01/07/2005 21:28:38 Subject: Tipuri de filtrare ale acvariilor #1

Acvariu.ro - forum - Cea dintai comunitate a acvaristilor Search Recent Topics Hottest Topics Top Downloads Member Listing Back to home page

Register / Login

Tipuri de filtrare ale acvariilor

Forum Index Atelier (DIY) & HardwareAuthor Message

CoryMember

Joined:06/06/200509:56:14Messages:178Location:Bucuresti"pantelimoa'siti"IP:Offline

Pentru ca nu prea am gas it raspunsuri la intrebarile mele am cautat. Si, cu raspunsurile gas ite, m-am gandit sa scriu un articol despre filtrare.Mentionez ca sursele mele de inspiratie au fos t:

http://www.thetropicaltank.co.uk/filters .htmhttp://faq.thekrib.com/filters .htmlhttp://www.goldfishparadise.com/care/filter.phphttp://freshaquarium.about.com/

C ateodata uitam ca in acvarii bucatica noas tra de natura are un s ingur defec t ors icat ne-am chinui noi sa imitam natura: fara interventia noas tra acvariuldevine un s is tem inchis . A tfel trecem cu vedera ca in natura, pes tii nu dispun de 3 litri de apa pentru fiecare doi centimetri de pes te c i de mii de litri; in plusreziduurile lor sunt ins tantaneu diluate.In consec inta es te nevoie de filtrare. Mai exis ta inca acvaris ti care nu folosesc nic i un tip de filtrare c i doar schimba apa luc ru folos itor dar nepreac ticintrucat frecventa s i cantitatile de apa schimbate le depasesc cu mult pe cele dintr-un acvariu filtrat.

Filtrarea poate fi cons iderata ca fiind de trei tipuri:mecanica, biologica sau de tip absorbant/chimic .

Filtrarea mecanica e necesara pentru a scoate particulele (compus ii organic i descompus i) din apa pentru a o mentine c ris talina s i pentru a mari efic ientafiltrelor bilogice s i absorbante.

Filtrare biologica. Din feric ire, in natura exis ta multe bac terii unele folos itoare in lupta cu azotul care se formeaza pe absolut orice suprafata a acvariului.Bineinteles , cantitatea de bac terii necesare es te mult mai mica decat necesarul s i as tfel, prin amplasarea de medii poroase - cum ar fi buretii, s tic las interizata, bio-balls s i inelele ceramice se mares te numarul de bac terii.A ces te medii filtrante trebuie c latite in apa schimbata de la acvariu (nu de robinet bac teriile mor in contac tul cu c lorul) pentru a mentine culturile de bac terii care s -au format.

Filtrarea chimica. Mediile absorbante scot selec tiv anumite subs tante din apa. O serie de medii chimice ar fi: carbonul ac tiv (elimina toxinele, medicamente),anumite ras ini pentru eliminarea amoniacului, nitratilor, fos fatilor precum s i anumite subs tante care neutralizeaza amoniacul (exemplu notabil ar fi A mrid de laHagen). A ces te medii absorbante sunt numite chimice des i unele is i merita numele de subtante care modifica chimia apei adaugand o serie de ac izi c recandas tfel ac iditatea apei.

Dar in continuare exis ta un al patrulea mod de filtrare, care in combinatie cu unul sau toate cele prezentate mai sus as igura o viata linis tita pes tilor s iacvaris tului: schimbul de apa. A s tfel s chimbarea apei as igura o diluare a compus ilor azotului luc ru care nu se poate face indiferent de cantitatea s i numarulmijloacele de filtrare folos ite.O indrumare es te ca sa nu se schimbe, in conditii normale, mai mult de o treime din apa acvariumului in 24 de ore. De obicei se schimba un s fert la douasaptamani dar cea mai buna metoda es te masurarea nivelului azotului pentru a determina orarul schimburilor de apa.

