tineretului - bibliotecadeva.eu
Transcript of tineretului - bibliotecadeva.eu
• ■.
Proletari din toate țările, uniți-vă!
tineretuluiORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST
ANUL XXXVII
SERIA II
Nr. 9 852
6 PAGINI
30 BANI
MIERCURI
28 IANUARIE
1981
LEGI Șl HOTĂRfRI ÎN INTERESUL PROGRESULUI Șl PROSPERITĂȚI! ÎNTREGII NAȚIUNI
• 1 j 11 r j . 1 j dLA COMBINATUL DE PRELUCRARE A LEMNULUI PITEȘTI
TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU a primit delegația parlamentară
din Republica Populară Congo
621 2
1980
484m.c
L
Tovarășul Nicolae Ceaușescu. secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, a primit, mărfi. delegația parlamentară din Republica Populară Congo, condusă de Jean Ganga- Zandzou. președintele Adunării Naționale Populare, care, la invitația Marii Adunări Naționale efectuează o vizită in tara noastră.
Din delegație fac parte deputății Antoine Foutou. al doilea secretar al Adunării Naționale Populare. Francois Mavoungou, Yovo-Doysou Tchibinda.
Au participat tovarășii Nicolae Giosan. președintele Marii A- dunări Nationale. Virgil Tcodo- rescu. viceprcsdinte al M.A.N., Decedai Urdea. deputat.
A fost prezent Laurent Mann, ambasadorul R. P. Congo La București.
Președintele Adunării Naționale Populare a adresat tovarășului Nicolae Ccaușescu. din partea tovarășului Denis Sassou 1 Nguesso. președintele C.C. al Partidului Congolez al Muncii, președintele republicii. șeful statului, președintele Consiliului de Miniștri, un mesaj prietenie si calde felicitări cu prilejul aniversării zilei
de
de
(Continuare in vag. a V-a)
CU ÎNCREDEREA NESTRĂMUTATĂ în FORȚA Șl CLARVIZIUNEA GÎNDIRII Șl ACȚIUNII SALE REVOLUȚIONARE, PROFUND ȘTIINȚIFICE, PUSE IN SLUJBA CAUZEI POPORULUI, A PĂCII, PROGRE
SULUI Șl CIVILIZAȚIEI ,
întreaga naiiune, tinerii româniei socialiste aducA
7
UN VIBRANT OMAGIU TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCUPusă Ia lucru, gindirea oa
menilor a devenit, pentru numeroase colective de muncă, o adevărată mină de aur. Căci o asemenea valoare o au imensele resurse și mijloace materiale necesare bunei desfășurări a procesului de producție. Este cazul experienței deosebite a tinerilor de la Combinatul de prelucrare a lemnului din Pitești, a tuturor muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor de aici, care, în decursul ultimilor ani, au utilizat la fabricarea mobilei și a celorlalte produse executate în unitate mai multe idei decît materii prime, cum bine remarca subinginerul Florin Toma, secretarul comitetului U.T.C, Au fost economisite astfel însemnate cantități de masă lemnoasă, sute de hectare de pădure, iar, pe de altă parte, modernizate continuu produsele com- binatplui piteștean au devenit tot mai apreciate pe piață, tot mai cunoscute pe meridianele globului. Dovadă că in 1981 prevederile la export sint superioare realizărilor anului trecut cu 32 la sută, iar la mobilă stil valoarea producției contractate cu beneficiarii externi este de 8 ori mai mare decît în 1980.
Nu numai la export se înregistrează insă asemenea creșteri ci Ia aproape toți ceilalți in-
Prelucrarea lemnului în trepte tehnologice succesiveDintr-un metru cub de lemn de fag, introdus in fabricație, la C.P.L. Pitești nu se obține
doar cherestea ci și o serie de alte importante produse. Astfel, rumegușul rezultat se utilizează la fabricarea făinei de lemn, substanță necesară industriei metalurgice, capetele căzute laprelucrare, la fabricarea plăcilor fibrolemnoase, iar din apele reziduale se produce drojdia furajeră. Valoarea obținută in acest mod este dublă, in cazul utilizării doar i restelei pentru a o realiza fiind necesari 2,18 mc masă lemnoasă in loc de un cub. Pe de altă parte din lobdele de stejar se obține prin chimizare taninul. Apoi eași cantitate de lemn este reintrodusă in circuit și se obține din ea furfurolul și nolul, alte două substanțe importante, in urma acestei triple prelucrări rămîrxe celolignina care se utilizează drept combustibil in cele două centrale termice ale combinatului, asigurindu-se pe această cale mai bine de 42 la sută din necesarul de combustibil al unității. In anul 1980 au fost produse prin arderea celoligninei 151 700 Giga calorii, ceea ce echivalează cu 18,7 milioane metri cubi gaz metan sau 21 600 tone combustibil convențional. In plus, energia astfel obținută se realizează doar cu jumătate din prețul pe care ar fi trebuit să-l plătească unitatea centralei termice de zonă.
a che- i metru i ace-
meta-
dicatori ai planului. Cu toate acestea consumul de masă lemnoasă. de alte materii prime, combustibil și energie se va reduce in 1981. Bine, ne putem întreba, atunci pe ce bază se va realiza plusul de producție prevăzut in plan ? Răspunsul este simplu și el are în vedere tocmai ceea ce arătam mai sus : pe baza ideilor, a gindirii oamenilor din intreprindere. Deși în momentul de fată și cea mai mică așchie este folosită, in u- nele cazuri, chiar de mai multe ori, din aceeași cantitate de ma-
terii prime reaiizîndu-se un șir de produse, au rezerve pentru mai deplină a Practic — cum varășa inginer secretar adjunct al de partid din combinat — prin utilizarea mai bună a capacităților de fabricare a făinei de lemn, produs necesar industriei metalurgice și chimice, cesta va ..........cantitate de rumeguș în procesul, de realizare a cherestelei. Apoi, se va pune
fost găsite noi o valorificare și masei lemnoase.ne declara to-
Silvia Isbășescu. comitetului
anul a- fi utilizată întreaga
rezultat
accent mult mai mare pe tipizarea și modularea panourilor necesare execuției mobilei, măsură care va determina reducerea substanțială a consumului de cherestea pe produs. Pe lingă faptul că se stabilește astfel un format optim de croire a panourilor și căderile de material vor fi minime, productivitatea muncii la cele mai multe operații cunoaște astfel mari creșteri.
Economii însemnate de lemn vor fi realizate și prin modernizarea fabricii de binale.
vor fi puse în funcțiune linii automate de prelucrare a lemnului. ferestrele, ușile, toate lelalte coastă scoaso nisate, vopsite, bune de livrat beneficiarilor, sau altor ateliere care să realizeze operațiile amintite, ca pină acum. Nu aceasta este însă aspectul cel mai important in ceea ce privește reducerea consumului de masă lemnoasă. Prin aplicarea unor noi tehnologii de îmbinare a elementelor scurte, tehnologii care au la bază utilizarea curenților de înaltă frecvență, se va realiza o mai e- ficientă utilizare a produselor secundare. Dealtfel gradul do industrializare a acestor produse a ajuns în acest an aici in combinatul piteștean la peste 91 la sută.
Nu numai reducerea consumului de masă lemnoasă constituie insă obiectivul acțiunilor întreprinse de .tinerii modernei unități pe linia valorificării superioare a materiilor prime.
Sint manifestate o mulțime de preocupări și in direcția recon- diționării pieselor de schimb,
ce- a- fie fi-
produse realizate in fabrică, urmînd să din mașini complet
cu geam și feronerie, direct
nu depozitelor
NICOLAE MILITARII
(Continuare în pag. a V-a)
Mesaje și telegrame de felicitare adresate secretarului general al partidului cu prilejul aniversârii zilei de naștere
Pe șantierele naționale ale tineretului
ANGAJAMENTE SI RECORDURI• Brigadierei de pe Șan
tierul national al tineretului de la Combinatul itiinier Oltenia. hoturiti să-și respecte angajamentul asumat in fata secretarului general al partidului. tovarășul Nicolae Ceaușescu. de a da tării tot mai mult cărbune, raportează realizarea cu patru zile mai devreme a planului pe luna ianuarie 1981. Au fost asigurate astfel condițiile obținerii unei cantităti suplimentare. in această lună, de 5 000 tone cărbune si depășirii planului la excavat si transportat steril cu circa 10 000 m.c. La obținerea acestor remarcabile succese o însemnată contribuție si-au
adus excavatoriștii Andrei Boca. Constantin. Istvan. Va- sile Văcăroiu. IUnca Geoadă și Ion Barbu, buldozeriștii Dumitru Ghită. Cornel Hagiu șl Gheorghe Pasăre șl conductorii auto Eftimie Găuri. Ion Pintea. Constantin Lazăr. Ion David și Va- sile Costiubanu. Tot în aceste zile, tinerii brigadieri și-au concentrat eforturile pentru punerea in funcțiune a unei linii de benzi pentru încărcarea cărbunelui în vagoane CF. Linia care va intra in producție în cursul zi- îei de azi, 28 ianuarie, va asigura creșterea volumului
(Continuare in pag. a V-a)
(în pagina a 3-a)
Prețul»unui lucrubine făcutNu sint prea multi moții
care se apropie de știință. Asta nu pentru că accesul le-ar fi mai dificil ci pentru că înainte di știință și de carte moțul are pământul, fi- nețele și vitele de crescut si aricită carte ar ști băiatul lui, asta nu-i schimbă viața. Dimpotrivă, rămine cu două miini mai puțin și de aceea moțul nu e prea fericit cind băiatul ii pleacă la școlile alea inalte. Are o stringere de inimă și mereu se gin- dești'. da’astea cui rămin, cine să aibă grijă de pămint. Ei. dar moții care scapă de Sub rosturile pământului și ajung la carte, ori ies oameni ori nimic. Altă cale nu există. Eremia Barbu s-a născut la Roșia Montană. Bătrânul era un fierar pentru nevoile comunei devenită oraș și mai potcovea caii moților cu care lucrau la mină. De la Roșia, fierarul s-a mutat la Baia de Arieș,
LEGUMICULTURA INTENSIVAA.
IN. GHELASE
• Un tinăr amenajează mai intii solarii, apoi iți construiește o casă nouă • La Balta Doamnei, suprafața de 10 ari cu solarii aduce tinerilor gospodari beneficii ce depășesc 25 000 lei • Liceenii practică legumicultura intensivă, iar rezultatele sint din ce în ce mai bune • Pretutindeni, în județul Prahova, există dorința de a se extinde suprafața ocupată cu solarii, insă aprovizionarea cu folie de polietilenă prezintă dificultăți • Ce au întreprins factorii de răspundere ? lată citeva dintre reperele anchetei noastre de azi, prin care continuăm acțiunea începută intr-un număr precedent.
ÎN SOLARII-0 ÎNDELETNICIRE UTILA, LA 1NDEMINA TINERILOR
iar alături solariile ocupă 4.5 ari". Iată argumentele unor frumoase realizări gospodărești prin folosirea intensivă a terenului din propria gospodărie. Dealtfel și in celelalte sate ale comunei Pucheni. tinerii, organizația U.T.C. acționează in vederea extinderii suprafeței cu solarii. La Pietroșani și Puchenii Mari, cum preciza Florica Șerban. șe- cretar adjunct al comitetului comunal U.T.C., tinerii au amenajat solarii pe 2 000 mp și au în-
LA UN TÎNĂR ANOTIMP
In comunele prahovene, inifiativele
iși demonstrează eficiența (Continuare in pag. a Ii-a) In frumosul decor aT iernii Fotografie de VASILE RANGA
în regulamentele școlare dacă ele nu există ?Stan Marian este secretar al
organizației U.T.C. de la cooperativa agricolă Pietroșani și învățător la școala din localitate. Cum. in localitate, mai bine de 80 la sută dintre gospodari practică legumicultura în solarii, tinerii se numără și ei printre animatorii principali ai acestei îndeletniciri. Propria-i experiență de ..grădină la domiciliu", deși s-a constituit în ultimii doi ani, se cuvine a fi cunoscută. îndeosebi de cei ce vor să înceapă acum această activi-
tate. „In 1979 am început amenajarea de solarii pe suprafața de șapte ari pe terenul repartizat. de consiliul popular. Am investit citeva mii de lei la cumpărarea materialului de construcție. folia de polietilenă am primit-o prin contract cu cooperativa agricolă. încă din primul an, producția obținută a condus la amortizarea investiției și la dobîndirea unui beneficiu de peste șapte mii Iei. Anul trecut veniturile au depășit 18 000 Ici. Acum imi construiesc casă nouă.
(în pagina a 2-a)
LA ÎNTRECEREadresate de : • ÎNTREPRINDEREA DE AUTOCAMIOANE BRAȘOV, • INSTITUTUL DE CERCETARE, INGINERIE TEHNOLOGICA, PROIECTARE Șl PRODUCȚIE PENTRU INDUSTRIA ANORGANICA Șl METALE NEFEROASE BUCUREȘTI, • CONSILIUL UNIC AGROINDUSTRIAL DE STAT Șl COOPERATIST GiRBOVI, JUDEȚUL IALOMIȚA, • TRUSTUL DE CONSTRUCȚII INDUSTRIALE Șl AGROZOOTEHNICE, • ÎN
TREPRINDEREA MINIERA PAROȘENI
ț
ț
I
SLALOM PRINTRE JALOANE INVIZIBILEIntr-un număr trecut al ziarului nostru (din 13 decembrie
1980) a apărut articolul „Cine să creadă in regulamentele școlare dacă ele nu există ?“ — referitor la o seric de neajunsuri cu care se confruntă liceele din lipsa unor precizări terme cu privire la modul in care trebuie să-și desfășoare activitatea elevii și cadrele didactice. Era semnalat faptul că recurgerea la tot felul de improvizații (gen regulamente de ovdine interioară proprii, valabile numai in unitățile școlare care le-au emis sau reintroducerea orei de dirigenție) n-a fost și nu poate fi capabilă să înlăture o oarecare stare de derută.
Continuăm să supunem atenției și alte greutăți intimpinaie de oamenii școlii — din cauza aceleiași lipse de regulamente — de data aceasta in domeniul practicii productive. Locul de desfășurare a acestei investigații a fost, ca și in cazul primului articol, municipiul Bacău.
continuă „călcare pe pi- — școlile agasind intre-
întreprin- punind la grea incercare oamenilor școlii prin re-
ridicări din umeri, iar de aprovizionare — ne
NU E SUFICIENT DOAR OPTIMISMUL
Cea mai importantă problemă — și, totodată, cea mai insolubilă in acest moment — o reprezintă relația dintre unitatea de invă- tămint și întreprinderea coordonatoare, relație de care depinde, în mod hotărîtor, efi-
ciența practicii productive. Le- ontin Mazilu. directorul Liceului industrial nr. 5, consideră că încetățenitul termen de „cooperare" intre cele două unități trebuie grabnic înlocuit de prevederi care să stabilească precis atribuțiile concrete ale întreprinderii in raport cu școala. Altfel, relația dintre ele va ră-
nr.
mine o cioare" prinderile cu cereri, de rile nervii petale bazele.utre — spălindu-se, cu ușurință, pe miini la presiunile școlilor și îndreptîndu-le din nou atenția spre întreprinderi. Concret, acest dialog fără Comunicare se desfășoară astfel : un liceu — Liceul industrial nr. 2. să spunem. care are și un plan do producție de peste un milion de lei — solicită (în baza unei circulare a M.E.I., ține să sublinieze directorul liceului, Mircea Cercel) materii prime de la B.J.A.T.M. De aici i se răspunde prompt că toate cererilo le vor 'fi îndeplinite in mod legal numai dacă întreprinderea coordonatoare acceptă să cedeze o parte din cota ei școlii. A- tunci. unitatea de învătămint — independentă, altfel, din punct de vedere financiar — plătește
întreprinderii (numai dacă a- ceasta acceptă oferta !) costul materiilor prime de care are nevoie, întreprindere^ virează banii la B.J.A.T.M. și de acolo pot fi ridicate — după această scărpinare a urechii stingi, cu mina dreaptă — toate cele solicitate.
„De ce — se întreabă pe bună dreptate Irina Cihodaru, directoarea liceului ..Letca" — putem fi prinși în plan de B.J.A.T.M. pentru obiectelor de încălțăminte, iar atunci vorba de materii prime se poate discuta Iar mai Întrebăm : ce rost avut circulara M.E.I. ?de răspuns oferă directorul Liceului nr. 5 : ..Prin abrogarea — de către Legea invățămintu- lui — a decretelor 207 și 208 din 1977 și neinlocuirea lor cu altele. am rămas „descoperiți". La temelia relațiilor dintre școli și întreprinderi stau acum doar îngăduința conducerii intreprin-
..Letca" — in plan
procurarea îmbrăcăminte și
cind e nici nu noi ne a mai
Un fel
5 :
derii și tenacitatea directorilor de școli".
Dar. cum se zice — rău cu rău. dar mai rău fără rău ! Ce se intimplă cu liceele care nu au nici măcar pe ce intreprinderi să-și verse focul — fiind coordonate de consiliile populare ? Opinia generală — bazată pe date reale — este că aceste licee sint jate fată de cele pa oblăduitoare spune !) a unor Un asemenea caz rul) este la Bacău ge Bacovia". Virgil Filimon. profund nemulțumit : noștri vor să învețe Dar activitatea noi in liceu este mult sub cerințele practicii adevărate. Nu e suficient să ai — ca npi — un atelier x școală ca să poți
net dezavanta- aflate sub ari-
(un fel de a intreprinderi. (și nu singu- liceul „Geor-
Directorul său. este sincer și
„Elevii meserie,
desfășurată la
DAN MUCENIC
(Continuare in pag. a IV-a)
tot fierar, dar la flerăraiul minei, lin moț desprins de la pămint, ajuns soldat prin munții Europei și apoi fierar. a descoperit un adevăr destul de curajos pentru acei ani de după război: cel mai important lucru e să dai copiilor o școală ca lumea — darul neprețuit pentru o viață. Și i-a purtat prin școli, locul tru a Și in bu a medicină ...Cluj-Napoca și din anul 1975 pină In 1980 a lucrat ca medic al C.A.P.-ului din Mărti- nești. județul Hunedoara. Era începător și nu se bucura de prea multă încredere și mulți țărani i-au zis de la început doar n-ai să schimbi dumneata lumea și a zis că nu. dar încearcă, pentru că dacă mor in fiecare an cite 200 de oi o să ajungem in scurt timp la ceea ce se numește sapă de lemn. Și n-au ajuns pentru că „începătorul" și-a pierdut multe din zilele și nopțile sale de începător lingă animalele bolnave, a făcut operații care de obicei se fac in clinici specializate, i-au reușit, a prins curaj, și a muncit pe brinci, convins fiind că indiferent de cauze și de motive și de explicații, un animal slab și bolnav înseamnă de fapt un om slab. Țăranii știu că animalele săracului și-ale leneșului seamănă perfect cu stăpinul, sint cea mai reușită fotografie și carte de vizită ale a- cestuia. Uneori ne lăsăm purtați- de prejudecăți și zicem. medic veterinar .,ce viață dulce", fără să știm că la
CORNEL NISTORESCU
neprețuit pentru purtat
și-a schimbat casa și de muncă numai penii mai aproape de ele. anul 1973 Eremia Bar- absolvit Facultatea de
veterinară de la
(Continuare in pag. a IV-a)
„SCÎNTEIA TINERETULUI" pag. 2 MIERCURI 28 IANUARIE 1981
CHEMĂRI LA ÎNTRECEREÎNTREPRINDEREA
DE AUTOCAMIOANE BRAȘOVCătre toate întreprinderile din industria
construcțiilor de mașini
Colectivul de oameni ai muncii de la întreprinderea de autocamioane Brașov. exprimind voința și hotărirea comuniștilor, a tuturor oamenilor muncii de a îndeplini in cele mai bune condiții, cu înaltă responsabilitate muncitorească, sarcinile de plan pe acest an. in lumina valoroaselor indicații date dc tovarășul Nicolae Ceaușescu . la recenta vizită de lucru din Întreprinderea noastră, adresăm chemarea la întrecere pe anul 1981 tuturor întreprinderilor din industria construcțiilor de mașini, mobilizîndu-ne pentru :
1. Real'zarea suplimentară a unei producții nete în valoare de 40 milioane lei.
2. Realizarea unei producții ■uplimentare pentru export în valoare de 20 milioane lei în condiții de Înaltă calitate și eficiență.
3. Executarea suplimentară a 80 m’așini-unelte agregat șl linii tehnologice de concepție proprie pentru reducerea efortului valutar.
4. Realizarea capacității de producție la motoarele Diesel de 215—256 și 280 CP la nivelul de 30 000 bucăți pe an. cu asigurarea integrală a principalelor utilaje prin efort propriu, reducînd importurile aferente.
5. Sarcinile planificate și angajamentele luate le vom realiza in condițiile aplicării ferme a noului mecanism econo- mico-financiar, a autoconducerii muncitorești și autogestiunii, care se. vor materializa in :
— realizarea unei economii «uplimentare de 100 tone metal, ca urmare a creșterii coeficientului de utilizare a metalului, prin reproiectarea și modernizarea produselor, introducerea de procedee tehnologice noi, valorificarea superioară a materialelor. îndeosebi a laminatelor ;
— reducerea consumului specific de energie electrică pe tona de piese turnate din fontă cu 24 kWh/tonă, ceea ce va conduce la o economie anuală de 1,1 milioane kWh ;
— reducerea consumului de combustibil convențional pentru piesele forjate, cu 22,7 kg/tonă, prin modernizarea și înlocuirea unui număr de 14 cuptoare da preincălzire, realizindu-se o e- conomle totală de 862 tone combustibil convențional pe an ;
— recuperarea a peste tOO 000tone span șl a altor materiale re- foloeibile din dip care sevor valorifica in întreprindere 60 000 tone și se vor obține pe această cale peste 30 000 tone piese turnate din fontă și oțel, șl trecerea la regenerarea nisipurilor de turnare, pe baza unor soluții eficiente ;
— reducerea auplimentară a cheltuielilor de producție, care se va reflecta în obținere^ de beneficii* peste plan de 10 mii. lei ;
— depășirea planului producCONSILIUL OAMENILOR MUNCII
COMITETUL DE PARTID COMITETUL SINDICATULUI
COMITETUL ORGANIZAȚIEI U.T.C.
ÎNTREPRINDEREAMINIERĂ PAROȘENI
Către toate unitățile din industria minieră
tivității muncii cu 1 000 lei pa o persoană.
