Cluj, 18 Aprilie 1926. FOAIE VOLANTA

TINBRIMEI ROMANESub acest titlu va apărea la Cluj — când poliţia va binevoi să permită — un ziar bisăptămânal

al tinerimei grupate sub steagul Partidului Naţional.

CHEMARECătre tinerimea română

FRAŢILOR!Dealungul veacurilor de robie neamul nostru, cu voinţa tenace a obijduitului a urmărit o stea călăuzitoare: UNIREA TUTUROR ROMÂNILOR.

Conştiinţa de neam şi mândria de român ne-a înarmat mintea şi braţul Din vieţile măcinate în lupte seculare, din sângele românilor scurs în ţărânapatriei mame idealul nostru, a luat fiinţă. Suntem astăzi stăpânii destinelor noastre 1

Din faptul unirii am aşteptat ca progresul şi tăria să se înstăpânească în viaţa poporului nostru, am aşteptat ca la porţile Orientului să ră-sară un Stat demn de luptele şi jertfele înaintaşilor, unit şi înoit în viaţa, lui de Stat, puternic înlăuntru şi considerat înafară.

Realizările întârzie însă să vie.Scăpaţi de tirania domnirilor străine n'am scăpat de tirania conştiinţelor adulterate. Viaţa noastră din zi ce trece, se îmbracă în zdrenţele

ruşinoase ale sărăciei.Ţărănimea noastră, talpa ţării şi izvorul nesecat de energii — fără sprijin material, — încărcată peste măsură cu sarcini, bruta-

lizată de administraţie, batjocorită în alegeri, fără putinţă de a-şi vinde rodul muncii cum s'ar cuveni, este expusă unei sărăciri continui.Funcţionărimea noastră din ce ar trebui să fie, o clasă mijlocie cu o putere socială, trăeşte într'o mizerie materială şi fără voia

ei este împinsă de multeori la câştigarea pâinei neîndestulitoare prin călcarea conştiinţei şi a datoriei. Cei eşiţi la penzie sunt lăsaţi pedrumuri cu familiile lor peritori de foame. •

Armata, fala ţării şi a neamului nostru, sufere de aceleaşi neajunsuri, trăind în mizerie şi nemulţumiri.Jaful în banul public e o dogmă, iar munca cinstită este izgonită din viaţa noastră de Stat. Legalitatea e numai o dorinţă şi

domneşte în schimb bunul plac şi abuzul. Legile se votează numai pentru a fi călcate.întemeiatele dorinţe ale provinciilor sunt stigmatizate ca tendinţe regionaliste.Prin silnicirea în opinia masselor a deosebirilor confesionale, neexistente în crezul poporului, se sdruncină adevărata credinţă,

se înveninează sufletele, uşurându-se munca destructivă a sectelor duşmane nouă.In loc de legalitate abuz, în loc de cinste imoralitate, în loc de muncă dorinţă de căpătuială şi parvenire, în loc de viaţă fră-

ţească, discordie şi ura. —^-—Peste tpt domneşte nesiguranţa şi neîncrederea în viitor, iar prostituirea conştiinţelor în masse este fenomenul începutului de dezastru.Autoritatea Statului este redusă la strălucirea baionetelor şi abuzurilor fără sfârşit.Fraţilor! Toate semnele fle arată, că trăim o epocă, ce a dus în trecut atâtea State la sbuciumări sociale, cari pe urmă au răsturnat clasele şi

sistemele, cari au. guvernat contra voinţei şi intereselor masselor populare.Ne găsim înconjuraţi de duşmani, deci nu ne putem permite luxul de a guverna după metode, cari duc la dezastru. De vom dăinui în starea