Tipuri de f iltre:

Interne- burete- cutie- filtru intern- filtru de subs trat

Externe- filtre atarnate pe acvariu (HO T/HO B)- filtre canis tra- filtre tip fuidized bed- filtre tip sump- filtre umed/uscat (trickle)

Buretele filtrul c las ic cons tand intr-o piatra inc lusa intr-un burete, scufundate in acvariu. Initial, filtrul de burete se comporta ca unul mecanic , dupamaturare (c irca patru saptamani) trans formandu-se intr-unul biologic . A ces t tip de filtre es te excelent pentru acvariile de reproducere intrucat puii nu suntabsorbiti cum ar fi cazul unui filtru intern.Avantaje: ieftine, usor de ins talat/intretinut, as igura o filtrare biologica foarte buna.Dezavantaje: filtrare mecanica redusa, neadecvate pentru acvarii mari.

Filtre cutie un filtru tip burete, in locul aces tuia folos indu-se o cutie umpluta cu un mediu filtrant. Sunt folos ite pentru a as igura filtrarea mecanica.Avantaje: ieftineDezavantaje: inlocuiri frecvente ale mediilor de filtrare, capac itate scazuta de filtrare.

Filtre interne (powerheads) folosesc o pompa centrifuga ce absoarbe apa printr-un burete sau un mediu filtrant. A ces t gen de filtre genereaza un curent mai

05/07/2005 11:55:28 Subject: Calculul mediului filtrant in cazul filtrului biologic #2

mare de aer decat cele de tip burete. Sunt preferate pentru acvariile mic i s i sunt folos ite impreuna cu filtrele externe canis tra in acvariile mari. C and suntfolos ite cu un filtru de subs trat permit o filtrare mecanica mai buna.Avantaje: pret moderat, varietate de medii filtrante ce pot fi introduse in ec ipientul de filtrare.Dezavantaje: curent mare de aer, neadecvate pentru acvariile mari.

Filtre de substrat (UGF/RUGF undergravel f ilter/reverse-f low undergravel f ilter) cons tau intr-o serie de plac i puse sub subs trat s i puse in func tiune depompe de aer. A s tfel se c reeaza un spatiu liber intre fundul acvariului s i nis ip. Subs tratul, de preferat nis ip cu granulatie mare (pentru a nu se infunda) setransorma intr-un filtru bioligic s i mecanic . Dezavantajul major e ca se absorb s i reziduurile solide as tfel subs tratul infundandu-se intr-un timp relativ scurt. C ao solutie se folosesc filtrele de subs trat inverse in care func tioneaza prin tragerea apei din acvariu de catre un powerhead cu un prefiltru (poate fi orice, de laburete la canis tra) s i introducerea apei in tuburile filtrului de subs trat trecand de jos in sus prin subs trat, eliminandu-se as tfel infundarea subs tratului.Avantaje: Ieftine, capac itate de filtrare biologica sporitaDezavantaje: implica foarte multa munca de intretinere s i nu sunt folos ite pentru acvariile plantate.

Filtre externe atarnate pe acvariu (HOT/HOB - Hang-On-Tank/ Hang-On-Back) - sunt s imilare cu cele interne (powerheads) diferenta fiind de amplasare. A s tfella ambele apa es te trasa cu o pompa centrifuga din acvariu s i trecuta printr-un mediu filtrant sau cartus filtrant. La filtrele HO T/HO B apa es te apoi varsata inacvariu fiind c reat un efec t de cascada care as igura s i o aerare a apei. La variantele moderne se foloses te s i o bio-wheel (roata biologica asemanatoare cu oroata cu zbaturi) care foloses te o suprafata mai mare de depunere a bac teriilor folos itoare filtrarii biologice.Avantaje: des tul de ieftin, pos ibilitatea de de a avea diverse medii de s tocare, usor de ins talat s i de intretinut.Dezavantaje: inadecvate pentru acvariile mari.