6. Introducerea și extinderea procedeelor tehnologice noi și de virf. in scopul reducerii consumului de materiale din import și a celor deficitare-, prin reproiectarea tehnologiilor la 150 repere ; reducerea pierderilor tehnologice în sectoarele calde cu 5 la sută, cu o eficientă de peste 6 milioane lei ; extinderea procedeelor de extruziuna la cald și la rece ; aplicarea tehnologiilor de grup ; modernizarea a 10 linii de formare-tur- nare și reorganizarea fluxurilor in scopul creșterii mobilității tehnologice la un număr de 46 linii de fabricație.
7. Ridicarea nivelului calitativ și de competitivitate al produselor prin introducerea în fabricație a noi tipuri de autovehicule. astfel ca ponderea produselor noi și modernizate să reprezinte 90 la sută în anul 1981. în scopul creșterii fiabilității produselor, se vor realiza în plus 22 standuri de probe și încercări în domeniul fabricației și recept ei și se vor aduce modernizări la 27 standuri existente.
8. în cadrul Festivalului național „Cintarea României" vom organiza și desfășura ample acțiuni de masă pentru dezvoltarea inițiativei de creație tehni- co-știlnțifică proprie, asigurind:
— dezvoltarea mișcării de invenții și inovații penftxi realizarea unei eficiente economice post-calculate de minimum 20 milioane lei ;
— permanentizarea colectivelor de oameni ai. muncii din sectoarele de producție care răspund de incadrarea în cotele normate și de economisirea e- nerglei și •'ombustlbilulul. extinderea contului colector de e- conomii al grupei sindicale, pentru a realiza în 1981 economii de materii prime. materiale, combustibil și energie. în valoare de circa 30 milioane lei.
9. Vom acționa pentru prevenirea accidentelor de muncă și îmbolnăvirilor profesionale prin extinderea și îmbunătățirea ventilației și iluminatulu. creșterea gradului de mecanizare in sectoarele calde, imbu- nătățirea condițiilor de locuit prin realizarea în devans a unui număr de 40 apartamente ți 139 garsoniere, optimizarea folosirii spațiilor de lucru In sectoarele prelucrătoare și extinderea poli- deservirii la peste 800 de utilaje.
întregul colectiv al întreprinderii de autocamioane Brașov este hotărit ca, sub conducerea organizației de partid, să-fi consacre toată puterea de muncă în scopul realizării angajamentelor asumate, contribuind astfel la modernizarea bazei tehnice a economiei naționale, la ridicarea patriei pe noi culmi pe civilizație și progres.
ducției nete, cu 2 la sută pesta prevederile de plan.
4. Depășirea planului la lucrările de deschidere și pregătire cu 500 ml.
5. Reducerea consumurilor specifice de materiale și energie, economisindu-se : 200 mc lemn de mină : 100 mc cherestea ; 500 mii kWh energie electrică șl 50 tone combustibil convențional.
6. Diminuarea cheltuielilor de producție cu 6 lei la 1 000 lei producție marfă, din care cu 4.5 lei la cheltuielile materiale.
Pentru îndeplinirea angajamentelor asumate, comuniștii, întregul colectiv vor acorda o atenție sporită transpunerii in viață a orientărilor și indicațiilor valoroase date de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu privind ex
tinderea mecanizării și modernizarea tehnologiilor de lucru din subteran, perfecționarea organizării și conducerii producției, întărirea ordinii și disciplinei. folosirea integrală a capacităților -de producție, utilizarea rațională a forței de muncă, creșterea gradului de securitate a .muncii. în acest scop vom acționa pentru :
— punerea în funcțiune înainte de termenele stabilite a 10 abataje frontale cu o capacitate de producție de peste 280 mii tone pe an ;
— creșterea ponderii producției extrase mecanizat de la 42 la sută în anul 1980. la 56 la sută în 1981, prin folosirea la întreaga capacitate a utilajelor din dotare ; .
— sporirea vitezelor medii de avansare cu 2. la .sută in abatajele frontale și cu 3 la sută Ia lucrările de pregătire, față de sarcinile planificate :
— creșterea indicelui de utilizare a fondului de timp al personalului muncitor cu 1 Ia sută față de anul precedent ;
— reducerea cu 0.5 la sută a conținutului admis de cenușă și umiditate, față de nivelul stabilit în plan ;
— calificarea șl perfecționarea profesională a unui număr de 586 muncitori și policalificarea a 70 mineri și electrolă- cătuși pentru abatajele dotate cu complexe mecanizate ;
— deschiderea de noi rezerve de cărbune în stratul 5. prin darea în funcțiune a orizontului 300 m cu 15 zile în avans ;
— creșterea eficienței activității personalului TESA repartizat să lucreze o zi pe săptă- mtnă în activități direct productive.
în scopul stimulării inițiativei creatoare și a spiritului de întrecere socialistă, sub conducerea organizației de partid, Consiliul oamenilor muncii, cu sprijinul organizațiilor de sindicat, U.T.C. și F.D.U.S. vor acționa pentru extinderea inițiativelor ..Brigada înaltei productivități și de educație socialistă" la toate formațiile de lucru din subteran și a inițiativei „Contul colector de economii" la toate sectoarele minei.
Vom acorda o atenție sporităCONSILIUL OAMENILOR MUNCII
COMITETUL DE PARTID COMITETUL SINDICATULUI
COMITETUL ORGANIZATEI U.T.C.
CONSILIULUNIC AGROINDUSTRIAL DE STAT
Șl COOPERATIST GÎRBOVI, JUDEȚUL IALOMIȚA
Către toate consiliile unice agroindustriale
de stat și cooperatiste
Ferm hotăriți să răspundem prin fapte vibrantei chemări a secretarului general al partidului. tovarășul Nicolae Ceaușescu, de a se realiza în cincinalul 1981—1985 și In agricultură trecerea la o nouă calitate, superioară. de a traduce in viață prețioasele incțjcații date la ședința de lucru pe probleme de agricultură de la Brașov, comuniștii. toți oamenii muncii din Consiliul unic agroindustrial de stșt și cooperatist Glrbovi, ju
I. In sectorul producției vegetale vom obține, pe consiliu, următoarele producții medii :
Cultura Suprafața Plan Angajament peste plan
— ha — — kg/ha — — kg/ha —
— Grlu 3 375 4 000 1 000— Orz 1338 4 200 700— Porumb boabe 4 885 5 390 1110— Floarea soarelui 1300 2 340 210— Soia 800 1 900 508— Sfeclă de zahăr 1380 32 800 8 200— Fasole 900 1 200 350— Legume de cimp 400 20 400 6 600
II. In zootehnie vom acționa pentru depășirea efectivelor planificate cu cel puțin 300 bovine, 2 000 porcine și 1 000 ovine. De la 100 de vaci și juninci se vor obține cel puțin 90 de viței, de la 100 de scroafe — 1 600 pur
îmbunătățirii condițiilor de muncă și de viață ale minerilor, in principal prin aplicarea următoarelor măsuri :
— creșterea gradului de securitate a muncii prin extinderea dotării cu aparatură și materiale de protecție, folosirea in cele mai bune condițiuni a rețelei de degazare și de telegri- zumetrie. îmbunătățirea aeraju- lui, întărirea controlului atmosferei din subteran. întreținerea in cele mai bune condițiuni a căilor de acces, a instalațiilor de aeraj. a mașinilor și utilajelor. precum și aplicarea fermă a autocontrolului muncitoresc privind starea de securitate a locurilor de muncă și respectarea strictă a normelor de protecție a muncii ;
— îmbunătățirea condițiilor de locuit ale personalului muncitor de la mină prin scurtarea termenului de dare in folosință a unui număr de 120 apartamente și asigurarea a 160 locuri în cămine pentru nefamilisti ;
— trimiterea unui număr de peste 300 mineri în stațiunile balneo-climaterice :
— dezvoltarea bazei materiale pentru activitatea cultural-adu- cativă și sportivă.
Se va acorda o atenție deosebită intensificării muncii po- litico-ideologice și cultural-educative pentru ridicarea continuă a conștiinței oamțnilor muncii și creșterea răspunderii fiecăruia față de sarcinile profesionale și obștești. în cadrul Festivalului Național „Cintarea României" vom antrena colectivul la acțiunile de creație tehnico-științifică, cultural-®r- tJistice, educative și sportive. *
Sîntem ferm hotăriți ca, prin realizarea obiectivelor pe care ni le-am propus în întrecerea socialistă pe anul 1981 — anul de temelie al noului cincinal — să îmbogățim cu noi fapte de muncă frumoasele tradiții minerești. răspunzind cu cinste în- suflețitoarelor îndemnuri pe care le-a adresat minerilor Văii Jiului. cel mai scump fiu al poporului român, tovarășul Nicolae Ceaușescu, pentru a da patriei cit mai mult cărbune .și de bună calitate, contribuind astfel la progresul și prosperitatea patriei noastre socialiste.
dețul Ialomița, adresează tuturor consiliilor unice agroindustriale din țară o înflăcărată chemare la întrecere pentru înde-, plinirea și depășirea sarcinilor ce revin agriculturii din Planul național unic de dezvoltare e- conomică și socială pe 1981, asi- gurînd țării cantități tot mai mari de cereale, plante tehnice, legume, fructe, carne, lapte și alte produse agroalimentare. an- gajîndu-rie să obținem următoarele rezultate :
cei. iar de la 100 de oi și mioare — 100 de miei. Producția medie de lapte pe animal furajat, de la un efectiv de 1 150 de vaci, va fi depășită cu 140 litri.
III. Livrări la fondul de stat
Produsul . U/M Plan Angajament peste plan
— Griu tone 11 000 3 000— Orz tone 5 200 132— Porumb boabe tone 22 400 3 800— Floarea soarelui tone 3 040 270— Soia tone 1 520 400— Sfeclă de zahăr tone 45 200 11 300— Legume de cîmp tone 8 160 2 640— Carne, total tone 2 547 467— Lapte de vacă hi. 12 420 1 280— Lină kg. 23 170 2 000
IV. Vom extinde și diversifica mica industrie și prestările de servicii către populație, astfel incit valoarea producției obținute in aceste domenii de activitate să reprezinte peste 25 milioane lei.
V. în anul 1981 vom obține o producție globală agricolă - in valoare de 230 milioane lei, cu 10 milioane lei peste prevederile planului: o producție netă de 130 milioane lei, cu 9 milioane lei peste plan; un beneficiu de 35 milioane lei, din care 30 milioane lei la cooperativele agricole și 5 milioane lei la fermaI.A.S.
VI. Pentru creșterea randamentelor pe hectar, a producțiilor pe animal furajat și sporirea eficiente* 1 2 3 economice în toate unitățile componente ale consiliului unic, vom asigura simplificarea rețelei do drumuri șl cultivarea suprafețelor din incintele gospodărești, asigurind pe această cale recuperarea unei suprafețe de 16 ha ; fertilizarea anuală cu ingrășăminte organice a cel puțin 3 000 ha; creșterea producției la furajele cultivate și însămînțarea în cultură dublă a 55—60 la sută din suprafețele de păioase, astfel- incit să asigurăm cel puțin 10 000 de unități nutritive pe hectar, cu 2 500 unități mai mult decit in 1980: terminarea și darea în folosință, cu o lună inainte de termen, a unui număr de 3 ferme pentru vaci, cu o capacitate de 700 locuri fiecare; sporirea orelor de funcționare pe tractor cu 10 la sută, reducerea cheltuielilor de producție cu 8 la sută și asigurarea unei rentabilități corespunzătoare în toate sectoarele.
VII. Un accpnt deosebit se va pune pe antrenarea tuturor locuitorilor satelor de pe raza consiliului de a cultiva intensiv
Puternic mobilizați de realizările din cincinalul pe care l-am încheiat, adine recunoscători față de conducerea de partid șl de stat, personal față de secretarul general al partidului. Minerul de Onoare al Văii Jiului, tovarășul Nicolas Ceaușescu, oamenii muncii de la întreprinderea minieră Pa- roșeni. in frunte cu comuniștii, adresează tuturor colectivelor de, muncă din industria minieră, chemarea la întrecere pe anul 1981. angajîndu-se să realizeze următoarele obiective :
1. Realizarea unei producții nete suplimentare în valoare de 3 000 000 lei.
2. Depășirea planului la producția fizică cu 20 000 tone cărbune.
3. Creșterea productivității muncii, calculată pe baza pro
ADUNAREA GENERALA A CONSILIULUI UNIC AGROINDUSTRIAL DE STAT Șl COOPERATIST
GIRBOVl. JUDEȚUL IALOMIȚA
TRUSTUL DE CONSTRUCȚII INDUSTRIALE Șl AGROZOOTEHNICECătre toate unitățile de construcții-montaj
Mobilizați de hotărîrile de partid, de Indicațiile tovarășului Nicolae Ceaușescu. secretarul general al partidului, date la Plenara Consiliului Național al Oamenilor Muncii din 19—20 ianuarie 1981, colectivul Trustului de construcții industriale și a- grozootehnice București adre
— întreprinderea de utilaj chimic și petrochimic Giurgiu - 80— Șantierul naval Giurgiu 60— întreprinderea „Suveica" București . <8— Complexul pentru creșterea și ingrășarea —
porcilor Căzănești j |2t— Ferma de selecție șl testare porci. Fierbinți *** 30— Întreprinderea „Microelectronica" București 45— întreprinderea de reșapare anvelope
„Victoria" București > 30
2. Realizarea cu 15 zile tn de- vans a planului la producția netă, obținind pe această cale o producție suplimentară de con- strucții-montaj în valoare de 25 de milioane lei.
3. Creșterea productivității muncii peste sarcina de plan cu 2 la sută prin:
— aplicarea in procesul de producție a unor tehnologii și soluții constructive cu consumuri reduse de manoperă și materiale, folosindu-se pe scară largă materiale noi tipizate și cele locale ;
— creșterea gradului de industrializare a lucrărilor de beton armat și beton de la 35 la sută la 51 la sută prin extinderea execuției centralizate in baze proprii a elementelor de con- , strucții și semifabricate, astfel incit pe șantiere să se execute numai operațiuni de montaj;
— îmbunătățirea pregătirii execuției lucrărilor de construcții-montaj. astfel incit producția să se desfășoare fără Întreruperi; creșterea gradului de mecanizare a lucrărilor și sporirea
terenurile agricole pe care le dețin în folosință, de a crește și îngrășa animale, sporindu-și. pe această cale, veniturile proprii și contribuind, in același timp, la au oaprovizionarea localităților. Un număr de 800 cooperatori vor beneficia de concedii de odihnă plătite, peste 300 de cooperatori vor beneficia de trimiteri la casele de odihnă și tratament. Pe lingă cele 500 locuri din creșele și grădinițele existente in unitățile agricoie cooperatiste de im: raza consiliului, se vor mai crea incă 150 locuri pentru copii de virstă preșcolară.
VIII. Sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, organele de conducere colectivă din unități vor desfășura o susținută muncă politico-organiza- torică și cultural-educativă în rindul țărănimii cooperatiste, al tuturor lucrătorilor din unitățile componente. Vom asigura cuprinderea și participarea tuturor cooperatorilor și mecanizatorilor la invățămintul politico-ideologic organizat de O.D.U.S. La invăță- mintul agrozootehnic de masă vom asigura imbogățirea continuă a cunoștințelor țăranilor cooperatori, ridicarea calificării profesionale a mecanizatorilor și celorlalți lucrători, insistindu-se, îndeosebi, pe însușirea tehnologiilor moderne de lucru. Peste 150 de cooperatori și cadre de conducere vor absolvi in acest an cursurile de cunoaștere a conducerii tractorului și minuirii mașinilor agricole. împreună cu căminele culturale și asociațiile sportive sătești vom organiza periodic manifestări cultural- artistice și sportive de masă și vom asigura, totodată, participarea formațiilor din consiliul unic la Festivalul național ..Cintarea României" și la intrecerile din cadrul competiției sportive naționale „Daciada".
sează tuturor organizațiilor de construcții din țară chemarea la întrecere socialistă ,p,e anul 1981, angajindurse să realizez^următoarele obiective: 1'. * •
1. Punerea în funcțiune cu 30 ■ pină la 180 zile în:®te de termenul planificat a unpr capacități. dă 'producțic-.xcăn oare :
zile zile zile
zile zile zile
zile
cu 3 la sută față de plan, a indicilor de folosire a utilajelor din dotare și a celor închiriate;
— perfecționarea, specializarea și pregătirea profesională a circa 500 muncitori, maiștri, ingineri ;
— diminuarea ponderii muncitorilor necalificați de la 16 la 10 la sută, prin calificarea lor atit la locul de muncă cit și prin cursuri special organizate. Acest obiectiv se va realiza și prin extinderea mecanizării, operațiunilor de incărcare-descărcare Ia rampe și bazele de producție. a paletizării și conteineri- zării materialelor:
— extinderea acordului global de la 85 la 88 la sută, cuprin- zind toți muncitorii și personalul tehnic productiv din activitatea de bază și producția industrială.
4. Realizarea unei calități superioare a lucrărilor de construcții prin respectarea cu strictețe a ordinii șl disciplinei tehnologice de producție pe toate șantierele. în acest sens, vom organiza, in vederea generaliză
rii. două șantiere model: platforma Băneasa — București și platforma nr. 2 chimie — Giurgiu.
5. Diminuarea cheltuielilor planificate cu 1 leu la 1 000 lei producție construcții-montaj; la aceasta vor contribui:
— reducerea consumului de e- nergie electrică, obținindu-se economii de 300 000 kWh;
— gospodărirea rațională a materialelor și organizarea mai bună a producției, care vor conduce la economii de 450 tone ciment, 240 tone metal, 3 000 mp.
CONSILIUL OAMENILOR MUNCII COMITETUL DE PARTID
COMITETUL SINDICATULUI COMITETUL U.T.C.
INSTITUTUL DE CERCETARE, INGINERIE TEHNOLOGICĂ,
PROIECTARE Șl PRODUCȚIE PENTRU INDUSTRIA ANORGANICĂ
Șl METALE NEFEROASE BUCUREȘTI
Către toate unitățile de cercetare științifică,
inginerie tehnologică și proiectare din țară
Stimulnți de rezultatele obținute, oamenii muncii din institutul nostru cheamă la intrecere, pentru depășirea planului pe a- nul 1981, colectivele de muncă din toate unitățile de cercetare științifică, inginerie tehnologică și proiectare din țară, angajin- du-se să realizeze următoarele :
1. Creșterea contribuției cercetării științifice, ingineriei tehnologice și a proiectării la realizarea sarcinilor cincinalului 1981—1985, prin realizarea următoarelor obiective de cerceta re-dezvoltare ;
— Definitivarea in anul 1981 a 10 tehnologii privind valorificarea in industrie in cursul cincinalului 1981—1985 a unor materii prime indigene cu conținut redus de metale și substanțe utile, ca minereul de potasiu de la Tazlău, dolomitele, serpentinele, materiile prime ne- bauxitice, aluviunile'cu conținut de titan-zirconiu, concentratele sărace cu molibden, Wolfram ș.a.
Prin industrializarea acestor tehnologii se estimează realizarea unei producții valorice de circa 2 miliarde Iei pe an și o reducere însemnată a importului.
— Elaborarea a 5 ' tehnologii noi, care să permită reducerea consumului de energie electrică, combustibil și materii prime cu 10—15 la sută față de tehnologiile existente,
— Elaborarea și omologarea tehnologiilor de fabricație pentru un număr de 15 produse noi din programele speciale' pentru industria aeronautică. ..energetică nucleară,, gLecțțomca-mi- croelectronică, electrotehnică, cu o valoare estimată a producției de -5fl0 .milioane lei pe an și o reducere corespunzătoare p importurilor. ,
— Definitivarea în anul 1981 a 10 tehnologii noi, pentru va- . lortticarea metalelor și substanțelor utile din materiale refolo- stbile, respectiv molibden, nichel. cobalt, bismut, crom din catalizatori uzați, cupru din motoarele electrice uzate și b»nzi bimetalice. oxid de man- gan din deșeuri farmaceutice, brom din soluții reziduale din industria colorapților. staniu din ambalaje alimentare ș.a. Prin aplicarea acestor tehnologii se estimează realizarea unei producții industriale de circa 400 milioane lei pe an. respectiv reducerea importului de metale neferoase și alte materiale.
— Aplicarea în industrie a unui număr de 5 brevete de invenții aparținind unor specialiști din cadrul institutului.
2. Creșterea volumului de mi- croprOducție prin utilizarea intensivă a instalațiilor experi- mentale-pilot. în vederea redu- i cerii importului de produse cu tehnicitate ridicată și grad a- vansat de prelucrare.
— Realizarea in 1981 a unui volum de microproducție cu 25 la sută mai mare decit realizările anului 1980 și o reducere a
geamuri, 75 mii buc. cărămidă echivalentă.
6. îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viață ale oamenilor muncii prin darea în folosință cu 30 pină la 60 zile in devans, a unui număr de 65 a- partamente. 70 garsoniere și 580 locuri In cămine de nefamlliști. De asemenea, vom dezvolta gospodăriile anexe prin darea in folosință a unei crescătorii proprii de 500 porci și a unei grădini de legume pe 5 ha. îmbunătățind astfel oondițiile de hrană ale oamenilor muncii din trust.
importului cu circa 75 milioane lei.
— Asimilarea în fabricația proprie a unui număr de 10 noi produse destinate industriei aeronautice, energeticii nucleare, electronicii și microelectronicii.
— Valorificarea in activitatea de microproducție a 5 tipuri de materiale rel'olosibile după cum urmează : molibden și cupru din soluții reziduale, nichel și tantal din deșeuri, wolfram din deșeuri de aliaje dure.
Prin aceste recuperări se estimează creșterea valorii producției proprii cu circa 15 milioane lei, concomitent cu diminuarea corespunzătoare a importului.
3. îmbunătățirea activității de inginerie tehnologică și proiectare a investițiilor capitale.
— Elaborarea documentației tehnice pentru 4 noi obiective de investiții prevăzute a se realiza in cincinalul 1981—1985 pe bază de tehnologie proprie.
— Continuarea acțiunii de tipizare a tehnologiilor și utilajelor specifice din dom miul chimiei anorganice și metalurgiei neferoase și utilizarea pe scară largă a proiectelor tip și refolosibile In. lucrările de construcții-montaj, ceea ce va permite reducerea volumului de investiții cu circa 100 milioane lei la total și 50 milioane lei la lucrările de construcții-montaj. reducerea consumului de ciment cu I 0"0 tone șl a consumului de metal cu 500 tone față de etapele anterioare de proiectare.