de azi, încet, dar sigur o familie a latinităţii îşi va găsi mormântul la porţile Orientului.Noi credem însă în puterea de viaţă şi în misiunea istorică a neamului nostru.Am aşteptat cu încrederea ca odată cu întregirea neamului să se înfăptuiască un regim democratic desăvârşit pe toate terenurile vieţii publice.In faţa ultimelor evenimente politice însă, cari au izbit cu atâta brutalitate în speranţele şi credinţa noastră într'un viitor mai bun al ţării:Nu pufem sta nemişcaţi!Nu putem sta cu braţele încrucişate la răstignirea neamului nostru.Nu putem privi fără îngrijorare în faţa stărilor, ce se creiază cu gândul de a se perpetua în ţară, pentrucă ele produc dezagregarea sufletului

românesc şi sapă inconştient groapa acestui neam sortit la o viaţă mai bună.

FRAŢILORlNoi vrem refacearea morală şi politică a ţării.Noi vrem desăvârşirea unui naţionalism integral.In loc de agitarea confesionalismului, pentru creiarea de piedestaluri şi justificări politice, noi vrem o viaţă

religioasă adâncă şi armonie între confesiuni.In loc de validitare politică prin compromisuri de conştiinţă şi oportunism, noi vrem caractere constante.In loc de siluirea voinţei poporului, noi vrem legalitate şi administraţie cinstită.In loc de alegeri prin violenţe şi fraude, vrem manifestarea liberă a poporului.In loc de căpătuială politică, noi vrem validitarea elementelor cinstite din toate provinciile.

FRAŢILOR!Generozitatea şi lupta desinteresată pentru scopuri înalte a tinerimii, a creiat progresul tuturor popoarelor. Noi, cari nu am

militat în politică, avem astăzi datoria să intrăm în şirele luptătorilor adevăraţi pentru consolidarea ţării. Cei cari v'aţi făcut datoria lafikde carte şi cultură, veniţi să ne facem datoria faţă de ţară. " ;

FRAŢILOR!Ne cheamă la datorie figurile măreţe a înaintaşilor noştri, nemuritorii fii ai neamului de dincoace de Carpaţi, cari în vremuri grele totdeauna

au ştiut să se jertfească pentru neam şi să se pună în slujba ideilor măreţe a egalităţii, dreptăţii şi a libertăţii.Ne cheamă la datorie umbra bravilor români tineri şi bătrâni, cari în războiul mondia l-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru'

murind pentru libertatea şi unitatea naţiunii, înaintea memoriei cărora s'a închinat cu smerenie marea Adunare naţională dela Alba-Iulia.(Continuarea pe pagina II).

Tipografia Naţională S. A. Cluj © BCUCluj

Pag. 2. C H E M A R E A Foaie volantă.1 t \lemţi cu toţii, tineri de bine, la luptă în rândurile noastre.

Prin unirea forţelor să dăm ajutor partidului naţional» ca adevăraţii lui conducători, cari niciodată n'au părăsit steagul, să ducăia izbândă măreţele idei, salvatoare peatru nejam şi ţară.

Cluj, la 5 Aprilie 1926.Dr Cornel Anca, dr Emanuel Anca, dr Virgil Baican, dr Paul Boi la, Petru Borteş, Emil Breban, Gheorghe Chişiat, dr Iuln* Coroiat, Francisc Cosma,, âr

