipamentul electric si automobilele.

La sistemul de nevoi al omului, conditiile de locuit, constituie o componenta de seama, figurind in rindul nevoilor materiale fundamentale. Conditiile de locuit au un rol insemnat in refacerea capacitatii de munca, prin odihna si pe masura dezvoltarii societatii se constituie ca un factor de progres si civilizatie.Tot mai mult se impune ca locuintele, spatiile din sectorul serviciilor sa fie comode, confortabile, frumoase, ceea ce impune noi exigente functionale, estetice.

Aceasta se poate realiza prin esenta lemnoasa utilizata, ornamentatiile specifice artei populare din zona respectiva, rezistenta deosebita a pieselor de mobilier ca urmare a executiei din lemn masiv.

Mobila este un produs durabil, valoros din punct de vedere artistic. In tarile industrializate 70% din cumparaturi sunt pentru reinnoire si 30 % cumparare de mobilier pentru cuplurile tinere casatorite sau daca mobila se deterioreaza.

Specii lemnoase întrebuinţate cu predilecţie in fabricarea mobilei

La fabricarea mobilei se folosesc o serie de specii lemnoase cu caracteristici deosebite, care se pretează la diferite prelucrări in vederea obţinerii efectelor decorative dorite.

Bradul este un lemn uşor dar rezistent si trainic. Culoarea alb-galbuie, pana la alb-roscat, slab vărgata, cu fibre drepte, se lucrează uşor .Se folaseste pt. rame si cadre căptuşite, elemente de consolidare si ansmblare schelete pentru tapitarii, mobilier rustic si pentru fabricarea panelului.

Molidul este un lemn moale, elastic, rezistent si trainic. Culoarea uşor vărgata alb-galbuie cu luciu, textura fina se lucrează uşor si bine , permite o buna aderenta a materialelor adezive , de colorare. Este folosit pentru toate elementele de construcţie interioara a mobilei artistice.

Pinul-silvestra este un lemn rasinos , mai dur si mai greu din cauza răşinii. Culoarea roşiatica si un desen frumos al fibrelor (vărgat). Este folosit in mobila artistica in culoare si aspect natural al lemnului si pentru mobila rustica.

4

Tisa este un lemn greu, foarte dens, cu inele anuale inguste si ondulate, foarte dur si rezistent, de dimensiuni mici. Culoare alb-galbuie, lemnul natural este cenuşiu textura fina cu dungi negricioase . Lemn foarte bun pentru sculptura si pentru elemente strunjite . Este folosit in mod deosebit pentru lucrări mai mici sculptate si strunjite.

Cireşul este un lemn dens, greu, destul de dur, cu raze nodulare subţiri. Albumul de culoare roz , lemnul matur este galben-roscat, cu luciu frumos . Este folosit ca furnir pentru interioare si fete exterioare , iar ca lemn masiv pentru elemente profilate, strunjite si sculptate.

Fagul este un lemn tare si greu. Culoare alb-roz roşiatica, care prin aburire se uniformizează si devine mai inchisa . Textura frumoasa, cu unele oglinzi in secţiune radiala . Se lucrează bine si uşor. Se foloseşte pentru elemente constructive interioare, de rezistenta , de consolidare si ansamblare pentru elementele strunjite.

Frasinul este un lemn dens, tare si foarte elastic, cu o textura frumoasa, in unele cazuri cu marginea inelelor anuale care formează suprafetecu fibre ondulate si cu un desen inflorat foarte valoros din punct de vedere estetic.

Culoarea alb~galbuie, cu fibre vizibile duramentul mai roz roşiatic. Se lucrează bine si se lustruieşte frumos. Mai valoros este de furnir estetic pentru mobila si pentru intarsie. Se intrebuinteaza ca lemn masiv pentru elementele profilate si sculptura.

Mesteacănul este un lemn mai puţin dur, destul de greu, cu o textura fina puţin distincta, omogena, se lucrează si lustruieşte greu. Culoare alb-galbuie cu luciu de sidef care se înroşeşte la aer.Este folosit ca furnir tehnic si pentru interioare.

Nucul este un lemn cu structura densa, cu duritate însemnata, cu vase mari in inelul anual, textura fina cu desene frumoase. Se lucrează bine, se finisează si lustruieşte foarte frumos, se scupteaza si se strunjeste foarte bine. Este deosebit de valoros pentru mobila artiststica atât ca lemn masiv pentru elemente profilate, strunjite sau sculptate cum si ca unele dintre cele mai frumoase furnire estetice.

Paltinul este un lemn tare, potrivit de greu, cu structura omogena, medulare mai late si vizibile. Culoare alba lucioasa cu oglinzi numeroase si lucioase. Textura fina cu aspect mătăsos si cu ochiuri. Se lucrează foarte bine mai cu seama prin strunjire, profilare si sculptura, păstrând muchiile ornamentelor si profilelor. Foarte mult folosit pentru elemente profilate, strunjite si sculptate, dar si informa de furnir estetice pentru fete si interioare.

Parul este un lemn tare si greu, dens cu structura omogena si o textura fina cu pete medulare rare, culoarea alb-galbuie roşiatica uniforma, fora diferente intre album si lemnul noctuar.Se lucrează bine si se lustruieşte frumos, se sculpteza si se lustruieşte foarte bine .Este întrebuinţat pentru lucrări mărunte sculptate si elemente strunjite .Se foloseşte si ca furnir estetic pentru fete exterioare sau interioare si pentru lucrări de intarsie.

5

Plopul este un lemn păros, moale, uşor, structura omogena, culoare albicioasa —cenuşie, sau roşiatica, cu pete medulare. Uneori apar zone de culoare mai verzuie. Este întrebuinţat ca furnir tehnic, iar in intarsie ca furnir estetic.

Teiul este un lemn moale si uşor, cu o structura omogena si fina, cu fire drepte invizibile. Culoarea este alba, puţin roşiatica, este elastic se lucrează foarte bine cu suprafeţe netede, cu muchii rezistente. Se finisează mai bine când este aurit. Este intrebuintat pentru lucrări sculptate, strunjite si profilate, este foarte bun pentru instrumente muzicale.

Stejarul este un lemn greu, tare si dens, foarte rezistent si tainic, cu o structura destul de uniforma. Culoarea este galbena-castanie. Este foarte folosit ca lemn estetic datorita culorii sale, aspectul mătăsos si luciul razelor mădulare .

6