— Acordarea unui număr de 18 000 ore asistență tehnică pentru punerea In funcțiune -â o- biectivalor realizate pe tehnologii proprii, în vederea îmbunătățirii parametrilor proiectați, și scurtării termenelor dc execuție a obiectivelor de investiții proiectate.
— Extinderea acțiunii de cooperare economică și tehnico- științifică cu țările în curs de dezvoltare, prin elaborarea documentației tehniqe pentru două obiective industriale din domeniul chimiei anorganice și metalurgiei neferoase.
4. Creșterea eficienței economice a activității de cercetare, proiectare și producție, prin :
— Scurtarea duratei de realizare a lucrărilor dc cercetare, inginerie tehnologică și proiectare cu 60 000 ore-om față de prevederile de plan.
— Finalizarea in anul 1981 a unui număr de 10 teme de cercetare peste prevederile de plan.
— Creșterea productivității muncii cu 5 la sută peste prevederile de plan, prin extinderea metodelor moderne de lucru și de calcul, utilizarea optimă a fondului de timp și a bazei materiale existente.
— Depășirea benficiului planificat cu 15 la sută pe scama reducerii cheltuielilor materiale și a creșterii productivității muncii.
CONSILIUL ȘTIINȚIFIC COMITETUL DE PARTID
COMITETUL SINDICATULUI COMITETUL U.T.C.
(Urmare din pag. I)
cheiat con*~acte cu cooperativa agricolă. Numărul celor ce-și a- menajează solarii, deci, și al furnizorilor de produse legumicole la fondul de stat este in oreștere și la Balta Doamnei, cel mai puternic centru al legumicultura intensive din județ. Va- sile Nicolae. secretarul comitetului comunal U.T.C. arăta că in preocupările tinerilor se află a- menajarea de solarii ale organizației la cooperativa agricolă. Drept argument al eficienței a- cestei îndeletniciri utile stau importantele venituri bănești. Aici se apreciază că numai de pe suprafața de 10 ari cu solarii se obțin beneficii anuale ce depășesc 25 000 lei. La nivelul comunei, solariile ocupă 60 hectare, iar pentru anul în curs s-a contractat la fondul de stat livrarea a peste 1 280 tone tomate. în- tr-un alt punct al județului, respectiv la Ciorani, tînârul Deciu Minea, secretarul comitetului comunal U.T.C. ne spune că in localitate n-o să întilnim centre de desfacere a legumelor. Fiecare iși produce în gospodărie cele necesare. Consiliul popular a luat măsuri hotărite de impulsionare a activității productive în gospodăriile cetățenilor. Cu re- sultate remarcabile se prezintă
solarul tinerilor uteciști ce ocupă 1 500 mp pe fotul școlar. Elementele de construcție au fost realizate in cadrul atelierului școală, iar prin producțiile obținute tinerii au contribuit la realizarea și depășirea planului e- conomic la lucrările finanțate. Cu bune rezultate se înscriu aici tinerii din echipele ce lucrează la fermele de legume ale coo-
Legumicultura intensivă in solariiperativei agricole unde, de asemenea, au preluat .în răspundere proprie producerea legumelor și zarzavaturilor în solarii.
Dacă în calendarul de activități al Consiliului tineret sătesc din cadrul Comitetului județean Prahova al U.T.C., Ia acest capitol se prevede ca acțiune prioritară extinderea „solariilor tineretului" pină la cinci-șase hectare, trebuie să precizăm că un loc. important îl dețin amenajările din cadrul liceelor agroindustriale. De exemplu, viitorii mecanici agricoli au amenajat la BărcăneSi trei trupuri de solarii, într-unul dintre ele prima
producție da salată fiind aproape de recoltare. Este o inițiativă a tinerilor de aici, a membrilor „Agroclubului" de a produce legumele necesare consumului colectiv în cadrul cantinei proprii. Asemănător se procedează la Valea Călugărească. întruclt aici chiar pe locul unde a ființat grădina de legume se construiește acum noul cămin-internat. ti-
neril au luat inițiativa de a ridica în apropiere solarii, adevărate ferme de microproducție. Asemenea preocupări și inițiative ale tinerilor cuprind categorii tot mai largi de tineri în numeroase alte puncte ale județului, cu deosebire acolo unde condițiile pentru legumicultură intensivă sînt cele mai favorabile. Totuși, în urma investigațiilor noastre, mai mulțl tineri ne-au sesizat că unele acțiuni eșuează datorită faptului că C.L.F.-urile nu asigură. așa cum dealtfel prevăd contractele, materialele necesare In mod deosebit folia de polietilenă pentru acoperirea sola-
riilor. Deci, să vedem care este opinia factorilor de răspundere.
Ne-am adresat mai Intil tovarășului Ion Zaharia, directorul Trustului horticulturii al județului Prahova. Dinsul ne-a precizat că in urma măsurilor luate pentru producerea unei cantități de 140 000 tone legume, din care circa 40 000 tone in gospodăriile populației, s-au rezolvat în -ln-
treglme problemele privind necesarul de semințe, răsaduri, ingrășăminte. „în ceea ce privește aprovizionarea cu folie dc polietilenă. ne sint necesare circa 500 țone folie, atit pentru unități, cit și pentru cei ce și-au amenajat solarii. Se întimplnă greutăți în acest sens, iar din repartiția pe lunile decembrie și ianuarie, de 200 tone, nu am primit nici un gram. Această problemă am ridicat-o și noi la Direcția generală economică a horticulturii din cadrul M.A.I.A. și sperăm într-o rezolvare favorabilă".
Următoarea noastră Intervenție a fost, firește, la Direcția ge
nerală economică a horticulturii unde am prezentat aspectele semnalate tovarășului Alexandru Blidea, șeful sectorului chimizare. care are în răspundere aprovizionarea cu pesticide, ingrășăminte chimice și folie de polietilenă. Astfel, aflăm cu satisfacție că in urma demersurilor făcute la Ministerul Industriei Chimice se asigură livrarea
cantității de 9 000, tone folie de polietilenă. în mod eșalonat, pină cel tîrz.iu la data dc 20 martie. La această cantitate se adaugă și cele 1 761 tone folie existentă în stoc la data de 1 ianuarie. astfel că din cele 10 761 tone se repartizează cantități sporite pentru aprovizionarea populației. Menționăm că circa 7 630 tone folie recuperată după prima utilizare, sint. dc asemenea. puse la dispoziția populației prin C.L.F.-uri și că gospodarii din județele Gorj. Dolj și altele au trecut la cumpărarea și folosirea acesteia la acoperirea tunelelor mici unde produc
DOUĂ TIPURI DE SOLARII PE CARE SPECIALIȘTII DIN VIDRA LE RECOMANDĂ PENTRU GOSPODĂRIILE POPULAȚIEI
4 m
✓ z. z’ / z
Solar in 2 pante, cu structura de rezistentă din lemn (stingă). Solar tunel, cu structura de rezistentă din arc de țeava (dreapta)
varză timpurie și salată. „Ii asigurăm pe tinerii prahoveni, pe toți gospodarii preocupați de extinderea legumicultura intensive în acest județ, preciza tovarășul Alexandru Blidea. că ținem cont de sesizările lor și am trecut la livrarea foliei cu prioritate către
m
acest județ pentru a elimina grabnic restanțele cumulate in perioada anterioară".
Sperăm că aceste răspunsuri, precum și măsurile luate să-i determine pe tot mai mulțl gospodari tineri din județul Prahova — și, desigur, nu numai din a-
LQNJEROAMf[CAVA /j"
14 sMMC. 'mai cfase .spre!
cesta — să-și pună in aplicare planurile, adresindu-se cu incre- dere organelor horticole, tuturor celor răspunzători de antrenarea și sprijinirea unor mase cit mai largi ale populației in vederea producerii de legume în spații protejate.
„SClNTEIA TINERETULUI" pag. 3 MIERCURI 28 IANUARIE 1981
Cu încrederea nestrămutată în forța și clarviziunea gîndirii și acțiunii sale revoluționare, profund științifice, puse în slujba cauzei poporului, a păcii, progresului și civilizației
ÎNTREAGA NAȚIUNE, TINERII ROMÂNIEI SOCIALISTE ADUC UN VIBRANT OMAGIU TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU
Mesaje și telegrame de felicitare adresate secretarului general al partidului cu prilejul aniversării zilei de naștere
în telegrama adresată de COMITETUL JUDEȚEAN ARAD AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN ȘI CONSILIUL POPULAR JUDEȚEAN se arată. Exprimînd cele mai alese gin- duri și sentimente de prețuire, dragoste și recunoștință comuniștii. toți oamenii muncii — roma-i. maghiari, germani și de alte naționalități — de pe aceste meleaguri străbune, vă adresează, din toată inima, cele mai calde felicitări, urări de sănătate, putere <ie muncă. viață îndelungată și multă fericire.
în această zi memorabilă, de emoție și bucurie pe care le trăiește întregul nostru popor, mai mult ca oricînd, ne îndreptăm gîndurile către dumneavoastră, mult iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu. eminent om politic de prestigiu internațional, strălucită personalitate a lumii contemporane, ginditor revoluționar și înțelept conducător de partid și de stat, înflăcărat pa; triot care întruchipează cele mai înalte virtuți ale neamului nostru. exemplu de perseverență și dăruire pentru cauza socialismului și comunismului in patria noastră și în întreaga lume.
Conștienți de înaltele sarcini ce ne revin în noul cincinal din hotăririle Congresului al XII-lea al P.C.R.. ale plenarelor Comitetului Central al partidului din octombrie și decembrie 1980, din cuvîntăfile pe care le-ați rostit la ședința de lucru de la Brașov și la recenta plenară a Consiliului Național al Oamenilor Muncii. vă asigurăm și cu acest prilej. că vom depune toate eforturile pentru reducerea con.su; murilor de materiale. materii prime, energie și combustibili, valorificarea resurselor recupe; labile, de a înfăptui în condiții de înaltă calitate și eficiență toți indicatorii de plan din acest an, atit în industrie, cît și în agricultură, aducindu-ne astfel un aport sporit la propășirea continuă a scumpei noastre patrii — România socialistă, pe noi trepte de progres și civilizație.
îngăduiți-ne, mult stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu. să vă adresam, încă o dată, din toată inima, cele mai calde felicitări și urări de viată îndelungată, multă sănătate și fericire.
împreună cu întregul popor, oamenii muncii din județul nostru — se spune în telegrama COMITETULUI JUDEȚEAN BACAU AL P.C.R. — cu deosebită dragoste, stimă și considerație, vă roagă să primiți la aniversarea zilei dumneavoastră de naștere, cele mai sincere și respectuoase urări de sănătate, ani multi și rodnici, plini de satisfacții și împliniri în realizarea nobilului țel dedicat cu generozitate. elan și pasiune revoluționară cauzei poporului, partidului, păcii și progresului mondial.
Ne exprimăm cele mai alese gînduri și sentimente de profundă admirație și adine respect față de dumneavoastră, proeminentă personalitate a mișcării comuniste și a vieții politice internaționale, pentru neobosita activitate ce o dedicați rezolvării marilor probleme ce frămfntă omenirea, promovării unei politici constructive de pace, de colaborare și bună înțelegere între toate popoarele lumii. Sîntem mîndri de contribuția hotărîtoare pe care o aduceți la creșterea prestigiului .României socialiste pe toate meridianele globului, de aprecierea unanimă a politicii noastre internaționale, căreia ii imprimați o deosebită strălucire, bogăție de idei, spirit novator, dedicate celor mai nobile năzuințe ale oamenilor de pretutindeni.
înalta pildă de muncă și viață pe care dumneavoastră, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu o oferiți întregului popor, constituie pentru oamenii muncii băcăuani cel mai luminos exemplu de patriot înflăcărat, comunist intransigent care știe să fie sfătuitor înțelept și apropiat al celor ce muncesc, să sădească în suflete dragostea față de oameni, cinstea și corectitudinea. Viața dumneavoastră, de neîn- frînt curaj șl patos revoluționar în slujba celor mai scumpe idealuri ale poporului, reprezintă cea mai luminoasă traiectorie pe cerul destinului actual al patriei, exemplul viu cu cea mai mare putere de mobilizare, catalizator al energiilor creatoare ale națiunii în îndeplinirea 'visului nostru de aur — comunismul.
Exprimîndu-ne nețărmurita mîndrie și admirație pentru ho- tărîrca și pasiunea revoluționară, înțelepciunea, dîrzenia și dinamismul cu care conduceți patria, partidul și poporul, pentru marca dumneavoastră iubire do oameni, ce luminează binefăcător și generos destinele neamului. vă dorim, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, intr-un glas cu întreaga țară, multă sănătate și fericire, viață lungă și putere de muncă, spre binele și prosperitatea națiunii noastre, pentru triumful cauzei păcii și progresului în întreaga lume.
Să ne trăiți „La multi ani !:t mult iubite și stimate conducător. •
în această zi de aleasă sărbătoare — se spune in telegrama COMITETULUI JUDEȚEAN BISTRIȚA-NASAUD AL P.C.R. — cînd întregul ponor aniversează ne cel mai iubit dintre fiii și eroii săi. comuniștii, toti oamenii muncii, români, maghiari
și germani de pe meleagurile județului Biștrița-Năsăud. in deplină armonie cu simțirea întregii națiuni, vă aduc vibrantul omagiu al dragostei nețărmurite, recunoștinței și unanimei prețuiri pentru clarviziunea, dăruirea. fermitatea si consecventa revoluționară cu care, in fruntea partidului și a statului acționați in scopul edificării socialismului și comunismului în România, ai triumfului cauzei păcii, prieteniei și colaborării în întreaga lume.
Sîntem conștienți. mult stimate și iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu. că imaginea luminoasă a prezentului si viitorului patriei, a locului si rolului pe care-1 ocupă România socialistă in lumea contemporană, stima și respectul de care se bucură politica sa internă si internațională pe toate meridianele globului poartă puternic amprenta personalității dumneavoastră, care ati fost, sînteti si veți fi suflet in sufletul neamului românesc. omul și conducătorul politic de marc prestigiu, al cărui glas si înțelepciune întrunesc înțelegere. aprobare si admirație din partea întregii opinii publice progresiste internaționale.
Reînnoindu-ne angajamentul ferm de a nu precupeți nici un efort pentru înfăptuirea în totalitate a sarcinilor ce ne revin din hotăririle Congresului al XII-lea al partidului, ale prețioaselor dumneavoastră indicații și îndemnuri, ale prevederilor de plan pe 1981 și întregul cincinal, vă rugăm si ne permiteți să vă adresăm din toata inima cele mai calde și respectuoase felicitări, însoțite de urările noastre de sănătate, multă putere de muncă, viață îndelungată, de noi și ■ însemnate succese in activitatea pc care o desfâșurați, spre binele și fericirea noastră a tuturor, a prosperității partidului și a patriei scumpe, Republica Socialiști» România.
Animați de cele mai alese și vibrante sentimente de stimă și respect, de fierbinte dragoste și prețuire. îngăduiți-ne să vă adresăm, cu prilejul aniversării zilei dumneavoastră de naștere, in glas cu țara, cele mai calde felicitări, ani mulți și luminoși, viață îndelungată, sănătate și fericire, spre binele și înălțarea întregului popor, al cauzei edificării socialismului și comunismului pe pâmîntul scumpei noastre patrii, se subliniază in telegrama COMITETULUI JUDEȚEAN BRAILA AL P.C.R.
Dăm totodată glas recunoștinței și prețuirii deosebite pe care toți oamenii muncii din județul Brăila vi le poartă pentru tot oe ați făcut și faceți pentru progresul, fericirea și demnitatea patriei, pentru înflorirea ei continuă în deplină independență și suveranitate.
Vă încredințăm și in acest ceas sărbătoresc, omagiat cu profund respect de întregul popor, că nu ne vom precupeți forțele și puterea creatoare, că vom munci cu elan comunist și pasiune revoluționară, animați de cel mai înflăcărat patriotism, pentru înfăptuirea exemplară a sarcinilor ce ne revin din istoricele hotărîri ale Congresului al XII-lea al P.C.R.. pentru transpunerea în vfațâ a prețioaselor dumneavoastră indicații la plenarele C.C. al P.C.R. din lunile octombrie și decembrie 1980, in vederea realizării exemplare a obiectivelor din acest an. primul din noul cincinal, militînd cu energii sporite pentru obținerea nou calități în toate domeniile.
Cu inimile adunate buchet în marele buchet al dragostei profunde ce v-o poartă tot poporul. vă dorim, mult iubite tovarășe secretar general, bărbat între bărbații de frunte ai țării, erou intre eroii neamului, inima veșțiic tinără a partidului, multă sănătate, multă fericire, pe măsura gindurilor și faptelor dumneavoastră, intru măreția patriei și-a poporului fericire.
în aceste momente inălțătoare — se arată în telegrama COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. — în care pășim cu mîndria și satisfacția marilor împliniri sub steagul glorios al partidului intr-o nouă etapa a dezvoltării și înfloririi socialiste a patriei, sărbătorirea zilei dumneavoastră de naștere, conducător iubit, cu inaltă vocație de arhitect și ctitor de destin comunist de care se leagă toate biruințele noastre de țară și popor la fel de indisolubil cum se leagă existența patriei de Carpați și Dunăre, ol'eră comuniștilor, tuturor celor ce trăiesc și muncesc în județul Constanta aleasa bucurie de a-și uni gîndurile și glasurile în omagiul fierbinte al țării spre a vă ura din adincul inimii „La mulți ani în sănătate, fericire și veșnică tinerețe
Vă exprimăm, mult iubite și stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu. nețărmurita recunoștință ce v-o purtăm pentru activitatea neobosită, laborioasă și rodnică ce o desfâșurați de peste un deceniu și jumătate în fruntea conducerii partidului și statului, pentru tot ce ați să- virșit și infăptuiți în inegalabila dumneavoastră iubire de patrie și de popor. în scopul dezvoltării economico-sociale fără precedent a României socialiste, pentru minunata viață ce ne
însorește împreună cu țara întreagă. oamenii și plaiurile străvechiului pămînt românesc de la țărmul mării, pentru cutezanța și rodnicia Viitorului spre care ne conduceți cu pasiunea și abnegația comunistului de omenie, cu vrednicia patriotului și revoluționarului înflăcărat.
Cu profundă îndatorare a cugetului și a inimii, vă rugăm să primiți astăzi, incă o dată, mult iubite și stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu. legămintul nostru fierbinte de a vă urma cu credință și dragoste in tot ceea ce hotărîți cu clarviziune, pentru progresul neîntrerupt al patriei, pentru fericirea națiunii române și să vă asigurăm ca vom înfăptui în moa exemplar sarcinile ce nc revin din hotăririle Congresului al XII-lea al partidului.
Să ne trăiți. mult iubite și stimate tovarășe Nicolae Ceausescu. ani mulți, spre necontenitul triumf al suișului patriei în strălucirea și gloria României socialiste și fericirea poporului român.
Vă rugăm să ne îngăduiți — se subliniază în telegrama COMITETULUI JUDEȚEAN COVAS- NA AL P.C.R. — să dăm glas emoției si sentimentelor de aleasă cinstire și înaltă trăire patriotică de care sîntem animați in acest moment de mare sărbătoa
■ VĂ ÎNCREDINȚĂM Șl IN ACEST CEAS SĂRBĂTORESC, OMAGIAT CU PROFUND RESPECT DE ÎNTREGUL POPOR, CĂ NU NE VOM PRECUPEȚI FORȚELE Șl PUTEREA CREATOARE, CĂ VOM MUNCI CU ELAN COMUNIST Șl PASIUNE REVOLUȚIONARĂ, ANIMAȚI DE CEL MAI ÎNFLĂCĂRAT PATRIOTISM, PENTRU ÎNFĂPTUIREA EXEMPLARĂ A SARCINILOR CE NE REVIN DIN ISTORICELE HOTĂRÎRI ALE CONGRESULUI AL XII-LEA AL P.C.R., PENTRU TRANSPUNEREA IN VIAȚĂ A PREȚIOASELOR DUMNEAVOASTRĂ INDICAȚII LA PLENARELE C.C. AL P.C.R. DIN LUNILE OCTOMBRIE Șl DECEMBRIE 1980, ÎN VEDEREA REALIZĂRII EXEMPLARE A OBIECTIVELOR DIN ACEST AN, PRIMUL DIN NOUL CINCINAL, MILITÎND CU ENERGII SPORITE PENTRU OBȚINEREA NOII CALITĂȚI IN TOATE DOMENIILE.
■ DIN ADÎNCUL INIMILOR, CINSTIM IN ACEASTĂ ZI PE NEÎNFRICATUL REVOLUȚIONAR, PE COMUNISTUL DE ALEASĂ OMENIE, PE CONDUCĂTORUL - EROU AL ȚĂRII NOASTRE - CARE, ÎNCĂ DIN FRAGEDĂ TINEREȚE, S-A DĂRUIT FĂRĂ PREGET, CU TOATĂ PUTEREA FIINȚEI SALE, ÎMPLINIRII CELOR MAI ÎNALTE IDEALURI DE DREPTATE Șl LIBERTATE SOCIALĂ Șl NAȚIONALA ALE POPORULUI ROMÂN, FĂURIRII SOCIALISMULUI Șl COMUNISMULUI PE PĂMÎNTUL MILENAR AL PATRIEI.
■ VĂ EXPRIMĂM Șl CU ACEST PRILEJ, MULT IUBITE Șl STIMATE TOVARĂȘE NICOLAE CEAUȘESCU, GRATITUDINEA PENTRU GRIJA CU CARE VEGHEATI PERMANENT LA ÎNFĂPTUIREA POLITICII NAȚIONALE, PENTRU DEZVOLTAREA SOCIAL-ECONOMICĂ A TUTUROR JUDEȚELOR Șl LOCALITĂȚILOR, ASIGURĂRII DEPLINEI EGALITĂȚI ÎN DREPTURI A TUTUROR CETĂȚENILOR ȚĂRII, FĂRĂ DEOSEBIRE DE NAȚIONALITATE, MANIFESTAREA LOR NEÎNGRĂDITA ÎN ÎNTREAGA VIAȚA ECONOMICĂ SI SOCIALĂ, FAPT CE A CONDUS LA ÎNTĂRIREA PRIETENIEI Șl FRĂȚIEI INTRE TOȚI OAMENII MUNCII ROMÂNI SI CEI APARTINÎND NAȚIONALITĂȚILOR CONLOCUITOARE, LA CIMENTAREA TOT MAI PUTERNICĂ A UNITĂȚII ÎNTREGULUI POPOR ÎN JURUL PARTIDULUI.
re pentru întregul nostru ponor, prilejuit de aniversarea zilei dumneavoastră de naștere, muit iubite si stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu și să vă adresăm, din profundul inimilor si cugetelor, cu nețărmurită dragoste si sinceritate. un călduros „La mulți ani“. multă sănătate si fericire, putere de muncă, pentru ea si, pe mai departe să oonduceti destinele națiunii noastre socialiste, cu aceeași înțelepciune și cutezanță revoluționară, spre noi izbînzi și împliniri, pentru ca România socialistă să se înalțe tot mai falnic în rindul națiunilor lumii.