Filtre canistra: folosesc acelas i princ ipiu: apa es te luata din acvariu, trecuta prin medii filtrante s i returnata acvariului. Filtrele canis tra folosesc o pompa carescoate apa din acvariu s i o trece prin o serie de compartimente umplute cu medii filtrante diferite folos ite pentru cele trei feluri princ ipale de filtrare. Inprinc ipiu se folosesc prefiltre (bureti de diferite porozitati s i vata pentru filtrarea mecanica a diverselor impuritati solide), medii filtrante chimice (carbune ac tiv,subs tante care inlatura amoniacul), medii de s tocare a bac teriilor (bio-balls , inele ceramice).Avantaje: efic iente s i puternice cu o gama larga de medii de filtrare, s ilentioase, folos ite pentru incarcaturi biologice mari.Dezavantaje: s cumpe, fragile in intretinere, dific ile de amorsat

Filtrul tip f luidized bed (substrat f luid): A pa es te pompata intr-o conduc ta c ilindrica umpluta cu nis ip care gazduies te o colonie de bac terii extrem de mare. Sefolosesc impreuna cu un prefiltru (trebuie curatat saptamanal pentru a as igura acelas i debit de apa). A ces t s is tem de filtrare se foloses te pentru acvariile demari dimens iuni (mii de litri)Avantaje: capac itate de filtrare biologica enorma, s ilentioase, folos ite pentru incarcaturi biologice mari.Dezavantaje: s cumpe, neces ita un powerhead sau un filtru canis tra ca prefiltrare.

Filtru tip sump: filtre externe de obicei facute in casa s i plasate sub acvariul princ ipal. Sunt de obicei acvarii mai mic i compartimentate s i umplute cu mediifiltrante. In ele se mai pot pune s i incalzitoare, ascunzandu-se as tfel toate echipamentele acvariului. In plus ele au s i avantajul de a c res te volumul acvariului.

Filtre umed/uscat (trickle): funs tioneaza pe un princ ipiu asemanator cel al s tatiilor de epurare a apei: A pa es te picurata pe tavi consecutive aflate deasupranivelului apei - care contin medii filtrante. A s tfel se obtine o apa foarte oxigenata care permite o dezvoltare mare a bac teriilor, permitand filtrarea unei mariincarcaturi biologice.

Sterilizarea es te o alta modalitate de filtrare des folos ita. A ceas ta se face cu ajutorul ozonului sau a lampilor UV . A ceas ta modalitate de filtrare pezintadezavantajul cos tului ridicat (lampileUV trebuie schimbate des) precum s i al ris cului daca ozonul es te scapat in acvariu el poate omori organismele vii aflatein aces ta (de la bac terii s i pana in unele cazuri, pes tii).

Filtrarea cu alge: C ea mai controversata forma de filtrare es te cea cu alge inventata de Dr. A dey de la Smithsonian. A pa trece printr-o conduc ta aflata sub olumina foarte puternica care permite dezvoltarea algelor - care scot o serie de poluanti din apa. P arerile sunt impartite: unii cons idera ca es te un s is tem copletde filtrare, altii sunt de parere ca deterireaza calitatea apei s i permite migratia algelor in acvariu.

Plante: In acvariile plantate de tip olandez, plantele ajuta la eliminarea compus ilor azotului din apa fiind cons iderate drept o arma redutabila in lupta cusubs tantele toxice din acvariu. Si, de ce sa nu recunoas tem, ofera un plus de naturalete bucatii din rau sau mare din casa noas tra.This message was edited 1 time. Last update was at 22/03/2013 15:16:07

I shut my eyes in order to see...

CoryMember

Joined:06/06/200509:56:14Messages:178Location:Bucuresti"pantelimoa'siti"IP:Offline

Calculul mediului f iltrant in cazul f iltrului biologic

In cazul filtrarii biologice es te importanta maximizarea suprafetei filtrulu. Mai trebuie luati in calcul s i alti fac tori cum ar fi gradul de compactizare al mediuluifiltrant, permeabilitatea, debitul s i rata de schimb a gazelor.

C and se calculeaza un filtru, primul luc ru ce trebuie avut in vedere es te debitul de apa care il va s trabate. In cazul unei sec tiuni exis tente exis ta un optim aldebitului.