Ioan Danicico, dr Cornel Domşa, Emil Domocoş, Victor Dragoş, Alexandru Elecheş, Victor Filipan, Teodor Georgiu, docent dr Ion Goia, dr Eugen Kaţiegan, ptof,Simeon Haţiegan, A. Horga, dr V. Ilea, Emilian Iacob, docent dr Mihail Kernbach, dr Flaviu Laurenţiu, Mlron Mărie, Iosif Mîcşâ, dr Valeriu Micuşan, Ioan Moldovan.dr Ausustin Mureşan, dr Sabin Mureşan, Anton Mera, dr Octavian Oniga, Emil Oţoiu, Petre P. Pasca, Pavel Pavel, dr Ioan Pescariu, dr Ioaa Pintea, Vasilie Pintea,Man Plaian, dr Alexandru Pop, Aurel Pop. dr Emil Pop, dr Nicolae Pop. dr Luiz Munteanu, dr Liviu Pop, Victor E» Pop, dr Adam Popa, Arghir Popa, dr GheorghePopovici, dr Ion Prodan, Guido Quai, dr Pompei Rachiţan, dr Maximilian Sâvean, dr Ioan Sima, dr Virgil Stan, dr Floriafl Cbcian, dr Antoaiu Schaum, dr Pavel Siiar-tău, dr Liviu Telia, dr V. V. Tilea, dr Vasile Tudor, Alexandru Tufân, Mircea Vaida-Voevod. Nicolae Vidrighiu, Petru Vtad, dr Alexandru Mureşan, Aurel Vaida-Voi-vod, Basil Ternoveanu, dr Ioan Marta, Dimitrie Roman, Ioan Pop, Gheorghe Dragoş, Ioan I. Mureşan, Ioşfi Bancu, V. Mihali, Trăian Naşcu, Ing. Iustin Nicoară, Itig.Iliesiu Coriolan, Ing. Gheorghe Stanciu, Stoican Ioan, Petri Virgil, Nicolae Bodea, dr Pbmpiliu Simonetti, loachim Totoianu, Nicolae Popovici, Emil Nicoară, S. Cp-

dreiu Russu, Enea Hulea, Ioan Maxa, Alexandru Oltean, Vaier I. Moldovan, Ioan Popa, Inginer Bosdoc, Liviu Russu, Sabin Anca, Aurel Mureşan, Vasile Chirtop.Ilie Popa, dr Victor Petean, Aurel Stoica, Ioan Martaloga, dr Tudor Dan, (Bistriţa-Năsăud), Gheorghe Tite, Vasile Bell, Victor Belciug, Gheorghe Cadar, Romul Nagy,Aurel Buteanu, lonescu Ioan, Victor Bochiş, Eugen Moga, dr Pavel Gălan, dr Ioan C. Cadariu, Coriolan Broşteanu, Gheorghe Berariu, Alexandru Milovoi, Traian S.Covaciu, Virgil Saivan, Ion Căluşeriu, Augustin Pop, Zeno Rozvan, V. 1. Pop, dr Victor Marcu, Romul Stâncel, Adrian Zach, Emil Tămaş, Lupuţiu Ioan Gherghe.Cos-Muta, Eugen Filip, Demetrie Ciqnca, Octavîan Cionca, Marius Pop (Năsăud), Inginer Ioan German, Petru Păicuţ, Sabin Baciu, O. Balint, Alexandru Şotropa, OheorgheErdeiyi-Ardeleănu, Remus Cioflec, dr. S. Oroş, Emil Neamţu, Gerge Suciu şi şi alţi zeci de aderenţi sosiţi In ultimul moment.

Adeziunile şi toate comunicările se vor adresa dlui dr Emil Pop, Cluj, Calea Regele Ferdinand No. 38—33. Etaj II» camera 48.

Glasul generaţiei tinereGlasul de chemare al generaţiei tinere

clujene din 5 Aprilie 1926 prin carechiamă la luptă toate forţele vii ale a-cestei generaţii, străbătând din man-sarda studentului lipsit, până la colibanăcăjitului ţăran, — până la talpa ţării— a trezit şi înviorat sufletele blândeşi îndelung răbdătoare a tuturor Româ-nilor.

Primirea şi viul resunet ce l'a avutnu numai în largile masse ale tineri-mei dornice de o mai bună rânduialăin ţară, a desminţit în mod categoricjusteţa rezolvării misterioase a crizei deguvern, înfăptuită prin o eclipsare ciu-dată a tot ce era sigur — în surpriză,atot ce era natural — în lipsit de lo-gică, — a tot ce era spre o liniştire ge-nerală a mult încercatei Naţiuni — spreo zbuciumare continuă, a cărei sfârşitnimeni nu-1 poate prevede.