Asemenea întregii țări, cel ce muncesc si trăiesc în acest colt minunat al patriei noastre, în- tr-un climat de deplină unitare si frățietate revoluționară, fără precedent istoric, comuniștii, oamenii muncii români si maghiari, aduc si cu acest prilej omagiul lor laborioasei si strălucitei dumneavoastră activități pe care o consacrați cu atita generozitate și abnegație propășirii și fericirii poporului, cauzei păcii si colaborării internaționale, instituirii unei noi ordini economice și politice în lume, triumfului orin- duirii socialiste și comuniste pe planeta noastră.
Profund devotați înaltelor dumneavoastră idealuri comuniste. vă încredințăm, mult iubite si stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu. că noi. comuniștii, toți oamenii muncii din județul Covasna. strîns uniți in jurul partidului, al dumneavoastră, iubite conducător, vom munci cu abnegație și dăruire, nu vom precupeți nici un efort pentru traducerea in viată a obiectivelor mărețe ale Programului partidului. ale hotărîrilor insufletitoare ale Congresului al XII-lea al P.C.R. pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor economico-sociale ce ne revin pentru anul 1981 și întregul cincinal in care am pășit, făcînd astfel să sporească contribuția noastră la înflorirea si propășirea patriei comune — România socialistă.
Vă rugăm, mult stimate si iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu. să ne îngăduiți a vă adresa încă o dată urarea strămoșească plină de căldura inimilor de a nc trăi întru multi ani. cu sănătate «i fericire, pentru ca sub conducerea dumneavoastră poporul român. România să pășească ferm pe drumul luminos al progresului. socialismului si comunismului.
Dind expresie înaltelor sentimente de profundă stimă si aleasă prețuire de care sint ani
mați comuniștii, toti locuitorii plaiurilor dimbovitene. COMITETUL JUDEȚEAN DÎMBOVIȚA AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN ȘI CONSILIUL POPULAR JUDEȚEAN vă adresează. cu prilejul zilei dumneavoastră de naștere, cele mai calde felicitări si urări de viată îndelungată, sănătate si fericire, spre binele și Înălțarea poporului. al cauzei edificării socialismului si comunismului in scumpa noastră patriei
Cu brațele încărcate de florile dragostei si recunoștinței. cu gîndul si fapta. dimbovitenii aduc astăzi, din adincul inimii și conștiinței lor. Împreuna cu întregul popor român, un fierbinte omagiu conducătorului-erou. prodigioasei dumneavoastră personalități de revoluționar, de patriot înflăcărat și militant de seamă al mișcării comuniste si muncitorești internaționale, de eminent om politic al epocii contemporane.
Vă încredințăm, mult iubite și stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu. că idealul nostru cel mai înalt este de a vă urma neabătut înălțătorul exemplu de muncă si viată, de a răspunde prezent la toate chemările dumneavoastră. de a fi in primele rînduri ale muncii eroice a poporului român de transpunere neabătută in viată a hotărîrilor Congresului al XII-lea al parti
dului. de a înfăptui in cele mai bune condiții sarcinile actualului cincinal, al stiintgi. calității si înaltei eficiente.
Ne alăturăm, cu toată ființa, imensului șuvoi de sentimente de dragoste, de stimă si admirație ce pornește fără contenire către dumneavoastră, mult iubite și stimate tovarășe Nicolae Ceausescu, din toate satele si orașele patriei, din fiecare inimă si conștiință de om. pentru a vă ura „La mulți ani!“ cu sănătate și fericire, să conduceți partidul și tara ani mulți și rodnici, spre gloria României socialiste, spre binele și fericirea poporului român.
Făcindu-ne mesagerii sentimentelor de nețărmurită dragoste și recunoștință, de stimă și respect, pe care oamenii muncii români și maghiari din județul Harghity. asemenea in- tregului nostru popor, le nutresc față de dumneavoastră, permite- ți-ne a vă adresa cu prilejul aniversării zilei de naștere, cele mai calde urări de sănătate și putere de muncă, pentru a ne conduce țara spre culmile cele mai înalte de progres și prosperitate — se spune in telegrama COMITETULUI JUDEȚEAN HARGHITA AL P.C.R.
Prin grija permanentă pe care o manifestați pentru înflorirea tuturor meleagurilor patriei, și județul Harghita a cunoscut, in perioada de cînd vă aflați in fruntea partidului și statului nostru, anii celor mai bogate împliniri. Nicicind oamenii muncii. români și maghiari, de pe aceste minunate plaiuri ale țării nu au avui așa de largi posibili- .tăți de afirmare, de participare la crearea valorilor materiale și spirituale, la conducerea întregii vieți economice și sociale, de a beneficia de rezultatele strădaniilor lor. realizindu-se astfel, in fapt, condițiile economico-sociale ale deplinei egalități in drepturi a tuturor oamenilor muncii fără deosebire de naționalitate — izvorul trăiniciei unității și frăției intre toți fiii patriei. Avînd mereu în față exemplul dumneavoastră de abnegație și devotament, oamenii muncii din județul Harghita au pășit în noul cincinal ferm hotărîți de a face totul pentru aplicarea în viată a hotărîrilor Congresului al XII-lea al partidului, a indicațiilor dumneavoastră cu privire la creșterea eficientei economice în toate sectoarele de activitate. gospodărirea chibzuită a bogățiilor țării, aplicarea riguroasă a noului mecanism econo- mico-financiar, realizarea unei
adevărate revoluții în agriculturii in scopul sporirii belșugului și satisfacerii in condiții tot mai bune a cerințelor de consum ale Întregii populații. îngăduiți-ne să vă asigurăm, și cu acest minunat prilej, mult stimate și iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, de adeziunea noastră deplină la politica înțeleaptă și clarvăzătoare a partidului, al cărei strălucit strateg sinteți, de hotărirea noastra fermă de a ne intensifica eforturile pentru a ne spori contribuția la înflorirea continuă a patriei noastre comune — Republica Socialistă Romania.
în telegrama COMITETULUI JUDEȚEAN HUNEDOARA AI. P.C.R. se spune : La ceasul solemn din acest ianuarie aniversar. cînd dumneavoastră, fiul cel mai iubit, devotat și prețuit al națiunii române pășiți intr-un nou an de viață, comuniștii, toți locuitorii străbunelor meleaguri hunedoșene vă adresează din a- dincul inimilor lor, mult stimate și iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu. cele mai calde felicitări, alese urări de sănătate, ani îndelungați de viață, putefe <ie muncă pentru progresul și fericirea intregului nostru popor. Minerii și siderurgiștii. cnergeti- cienii și constructorii, lucrătorii ogoarelor, toți cei ce trăiesc și muncesc pe această străbună.
dar mereu întinerită vatră hu- nedoreană, dau o inaltă apreciere strălucitei dumneavoastră activități desfășurate in fruntea partidului și țării. Prețioasele dumneavoastră indicații date cu prilejul vizitelor de lucru în județul Hunedoara s-au materializat intr-o largă dezvoltare eco- nomico-socială. Rezultate deosebite s-au obținut în mecanizarea masivă a lucrărilor miniere și creșterea producției de cărbune cocsificabil și energetic, în sporirea performantelor metalului hunedorean și a numărului de sortimente de oțel de inaltă calitate. Din îndemnurile dumneavoastră, in ultimii ani. in municipiile Hunedoara și Petroșani o largă dezvoltare au cunoscut industriile ușoară și prelucrătoare în care lucrează acum mii de femei — fiice și soții ale siderur- giștilor șj minerilor, s-au ichim- bat din temelii orașele Văii Jiului, toata localitățile județului Hunedoara care cunosc o viață tot mai îmbelșugată și prosperă.
Aniversarea zilei dumneavoastră de naștere constituie pentru toți locuitorii străvechilor meleaguri ale Bărăganului ialomi- țean un minunat prilej de a-și exprima din nou. cu unanim'și nețărmurit entuziasm, cele mai aleso sentimente de dragoste fierbinte, de înaltă prețuire și profund devotament față de conducătorul încercat și înțelept al partidului și al patriei socialiste. față de cel mai iubit fiu al poporului român — se menționează in telegrama COMITETULUI JUDEȚEAN IALOMIȚA AI. P.C.R.
Sîntem mindri că ne conduceți dumneavoastră — patriot înflăcărat. militant de seamă al mișcării comuniste și muncitorești, personalitate politică de renume mondial —. că uriașul prestigiu pe caro l-ați dobîndit. prin lupta consecventă pentru pace și colaborare între popoare, pentru o nouă ordine economică internațională face ca numele scumpei noastre patrii să fie astăzi cunoscut și prețuit pe toate meridianele globului.
Pilduitoarea dumneavoastră viată și activitate revoluționară, cutezanța și clarviziunea, fermitatea și consecvența ce vă caracterizează gindirea Si acțiunea, grija neobosită ce o consacrați făuririi destinului nostru mereu mai luminos și mai înfloritor, cronica vie a celor XV ani-lumi- nă de cînd sinteți în fruntea partidului vă conferă un loc de cinste in galeria marilor bărbați ai neamului, a ctitorilor de țară ce au înscris fapte nemu-
-ritoare în paginile de aur ale
multisecularei noastre istorii. în această perioadă — cca mai fecundă și mai bogată in realizări din existența României — se înscriu și împlinirile județului Ialomița pe coordonatele avin- tate ale edificării societății socialiste multilateral dezvoltate.
Expresie a dorinței noastre unanime de a ne călăuzi in continuare. spre noi culmi ale progresului și civilizației, spre zorii luminoși ai comunismului și păcii, ne angajăm plenar să acționăm neabătut pentru înfăptuirea Hotărîrilor celui de-al XII-lea Congres al P.C.R.. a Programului -partidului, a intregii .■-ale politici interne și externe. în elaborarea și orientarea căreia dumneavoastră vă revine roiul primordial, de inestimabilă valoare teoretică și practică.
Vă adresăm, din toată inima, strămoșescul „La mulți ani !".
în telegrama COMITETULUI JUDEȚEAN IAȘI AL P.C.R. se spune : în aceste momente sărbătorești. cînd partidul, națiunea întreagă aniversează ziua dumneavoastră de naștere. în semn de nestinsă prețuire si adîncă admirație fată de prestigioasa si multilaterala activitate ce o depuneți in slujba propășirii poporului nostru, cauzei revoluționare a clasei muncitoare, căreia îi dedicați întreaga viată si luptă, comuniștii, toti locuitorii județului. Iași, uniți în muncă si în
cuget, vă transmit din adîncul inimilor, iubito tovarășe Nicolae Ceaușescu. un cald și vibrant omagiu, multă sănătate, viată îndelungată și fericire.
Fiu devotat al națiunii, animat de fierbinte patriotism. în- fruntînd prigoana regimului bur- ghezo-mosieresc. temnita si1 represiunile polițienești, sintetizați, prin tot ceea ce ati înfăptuit si înfăptuit» în îndelungata* activitate revoluționară pusă in slujba poporului român, cele mai înalte calități de genial conducător politic si militant de frunte al progresului, exemplu de perseverență și totală dăruire pentru slujirea cauzei socialismului si comunismului pe străvechiul pămînt al scumpei noastre patrii.
Aprecierea unanimă de care se bucură România în rindul tuturor țărilor nentru consecventa cu care militează si actibneazâ în spiritul destinderii si păcii pe continentul european si in în- întreaga lume, pentru promovarea si aplicarea principiilor de egalitate deplină între state, respectarea independentei si suveranității fiecărui popor, neamestecul în treburile interne, renunțării la forță si la amenințarea cu forța, solutionarea oe calea tratativelor a problemelor litigioase. la o mai bună ințelcgere și cooperare între națiuni este rezultatul politicii științifice, profund realiste si vizionare a partidului nostru, al cărei initiator si promotor neobosit sînteti dumneavoastră, scumpe tovarășe Nicolae Ceaușescu. personalitate politică de excepție a contemporaneității.
Ca un prinos de recunoștință pentru grija permanentă cu care ne înconjurați, vă asigurăm de intregul nostru devotament, de hotărirea fermă de a vă urma neabătut in gind si faptă și vă urăm din toată inima, odată cu toti comuniștii din România, cu întregul popor, la multi ani fericiți !
în această zi. înscrisă cu lumină în conștiința tuturor fiilor României socialiste, comuniștii, toți locuitorii înfloritoarelor meleaguri mehedintene participă cu profundă emoție, cu vibrantă dragoste si nețărmurit respect, la momentele de aleasă sărbătoare a întregii națiuni — aniversarea zilei dumneavoastră de naștere, cu care prilej. Comitetul județean al Partidului Comunist Român Și Consiliul popular județean vă adresează. în numele comuniștilor, al tuturor mehedințenilor. cele mai calde și sincere felicitări, strămoșeasca urare „La mulți ani !“ —
se spune în telegrama COMITETULUI JUDEȚEAN MEHEDINȚI AL P.C.R.
Din adincul inimilor, cinstim în această zi pe neînfricatul revoluționar, pe comunistul de aleasă omenie, pe conducătorul- erou al țării noastre, care, încă din fragedă tinerețe, s-a dăruit fără preget, cu toată puterea ființei sale. împlinirii celor mai înalte idealuri de dreptate și libertate socială și națională ale poporului român, făuririi socialismului și comunismului pe pâmîntul milenar al patriei.
Exemplul dumneavoastră, mult iubite și stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu. de luptător . curajos și perseverent pentru cauza nobilă a comunismului, pentru triumful idealurilor de pace, prietenie și colaborare intre toate națiunile și făurirea pe planeta noastră a unei lumi mai bune și mai drepte, a fericirii și prosperității, va fi pentru noi cea mai luminoasă pildă de muncă și viată, va constitui un fierbinte imbold in neobositul efort pentru creșterea continuă a eficienței activității noastre, astfel ineît să ne aducem o contribuție tot mai însemnată la vasta operă de înflorire și propășire a scumpei noastre patrii— Republica Socialistă România.
Mulțumindu-vâ respectuos, cu toată căldura inimilor noastre, pentru tot ceea ce am dobîndit în acești ani luminoși la îndemnul și sub conducerea dumneavoastră, pentru tot ceea ce faceți întru fericirea poporului român al cărui ales fiu sînteti. îngădui- ți-ne, iubite și stimate conducător. să vă adresăm. încă o dată, calde urări de sănătate, fericire, ani mulți de viată și inepuizabilă putere de muncă, pentru a conduce patria, partidul și poporul. cu aceeași clarviziune, fermitate și înțelepciune, pe drumul făuririi unui viitor tot mai demn și fericit.
Cu prilejul aniversării zilei dumneavoastră de naștere, oamenii muncii de naționalitate maghiară din România vă urează din inimă să trăiți mulți ani in deplină sănătate și fericire și neslăbită putere de muncă în nobila activitate ce o desfâșurați, dedicată înfloririi patriei noastre libere și independente, făuririi unei lumi mai bune și mai drepte pe planeta noastră. In bilanțul istoric al Partidului Comunist Român care în urmă cu 60 de ani și-a aprins pe frontispiciul luptei sale constelația unui viitor de aur. comunist, pe pâmîntul României — dumneavoastră sinteți deschizător al unei noi etape istorice în care am pâșic pe drumul Îndrăznețelor transformări revoluționare . de cele mai mari dimensiuni din întreaga istorie eroică a sa. ce-i conferă un .înalt prestigiu în rindul țărilor lumii — se spune în continuarea telegramei adresate de CONSILIUL OAMENILOR MUNCII DL NAȚIONALITATE MAGHIARA DIN ROMÂNIA. Retrospectiva anilor de cînd vă aflați în fruntea partidului, profundele schimbări în structura întregii economii, ridicarea la viață nouă, înfloritoare a tuturor județelor și localităților patriei, dezvoltarea puternică a științei și culturii, marile realizări pe tărimul ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii, oferă mărturie elocventă a rodnicei activități desfășurate de partidul nostru comunist, a justeței liniei sale politice.
Dorim să exprimăm și cu acest prilej înalta prețuire a oamenilor muncii de naționalitate maghiară din România pentru grija permanentă ce o acordați aplicării consecvente a politicii naționale juste a partidului, afirmării reale a egalității depline a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naționalitate. Vă asigurăm că și în viitor. într-o strinsă unitate și frăție cu întregul popor vom urma șl înfăptui cu fermitate linia politicii generale a partidului și statului nostru, programul de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate, a comunismului pe pâmîntul Romftniei.
Alăturînd urările noastre omagiului pe care vi-1 adresează azi intregul popor, vă dorim multă sănătate, viață îndelungată și noi împliniri mărețe in activitatea prodigioasă pe care o desfâșurați spre binele și Înflorirea patriei noastre comune. Republica Socialistă România.
Să ne trăiți intru mulți ani !
Cu prilejul zilei dumneavoastră de naștere permiteti-ne să vă adresăm din adîncul inimii, în numele oamenilor muncii de naționalitate germană. într-un singur glas cu tara întreagă, cele mai calde și sincere urări de viață lungă în sănătate si fericire. alături de onorata dumneavoastră familie, putere de muncă și succese tot mai mari în activitatea pe care o desfă- șurați in fruntea partidului si statului spre binele și fericirea întregului popor, al edificării socialismului și comunismului pe pâmîntul patriei noastre scumpe— se spune în telegrama adresată de CONSILIUL OAMENILOR MUNCII DE NAȚIONALITATE GERMANA DIN ROMÂNIA.
In această zi de sărbătoare aducem omagiul nostru strălucitei dumneavoastră personalități, mult iubite și stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu. de patriot înflăcărat, revoluționar dîrz și
curajos, internationalist consecvent, fiul cel mai iubit al poporului, care slujiți cu pilduitor devotament, abnegație și cutezanță inaltele idealuri de li- bertato și dreptate socială, suveranitate și demnitate națională. de progres și bunăstare al tuturor fiilor tării, fără deosebire de naționalitate, pentru continua înflorire si propășire a României socialiste. Vă aducem prinosul nostru de recunoștință pentru activitatea dumneavoastră neobosită în elaborarea și înfăptuirea întregii politici' interne și externe a partidului și statului nostru ce poartă amprenta puternicei dumneavoastră personalități de remarcabil om politic si de stat.
Vă exprimăm și cu acest prilej, mult iubite și stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu. gratitudinea pentru grija eu care vegheați permanent la înfăptuirea politicii naționale, pentru dezvoltarea social-economică a tuturor județelor și localităților, asigurării deplinei egalități in drepturi a tuturor cetățenilor țării, fără deosebire de naționalitate, manifestarea lor nein- grăditâ în întreaga viată economică și socială, fapt ce a condus la întărirea prieteniei și frăției între toți oamenii muncii români și cei apartinind naționalităților conlocuitoare, la cimentarea tot mai puternică a unității întregului popor in jurul partidului.
La aniversarea zilei dumneavoastră de naștere vă asigurăm din nou, mult stimate si iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu. de adeziunea deplină a oamenilor muncii de naționalitate germană din tara noastră la întreaga politică internă și extarnă a partidului și statului, cft. împreună cu întregul popor. iși vor aduce din plin contribuția la traducerea în viață a Programului partidului, al istoricelor hotărîri ale Congresului al XII-lea al Partidului Comunist Român, la ridicarea patriei rfoastre scumpe pe noi culmi de progres și civilizație.
în telegrama adresată de CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIE se spune : Cu prilejul aniversării zilei dumneavoastră de naștere, cei ce muncesc pe tărî- mul cercetării științifice, dezvoltării tehnologice și introducerii progresului tehnic în patria noastră își alătură gîndurile și simțămintele celor ale întregului nostru popor spre a vă ura. cu adincă emoție și bucurie, la mulți ani cu sănătate si mare putere de muncă, la mulți ani cu fericire alături de cei dragi, de milioanele de oameni ai acestui pămînt pentru care viata șl activitatea dumneavoastră înseamnă chezășia de neclintit a existenței lor demne ca națiune, a muncii lor libere și bucuriei roadelor ei, a siguranței zilei de mîine in liniște, pace și prosperitate, a dreptului de a împlini după cugetul și simțirea lor idealurile scumpe ale socialismului și comunismului în România.
încă de la începuturile activității dumneavoastră de conducător de partid și om de stat ati făcut clar intregii lumi crezul dumneavoastră neclintit in dreptul fiecărui ponor la o existență națională liberă si independentă, la alegerea propriului destin și ați dezvăluit legătura indisolubilă, firească dintre cauza triumfului socialismului in propria țară și cauza solidarității internaționaliste a tuturor statelor și forțelor ce luptă pentru socialism, progres si bunăstare, securitate și pace in lume. Mulțumită fermității si consecventei cu care ati urmărit aplicarea acestor principii în conduita partidului și statului, precum și de către forurile internaționale. Romania se bucură astăzi de cea mai prestigioasă și eficientă politică externă din întreaga ei istorie modernă, de înțelegerea și stima întregii comunități internaționale a națiunilor. de condiții bune de colaborare și cooperare internațională.
Ca la fiecare început de an. gîndurile noastre cele mai bune vin, cu respect și dragoste, să prețuiască toate aceste valori •scumpe cucerite sub conducerea clarvăzătoare. înțeleaptă și cutezătoare a dumneavoastră, mult stimate tovarășe secretar general al partidului și președinte al Republicii. Ele stau drept temei de cuget și inimă angajamentului nostru de a face totul spre a ne ridica prin muncă Ia înălțimea epocii glorioase pe care ați deschis-o in istoria României, de a pune — așa cum ne-ati cerut-o — puterile științei și tehnicii în slujba dezvoltării continue și multilaterale a societății noastre socialiste. Sub conducerea tovarășei Elena Ceaușescu. prim viceprim-mi- nistru al guvernului, președintele Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie, cercetarea și ingineria din tara noastră au pășit în noul an cu hotărirea de a obține rezultate exemplare pentru cursul întregii noastre contribuții la edificarea unui deceniu al științei, tehnicii, calității și eficientei din scumpa noastră patrie.