Exemplu:1 . P entru un mediu foarte poros avand o suprafata totala:500 l/ora pentru 100mm x 100mm; gros imea nu ar trebui sa depaseasca 150 mm2. P entru medii filtrante deschise (bio balls ):150 l/ora pentru 100mm x 100mm; gros imea nu ar trebui sa depaseasca 600 mm

Folos ind mediu filtrant poros pentru un debit de 6000 l/ora:6000/500=12,, dec i avem nevoie de 12 x 100mm x 100mmDaca es te folos ita o sec tiune de 300mm x 400mm cu gros imea de 150mm, va rezulta un volum de 18 l. A ceas ta es te o cantitate des tul de mare de mediufiltrant atfel incat se poate reduce gros imea pentru a deservi acvariul s i incarcatura sa bilogica. In cazul in care se folosesc medii filtrante performante (ex.Siporax inele ceramice), in conformitate cu spec ificatiile producatorului, filtrul as tfel conceput va deservi un acvariu de 3600 l. Un debit de 6000 l/oradeserves te un acvariu de 1200-1800 l, as tfel incat volumul mediului filtrant poate fi redusa la 9 l, gros imea ajungand la 75 mm.

De fapt cand se proiec teaza un filtru biologic trebuie avuta in vedere suprafata efec tiva colonizata de bac terii. T rebuie retinut ca o suprafata mai mare defiltrare nu inseamna neaparat mai multe bac terii folos itoare.C and se compara suprafetele filtrelor, es te important sa fie luati in calcul s i alti fac tori care reduc eficac itatea filtrelor. O xigenul es te un prim fac tor in ordineaimportantei. A s tfel, rata de oxigenare es te direc t proportionala cu cantitatea de amoniac ce poate fi oxidata. De aceea, filtrele in zone mai putin oxigenate aunevoie de suprafete mai mari pentru a deservi acelas i acvariu. A ces t luc ru se vede cel mai bine cand se compara filtrele UGF cu cele wet/dry, cele din urmapot face aceeas i treaba folos ind o suprafata mai mica intrucat suprafata lor filtranta es te direc t expusa aerului, avand as tfel o rata mai mare de oxigenare.

20/07/2005 11:21:55 Subject: #3

Filtrele biologice din canis tre sufera s i ele din cauza lipsei de oxigen. C and filtrul es te curat, primes te o cantitate marita de oxigen; cu timpul, datoritainfundarii, din ce in ce mai putin spatiu es te rezervat bac teriilor. In cazul curatarii, bac teriile pot recoloniza suprafetele. A ces t luc ru duce la un c ic lu alpopulatiei de bac terii deoarece la inceput c resc cand filtrul es te curat apoi scad odata cu infundarea materialului filtrant. C a o consec inta a aces tui c ic lu,concentratii marite de amoniac pot fi detec tate in acvariu. Din aceas ta cauza se recomanda ca filtrele sa fie curatate periodic de res turi organice.Un alt motiv pentru a reduce cantitatea de reziduuri organice es te lupta pentru acelas i spatiu a bac teriilor heterotrofe cu cele nitrifiante. Bac teriile heterotrofesunt responsabile cu descompunerea materiilor organice in compus i s impli (mineralizare). A ces te bac terii c resc in jurul particulelor de reziduuri ale pes tilor, demancare nemancata, res turi de plante. Daca aces t tip de reziduuri es te prezent in filtru, atunc i bac teriile heterotrofe vor c res te. La fel ele sunt aerobe, la fel cas i cele nitrifiante, in consec inta vor consuma s i ele oxigenul aflat la dispozitie. P roblema es te data de rata de c res tere a populatiei celor doua tipuri de bac terii.In 24 de ore, o bac terie nitrifianta se va trans forma in doua bac terii. In acelas i interval, o s ingura bac terie heterotrofa poate da nas tere unei populatii de2.361.183.241.434.820.000.000 de bac terii! ! ! In plus , princ ipalul rezultat al descompunerii reziduurilor organice de catre bac teriile heterotrofe es teamoniacul. De retinut es te ca, in majoritatea cazurilor filtrul biologic es te s i mecanic , in consec inta bac teriile nitrifiante se reduc atunc i cand filtrul es tecuratat. Din aces t motiv es te bine ca filtrul mecanic sa fie complet separat de cel biologic .In cazul filtrelor wet/dry, trebuie avuta in vedere s i cantitatea de mediu filtrant aflata in contac t cu apa intrucat bac teriile nitrifiante nu traiesc in afara apei.In func tie de proprietatile apei bac teriile c resc mai greu sau mai repede. C u cat apa es te mai rece cu atat mai greu se inmultesc bac teriile inacvariile de apa rece pot trece luni pana cand bac teriile nitrifiante sa poata ajunge la un nivel sufic ient pentru a reduce o cantitate semnificativa de amoniac .P h-ul apei es te, la fel, direc t proportional cu efic ienta bac teriilor nitrifiante. C u cat ph-ul es te mai mic cu atat rata de oxidare a amoniacului es te mai redusa.A ceas ta se datoreaza faptului ca amoniacul se afla in forma ionizata (ammonium NH4+) in timp ce bac teriile folosesc forma non ionizata (amoniac NH3). In plus , bac teriile se pare ca nu prea supravietuiesc in mediu ac id.C um afec teaza temperatura s i ph-ul calculul suprafetei efec tive? In cazul in care mediul filtrant es te scufundat, bac teriile trebuie sa faca fata temperaturii s iph-ului mediului ambiant. Dar in cazul in care mediul filtrant nu es te complet scufundat (filtru wet/dry) s ituatia es te diferita intrucat aerul din camera afec teazatemperatura s i ph-ul apei. A tfel mediul va fi mai bun pentru bac terii, aces tea putand sa luc reze mai efic ient.C a o conc luzie, nu toate filtrele biologice sunt asemanatoare s i nu pot fi evaluate doar prin suprafata filtranta de care dispun. In plus unele filtre vor neces ita ointretinere mai mare decat celelalte. Filtrele de subs trat luc reaza bine dar trebuie intretinute mai des decat alte filtre biologice pentru a suporta aceeas iincarcatura biologica.Es te bine cand cons iderati achizitionarea/cons truirea unui filtru biologic sa luati in cons iderare aspec tele prezentate mai sus pentru a avea un filtru cat maiefic ient s i adecvat nevoilor voas tre.In plus es te recomandat ca s is temul de filtre al acvariului sa aiba atat filtrare mecanica, cat s i bologica s i chimica.

