Tipuri de limbaj in dezbaterile televizate. Metafore si metonimii

Informare si formare in dezbaterile televizate

Televiziunea a ajuns sa faca parte din ce in ce mai mult din viata noastra cotidiana. Nu exista nici un subiect care sa nu poate fi analizat, discutat sau disecat la televizor. Interesele generale, desi inca nu s-au stabilit cu exactitate pe ce criterii se considera ca un subiect poate fi de interes general, se bucura de o atentie deosebita din partea realizatorilor de televiziune. In categoria subiectelor de interes general care sunt tratate pe larg la televizor intra subiectele care vizeaza realitatea socio-politica. S-au creat televiziuni tematice cum ar fi Realitatea sau Antena 3 care ne pun la curent in fiecare moment cu ce se intampla in lume. Acestea includ in grilele lor de baza emisiuni informative, jurnale de stiri, dezbateri si reportaje.Subiectele de natura politica de obicei sunt tratate in dezbateri televizate in care moderatorul si invitatii sai incearca sa ne ofere o imagine cat mai clara asupra evenimentului discutat aflat in desfasurare. Un aspect important este acela ca aceste dezbateri nu incearca doar o informare asupra unei realitati cat mai ales formarea unei anumite atitudini, inducerea unui anumit tip de comportament, de exemplu in cazul dezbaterilor pe teme politice activitatea politicienilor si comportamentul lor sunt discutate, amendate si criticate de catre moderator si invitatii sai, se creeaza astfel iluzia unei instante morale care analizeaza si cantareste faptele prezentate si care beneficiaza de recunoasterea de catre telespectatori a functiei critice a dezbaterii, manifestata indeosebi prin actiunea “justitiara” a moderatorului-personaj cheie, cel care isi asuma, deseori, postura de procuror acuzator (Dragan, 2005).

Dezbaterea reprezinta o actiune argumentativa in care adevarul si falsul se intrepatrund neincetat (Oltea-Paunescu, 2006).

Analiza limbajului folosit in dezbaterile televizate

Calitatea limbajului folosit in presa reprezinta o preocupare continua pentru jurnalisti si lingvisti. Informatiile oferite in urma monitorizarii de catre CNA si Institutul de Lingvistica al Academiei Romane releva faptul ca limba romana folosita in misiunile urmarite este invadata de greseli, neexistand o preocupare pentru folosirea corecta a acesteia.

O alta particularitate este invazia oralitatii adica abundenta accidentelor fonetice si a pronuntiilor dialectale sau inculte ori greseli la nivel semantic, sintactic sau

pragmatic. Se observa tendinta de a utiliza excesiv limbajul familiar sau argotic in emisiuni care s-ar vrea serioase, precum dezbaterile.

Exemple:

a) termeni argotici folositi ca termeni tehnici: spaga (care devine in dezbateri un adevarat lait-motiv iar discutia graviteaza in jurul acestui cuvant si al derivatelor lui gen: guvernul Tariceanu-spaga, eroii spagii, filmul spagii, palatele spagarilor, precum si alte expresii argotice : a iesi la toarta cu un procuror, e nevoie de un pumn in fata, si-o fura la sfarsitul anchetei, facatura politica;

b) expresii populare: ne-am luat de o grija, sa caste baierele pungii, de ochii lumii, prosti facuti gramada;

c) expresii apartinand altor limbi: by the book, show politic.

Materialul folosit pentru identificarea figurilor de limbaj a fost exceptat din dezbateri televizate in perioada 6-16 octombrie 2007 la trei dintre cele mai importante canale de televiziune din Romania- TVR 1, Realitatea TV, Antena 3. Dezbaterile monitorizate se concentreaza pe teme de natura politica. Participantii isi expun punctul de vedere cu privire la “filmul spagii”- difuzat de catre TVR, material in care ministrul agriculturii de atunci, Decebal Traian Remes,este surprins avand o discutie privata cu fostul ministru al agriculturii din guvernarea CDR Ioan Avram Muresan, in care se vorbeste despre o aranjare a unei licitatii in schimbul unei sume de bani si a unor produse alimentare. De aici s-a creeat o adevarata epopee al unui posibil caz de coruptie la nivel inalt in Romania. Publicarea imaginilor de catre TVR a constituit cadrul ideal pentru oamenii politici care si-au adaptat discursul astfel incat sa modeleze realitatea politica potrivit intereselor lor.