Cu aceste gînduri. cu nețărmurită stimă și dragoste, vă adresăm, din toată inima, tradiționala urare „La mulți ani!“.
„SC î NT ii A TINERETULUI" pag. 4 MIERCURI 28 IANUARIE 1931
Din și despre viațaorganizațiilor U.T.C.• Comitetele U.T.C. de la
Unitatea mecanică de transporturi ți construcții forestiere Gura Humorului, Filatura de in și cînepă Fălticeni, Fabrica de mobilă Cîmpulung, Fabrica de confecții metalice șl prelucrări mecanice Rădăuți, au antrenat peste 1 500 de tineri la acțiuni de muncă patriotică In sprijinul producției. Valoarea totală a acestor acțiuni depășește — pină acum 65 000 de lei.
• Aceeași valoare au și lucrările de montaj executate de 250 de tineri de la Șantierul naval Drobeta Turnu Severin in cadrul ..Săptăminii record in producție" de curind incheiate.
• Peste o sută de tineri au participat la întreprinderea „Tractorul" și la căminul de ne- familiști al întreprinderii Me- trom din Brașov la dezbateri pe marginea legilor adoptate de Marea Adunare Națională în luna decembrie 1980.
• Uteciștii suceveni pun zidăria, ferestrele, ușile, geamurile. fac finisajul pe structura de rezistență a unui nou bloc de locuințe. Șl, uite-așa. construcția va fi fn curind gata ! Marii meșteri mari sint : 17 zugravi, 35 zidari, 26 dulgheri, 12 timplari etc., în total, 100 de tineri de Ispravă.
• în județul Botoșani, cu viteză. la patinaj. Peste 5 000 de tineri se întrec in centre de comună, orașe și în municipiul Botoșani la patinaj viteză și schi. Nu este exclus ca dintre participant să se desprindă un campion de renume!
• Cinecluburile din casele de cultură ale tineretului din Pitești, Tirgu Jiu. Piatra Neamț, Vaslui, Brașov, Reșița, București, au participat in București, la Ecran Club, la o gală de .filme organizată de Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist. Așteptăm filme cu tineri și despre tineri !
Stăpinind bine o cheie, ajungi in posesia cheii... succesului Azi un proiect, miine o realitate
(Urmare din pag. I)
spune că faci „practică productivă". Ne lipsesc materialele, ne lipsește planul de perspectivă... Planul valoric ii realizăm, dar facem acest lucru apelind în permanentă la bunăvoința celor care iși au copiii elevi aici și care ne oferă spre execuție repere din planul întreprinderilor unde lucrează — repere care, mai' întotdeauna, nu corespund nici profilului nostru, nici programei de practică, nici cunoștințelor teoretice dobindi- te de elevi prin studiul tehnologiilor. Cu un cuvint — o astfel do activitate nu-și pune problema calității pregătirii practice ! Tot prin intermediul părinților d<. care vorbeam am reușit să ducem la practică, in întreprinderi, un număr de 'lase. Dar nici așa nu rezolvăm mare lucru. Chiar dacă locurile de muncă nu sînt ocupate de elevii liceelor pe care Întreprinderile le patronează (noi ne limităm la rolul de musafiri), e- levll stau ciorchine in jurul maiștrilor, se plimbă prin hale de parcă ar fi la muzeu (cunoștințele dobîndlte in rudimentarul atelier școală nu-i recomandă pentru - executarea vreunei lucrări) și. după 4 ani de asemenea „activitate", le spunem
Alpinism pe schele
• La Clubul tineretului din Călărași a avut loc simpozionul pe tema ..Rolul și sarcinile organizațiilor U.T.C. în cunoaș terea și respectarea de tineri a legilor țării".
• Simpozionul „Tineretul — prezență activă în lupta dusă de-a lungul istoriei pentru dreptate socială și libertate națională" s-a desfășurat la Clubul tineretului din Segarcea, județul Dolj.
• Casa de cultură a tineretului din Sibiu a găzduit dezbaterea „Sarcinile ce revin tineretului din Cuvintarea rostită de tovarășul NlcoLae Ceaușescu la Plenara C.C. al P.C.R. din 16-17 decembrie 1980".
• „Cine știe răspunde" pe teme de legislație a muncii. Au răspuns tineri de la Combinatul siderurgic și întreprinderea constructoare de mașini Reșița.
• 10 tinere de la întreprinderea „Confecția" din Dorohoi acționează pentru recuperarea
„muncitori cu înaltă calificare"! Avem nevoie de sprijinul ministerului noștru — al Educației și învățăm intului — pentru a înlătura acest tip de practică formală. văduvită în totalitate de valențe instructiv-forma- tive".
Slalom printre jaloane invizibileCARUSELUL
NOTELOR TELEFONICE, DECIZIILOR.
ÎNTREBĂRILOR...
Se știe, practica productivă este indrumată de către maiștrii instructori — cadre cu mari responsabilități educative in domeniul pregătirii și formării elevilor ca buni muncitori. în legătură cu statutul a- cestor oameni ai școlii, lucrurile nu sint încă foarte limpezi. Opinia directorului Leontin Ma- zilu este tranșantă : „Maiștrii instructori au fost uitați de cadrul legal, ei nemaiapărînd în
cupoanelor. Ele confecționează frumoase haine pentru... șoimi.
• Ilie Tălpășanu, secretarul Comitetului U.T.C. de la întreprinderea chimică Dudești, sectorul 3, București, ne informează că șpanul rezultat din activitatea de prelucrări metalice va fi în continuare colectat pe sortimente : șpan din oțel sau din bronz, in containere separate, pentru Înlesnirea activității de sortare în vederea retopirii. Gindire de gospodari I
• Elevii școlii din comuna Feldru, județul Bistrița-Năsăud, recuperează cu sporită atenție wolfram-ul din becurile arse. în curind vor face oferta celor Interesați. Cine este interesat ?
• în incinta Carierei de piatră Cuciulat. județul Sălaj, tinerii vor amenaja o frumoasă și utilă bază sportivă. Tinerii, a- dică 20 de membri ai organizației de tineret. Așteptăm invitația la prima competiție !
MIOARA VERGU
Legea educației și invățămin- tului drept, cadro didactice. Ei sînt — in ateliere, in Întreprinderi — factori de educație, sint — foarte mulțl dintre ei — dl- riginți. lucrează — totl — cu documente școlare, pun note, au, cu un cuvint, funcție didac
tică. Avem in școală maiștrii instructori cu aproape 30 do ani la catedră, oameni cu grade di- dacticf (chiar cu gradul I). Or, acum am fost anunțați de către Ministerul Metalurgiei că s-a sistat posibilitatea ca maiștrii să-și mai dea grade didactice. Nu trebuie să ne mirăm dacă — in aceste condiții — mulți vor să plece din școli (avem deja un asemenea caz) și dacă Interesul lor pentru pregătirea elevilor va fi în continuu regres.
La liceul sanitar, directoarea Elisabeta Lazăr se arată ceva mai liniștită. Are și motive. Ministerul Sănătății a dat in-
Un răspuns prompt
CătreRedacția ziarului „Scinteia ti
neretului"
Tovarășului redactor șefArticolul „Erori in registrul
de evidență a erorilor" (publicat in „Scinteia tineretului" din 21 ianuarie 1981 la rubrica „Problemele organizațiilor U.T.C. — problemele tinerilor" n.n.) prezintă just deficiențe in conducerea compartimentului exploatare calculator din COCC. îmi este neplăcut să recunosc, dar torta- rașii din secția exploatare, din conducerea administrativă și din conducerea organizației U.T.C. au avut o poziție pe bună dreptate criticată in articol. Răspunsurile pe care le-au dat nu corespund nici reglementărilor din legislația muncii și nici poziției adoptate de conducerea o- perativă și Consiliul oamenilor muncii, sint răspunsuri criticabile din toate punctele de vedere.
Ținem »d subliniem că petiționarii nu s-au adresat nici conducerii operative a unității și nici Consiliului oamenilor muncii — așa cum este prevăzut in lege — pentru a analiza temeinicia hotăririi conducerii secției exploatare și a biroului e- xecutiv al C.O.M.
Consiliul oamenilor muncii nu a hotărit compensări copilărești — așa cum i s-au prezentat redactorului — ci a consemnat doar că, așa cum este legal, măsura luată nu va conduce la diminuarea automată a gratifica- ției pe anul 1980.
Daci considerați necesar, vă putem comunica măsurile pe care le vom lua pentru Îmbunătățirea muncii in acest compartiment pe linia îmbunătățirii muncii in organizația U.T.C. și pe linie administrativii.
în concluzie, cu toată neplăcerea că smtem in situația ca organul de presă al tineretului să pună in evidență deficiențe din unitatea noastră, trebuie să vă mărturisesc că articolul ne dă un serios ajutor in îmbunătățirea muncii noastre.
Dr. Ing. N. TUTOȘ, director general
dicatia elaborării de caracterizări pentru întocmirea dosarelor de grad pentru maiștri. La liceul „Letea", directoarea Irina Cihodaru ne informează că maiștrii instructori iși vor da gradele în mod obișnuit. O dovadă pe care o aduce in spri-
jinul Încrederii că nimic nu s-a schimbat este scrisoarea expediată de centrala de resort — CICH . Brăila — In care este reprodus textul notei telefonice nr. 46222 din 10 iulie 1980, transmise de M.E.I. : „întruclt unele unități școlare solicită lămuriri in legătură cu concediul de odihnă al maiștrilor instructori, vă comunicăm că aceștia beneficiază în continuare de drepturile de concediu de odihnă a- cordate pînă în prezent, adică de 62 de zile calendaristice, in condițiile stabilite prin Instrucțiunile nr. 333/1968".
Cine are dreptate ? Șl — mai ales — de unde s-a ivit această
NOTE DE LECTURACum remarcă Marin Sorescu,
într-o concentrată prefață la a- ceastă carte, intr-adevăr acțiunea lui Constantin Zărnescu este îndrăzneață. Prozatorul a- cesta impetuos, deja controversat după numai două căiți, se avintă intr-o aventură care durează, după indicațiile sale, vreo 7 ani (1969—1978). Titljul nu este Intru totul adecvat, căci volumul cuprinde și o ediție selectivă din aforismele lui Brân- cuși dar este, concomitent, și un amplu eseu asupra întregii creații brâncușiene. care pu'ea să apară separat. Este, așadar, și o ..premieră mondială", cum ar spune un hermeneut contemporan. dar și un „rezumat" al criticii referitoare la Brăncuși. desigur cu multe sugestii originale. Teza principală : opera și biografia spirituală ale marelui sculptor nu pot fi înțelese integral fără cunoașterea acestor a- forisme și texte cvasi-teoretice. Circulind. în majoritate > lor, pe cale orală, preluate apoi de diverșii săi exegeți și incorporate in studii și monografii, ele a- jung să constituie un „jurnal de creație" mai apropiat însă de o înțelepciune populară decit de specificul artistului modern. E- vident. textelor transmise de alții, autenticitatea nu le poate fi controlată. Dar un fapt ră- mîne cert : chiar dacă „informatorii" le-au modificat în expresie, spiritul lor se păstrează intact. Brăncuși a fost, lntr-a- devăr, un primitiv dar nu un primar. Primul presupune meditație, conștiință artistică, reflecție asupra actului creator ; celălalt, spontaneitate doar, inspirație „pură". Dealtfel, moder
EDUCAȚIA ALIMENTARĂ PORNEȘTE DIN FAMILIE— Familia este cel dinții fac
tor de educare a copilului. Ea formează și deprinderile corecte în ceea ce privește alimentația...
— Aș spune că familia este și rămine în continuare principalul și cel mai important factor de educare multilaterală a copilului. Ea Influențează întreaga personalitate, întregul său comportament. Va avea același rol și în formarpa deprinderilor alimentare. Stringerea familiei în jurul mesei este un important factor educațional. Felul de a minca al părinților, gusturile lor sint însușite de regulă și de copii. Deprinderile alimentare din copilărie sînt bine consolidate la adult, persistlnd a- desca toată viața. Studiile făcute au dom nstrat influenta alimentației părinților asupra copiilor din prima perioadă de viață. Este știut că o alimentație dezechilibrată a mamei duce la nașterea unui copil prematur, sub greutatea normală la creștere, care se va dezvolta greu in primelo luni de viață. Astfel, lipsa sau insuficiența laptelui și a produselor lactate, principala sursă de calciu. în alimentația mamei, va duca la nașterea unui copil cu rahitism, îngrijirile care se acordă nou- lui-născut sănătos, alimentația lui nu se vor face după „bunul simt" al mamei. Există citeva reguli foarte simple de alimentare a copilului, a căror cunoaștere si aplicare este la indemina oricărei mame, oricît de tinără ar fi ea.
în ultimii ani se afirmă tot
diferență de decizii ? De ce la unolc licee maiștrii continuă să fie cadre didactice și la altele — nu ? lata numai citeva din întrebările pe care le pun. in mod justificat, oamenii școlii, în absența unor documente legale care să clarifice definitiv activitatea in invățămint. A- cestor probleme li s-ar put. a adăuga și altele : încasarea unor drepturi bănești de către olevii de liceu (care, deși desfășoară practica In aceleași condiții cu cei de la școlile profesionale, nu sint stimulați ea aceștia din pricina aceleiași lipse a unei baze legale); posibilitatea de premiere a maiștrilor instructori din boneficiile realizate : soluțiile care se cer găstto pentru ca structura planului de producție să fie stabilită pe perioada unui intreg an școlar și nu de la o zi la alta etc.
Toate acestea nu fac decit să sublinieze o dată in plus necesitatea stringentă ca școlile să aibă la îndemînă normativele și instrucțiunile care să permită aplicarea — în litera și spiritul ei — a Legii educației și învă- țămintului. elaborată, așa cum se știe, „in scopul stabilirii cadrului juridic unitar de organizare, desfășurare și dezvoltate a lnvățămintului".
nismul european, In multe din variantele sale, înseamnă și o descoperire a primitivismului. Brăncuși însuși face referiri la arta neagră. acceptindu-i ca singurii veritabili „cioplitori" în lemn pe români și negrii afri- sani. Insă, dincolo de ceea ce oferă pentru interpretarea operei, aceste „texte" spun altceva: omul s-a creat pe sine, in măsura In care și-a creat propria-i operă : mai mult, este o creație a propriei opere. Flaubertianul
Imaginația ideilor„Cocoșul sint eu" sugerează abstragerea artistului in creație. Spre sfirșit ul vieții omul devenise un bolovan alb, șlefuit pină la spirit de propriile-i sculpturi. In fața acestei esențe să incercăm să fim lucizi. Constantin Zărnescu nu asta vrea. El scrie un eseu mirat. mai degrabă o psalmodie decit o demonstrație. Halucinează ipoteze care depășesc „bunul simț" al criticii dar nu Impietează o valoare consacrată. Constantin Zărnescu are idei insă scrie prea năvalnic. Cu cită nonșalanță iși abandonează intuițiile, cu cită naivitate redescoperă locuri comune (vezi „sideratele" sale preluări din Hegel sau M. Elia- de), cită pasiune pune In uimire și grandilocvență. Este mai „fericit" decit creatorul însuși, lipsa specializării Ii conferă o
mai mult caracterul ereditar al obezității. Sint numeroase cazuri de copii obezi născuți din mame supraponderale. Există chiar numeroase familii de obezi — în care părinții și copiii sint supraponderali. Aici este determinantă deprinderea părinților de a minca mult șl de a consuma alimente cu o valoare calorică mare (grăsimi, paste făinoase, carne grasă, produse zaharoase). Deci este mai mult vorba de o transmitere „eredi
tinerețea - vîrsta vieții rationaleh—___________’_____________________________ ________'__ ____2____’_____________4
Interviu cu dr. CAMELIA PARVANmedic specialist igiena alimentației, Institutul de igienă
și sănătate publică București
tară" a obiceiurilor alimentare, decit de transmiterea bolii ca atare. Desigur, se pot spune multe lucruri despre ceea ce învață eopiii de la părinți.
— Ce trebuie să Înțelegem prin alimentația rațională a copilului ?
— Asigurarea tuturor substanțelor nutritive necesare creșterii și dezvoltării armonioase a organismului tinăr. Raportate la greutatea corporală, trebuințele nutritive ale copiilor sint mai mari decit ale adulților. De e- xemplu, un copil de 1—3 ani are nevoie de 3-^4 g de pro- teine/kg corp și zi ; unul de 4—6 ani arc- nevoie de nutnai 2—2.5 g proleine/kg corp și zi, iar unul de 10- 12 ani, de 1,75—2 g pro- teine/kg corp și zi. Cu virila, acest necesar scade ajungind ca la adult să fie suficiente 0,5—0,75 g proteine/kg corp și zi. La fel scade cu vîrsta și necesarul celorlalte substanțe nutritive (lipide, glucide, vitamine, săruri minerale). Asa se explică de ce copiii sint deosebit de sensibili la greșelile alimentare și alimentația din copilărie influențează sănătatea adultului de mai tirziu.
— Cind și oum trebuie aă mănince copilul ?
Prețul unui lucru bine făcut(Urmare din pag. I)
țară medic veterinar înseamnă drumuri prin zloată, coclauri. oameni care-ți bat In fereastră după miezul nopții și te cheamă că-i moare un mlnz. și tu te duci. iți iei mica farmacie din geantă șl bați drumurile pentru a vindeca animalul și pentru a scăpa omul de o nenorocire. Nenorocire pentru că un țăran care Iși pierde un anima? e tin om nenorocit.
Din 1975 \ pină in 1980. C.A.P.-ul din Mărtineștl a făcut cițiva pași mari In creșterea animalelor. Iar
inimaginabilă lejeritate a opiniilor, limbajul se fărimițează cu dezinvoltură in „apucături" a- foristice. Ceea ce place la Constantin Zărnescu este „furoarea" interpretării și mai ales In partea a doui . Una dintre minunile lumii, unde autorul se apropie mai mult de proză decit de eseu. El încearcă aici o interpretare antropologic-mitologică a ans .mblului monumental de la Tirgu-Jiu. Ipoteza este seducătoare : pornind de la simbolul drumului ca reprezentare spațială a destinului uman, descifrează în cele trei monumente, Coloana fără sfirșit, Poarta să
rutului și Masa tăcerii, epopeea bărbatului și a femeii, cu cele trei virste esențiale : adolescenta, maturitatea și bătrinețea, respectiv moartea. Fiecare monument este apoi minuțios interpretat prin spiritualitatea poporului român, in funcție de niște elemente-simboluri specifice, precum bradul și rombul. Referințele la antichitate și, in genere, la un spațiu de sensibilitate mediteraniană. filiațiile cu spiritualitatea bizantină, o „trăz- nită" includere pe această via sacra a ciobanului ucis din Miorița. toate figurează in cele din urmă, deși cam bombastic, un model credibil al spiritului autohton. in expresia lui sculptural?. Prima 1 parte. Aforisme Ia masa tăcerii, pe lingă desfășurarea tezei generale a cărții (relația dintre operă si aforisme).
— Clnd șl cum trebuie să mă- nlnce copilul sint elemente esențiale in educația lui. Este absolut necesar ca unul copil să i se asigure 5 mese pe zi, la ore fixe, acestea fiind : micul dejun, gustarea de la ora 10—11, prinzul, gustarea de la ora 16—17 și fina.
— Cum trebuie să mănince copilul?
— Copiii între 1 și 3 ani este bine să mănince separat și pe cit posibil hrană
gătită special pentru ei. Eate virsta cind copilul este învățat să mănince frumos, să mesteca bine mincarea. să stea corect la masă. Mincind separat va fi ferit de însușirea unor obiceiuri proaste, aceasta fiind virsta cind el este foarte receptiv la tot ce-1 înconjoară. Asigurindu-i vesela personală, copilului ii vom face și o plăcere. Crescind, va minca alături de părinți, care trebuie să le fie profesori.
Dintre membrii familiei, mama este principalul factor e- ducațional în realizarea unor deprinderi corecte. în dragostea ei pentru copil ea exagerează uneori. De dragul de a avea un copil frumos și sănătos. mama ii alimentează uneori excesiv. Gras și frumos nu este sinonim cu frumos și sănătos. Copiii supraponderali Intre 3 luni și 2 ani se îmbolnăvesc mai frecvent de afecțiuni ale căilor respiratorii. Un rol important îl au și colectivitățile de copii care asigură mesele la ore fixe și o alimentație conformă cu necesitățile vîrstei. Recomandăm cu căldură alimentația în colectivități (grădinițe, scoli, cantine- restaurant) și cerem celor ce se ocupă de aceste colectivități să acorde o deosebită grijă copiilor.
Eremia Barbu a trecut prin două trei momente fericite de viață. Are doi copii, și-a cumpărat un autoturism șl din toamna acestui an a fost promovat ca șef al Centrului de reproducție și selecția animalelor Orăștie. Răspunde de 3 consilii unice agroindustriale și de 27 de C.A.P.-uri, și asta înseamnă ceva. Dacă natalitatea animalelor este slabă n-ai ce crește. Și dacă n-ai ce crește... Abia aici se vede limpede ce inseamnă și cit este de important un medic veterinar, fie el și tinăr, ambi-
pe lingă evaluarea creației brâncușiene prin civilizația autohtonă (a lemnului și transhumantei) ingenioasă rămine interpretarea „rombuluj-romboe- drulul" ca un „simbol total" extrem de vechi care și-a pierdut cu timpul semnificațiile păstrin- du-se doar ca element decorativ. îndeosebi in Coloana l'ăra sfirșit, Brăncuși ii reactivează fondul originar, el fiind o sugestie a „nașterii, creșterii (exploziei), împlinirii, pulsației și expansiunii ieții". Des‘gur. cele două «eeuri încearcă să elucideze și alte concepte, precum „seninătatea" clasică a sculptorului, „naturalețea", „tragicul senin", „spațiul mioritic". Există multe intuiții valabile, pagini bine scrise, dar și entuziasme facile, reluări iritante, sau preluări. nu întotdeauna mărturisite. din critica de specialitate. Printr-o mai inteligentă organizare a materialului, a sugestiilor care există in fond. Zărnescu ar fi realizat o carte mult mai solidă. El introduce concomitent prea multe perspective și astfel dă senzația unui virtej amețitor in care cu greu te poți descurca. Oricum Aforismele șl textele lui Brăncuși rămine un volum incltant chiar și numai prin faptul că oferă foarte multă „materie" mai mult sau mal bine prelucrată. Și poate dacă ar fi ținut seama de unul dintre a- forisme („Să fii isteț este ceva, însă să fii onest, aceasta în adevăr merită osteneala") Zărnescu ar fi realizat mai mult. El nu a negat incă labirintul, așa cum a făcut-o Brăncuși.