Aceas ta continuare a fos t pos ibila folos ind materialele de pe:

Federation of New Zealand Aquarium Societieshttp://www.fnzas .org.nz/articles /technical/filtration_2/

s i

Timothy A. Hovanec, Ph.D.; Marineland;"Biof ilter Surface Area: It Must Be Effective"Originally published in Aquarium Fish Magazine, Apr. 1996

http://www.marineland.com/science/articles /24BioSurf.asp

I shut my eyes in order to see...

CoryMember

Joined:06/06/200509:56:14Messages:178Location:Bucuresti"pantelimoa'siti"IP:Offline

Mai ramasese de detaliat procesul de filtrare prin schimbul de ioni

http://edis .ifas .ufl.edu/V M107http://www.algone.com/chemical_aquarium_filtration_pf.htmhttp://www.mongerwaterservice.com/html/water_softeners .html

Exis ta doua tipuri de ras ini schimbatoare de ioni. C ele care ac tioneaza asupra cationilor inmoaie apa, scotand C a2+ s i Mg2+ inlocuindu-i cuNa+. P oate fi necesar pentru un acvaris t sa compenseze Mg2+ prin adaugarea de saruri s i C a2+ prin folos irea dolomitei. O scadere in duritatea apei poate finecesara pentru a fac ilita reproducerea unor spec ii. Scoic i sau pietris de coral pot fi folos ite pentru apa cu o duritate temporara mica pentru a minimizascaderea ph in urma adunarii de reziduuri organice.Ras inile pot fi incarcate dar is i pierd capac itatile de schimbare a ionilor in timp. A s tfel, ras inile saturare pot fi incarcate intr-o solutie salina. Datorita aces tuifapt, ele sunt inutile in acvariile marine.V arianta evoluata cons ta in doua ras ini una anionica s i alta cationica. In timp ce unitatea anionica scoate compus i ca amoniacul, cea cationica purifica apaprin scoaterea de cupru, plumb, etc .P ot fi incarcate, cea anionica intr-o solutie bazica s i cea cationica intr-o solutie ac ida.