O voce misterioasă, o poruncă sfântăa strămoşilor noştrii, cari vieţi întregiau suferit pentru înfăptuirea idealuluillaţional ne-au dat pe buze glasul che-mării, — iar nesfârşitele epizoade înăl-ţătoare din trecutul nostru au făcut săse cristalizeze în noi ideile ei.

Glasul chemării este manifestarea uneiadânci revolte morale ce o simte tine-rimea faţă de neobişnuitele soluţii po-litice, este înfierarea atitudinetor păcă-toase şi este chemare la luptă faţă deideologiile vechi, cari secătuesc toateenergiile ţării.

Lupta ce am deschis-o în contra a totce este concepţie îngustă, sectară, bi-zantină va fi încununată de inaugurareaunei epoce de pfemenire a forţelor vi-tale — de înfrângerea totală a unuispirit şi sistem inconştient şi retrograd,care azi zi de zi ne apropie de mor-mânt.

Este natural ca orice iniţiative nouisă se găsească în faţă cu o coalizare atuturor micuţelor bisericuţe sectare şia tot ce poate produce un politicianismde camarilă obscurantistă în scop dea-şi salva miopa şi din punct de ve-dere naţional absolut nejustificata eiexistenţă.

Sistemele politice moştenite — capuţine excepţii, — şi cele create subînălţătoarea flamură a reunirei tuturorRâfttâttilor, caută se zdrobească Celemai frumoase însuşiri omeneşti: carac-ter, solidaritate şi moralitate în viaţade Stat, — creind în politică caravananesfârşită a sufeltelor venale, a trans-fugilor tuturor căpătuelilor şî oscilâ-ţiunea revoltătoare a hibridelor convin-geri, dictate de oportunismul politic.

jNii este secret, că întreaga suflareromanească, chiar în "bâza âcestdr în-suşiri superioare, aştepta mântuirea Ţă-rii dela Ardeleni, — pentrucă e cert,că aceştia au păstrat mai mult dinmândria, îndârjirea, constanţa şi chib-zuiala dacică.

Trădarea nu este nici însuşire ro-mană, nici dacică, ea este creaţia opor-tunismului, iar trădătorii sunt pretutin-deni stigmatizaţi.

Prin decăderea moralităţii în viaţa

publică trădătorii la- noi îşi creiază pie-destal de onoare şi mărire siluind ţaraşi neamul spre închinare lor.

întrebăm: cine mai are încredere înacest tembelism fără sfârşit a măştilorfără suflet puse în slujba Janusuluimulticepal a politicei liberale?

Noi reprezentăm antiteza ideologieipolitice învechite şi împotmolite în pa-siunile personale şi dorul de parvenire;— pentrucă aceste principii bazându-sepe înalta ideie a fraternităţii — au pro-dus discordie între fii aceluiaşi neam,bazându-se pe ideia egalităţii — aucreat o restrânsă clică a celor preferiţişi favorizaţi, bazându-se pe ideia liber-tăţii, au introdus un regim de libertate

fictivă, neliberă, capricioasă — o liber-tate de bun plac.

Noi luptăm pentru desăvârşirea uni-tăţii morale şi naţionale a Neamului Ro-ntâkesc; luptăm pentru instituirea unuisistem cinstit şi leal de cooperaţie, încare energiile de muncă şi producţie seaparţină întregei naţiuni, — în fine noiluptăm pentru zdrobirea acelor multeşi mici bisericuţe sectare citadelele po-liticei imorale, — fără nici un regretvom distruge barierile, cari cu deasilane ţine în acest mediu înăbuşitor şisufocant numai în interesul meschin altrădătorilor, transfugilor şi anonimilorpolitici.

Glasul de chemare bate în poarta ini-mej fiecărui Român cerând intrare, —cine-1 va primi, va fi un. ostaş în rân-durile noastre, — cine nu-1 primeşte,să ştiţi, e duşmanul nostru.