PETRU POANTA
• Constantin Zărnescu : „Aforismele și textele lui Brăncuși".
— Să dăm șl cit să dăm dulciuri copiilor ?
— Se știa că dulciurile sint bucuria copiilor. Dar, din păcate, sint alimente dezechilibrate, din punct de vedere nutritiv conțlnind mult zahăr, o cantitate mare de calorii intr-un volum mic șl foarte puține vitamine. în plus ele au efect asupra sănătății dinților, producind carii. Numeroase studii au demonstrat creșterea frecvenței cariilor dentare proporțional cu cantitatea de dulciuri consumate. Asta nu Înseamnă că-i vom priva pe copii de dulciuri. Ele vor fi insă date numai la «fir- șitul meselor, ca desert, și vor fi preferate dulciurile care au în compoziția lor fructe. ouă. lapte. In nici un caz nu vom da copiilor dulciuri Intre mese, stricindu-le pofta de mincare.
însușirea unui comportament alimentar corect are avantaje imediate și îndepărtate : dezvoltarea fizică și psihică armonioasă. prevenirea apariției la anumite virste a maladiilor de nutriție și degenerative. Greșelile alimentare frecvente au influențe negative asupra sănătății. Astfel absența sau insuficiența micului dejun va lipsi copilul. în perioada de intensă solicitare fizică și intelectuală, de substanțele nutritive necesare. Din această cauză, după citeva ore vor apare oboseala, somnolenta, scăderea atenției și a randamentului în muncă. Lipsa gustării de la ora 10. sau înlocuirea ei cu dulciuri duce la accentuarea poftei de mincare, ceea ce atrage consumarea unei cantități mari de alimente fldata. depășindu-se capacitatea de digestie normală. Prin suprasolicitarea repetată a stomacului. cu timpul, apar tulburări de digestie și Chiar boli digestive precum gastrita. ulcerul, entero- colita. Do asemenea, nen spec- tarea orelor do masă duce la dereglarea unor reflexe condiționate cu rol in digestie. Evi- ifnd aceste greșeli prevenim bolile a căror cauză principală este alimentația.
LIDIA POPESCU
(ios și încăpățînat, enervant de corect și de tăcut, care știe precis că e căruță merge perfect numai cu 4 roți, și dacă una e proastă, aricit ar fi de poleită tot n-ajungi cu ea la capătul drumului. Eremia Barbu este un om care a devenit om cu adevărat in acești ultimi cinci ani. Cu efortul lui și pe proprie răspundere, dar din respect pentru ceilalți, pentru truda bătrinului fierar și cu convingerea nestrămutată că dacă te apuci să faci un lucru, atunci să-l faci ca lumea.
• PUBLICITATE PENTRU TINERET • PUBLICITATE PENTRU TIN • PUBLICITATE PENTRU TINERET •
EZONUL D IAI&NÂprin magazinele întreprinderilor comerciale ale DIRECȚIEI GENERALE COMERCIALE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, vă puteți procura o variată gamă de articole de îmbrăcăminte : TRICOTAJE (pulovere, jachete, scampolouri,
ciorapi tip lină);ARTICOLE DE GALANTERIE (fulare și bascuri); MAROCHINĂRIE (mănuși).Toate acestea le găsiți în magazinele:
• GALANTERIE, calea Victoriei 12 ;• MACUL ROȘU, str. Lipscani 36 ;• COMPLEXUL DUNĂREA, str. Bise
rica Enei 2—4 ;• MIOARA, Bd. Bălcescu 36;
Un bogat sortiment de confecții pentru adulți (paltoane, pantaloni, rochii din diftină sau stofă, fuste) se găsește în următoarele unități comerciale : • MODERN, Bd. Gheorghe Gheor-
ghiu-Dej 8 ;
• ELEGANT, Bd. Bălcescu 11 ;• CONFECȚII, str. Colonadelor 2-4;• CONFECȚII NORD, Bd. Duca 3-5;• GALERIA MODEI, șos. Pantelimon
bloc 47 ;• TINERETULUI, calea Dorobanți
bloc 10.Ansamblul vestimentar destinat anotimpului alb poate fi completat cu ARTICOLE DE ÎNCĂLȚĂMINTE (cizme, ghete, botine, galoși, șoșoni) pe care vi le puteți procura din unitățile comerciale specializate :
• CERBUL, calea Griviței 163;• SELECT, Bd. Gheorghe Gheor-
ghiu-Dej 5;• MOCASIN, Bd. Gheorghe Gheor-
ghiu-Dej 19 ;• CIREȘICA, str. Schitu Măgureanu 8;
• ELEGANT, str. 13 Decembrie 1 ;• BIZONUL, str. Lipscani 41 ;
Pentru copii, magazinele întreprinderilor comerciale locale MATERNA desfac sortimente variate de CONFECȚII, TRICOTAJE, ARTICOLE DE GA LANTERIE, ÎNCĂLȚĂMINTE. Rețineți!
• AȘCHIUȚĂ, calea Griviței 214 ;• MATERNA, str. Bărăției 31 ; Bd. 1
Mai bloc A. 35 ; calea Dorobanți bloc 8; str. Drumul Taberei bloc 35; șos lancului bloc 113; calea Moșilor 60.
Moderne, elegante, dar mai ales... călduroase, toate articolele care formează ansamblul dumneavoastră vestimentar pentru iarnă, vi le puteți procura din rețeaua comercială de maqazine specializate aparținînd întreprinderilor comerciale ale DIRECȚIEI GENERALE COMERCIALE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI.
„SCÎNTEIA TINERETULUI" pag. 5 MIERCURI 28 IANUARIE 1981
TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCUa primit delegația parlamentară
din Republica Populară Congo(Urmare din pag. I)
a al
Telegrame de felicitare adresate tovarășului
Angajamenteși recorduri
naștere. Totodată, oaspetele mulțumit, in numele său si membrilor delegației, pentru întrevederea acxirdată. pentru do- aibilitatea oferită România, de a mijlocit realizările obținute de construirea multilateral
Tovarășul a mulțumit adresate și mită tovarășului Denis Sassou Nguesso un cald salut, iar poporului prieten congolez urări de prosperitate și bunăstare.
în timpul întrevederii s-a subliniat cu satisfacție evoluția relațiilor de prietenie dintre Re- pubtica Socialistă România si Republica Populară Congo, relații care se dezvoltă Dotrivit înțelegerilor și orientărilor sta
de a vizita cunoaște ne
remarcabile poporul român în societății socialiste dezvoltate.Nicolae Ceaușescu pentru felicitările
a rugat să se trans-
bilite cu prilejul dialogului ro- mâno-congolez la nivel înalt. In același timp, a fost manifestată dorința comună de a imprima raporturilor bilaterale un curs continuu ascendent și rodnic. Au fost relevate tente pentru crării dintre plan politic, științific, cultural și in alte domenii de activitate. • evidentiin- du-se rolul care revine parlamentelor in întărirea colaborării și prieteniei româno-congo- leze.
Au fost abordate, de asemenea, unele probleme actuale ale vieții internaționale. S-a subliniat că în actualele condiții complicate ale situației mondiale este necesar să se acționeze cu mai multă energie pentru depășirea tensiunii, pentru încetarea cit mai grabnică a stărilor de încordare și conflict din dife-
posibilitățile exis- extinderea conlu- cele două state pe economic, tehnico-
rite zone ale lumii și pentru soluționarea lor pe cale politică, prin tratative. S-a relevat importanta intensificării eforturilor In lupta impotriva Doliticii de dominație și amestec in treburile altor state, de reimpărtire a sferelor de influentă, de încălcare a drepturilor popoarelor la dezvoltare liberă, de sine stătătoare, pentru o politică de destindere in intreaga lume, pentru pace și respect al independentei tuturor Totodată, a fost atenția pe care cele'două țări o acordă lichidării subdezvoltării, făuririi unei noi ordini economice mondiale instaurării unui climat de securitate și cooperare in intreaga lume. înfăptuirii idealurilor de libertate și progres ale tuturor națiunilor.
întrevederea s-a desfășurat Intr-o atmosferă cordială, prietenească. .
popoarelor, evidențiată
AGENDXTELEGRAME
Tovarășului NICOLAE CEAUȘESCUSecretar general al Partidului Comunist Român,
Președintele Republicii Socialiste România
Tovarășul Cornel Burtică, vi- ccprim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, ministrul comerțului exterior și cooperării economice internaționale, a primit marți după- amiază pe Alija Basic, adjunct al secretarului federal pentru comerțul exterior al R.S.F. Iugoslavia.
An-ex-
Tovarășului ILIE VERDEȚPrim-mtnistru al Guvernului Republicii Socialiste RomâniaMulțumesc, In numele poporului, partidului comunist și al Con
siliului de Stat si de Miniștri ale Cubei pentru mesajul frățesc pe acare ni l-ați adresat cu ocazia celei’ de-a XXII-a aniversări
victoriei revoluției.
Marți. tovarășul Ștefan drei, ministrul afacerilor teme al Republicii Socialiste România, a orimit pe Seth Herabat, noul ambasador extraordinar și plenipotențiar al Regatului Thailanda la București. in legătură cu apropiata prezentare a scrisorilor de creditare.
a-
NICOLAE CEAUSESCUCu prilejul aniversării zilei,
sale de naștere. tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit telegrame de felicitare adresate de :
Constantin Karamanlis. președintele Republicii Elene ;
Spyros Kiprianou. președintele Republicii Cipru ;
General-locotenent (R) Jorge Rafael Videla. președintele Națiunii Argentiniene ;
Arnoldo Martinez Verdugo, secretar general a! C.C. al Partidului Comunist Mexican ;
Ilias Iliou, președintele I nii Democratice de Stingă Grecia — E.D.A.;
Andreas G. Papandreu. ședințele Mișcării Socialiste elene — PASOK ;
Bettino Craxi, secretar general al Partidului Socialist Italian;
Mohamed Husni Mubarak, vicepreședintele Republicii Arabe Egipt ;
gramă urări de sănătate «i viață lungă in slujba Republicii Socialiste România, precum și cele mai inalte considerații.
(Urmare din pap. I)
Uniu- i din
pre- Pan-
zilei de naștere a to- Nicolae Ceaușescu,
general al Partidului Român, președintele
România,
Cu ocazia celei de-a 63-a aniversări a varășului secretar ComunistRepublicii Socialiste In numele Maiestății Sale Regele Juan Carlos I și al Guvernului Spaniei, al său personal, ambasadorul Spaniei la București, Jose Carlos Gonzalez-CampoDal-Re, a exprimat intr-o tele-
FIDEL CASTRO RUZPrim-secretar al Comitetului Central
al Partidului Comunist din Cuba, Președinte al Consiliului de Stat
și Guvernului Republicii Cuba
Tovarășul Ilie Verdet, prim- ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, a tri- ' 'is o telegramă tovarășului Zhao Zlyang, premierul Coi si- liului de Stat al Republicii Populare Chineze, in care, in legătură cu puternicul cutremur de pămint din vestul provinciei Sichuan, care a provocat pier-
deri de vieți omenești și însemnate pagube materiale, adresează, din partea Guvernului Republicii Socialiste Romania, a poporului român și a sa personal, guvernului și poporului chinez prieten, sentimente de profundă compasiune, iar familiilor îndoliate cele mai sincere condoleanțe.
parlamentară de Jean
președintele Populare aCongo, a avut intre- Alexandru Mărgări-
congoleză Ganga
Adunării Republicii
în cursul zilei de marți, delegația condusă Zandzou. Naționale Populare vederi cutescu. ministru secretar de stat la Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale, și cu Ion Con- stantinescu, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini.
ȘEDINȚE DE CONSTITUIRE A COMITETELOR DE PARTID SI A> > >
CONSILIILOR POPULARE PROVIZORJI ALE JUDEȚELOR GIURGIU,IALOMIȚA, CĂLĂRAȘI Șl SECTORULUI AGRICOL ILFOV
In vederea aplicării In viață a hotărîrii Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România din 23 ianuarie 1981 privind unele îmbunătățiri ale organizării administrative a teritoriului Republicii Socialiste România, marți au avut loc ședințe de constituire a Comitetelor de partid și a Consiliilor populare provizorii ale județelor Giurgiu, Ialomița. Călărași și sectorului agricol Ilfov.
Ca primi secretari al Comitetelor de partid și președinți ai Comitetelor Executive ale Consiliilor Populare au fost, aleși tovarășii : Vasile Mușat — județul Giurgiu : Ion Tarachiu —
țul Ialomița' : Vasile Martin
— județul Călărași, și Gheorghe Istrate — sectorul agricol Ilfov.
în încheierea ședințelor au fost adresate telegrame Comitetului Central al P.C.R., tovarășului secretar general NICOLAE CEAUȘESCU.
în telegrame se dă o inaltă apreciere măsurilor adoptate din inițiativa tovarășului Nicolae Ceaușescu. referitoare la upele îmbunătățiri ale organizării ad- ministrativ-teritoriale a tării, măsuri de o deosebită importanță menite să creeze cadrul cel mai optim dezvoltării eco- nomico-soriale a acestor zone, condiții pentru o mai bună cuprindere și conducere a întregii activități, pentru folosirea supe-
rioară a bazei telțnico-materia- le, a tuturor resurselor existente, in vederea realizării exemplare a planului pe 1981 și pe in- tregul cincinal, a sarcinilor ce decurg din hotăririle Congresului ăl XII-lea. Subliniindp-se că aceste măsuri înțelepte Corespund pe deplin actualei etape de înfăptuire a obiectivelor e- conomico-sociale stabilite in Programul partidului, de propășire a României socialiste, in telegrame se exprimă secretarului general al partidului cele mai inalte sentimente de prețuire. intreaga gratitudine pentru grija permanentă acordată dezvoltării armonioase a întregii țări.
Valorificarea superioară a resurselor
Din partea Excelenței Sale, general Mohammad Zia-Ul Haq, președintele Republicii Islamice Pakistan. și din partea sa personal. Riazuddin Ahmad, ambasadorul acestei țâri la București, a transmis o telegramă prin care adresează cele mai călduroase felicitări și urări de bine, sănătate și fericire, viată îndelungată și plină de succese în conducerea poporului român spre culmi tot mai inalte de progres și prosperitate.
Eforturile neobosite ale lentei Voastre pentru păcii și colaborării’ intre popoarele lumii, se spune cheierea telegramei, au buit in mare măsură la statornicirea unor relații strînsc și prietenești intre cele două țări ■le noastre, a căror reciprocă va In anii ce
Exce- cauza toate
in in- contri-
cooperare continua să crească vor veni.
★
prilej» V. I. Droz-Cu acelașidenko, decanul corpului diplomatic, a transmis o telegramă, în numele corpului diplomatic, prin care adresează felicitări cordiale, urări de sănătate, fericire și noi succese in nobila activitate.
zilnic de excavatii cu 2 009 mc și va permite economisirea a peste 3 tone motorină in 24 de ore
• Activitatea celor peste 340 tineri brigadieri ai Șantierului National al tinerelului de la Combinatul petrochimic Midia a atins în aceste zile cote de maximă intensitate. După cum ne-a declarai comandantul șantierului. Nicolae Butoi, brigadierii s-au angajat să realizeze în acest an un volum suplimentar de lucrări de pe«te 7 milioane lei. ceea ce reprezintă o depășire cu 10 la sută a planului anual. Dintre obiectivele cele. mai importante, ce vor fi realizate de către tinerii acestui șantier, am notat : la rafinărie — partoâ de construcție de la Instalația de cracare catalitică. Fabrica de hidrogen. Instalația de hidrode- sulfurare distilare în vid si lucrări la utilitățile comune din platforma 3 : iar în petrochimie — instalațiile de dimetil tereftalat si etilben-, zen. ..Cea mai mare concentrare de forte din perioada următoare — ne-a spus inginera Maria Bălan, șefa șantierului — o vom instalația de cracare tică. prima instalațienere în funcțiune, si la I.D.T. Dealtfel, ajuns la Ia cota turnul 2plus 9 m“. (I.D. CUCU).
face la catali-
cu pu-
la I.D.T. • am turnul 1 la placa de plus 15 m. iar la la placa de la cota
Pentru cei care pleacă la drum
Fe cîtiva guadrați• In cadrul unui concurs pentru „Cea mai originală mas
că". desfășurat la căminul cultural Brazi, locul I a revenit elevei Elena Stoica de ia Școala generală Băteștl — Prahova. De fapt, ne informează corespondentul nostru. Aurel Dră- ghici, ea n-a avut pe chip nici o mască, a imitat excelent pe Charlie Chaplin • Comitetul județean Constanța al U.T.C, organizează miine. la Casa de cultură a tineretului din municipiu, impreuni cu Universitatea cultural-științifică, un schimb de experiență cu activele U.T.C. din școli și mari unități economice pe tema : „Metode și forme de educare materialist-științil'ică in rindul tineretului" • „Agora", interesanta revistă cu public ce se desfășoară la Casa de cultură orașului Brad, a ajuns, cu manifestarea de miine, la al 50-lea număr. Felicitări șl succes in continuare ! • Tinerii locatari ai căminului de nefamiliști al întreprinderii de porțelan-menaj Curtea de Argeș au lansai concursul pentru „Cea mai frumoasă cameră" • Casa de cultură „Grigore Preoteasa" găzduiește expoziția de artă plastică cil lucrări premiate la faza pe centru a Festivalului artei șl eulturii a studenților bucureșteni S La Galeriile Orizont din Capitală, are loc azi, la orele, 18,00, vernisajul expoziției tinărului sculptor Pavel Bucur, autorul, intre altele, a recentului mo
(Urmare din pag. I) refolosirii unor piese rezultate din dezmembrarea utilajelor casate. „Pină nu demult — sublinia secretarul comitetului U.T.C. — anual se aruncau la fier vechi circa 15 tone capete de bandă laminată pe an. Deși pentru prinderea marginilor, a colțurilor lăzilor de ambalaj e- rau necesare astfel de capete, ele erau tăiate din bucata întreagă in timp ce capetele rezultate prin tăiere erau aruncate. De anul trecut nu se mai procedează astfel, fiecărui centimetru de bandă găsindu-i-se o întrebuințare. Consumul de bandă laminată s-a redus astfel cu peste 15 tone, risipa fiind aici înlăturată. Mai mult, numai prin valorificarea resurselor metalice, hirtiei, colectivul lizat in 1980 plimentar în Jioane lei".
Fiind una compleoce unități de din țară. Combinatul crare a lemnului din este dotat cu instalații moderne, cu agregate pentru zarea masei lemnoase. Multe din acestea au fost proiectate șl realizate de muncitorii și specialiștii întreprinderii în atelierele proprii. Pentru menținerea în stare de funcționare a u- tilajelor achiziționate din import. la punerea in funcțiune a combinatului, pină astăzi au fost asimilate in unitate aproape 1 000 de repere și subansamble, a căror valoare depășește 7 milioane lei. Și în anul 1981 se prevede să se asimileze încă 60 repere, ceea ce va Însemna reducerea efortului valutar al întreprinderii cu circa 429 000 lei. Sint de evidențiat In acest sens priceperea și hărnicia tinerilor Gheorghe Scutaru, Alexandru Neacșu. Ion Ciucă, Marin Ilie, Titu Marinescu, Valeria Leca, Constantin Filip, Marin Uță, Iulian Niță.
„Este limpede, avea să ne declare tovarășul Gheorghe Gu- giu, directorul comercial al combinatului. că noile prevederi ale Legii cu privire la gospodărirea fondurilor fixe, resurselor materiale și aprovizionarea tehnico- matcrială iși găsec. in tot ce facem aici, o deplină materializare. Eforturile tuturor cadrelor sint îndreptate spre gospodărirea cit mai judicioasă a mijloacelor și resurselor ce ne sint încredințate, spre utilizarea lor tot mai eficientă. Măsurile
luate de organizația de partid din întreprindere, de organizația de tineret și de conducerea unității stimulează și mai mult participarea oamenilor la acțiunile întreprinse in acest scop, stimulează gindirea, spiritul inventiv al cadrelor noastre".
firește, adăugăm noi, aceste măsuri sint de natură să asigure nu numai beneficii suplimentare ci și o aprovizionare ritmică, pe tot cursul anului cu mijloacele necesare desfășurării în condiții bune a fabrica-
...fn aceste zile, cind zăpada abundentă constituie un impediment foarte serios pentru circulația rutieră, e bine să țineți cont de citeva recomandări :• Nu vă grăbiți să plecați
înainte de a vă asigura o vizibilitate cit mai bună. Cu- râțați cu atenție și răbdare parbrizul. luneta și geamurile laterale, verificind totodată perfecta funcționare a ștergătoarelor de parbriz. E- vitați să folosiți numai șter- gătorul din fața volanului, cum fac, din comoditate, mulți conducători auto, în- trucit — in condițiile ninsorii șl a vizibilității reduse — vă îngreunați și mat mult sarcina.• Aprinderea fazei de in-
tllnire, indiferent de ora la care circulați, este determinată, de asemenea, de inten- sititea ninsorii și de condițiile de vizibilitate. E ferabi’ ca in timpul dacă ninge, să folosiți puțin luminile de pentru a putea fi văzuți cit mai bine atît de ceilalți au- tomoblliști, cit și de pietoni.
• Viteza optimă de rxilaj este dictată și ea de starea suprafeței carosabile care, este acoperită acum de gheață și zăpadă. Renunțați la 1- deea că „limita legală" vă permite să rulați cu 60 km/h prin localități, întrucît nu faceți decit să vă expuneți u- nor accidente. Nu vă impune nimeni o anume viteză, ră- minind la latitudinea dv. să circulați în regimul care vă asigură o deplină siguranță.
• Centurile de siguranță, pe care le-ați uitat probabil. sint binevenite și, in consecință. folosiți-le chiar și in drumul pină la servici și înapoi. spre casă.• Evitați pe cit posibil de
plasările și respectați regu-
pre- zilei,
cel poziție,
ble circulației in menținind in permanența distanță rezonabilă fată vehiculele schimbarea mers, semnalizați din me. chiar mai devreme decit o cere regulamentul, și manevrați volanul lin, pentru a nu intra in derapaj.