Schimbarea ionilor teorie

P loaia, in caderea prin atmos fera, dizolva gazele ac ide din aer (dioxid de carbon, dioxid de sulf). C and apa atinge solul, se vor dizolva o serie de elemte aleaces tuia; cu cat mai ac ida es te ploaia, cu atat mai mult sol dizolva. A pele subterane s i cele de suprafata contin o serie de subs tante dizolvate. O parte dinaces tea sunt elec trolitice, dizolvandu-se in apa pentru a forma ioni.C ei mai intalniti ioni in natura sunt cei de C a s i Mg. A mandoi sunt incarcati pozitiv cationi s i fiecare contine doua sarc ini pozitive. P rezentaaces tor minerale in apa determina duritatea producand depuneri pe conduc te. A lti cationi exis tenti in apa pot fi cei de Na, K, Fe s i alti compus i metalic i dar,doar C a s i Mg durifica apa.Dedurizarea apei prin schimbul de ioni cons ta in trecerea de apa dura printr-un s trat de subs tante care schimba ioni. Rata de schimb es te atat de rapida incatapa poate fi dedurizata la debite normale, indiferent de duritate, O ricum, trebuie folos ita o apa cat de cat curata pentru evitarea acoperirii materialului filtrantcu subs tante coloidale sau in suspens ie. A pa care contine c lor, sulfati, fier ar trebui prefiltrata.Metoda cea mai folos ita es te inlocuirea cu Na, proces in urma caruia C a s i Mg sunt inlocuiti de Na. Intrucat ionii implicati sunt pozitivi procesul poarta numelede schimb de cationi.A nionii raman in apa iar dedurizarea nu reduce solidele dizolvate

Schimbul de ioni procesul

Materialul de schimb de cationi folos it es te o ras ina polis tirenica, sub forma de bilute; insolubila in apa s i es te incarcata negativ. Ras ina s tandard are mai putinde 1/32 inch in diametru. P articulele de ras ina cationica atrag ionii pozitivi s i ii tin pana cand intalnesc altii pentru care au o mai mareafinitate. La inceputul c ic lului, particulele de ras inasunt acoperite cu Na+ prin spalarea lor intr-o solutie de c lorura sodica (NaC l).P articulele incarcate negativ atrag mai mule cele doua sarc ini pozitive din fiecare ion de C a++ s i Mg++ decat s ingura sarc ina pozitiva a ionului de Na+. Deaceea, ionii de Na sunt inlocuiti cu ioni de C a s i Mg. In schimb, ras ina elibereaza ionii de Na.P rocesul continua atata timp cat exis ta sufic ienti ioni de Na in ras ina. In momentul in care ras ina es te acoperita de C a s i Mg , ea es te spalata. La spalare, apaes te trecuta in sens invers fata de sensul normal al apei in rec ipientul filtrant, permitand spalarea subs tantelor in suspens ie depuse in s traturile superioare aleras inii. In acelas i timp s tratul de ras ina se rarefiaza pentru ca in timpul filtrarii a devenit compact.

In procesul de regenerare,, ras inile sun spalate cu o solutie concentrata de apa sarata. Des i, ras ina prefera ionii de C a s i Mg, concentratiaextrem de mare de ioni de Na depases te aceas ta preferinta, ionii de Na fortandu-i pe cei de C a s i Mg sa paraseasca ras ina. Dupa aceas ta,ras ina es te spalata pentru a elimina NaC l in exces s i es te reintrodusa in procesul de filtrare.

Probleme legate de dedurizarea apei

P robabil cea mai raspandita idee preconceputa legata de conditionarea apei es te ca, in general, apa es te buna in forma netratata furnizata de natura. Un izvorcare da o apa rece, curata evoca o imagine de puritate s i sanatate cu toate ca asemenea ape contin milioane de bac terii cauzatoare de boli. De fapt, doar unprocent infim din apa planetei es te potabila fara tratamente.A pa dedurizata poate dauna pes tilor in cazul in care schimbarea se face brusc . De aceea se recomanda, in cazul in care apa es te filtrata in rec ipiente, caschimbul de apa sa fie de cel mult un s fert din volumul apei acvariului.

I shut my eyes in order to see...

Forum Index Atelier (DIY) & HardwareGo to: Select a forum Go

Powered by JForum 2.3.4 2012 JForum Team Maintained by Andowson.com