Metaforele si metonimiile au fost considerate de catre retorica clasica drept abateri de la folosirea literala limbajului, figuri de infrumusetare a discursului. Acestea aduceau un plus de originalitate si expresivitate limbajului lucru care nu contribuia la claritatea si si concizia ideilor exprimate insa.

Metafora era considerate o marca a afectivitatii discursive si caracteriza cu precadere vorbirea spontana, familiar. Dumarsis, retorician francez din sec.XVIII spunea ca “ in halele din Paris gasesti mai multe metafore intr-o zi decat in poezii”. Acum multi vorbitori fac apel la metafore pentru a face discursul lor mai accesibil insa pentru discursul argumentativ metamorfizarea excesiva reprezinta o disimulare a insuficientei forte argumentative a

discursului in cauza. In dezbaterile televizate folosirea metaforelor este atat de des utilizata incat devine destul de dificila identificarea firului argumentativ sau a ideii promovate de catre vorbitori.

Prin metafora reusim sa redam continuturi cognitive abstracte folosind alte continuturi mai simple si mai usor accesibile.

Tipuri de metafore in dezbaterile televizate

Au fost descoperite trei tipuri de metafore folosite in dezbaterile analizate.

Metafora conceptuala

Gandirea umana considera Lakoff&Johnson(1980) este impregnata de metafore. In discursul politic printre cele mai folosite metafore sunt cele in care elemente abstracte precum “libertate”, “stat”, “putere”, “siguranta”,”natiune” sunt explicate prin corespondenta cu alte elemente cunoscute, accesibile. Astfel se construiesc metafore conceptual precum:

Statul este o familie.

Natiunea este o persoana.

Astfel natiunii ii sunt transferate toate caracteristicile persoanei. In cazul scandalului Remes, efectele negative au fost evidentiate prin sublinierea incapacitatii Romaniei de a rezolva problemele din domeniul agriculturii. Uniunea Europeana este un for in fata caruia Roamania trebuie sa raspunda pentru actiunile sale . In urma evaluarii Romaniei ii vor fi recunoscute meritele si I se va acorda incredere pe viitor. Ca orice persoana aflata in fata unei evaluari , tara noastra trebuie sa dovedeasca ca este capabila sa isi indeplineasca obiectivele, insa o data cu descoperirea cazului de coruptie la nivel inalt, Romaniei ii merge rau.

Guvernul este o persoana.

“Comisia a dat o palma strasnica acestei guvernari pe motive de incompetenta”

Comisia Europeana este vazut astfel ca un fel de parinte autoritar care isi pedepseste copilul, guvernul.Nu apare doar pedeapsa ci si umilirea in Fata celorlalti frati, surori, tari.

Una dintre cele mai folosite metafore este “politica este razboi” care arata felul in care este privita politica si modul in care se comporta cei cre discuta si isi dezbat propriile ideii despre politica, ca si cum ar participa la un razboi.

Prin metaforizarea si prin concentrarea discursului pe anumite cadre cognitive se urmareste atragerea atentiei publicului asupra unei teme sau idei avantajoase pentru locator, prefacand realitatea intr-un mod selective si egoist.(Ietcu, 2006)

Metafora spectacolului

Politica este se pare, structurata asemenea spectacolului, activitatile fiind de multe ori impregnate de multa spectaculozitate. Asemenea unei scene, in politica se da o adevarata reprezentatie cu actori, intrigi, schimbari de situatie si de decoruri, declansarea unor stari emotionale in randul publicului spectator. Datorita gravitatii situatiei politice ssi incarcaturii morale filmul care demonstra coruptia ministrului Remes si sirul de evenimente politice pe care l-a declansat au fost considerate drept un spectacol politic.

“un spectacol dat Europei, o telenovela judiciara”

“se cauta solutii pentru a supravietui, de aceea vine si Chiuariu cu asemenea bazaconii, este de cascadorii rasului”

“zi de fior sir as pe scena politica romaneasca”

Protagonistul acestui spectacol este Guvernul caltabos sau Guvernul Tariceanu-spaga, spectacolul a fost produs de casa de film DNA.S-a considerat ca genul a fost comedia sau circul politic.

Metafora sportiva