• Nu vă grăbiți sâ „demarați", amintindu-vă ca treptele inferioare de viteză facilitează derapajul, in condițiile zăpezii și poleiului. Porniți cit se poate dp ușor și introduceți maneta schimbătorului in treptele superioare de viteză mai repede ca de obicei.• Evitați străzile desfun
date și circulați cu atenție in zonele unde există denivelări intrucit acestea vă pot „arunca". în plus. evitați „ochiurile" de apă. care pot ascun.de gropi neașteptat de adinei, ce constituie, de a- semenea. surse de accidente.
• Funcționarea bila a caloriferului este o altă condiție ră circulației pe timpul ier-
din față, direcției
coloană, o
de La de
vre-
ireproșa- mașinii necosa-
a anvelopelor, nostru a
un beneficiu valoare
dintre
de 2
rea- su- mi-
mai fel
cele acest de prelu-
Pitești
chiml-
NICOLAE NAVASART amiralul flotilei de aur
romănești formind celebra „flotila de aur". Istoria
De mulți, foarte mulți ani, caiacul și canoea noastrâ și-au cuecrit un binemeritat renume internațional, așii padelei și pagaei acestei „flotile" s-a scris in aproape o jumătate de secol, dar practic sportul padelei și pagaei a cunoscut o râspindire mai serioasă în țara noasțrâ abia în ultimii 35 de ani. Ei bine, exact in această perioadă a existat un om, intii sportiv și apoi antrenor — Nicolae Navasart - care și-a dedicat intreaga pricepere formării „flotilei de our". Cu el avem prilejul să discutăm astăzi.
— Din ce an ați devenit antrenor emerit ?
— Din 1962, adică la circa 12 ani după ce mă dedicasem a- cestei profesii extraordinare.
— înseamnă că vă numărați printre primii antrenori din România aureolați cu acest înalt titlu, de fapt rangul cel mai înalt al oricărui antrenor.
— Așa este, dar titlul n-a însemnat pentru mine un punct final, ci unul de... plecare. De fapt, marile succese au venit abia mai tirziu, ceea ce confirmă că nu m-am lăsat pe tinjală !
— Cam cîte medalii au cucerit elevii dumneavoastră ?
— îmi cereți un lucru imposibil. E drept, pină la un anumit moment, am ținut socoteala, dar după aceea... Cred că, în total, e vorba despre mai mult de 150 de medalii olimpice, mondiale și europene. Bineînțeles, de aur, argint și bronz.
— Care a fost cea mai mare satisfacție a dv.. ca antrenor ?
— Prima, adică cei dinții titlu european, cucerit de caiacul românesc In 1961, de cuplul Ar- timov-Conțolenco. Am trăit, după aceea, multe alte mari sa-
tisfacții, dar acum, gindindu-mă retrospectiv, iini dau seama că tot prima a fost cea mai mare !
— Dar cel mai mare... necaz, care a fost ?
— Cred că sint două asemenea necazuri, similare prin faptul că echipajele au pierdut medalii
țiativele de excepție aje școlii noastre ?
— Am tost printre cei dinții care au împletit pregătirea pentru probele scurte cu cea pentru cursele de 1 000 m și, apoi, cu „fondul". O metodologie nouă, elaborată de. mai mulți antrenori români, ne-a condus spre acel excepțional rezultat din 1963, cind România ocupa locul iptii in clasamentul pe națiuni, la Jajce.
— Se pare că in sportul pade- lei șl pagaei nu mal pot interveni modificări tehnice în ceea ce privește materialul ?
— Greșiți ! Ca dovadă, iată că recent a apărut in Regulamentul Federației Internaționale și cuvintul rigid, care se referă la materialele din care sint confecționate ambarcațiile. Avalanșa de caiace șl canoe fabricate din
Din experiența antrenorilor emeriți
la... fotografie. Intii canoea de doi, Ia „europenele" din 1973, apoi caiacul de dublu fete, la J.O. de la Moscova.
— Cam ciți sportivi de înaltă performanță au trecut pe la „școala Nicolae Navasart" ?
— De înaltă performanță, circa 309—400, dar sportivi allați la început de drum — peste 1 000 I Ii am notați pe toți, in atitea și aiitea caiete, dar nu m-am gîn- dit să-i număr...
— Sinteți unul dintre tehnicienii de elită ai padelci și pa- gaei românești și. în același timp, mondiale. Care au fost ini-
soldat cu mergind
iși schim- cursei. Pe
material plastic s-a descoperiri ^uluitoare, pină acolo Incit barca ba... forma, in timpul noi ne Interesează disputa sportivă dintre oameni, nu dintre... bărci 1 De asemenea, poate fi amintită și problema canalelor artificiale, care au luat locul vechilor lacuri naturale. A urmat, firese, o tehnică de pregătire, raportată condiții,
— Dintre foștii dv. foarte mulți au devenit antrenori. Cum vă explicați acest lucru ?
— N-am fost niciodată un
specială la noile
sportivi,
nit. în caz contrar, cauza frigului, reflexele diminuează.• Calitatea pneurilor
despre care amintim in proape fiecare rubrică noastFă — vă asigură, in foarte marc măsură, o deplină securitate. Dacă un singur cauciuc este uzat, vă puteți aștepta- in orice moment la șurprize neplăcute.
* Respectați cu strictețe semnificația semaforului și a indicatoarelor, pentru că — in condițiile suprafeței rosabile extrem de i coasă de acum — nu există acea portiță de pare pe care ne-am nut s-o numim „in clipă". Orice manevră bruscă a autoturismului și orice frinare violentă nu fac altceva decit să vă accentueze situația critică pe care ați Încercat s-o evitați.
din se
a- a
ca- alune-
mai scă-
obiș- ultimă
Rubrică realizată de HORIA ALEXANDRESCU
cu sprijinul I.G.M. DIRECȚIA CIRCULAȚIE
Cum ieșim dintr-un derapaj?Pentru a vi răspunde la această întrebare, ne-am adresat
uuni tinăr pilot, Ștefan Stănescu, mecanic auto Ia Cooperativa „Automecanica" Băneasa :
„Preferabil este să nu ajungem Ia derapaj, lucru in general simplu, dacă vom conduce cu calm și atenție, grâbin- du-ne... incet ! Dacă s-a intimplat. totuși, ca autoturismul să „lugă" de spate — și aș recomanda, in mod deosebit, atenție in această perioadă posesorilor de mașini „Lada", „Sko- <la“, Jacia 1106“ și „Fiat 850" — cel mai important lucru este să nu vă pierdeți calmul, să nu intrați in panică. Ți- nind volanul strins, il vom manevra lin inspre partea in care a derapat spatele mașinii. Subliniez incă trebuie manevrat lin. nu brutal, in caz violent putindu-se complice și mai mult piciorului de pe frină este altă condiție niitent cu care trebuie „mingiiată" pedala mulți recomandă și evitarea accelerării. O ușoară accelerare este necesară pentru revenirea mașinii la direcția normală de mers".
o dată că volanul că se va manevra situația. Ridicarea obligatorie, eonco- de accelerație, deși
• IN PRIMUL TUR al turneului international feminin de tenis de la Chicago, ju- cătoarea româncă Lucia Romanov a învins-o cu 7—6, 7—5 pe Patricia Medrado (Brazilia).
„dur“ cu elevii mei. Am căutat să mi-i apropii, să păstrez cu ei relații de prietenie și colaborare. Dacă mulți dintre ei au îmbrățișat cariera de antrenor, urmin- du-mi exemplul, nu pot decit să mă bucur că nu mi-am dedicat viața și activitatea numai unor medalii, ci și. sau mai ales, creșterii unor oameni adevă- rați !
— Ce recomandați, de obicei, foștilor sportivi, care devin antrenori ?
— Două lucruri : 1. perseverență și pasiune In muncă și 2. o permanentă căutare a noului. Sportul progresează odată cu intreaga viață, odată cu progresul general al oamenilor. In mod firesc, rezultatele progresează sl ele, dar numai prin găsirea căilor, a metodelor și mijloacelor noi, capabile să conducă spre acest progres.
— Dacă priviți In urmă, după atîția ani petrecuți pe malul lacurilor, în arșiță, in ploaie, vint și frig, regretați că ați ales meseria de antrenor ?
— Niciodată ! Dacă aș avea 18 ani și ar fi să-mi aleg miine o meserie, n-aș sta deloc pe gin- duri și m-aș indrepta tot către profesia de antrenor in caiac- canoe !
• ORGANIZATORII campionatului mondial de hochei pe gheată (grupa B). care se va desfășura între 20 și 29 martie la Val Gardena (Italia), au stabilit programul competiției. Selecționata României va disputa primul nteci la 20 martie, cu echipa Poloniei, după care va juca in ordine cu formațiile Italiei (la 21 martie). R.D. Germane (la 23 martie). Iugoslaviei (la 24 martie). Japoniei (la 28 martie). Elveției (la 28 martie) și Norvegiei (la 29 martie).
meridian• CAMPIONATUL REPU
BLICAN masculin de șah, desfășurat in Capitală, s-a încheiat aseară, dar ciștigă- torul anul decit meci maestru Mihal Șubă și maestrul internațional Mihal Ghindă, care s-au clasat la egalitate, pe primul loc, cu cite 12 puncte din 17 posibile. Locul trei a revenit lui Mircea Pavlov, cu 16 puncte. Notabilă comportarea rnlui maestru Parik nov, situat pe locul puncte.
titlului de campion pe 1980 nu va fi cunoscut după disputarea unui de baraj intre marele
tînă- Stefa-
* cu 9,3
Inierna-
HORIA ALEXANDRESCU
• COMPETIȚIA țională de sabie de la Moscova s-a încheiat cu proba pe echipe, in finala căreia selecționata Ungariei a întrecut cu 9—4 formația U.R.S.S.
Echipa României s-a situat pe locul 9, din 13 formații participante.
nument al Independenței de la
VEDETE— Așadar, Elena Cirstea?"..,— M-am nășcut la 26 fe
bruarie 1963 in orașul Agnita. jud. Sibiu. La 5 ani m-am mutat la Mediaș, unde am început să mă ocup de muzică. impreună cu sora mea sub îndrumarea prof. Ioan Stirner, la „Casa pionierilor". Am activat alei timp de mai bine de 10 ani. obținind de trei ori Premiul I pe țară și participind la festivalul internațional „Bucuriile Europei" de Ia Belgrad.
— Și după ce n-ai mai fost pionieră?
— Mi-am alcătuit o formație proprie (numai elevi, se înțelege!). „Onix", cari? avea in componența sa și un trio vocal feminin, cu care am obținut locul II la ediția a doua a Festivalului național „Cintarea României". între timp am intrat la Liceul pedagogic din Sibiu, secția artă. Studiez mult, muzică clasică indeosebi — sint acum in clasa a XlI-a.
— Cum ai ajuns la Televiziune ?
— Pur și simplu, m-am ur- ' cat in tren și am venit Ia
Foto-album
Caracal.
DE MIINEBucurești! Aici am căutat-o pe Angela Stoenescu, de la „Express", care m-a trimis la Televiziune, la realizatorul Titus Munteanu. I-am cintat citeva compoziții, m-a ascultat cu multă atenție, i-au plăcut șl m-a invitat In studio. Simplu. Practic, li datorez lansarea mea. șl vreau să subliniez cit de important este pentru un tinăr ca el să fie ascultat cu atenție. Îndrumat, încurajat.
— Ce melodii ai înregistrat pină acum Ia TV și Radio ?
— Compoziția projJrie „în zborul iubirii" (pe versuri de Sașa Georgescu). „Rizi din nou" — un cintec pe care mi J-a scris Liviu Tudan. precum și „Clipe". „Se dansează" (ambele versiuni ale unqr piese străine). Cu compoziția proprie „Liniștea planetei". pe versuri de Corina Brăneanu. am fost selecționată pentru finala concursului TV „Șlagăre in devenire". Este cel mai mare succes al meu de pină acum Sint extrem de emoționată.
OCTAVIAN URSULE8CU
Aproape 85 la sută din pionierii și școlarii claselor 1—VIII din județul Cluj, sint cuprinși tn cercurile tehnico-aplicative și științifice. Numeroasele lor realizări au primit premii in cadrul concursului national: o trusă pentru chimie, un emi(d- tor-receptor pe unde ultrascurte (Casa pionierilor și șoimilor patriei Dej); un aparat de anestezie locală pentru intervenții dentare, numit „Eldentocalm", un termastat pentru reglarea automată a consumului de gaz (Casa pionierilor și șoimilor patriei Gherla) etc. (R. IOAN. foto: IOAN LESPUC).
ZECE ANI DE FILMCineclubul „Atelier-16" din
Arad a împlinit 19 ani de existentă șl se mindrește cu un binemeritat renume, cu multiple trofee.
„Povestea unui steag". „Vatra străbună". „Aradul și Marea Unire" ilustrează ptin imagini puternicul sentiment patriotic statornicit de veacuri in Zarand. Retrospectiva unui deceniu de activitate. cu o diversitate de firme, variate ca modalitate de expresie și temă, dă satisfacția unei munci pline de succes : „Detașamentul Păuliș". „Valorificări". „A-
notirtipurlle naivilor". „Navetiștii". etc.
„Atelier-16" e«t,e un cine- club alcătuit din oameni tineri. muncitori și intelectuali : Damian Șandru. Sergiu Onaga. Ioan Morariu. Romulus Budiu și nu in ultimul rind pasionatul Gheorghe Sabău, președintele cine- clubului. care, cu bucurie, oricind invită la microgala ad-hoc cu filme de rară sensibilitate : „Vinătoarea de păsări", „Aiunecind spre alb". „Autopia uitării" ori „Efecte de împrimăvărare". (GH. D.).
„ȘAH-MAT... E MAT IC A"„Jocul de șah reprezintă
un autentic laborator pentru urmărirea proceselor de gin- dirc. de la formele lor elementare. cum sint identificarea și diferențierea unor elemente, pină la elaborarea de strategii originale de rezolvare" scrie prof. Ștefan Fătulescu *in recenta sa carte. dedicată tinerilor. „Sah- mat... ematica". Cu acest prilej. oferă celor interesați (elevi și profesori"), nu nu-.
mai orientări privind organizarea jocului de șah. ci și o serie de probleme matematice ce se zpot rezolva uti- lizind tabla de șah. pentru înțelegerea mai temeinică a unor procese logice. Reco- mandindu-vă această lucrare, vă vom prezenta in numerele viitoare ale rubricii „Azi", in redactarea autorului, o serie de noi și interesante asemenea probleme șl ghicitori.
TINERII MAEȘTRIAl ARTEI CULINARE
In Capitală, la Complexul turistic „Parc", se desfășoară faza finală a concursului profesional Cel mai bun bucătar. cofetar, patiser și ospătar. întrunind, tineri clasați pe primele trei locuri la etapele interjudetene ce au avut loc la București, Sinaia, Timișoara. Cluj- Napoca și Suceava, in cursul lunii decembrie. După trecerea testelor, vi- zind pregătirea teoretică, profesională. politico-ideo- logică șl cunoașterea legislației muncii In sectorul respectiv, cei aproape 90 de concurenți au luat parte la dezbaterile unui interesant simpozion privind alimentația rațională in u-
nitătile industriei hoteliere și de turism. Programul bogat al primei zile a cuprinq. intre altele. vizitarea unor importante obiective turistice, economice, cultural- artistlce. Azi vor avea loc probele
practice. pentru care Centrul de formare și •perfecționare a cadrelor din industria hotelieră și turism a pregătit cu generozitate și răspundere toate condițiile moderne de care dispune.
Desen de C. PAVEL
Rubrică realizată de VASILE RAVESCU
1
Expresie a largului interes și a aprecierii de care se bucură președintele României, in Italia a apărut volumul
„MCOLAE CEAUSESCU - 0 viață de militant revoluționar pentru dreptate și libertate
socială, pentru independență, pace și prietenie între popoare"
PESTE 111 ot s
8• știri,note, comentarii «știri,note,comentarii • )
Cursul ascendent al relațiilor româno-cubaiieze
ROMA 27 (Agerpres). — La începutul acestei săptămini, la Roma a apărut în Editura ..Barone" lucrarea „NICOLAE CEAUȘESCU — O VIAȚA DE MILITANT REVOLUȚIONAR PENTRU DREPTATE ȘI LIBERTATE SOCIALA, PENTRU INDEPENDENȚA, PACE ȘI PRIETENIE INTRE POPOARE", semnată de publicistul român Eugen Florescu.
Această nouă lucrare consacrată tovarășului Nicolae Ceaușescu a văzut lumina tiparului — după cum subliniază editorul — „cu prilejui aniversării zilei de naștere a președintelui Nicolae Ceaușescu, în semn de omagiu și înaltă considerație".
In volum se prezintă amplu viata și activitatea revoluționară desfășurată de tovarășul Nicolae Ceaușescu din fragedă tinerețe, rolul său e- sențial în conducerea Partidului Comunist Român și a Republicii Socialiste România, in dezvoltarea multilaterală, socialistă a tării. Se relevă, de asemenea, contribuția sa teoretică și practică la progresul general al tării, la ridicarea necontenită a nivelului de viată materială și spirituală a întregului popor. Un loc central îl ocupă in lucrare contribuția deosebită a tovarășului Nicolae Ceaușescu la dezvoltarea democrației în tara noastră, la făurirea omului de tip nou.
Lucrarea înfățișează, de asemenea, concep- - tia tovarășului Nicolae Ceaușescu în problemele majore ale vieții internaționale contemporane, reliefindu-se poziția sa în legătură cu dezarmarea, securitatea și colaborarea europeană, necesitatea făuririi de relații noi, democratice in viata internațională, in legătură cu reglementarea stărilor de conflicte și tensiune numai pe calea tratativelor. Înlăturarea flagelului subdezvoltării și instaurarea unei noi ordini economice internaționale. poziția sa constructivă in problemele mișcării comuniste și muncitorești Internationale, ale rolului forțelor democratice. progresiste, antiimperialiste de pretutindeni în lupta pentru progres si pace in întreaga lume.
In prefața lucrării, semnată de editorul Antonino Barone, se spune : ..A edita ocarte consacrată unei personalități de deosebită excopție în viata
internațională. cum este președintele Republicii SocialisteRomânia. Nicolae Ceaușescu, înseamnă să-ți asumi o mare responsabilitate. Și a- ceasta cu atît mai
monstrată de numeroasele întîlniri cu șefi de stat și de guvern, cu conducători de partide politice democratice, cu reprezentanți ai vieții științifice. economice și culturale. Și aceasta fără a mai aminti luările sale de poziție și acțiunile concrete privind cele mai importante probleme ale actualității, de la dezarmare la noua ordine economică internațio
Nicolae Ceausescuua* vha o< vuirtxir wvocuBioaașgi
ta CH1STVM < UttetA' OOCUlî cwoMHOHua.
mult cu cit despre șeful statului român.s-au scris multe volume semnate de prestigioși oameni de cultură, autori binecunoscuți din diferite țări ale lumii" — subliniază autorul.
„Putini oameni de stat — continuă editorul - ■ se pot bucura de atîtea și de asemenea aprecieri și stimă pentru rolul de protagonist și făuritor al istoriei contemporane. Numele său, ideile și inițiativele sale sînt strins legate de cele mai nobile aspirații și idealuri ale fiecărui popor iubitor de libertate și de independentă, pe deplin încrezător în edificarea unei lumi mai bune și mai drepte".
In continuare, in prefață se arată: „Vocația internațională a președintelui Ceaușescu este de
nală. dc la necesitatea de a instaura noile principii democratice în raporturile dintre state la un progres social rodnic al popoarelor. indiferent de orînduirea lor.
Recent am avut o- noarea să fiu primit de președintele Ceaușescu pentru a-i prezenta, in semn de omagiu și de admirație, cartea apărută in Editura „Barone": „O diplomație pentru pace — Contribuții la securitatea și cooperarea europeană". M-a impresionat și emoționat întrevederea pe care mi-a acordat-o, îndeosebi datorită limpezimii de cristal a ideilor sale, sensibilității sale fată de cele mai grave și acute probleme ale vieții internaționale, credinței sale ferme că, împreună cu toți iubitorii de dreptate, de liber-
tate și pace, pot in mod sigur să fie depășite orice dificultăți și obstacole".
După ce - subliniază că a înregistrat cu deplină satisfacție ceea ce președintele României a evidențiat cu privire la colaborarea bună și sinceră existentă intre Italia și România in toate domeniile. in lupta tot mai intensă pentru o politică in favoarea destinderii, păcii și independentei naționale. Antonino Barone scrie :
„In decursul anilor am urmărit cu viu interes și caldă simpatie progresul social- democratic a! României. eforturile si lupta poporului român, de care — după cum am spus — sintem legați prin vechi raporturi de prietenie și fraternitate. pentru o viată tot mai demnă, tot mai plină de satisfacții. De fiecare dată cînd am revenit in acea minunată tară, care se mindrește între altele cu originea sa latină, am simtit că omul simplu este stăpîn Ia el acasă, este mindru de drumul parcurs, gata la orice sacrificiu pentru apărarea independentei și suveranității propriei sale țări.
Președintele Nicolae Ceausescu și poporul său sint totdeauna cu inima deschisă spre prietenii din întreaga lume, cu sinceritate si cu dorința arzindă de a colabora cu toții pentru triumful idealurilor dc pace și dreptate socială spre care năzuiește orice om liber".
In. încheierea prefeței. autorul evidențiază : „Am citit și recitit diferite lucrări care vorbesc despre viața, lupta și personalitatea președintelui Nicolae Ceaușescu și întotdeauna am fost foarte impresionat de înaltul său profil moral, politic și. îndeosebi, de umanismul său profund.
Datorită tuturor a- cestor conisderatii âm hotărit să public a- ceastă lucrare, cu ferma convingere că în- til cititorii italieni șl apoi cei din alte țări vor putea găsi in ea imaginea exactă a unui mare om de stat demn de respect și de admirație, precum ,și adevărata imagine a conducătorului înțelept al unui popor prieten frate".
HAVANA 27 (Agerpres). Fidel Castro Ruz, prim secretar al C.C. al P.C. din Cuba, președintele Consiliului de Stat și al Consiliului de Miniștri ale Republicii Cuba, l-a primit pe Nicolae Constantin, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R.. viceprim-minis- tru al guvernului, președintele Comitetului de Stat al Planificării.
Din partea tovarășului Nicolae Ceaușescu. Secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, i-au fost transmise tovarășului Fidel Castro Ruz. un salut tovărășesc, urări de sănătate personală și' de suc
cese poporului cubanez în opera de construcție socialistă.
Mulțumind, Fidel Castro Ruz a rugat, să se transmită tovarășului Nicolae Ceaușescu urările sale de sănătate și fericire și de noi izbinzi pentru poporul român in opera de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate.
Au fost evocate apoi bunele relații româno-cubaneze și a fost exprimată satisfacția pentru cursul lor ascendent, pentru colaborarea bilaterală economică și țehnico-științifică. in folosul construcției societății socialiste din cele două țări, pentru bunăstarea popoarelor prietene român și cubanez.
Convorbiri româno-libieneTRIPOLI 27 (Agerpres). —
Angelo Miculescu, viceprim-mi- nistru al guvernului, ministrul agriculturii și industriei alimentare, a efectuat o vizită oficială în Jamahiria Arabă Libiană Populară Socialistă la invitația secretarului Comitetului Popular General pentru reforma agrară și îmbunătățiri funciare Bashir Jawda.
Cu acest prilej. Angelo Miculescu a fost primit de Abdcl Salam Jalud, membru al Comandamentului Revoluției. în cadrul întîlnirii au fost trecute în revistă stadiul aplicării în viață a hotăririlor adoptate cu prilejul intilnirilor ce au avut loc între președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu și conducătorul Marii Revoluții de la 1 Septembrie. Moammer EI Geddafi. precum și posibilitățile dc dezvoltare in continuare a relațiilor de cooperare economică și teh- nico-științifică in domeniul agriculturii. silviculturii și industriei alimentare, dintre. România șl Jamahiria Libiană. Tntîlnirea s-a desfășurat într-o atmosferă de caldă prietenie. A fost prezent Bashir Jawda.
Angelo Miculescu a avut, de
asemenea, convorbiri cu secretarul Comitetului Popular General pentru petrol. Abdel Salam Zagaar. președintele părții libiene in Comisia mixtă guvernamentală de cooperare economică și tehnică, cu Bashir Jawda. cu alte personalități ale vieții politice și economice libiene.
Convorbirile și vizitele efectuate s-au desfășurat într-o atmosferă de caldă prietenie și înțelegere reciprocă, ce caracterizează relațiile dintre conducătorii celor două țări, dintre poporul român și libian. In timpul convorbirilor a fost afirmată hotărirea fermă a celor două părți de a traduce in viață programele convenite cu prilejul vizitelor președintelui Republicii Socialiste România. Nicolae Ceaușescu. in Jamahiria Arabă Libiană Populară Socialistă, spre binele și interesul celor două popoare, al cauzei păcii și colaborării internaționale.
In încheierea vizitei a fost semnat un protocol privind dezvoltarea pe mai departe a cooperării între cele două țări în domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare.
R. D. GERMANA - Imagine parțială a noului cartier de locuințe Marzahn din Berlin
DEZVOLTAREA COOPERĂRII ECONOMICE DINTRE ROMÂNIA Șl IRAK
BAGDAD 27 (Agerpres) — Ion M. Nicolae. prim adjunct al ministrului comerțului exterior și cooperării economice internaționale. care a făcut o vizită in Irak, a fost primit de Taha Yassin Ramadhan, membru al Consiliului Comandamentului Revoluției. prim-viceprim-ministru al guvernului irakian, și a avut convorbiri cu Saadoun Ghaida- ne. viccprim-ministru, ministrul transporturilor și comunicațiilor, cu Hassan Aii, viccprim-ministru
și ministrul comerțului și cu Ta- her Tawfiq, ministrul Industriei și minelor, precum și cu alta oficialități din conducerea țării- gazdă. directori de întreprinderi, și organizații economice.
In acest cadru au fost abordate aspecte ale dezvoltării relațiilor economice, căile și posibilitățile de creștere a schimburilor comerciale și dc promovare a cooperării economice româno- irakiene.
Necesitatea creșterii rolului parlamentelor în cadrul eforturilor de edificare a unei noi ordini internaționale
BOGOTA 27 (Agerpres). — Luind cuvîntul la deschiderea Conferinței interparlamentare de la Bogota, la care asistă delegați din 11 țări din America Latină și 9 state vest-europene. președintele Parlamentului lati- no-american. Gilberto Avila, s-a pronunțat pentru creșterea rolului parlamentelor în cadrul eforturilor de edificare a unei noi ordini internaționale echitabile și juste si de intensificare a proceselor de democratizare a vieții politice interne din diverse state ale lumii. El s-a referit la unele aspecte ale e- voluției actuale a situației din America Latină, menționînd că
„democratizarea vieții ihterne trebuie să devină aici un imperativ politic primordial pentru asigurarea exercitării plenare a drepturilor cetățenești si ridicarea -continuă a nivelului dc; viață al popoarelor din zona -
La rindul său. președintele Parlamentului vest-european. Simone Veil, s-a pronunțai pentru intensificarea raporturilor dintre statele din America Latină si cele din Europa . occidentală. pentru adoptarea unor măsuri concrete și eficiente care să contribuie Ia creșterea cooperării reciproc avantajoase a celor două grupuri de. țări.
întregul popor coreean și opinia publică internațională cer punerea în libertate
a lui Kim Dae JungDECLARAȚIE COMUNA A 16 ORGANIZAȚII
DIN R.P.D. COREEANA
PHENIAN 27 (Agerpres). — într-o declarație comună. 16 organizații din R.P.D. Coreeană, între care Comitetul Central al Frontului democratic pentru reu- nificarea patriei. Comitetul pentru reunificarea pașnică a patriei și Federația generală a sindicatelor din Coreea, denunță recenta condamnare Ia închisoare pe viață a personalității democrate Kim Dae Jung. din Coreea de Sud.
Această eondamnâre constituie o sfidare la adresa opiniei publice din interior și de peste hotare, se arată în declarația comună difuzată de agenția A.C.T.C.. menționîndu-se că întregul popor coreean si popoa
rele lumii au cerut încetarea procesului ilegal și punerea in libertate necondiționată a lui Kim Dae Jung. Comutarea condamnării șale la moarte în închisoare pe viată — prezentată ca un act de clemență — reprezintă o stratagemă politică ce nu poate inșela pe nimeni, ea fiind adoptată în preajma „alegerilor prezidențiale", pentru a masca natura antinațională a grupului care uzurpă puterea în Coreea de Sud.
Documentul subliniază necesitatea continuării luptei pentru achitarea lui Kim Dae Jung, instaurarea democrației in Coreea de Sud și reunificarea pașnică a patriei.
(problemele energetice ale lumii)Soarele —
modă sau revoluție ?In urmă cu vreo zece ani. scrie revista franceză „Le Point",
cei ce vorbeau despre energia solară erau considerați, cu bunăvoință. doar niște visători. Dar in anii din urmă, tot mai mulți specialiști sint de acord în a recunoaște helioenergiei, dacă nu calitatea de înlocuitor practic a ceea ce numim „sursele tradiționale", cel puțin capacitatea de completare a acesteia.
In momentul cînd numărul țărilor care caută să-și limiteze importurile de petrol, tot mai costisitoare, este in creștere, heliotehnica pare capabilă să satisfacă toate cerințele energetice de bază. Semnificativ pentru această preocupare este faptul că. dacă in 1978, surse ale O.N.U. menționau 39 de țări exploratoare ale alternativei solare, recent. Institutul de cercetare Tata din India informa că peste 70 de state și 9 organizații internaționale întreprind cercetări in direcția valorificării energiei Soarelui.
BERLIN Seară dedicată lui Tudor Arghezi
BERLIN 27 (Agerpres). — In cadrul înțelegerii de colaborare dintre Radioteleviziu- nea română și Comitetul de stat al radiodifuziunii din R.D. Germană, la Clubul oamenilor de artă „Johannes Becher" din Berlin a avut Ioc o seară dedicată lui Tudor Arghezi. Heinz Kahlau, cunoscut poet și traducător din K.D.G., a făcut o prezentare a operei și vieții marelui poet român. Au recitat versuri din opera argheziană actorii Simona Bondoc, Ion Marinescu și Ion Caramitru. Au citit, de asemenea, traduceri in limba germană actorii Achim Petri, Fridericke Aust și Arno Wisnievscki din R.D.G.
Deschiderea celei de-a doua etape a reuniunii de la Madrid
MADRID 27 — Trimisul Agerpres, Nicolae Chilie, transmite: Marți, 27 ianuarie, ora 10,30 (ora locală), în marea sală a Palatului congreselor din capitala Spaniei au fost reluate lucrările reuniunii de la Madrid a statelor participante la Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa (C.S.C.E.). . Președinția ședinței plenare de deschidere a celei de-a doua etape a reuniunii de la Madrid — conform principiului rotației, statuat de normele C.S.C.E. — a revenit României, lucrările fiind conduse de șeful delegației țării noastre, ambasadorul Ion Datcu.
tuturor participanților, cu rezultate concrete de substanță bare să contribuie la transpunerea in viață a tuturor principiilor și obiectivelor înscrise în Actul final de la Helsinki.
tn cadrul primei ședințe plenare au luat cuvîntul șefii delegațiilor U.R.S.S., Olandei. 3'n- gliei. Belgiei și S.U.A., care au prezentat punctele do vedere ale guvernelor lor în legătură cu probleme aflate în atenția forumului general-european.
cuvîntul inaugural, reprezentantul României s-a referit la sarcinile dc mare răspundere care stau în fața forumului general-european in actuala etapă de o marc complexitate a vieții internaționale. Vorbitorul a exprimat speranța că, luind in considerare această responsabilitate, cerința de a veni in intîmpina- rea așteptărilor legitime ale popoarelor europene, această etapă decisivă a reuniunii de la Madrid se va incheia prin eforturile conjugate si conlucrarea
pe scurt-pe scurt «pe scurt• LA KINGSTON a avut loc
o reuniune extraordinară a Partidului Național Popular din Jamaica. (P.N.P.J.), in vederea reorganizării comitetului său executiv. Participanții, — delegați ai organizațiilor de partid din întreaga țară — au reconfirmat in funcțiile de președinte și vicepreședinte ai Comitetului Executiv pe Dudley Thompson și, respectiv. Bobby Jones. Au fost aleși, dc asemenea, ceilalți 11 membri ai Comitetului Executiv ai P.N.P.J.
* LA cea de-a 17-a Olimpiadă columbofilă, încheiată la Tokio la 25 ianuarie, Asociația crescătorilor de porumbei din țara noastră a repurtat un remarcabil succes, cucerind locul I în clasamentul individual și locul al II- lea in clasamentul general pe națiuni.
Rezultatele constituie cel mai mare succes obținut de Asocia
ția de specialitate din România de-a lungul participării sale la olimpiadele columbofile.
• PREȘEDINTELE IRAKULUI. Saddam Hussein, a avut, la Taef (Arabia Saudită) o întrevedere cu secretarul general al Organizației Națiunilor Unite. Kurt Waldheim, care a participat la ședința de deschidere a celei de-a treia reuniuni la nivel înalt a Conferinței islamice.
Cei doi interlocutori — relatează agenția irakiană de presă I.N.A. — au discutat posibilitățile de soluționare politică a conflictului dintre Irak și Iran, precum și cooperarea dintre Irak și O.N.U.
• JAPONIA a devenit în 1980 primul mare producător de autovehicule din lume, avind o producție de 11 043 000 unități și depășind astfel Statele Unite. Față de anul 1979. cînd producția s-a cifrat la 9 636 000 unități, creș
terea a fost de ordinul a 14,6 la sută. Exporturile au crescut, da asemenea, anul trecut, cu circa 30 la sută, ridieîndu-se la 5 950 000 unități.
Din totalul producției din 1980, autoturismele au reprezentat 7 038 000 unități, camioanele — 3 913 000 unități, iar autobuzele — 91 600 unități.
• IN cuvinlarea rostită la Roma cu prilejul celei de-a 60-a aniversări a P.C. Italian. Enrico Berlinguer, a reiterat propunerea ca P.C.I. „să devină forța motrice a unui nou guvern, care să unească cele mai bune’ elemente ale democrației italiene" — informează agenția A.N.S.A. El a subliniat că a- ceastă propunere devine necesară din caaiza „agravării rapide și periculoase a situației din Italia".
ț țț
\ $ț
lI
ț țț
t
NaufragiuJAKARTA 27 (Agerpres) — O navă".ndoneziana de pasa
geri s-a scufundat marți. în apele Mării Java, la aproape i 000 de kilometri nord-est de Jakarta. Naufragiul s-a produs ca urmare a unui incendiu declanșat timp de mai multe ore ;n salo mașinilor. Din cele 1 136 de persoane care se aflau la bordul navei ..Tampomas 11“ la plecarea din portul capitalei Indoneziei. peste 500 au fost salvate de vasele care au int-r- renif. ceilalți pasageri — bărbați, femei, copii — fi*n!l dați dispăruți, c anuntat, marți seară, un purtător de r-'-’fnt oficial. Cei mai mulți dintre cei care se aflau la bord au sărit in mare înainte ca rasul să se scufunde. Operațiunile ide isalvare s-au desfășurat in condiții extrem dc dificile. r':n cauza, furtunii și a ploii. In aceste operațiuni n-au putut fi folosite elicoptere, întrucît cel mai apropiat punct, de pc uscat se află la o distanță de peste 450 kilometri.
Longevitatea și sucul de mereCea mai in virstă locuitoare din Statele Unite, Fanny
Thomas, a încetat din viață in localitatea californiană San Gabriel. Intr-o declarație făcută cu puțin timp in urmă, la împlinirea venerabilei virste de 113 ani, ea sublinia că își datorește. probabil, longevitatea celor trei cești cu suc de mere băute zilnic !
Secetă în SpaniaZone întinse din Spania ap fost afectate de r> secetă pu
ternică ce a provocat agriculturii țării pagube estimate pină in prezent la 100 miliarde pesetas.' De peste șase luni nu a mai plouat, practic, in provinciile din sud-vest.ul țării. Asociațiile de țărani au adresat guvernului un apel de a-i sprijini in salvarea vitelot, care nu găsesc pășuni pentru a se alimenta și nici suficientă apă potabilă. Institutul de meteorologie al Spaniei a făcut cunoscut că in zonele afectate. de secetă cantitatea de precipitații a fost cu 100 pină la 150 l mai mică decît media normală, In unele mari orașe, cum ar fi Sevilla, s-au introdus limitări, ttz consumul de apă.
Dincolo de optimism23 iulie, ziua solstițiului de
vară, este sărbătorită ca „Zi a Soarelui'*. Dar această celebrare nu este închinată zeului Soare, ci astrului zilei ca sursă inepuizabilă pe termen lung de energie. Omul modern se află in ipostaza de nou Promcteu. Pentru că Soarele, această minunată. bătrină stea, care are 5 miliarde de ani, mai are multe de dezvăluit. Energia sa. a însemnat întotdeauna însăși viața oamenilor. Acum, așa cum a- firmă Michel Rodot. conducătorul programului Centrului național de cercetare științifică din Franța, „pe termen lung, este poate soluția majoră la problema energetică."
Referirile tot mai frecvente la energia solară culese din presa internațională, reuniunile pe a- ceeași temă. expoziții chiar, interesul constatat la nivelul individului, această debordantă încredere în Soare,.să reprezinte doar o modă, o preocupare con- juncturală a umanității, se întreabă „Le Point" ? Sau este vorba de o veritabilă revoluționare a energeticii tradiționale ?
Cert este că. simplul entuziasm in fața alternativei energetice solare nu este suficient. Si că. in plus, sint necesare tehnologii noi, care să fie, deopotrivă, acceptate și competitive. Dar, deocamdată, se afirmă că
puține aplicații practice răspund acestor două cerințe, iar costul aducerii și transformării pe Terra a puterii astrului vital este incă ridicat. Nu trebuie neglijat nici faptul că, pentru specialiști aspectele utilizării helioenergiei se dovedesc
Machetă a centralei Themis, un ambițios program francez, o centrală solară de doi megawați ce ar urma să fie construită la Targassone, in Pirineii Orientali, pe principiul filierei termodina
micea fi și mai complexe. Există la aces^ nivel dilema dacă trebuie să construim centrale solare complexe, nevandabile și costisitoare, dai pline de interes pentru cercetarea fundamentală, sau trebuie acordată prioritate
aplicațiilor celor mai direct u- tilizabile, celor mai suple, celor mai adaptate la natură.
Pentru moment. utilizabile sint căldura solară, electricitatea solară, producerea de combustibili solari, plecind de la biomasă. această „energie verde" înmagazinată de arbori, plante și derivatele acestora. In ansamblu, energeticienii afirmă că viitorul energiei solare se află incă in laboratoare. Se întreprind cercetări in toate direcțiile : culturi energetice, fotopile mai ieftine și cu performanțe mai bune, producerea de hidrogen pornind de la plante sau de la apa mării.
Domeniile de referință s
• Pentru spălat și încălzit. Captatorii solari absorb razele solare și le transformă in căldură. Cei mai obișnuiți sint captatorii plani, care absorb lumina difuză, proprie climatului european. Mai exista și captatori cu tuburi, cu benzi sau în foi. care!* concentrează razele pe suprafața lor și care sint mai bine adaptați pentru țările situate cam la 30 grade în jurul Ecuatorului, beneficiind de o radiere directă.
• Refrigerare. Se pare că va cunoaște, o mare dezvoltare, mai ales in țările în curs de dezvoltare, in acest deceniu. Principiul este următorul : un fluid, evaporindu-se, absoarbe o mare cantitate din căldura înconjurătoare în regiunile deșertice. burdufurile din piele pentru apă sini menținute reci in mod traditional. pâstrind umiditatea pe suprafața Iot exterioară. In majoritatea sistemelor solare de refrigerare, lumina solâră Înlocuiește pur și simplu căldura provenind de la o sursă de tip convențional — electricitate, gaz sau petrol, pentru a permite evaporarea.
Un cuptor solar în Africa
• Apă potabilă. In regiunile tropicale, uzinele de distilare produc apă potabilă din apă de mare sau din apă sălcie. Disti- latorii solari reprezintă o economie considerabilă de energie în comparație eu cei fosili. Ei utilizează căldura solară pentru a evapora apa : vaporii de apă se condensează apoi pe o suprafață rece și sint colectați pentru utilizare. In teorie, un a- semenea sistem ar avea puterea de a produce, cu echipamentul existent in prezent, aproximativ 200 metri cubi de apă proaspătă pe zi.• Uscarea recoltelor, princi
piu ce se regăsește in agricultură de vreme îndelungată, cind se intinde o recoltă la soare pentru a se usca. Există însă multiple inconveniente : un volum important dc muncă, risipă, o uscare inegală și, in plus, cere o suprafață mare.• Producerea de electrici
tate. Ar trebui să aibă un viitor frumos, pentru că este curată, suplă și comodă. Problema principală rămine rentabilitatea. în regiunile puternic însorite. e- nergia solară este deja competitivă in raport cu instalațiile ce funcționează cu combustibili fosili. Folosind procedeul cunoscut sub denumirea de „conversie heliotermică", fran
cezii, pionieri în domeniu, au instalat la Odcillo, în Pirinei, o centrală solară dc 1 000 de kilowați.
Programe de cercetare
și realizări concreteRevista „Foriim du Develo-
ppement" înfățișează o parte din mulțimea și diversitatea de proiecte care materializează o adevărată ascensiune spre Soare a țărilor lumii. Spre Soare ca sursă de energie. In această listă pot fi intUnite țări bogate și țări sărace, țări industrializate și țări avind mari rezerve de petrol, state de pe toate continentele.
Despre Arabia Saudită se a- firmă că s-ar putea să fie mai bogată in.Soare decît In petrol, iar interesul pentru cel dinții
s-ar face in scopul conservării resurselor de aur negru. Proiectele in curs de realizare cuprind o instalație de încălzire solară pentru un complex de 14 clădiri. centrul sportiv de la Tabuk (30 000 metri pătrațt) — care pare să fie cea mai mare construcție din lume încălzită cu energie solară și o uzină de 45 kilowați la Ryad, avind 6 000 metri pătrați de captatori.
Franța și-a propus ca, pină la jumătatea deceniului in curs, radiațiile solare și sursele de energie care decurg din acestea să furnizeze pină la 2 la sută din consumul țării, ceea ce reprezintă aproximativ 3,5 milioane tone de petAil pe an, iar pină la sfirșitul secolului să se ajungă la un procent de 5 la sută energie de origine solară din consumul total.
Una din aplicațiile cele mai importante ale energiei solare In Mali o constituie pomparea apei. In regiunea San funcționează trei sisteme de pompare folosind procedeul fotovoltaic. Experiențele de pină acum au arătat că acestea sint mai eficace decit pompele de mină și mai competitive în comparație cu cele diesel,
S.U.A. și-au propus ca jumătate din cele 30 de milioane de clădiri pe care le vor construi intre 1985 și 2000 să fie încălzite cu energie solară. Anul trecut. guvernul a votat o lege prin care Congresul se angajează să cumpere in următorii zece ani celule fotovoltaice in valoare de 1,5 miliarde de dolari, pentru a încuraja producerea acestora in serie.
Japonia a încurajat dezvoltarea cunoștințelor tehnice in ci- teva domenii originale, mai ales în topirea zăpezii și in fabricarea pilelor de putere mică u- tilizale pentru balizele flotante (durată de viață prevăzută — 15 ani).
Proiectele și realizările în ceea ce privește posibilitățile e- nergetice oferite de Soare sint, fără îndoială, mult mai numeroase.
Semnificativ pentru gradul în care omenirea întreagă se îndreaptă spre acest Eldorado atît de îndepărtat in spațiu și atît de aproape de viața noastră, este un sondaj publicat de revista franceză „La Vie" : 55 Ia sută dintre persoanele chestionate cred că Soarele va furniza in anul 2000 cel puțin 10 la sută din producția energetică mondială. Este o certitudine ? Este o promisiune ?
In orice caz nu mai este vorba de un vis, ci de o posibilitate concretă, pe care umanitatea trebuie s-o aibă in vedere in evaluările sale energetice.
DOINA IOVANEL
HEUACJTA și AIJMl.MSlHAț.1 A : Bucuroșii. Piața seinieii". Tel: IJSOW. îl 10 ao. Abonamentele te tac la oficiile poștale și ditutofli din întreprinderi șl insiliuțli — Tiparul; Combinatul Poligrafic „Casa Sclntell' Cititorii din străinătate «e pot abona adreetbdu-ee la 1LEXIM — departamentul export-import preot P.O. Box 136—137, telex 11826 București, eu. 13 Decembrie nc. 3. 40 362