Cluj, la 16 Aprilie 1926. Dr. E. P.

PREFAŢAJ7IOTORIEI—- Un bătrân, despre tineri —

Neaşteptata deslegare a crizei poli-tice, prelungită în chip anticonstituţio-nal de dictatorul dela Florica, a scos lasuprafaţa vieţii publice balele impureale atâtor nevertebrate etice, cari pânămaî eri jurau în numele dlui îulîu Mâ-niu, pentru ca astăzi să-1 părăsească,fluturând în văzul mulţimei consideraţiiipocrite de tactică infailibilă. Au vorbicorifeii trădări. Toată ţară i-a auzit. Celamentabile scuze! Ce bâiguieli! Cepotop de făţărnicii! Ce comică înşirarede idei fără cap, fără coadă şi fără şir,pentru^ca să dovedească că viitorul ţăriişi fericirea Ardealului atârnă de solu-ţiile pe care ei le vor descifra din mi-rosul fripturii!

Fără îndoială corifeii dizidenţilor dinpartidul naţional au dat o lovitură sân-geroasă, pe care ţara aceasta anonimă,dornică de o nobilă cârmuire, n'a me-ritat-o. Şi dl Goldiş oricât îşi va spălamâinile murdare de trădare în lighea-nul principiilor, nu-şi va putea ştergeniciodată pata respingătoare. Să înfigistiletul pe la spate în prietenul tău cucare p viaţă întreagă ai luptat şi carete-a ajutat şi în acelâş timp, şă ţii înmâna stângă biblia, aceasta numai pu-ritate morale nu dovedeşte.

Şi când zăpăceala a pus stăpânire pesufletele dezorientate, când defecţiunile,ce-i drept sporadice, îşi scoteau fărăpudoare capul în birourile ministerelor,când târgul de conştiinţe s'a pornit cusurle şi fanfare, când unii îşi vindeauconştiinţa cum ai vinde un coteţ cuporci cu tot, când panica demoralizăriia zguduit încrederea tuturora în cinste,în legalitate, în viitorul acestei ţâra he-'ftorocite, cârmuită de atâţia ani de haitapungaşilor şi cocotelor, 300 tineri ar-deleni, că răspuns la sfidarea fără sea-mân aruncată ţării, şi-au mobilizat re-sursele morale, fecundând spiritul pu-blic cu un val de tinereţe de superioarăchezăşie morală.

Tinerii aceştia n'ati venit să cearăpartidului naţional nimic. Nici slujbe,nici recompense, nici făgăduieli. Au ră-

sărit spontan ca ghioceii de primăvară,când soarele îşi varsă mai cald razele,pentru ca să reînvigoreze rândurile par-tidului naţional, demoralizate o clipă deunda incertă a veştilor demoralizante.

Tineretul, această resursă de înaltămoralitate, cu instîncturTui sănătos asesizat primejdia materialismului degia-darit, din care şi-a făcut cateehism pă-rintele Lupaş. Cu viziunea realităţii,disciplinată de simţul moral nealterat;în mijlocul chiotelor victorioase ale tră-dătorilor care-şî culeg principiile din-îr'uti blid dfe linte, tineretul a adusomagiul inimei sale intransigenţei mo-rale, încarnată luminoasă în dl IuliuManiu, ironizat, batjocorit, terfelit, pen-trucă niciodată în viaţa sa n'a eâzajt laînvoială cu destrăbălarea împrejurărilor,nici sub contele Tisa, nici sub trânto-rul Brătianu.

Tinerii aceştia, cari s'au înşirat subfaldurile drapelului partidului naţional,par a improviza un colţ eroic din lu-minişul revoluţiei deîa patruzeci şi opt.Şi atunci băieţandri cu profilul îndrăz-neţ au încununat luptele tragice aleMoţilor cu razele unei ideologii nouă,dându-i aureola unei lupte cu obiectivpolitic precis.

Tinereţea, rezervoriul acesta neîntinatde energii, tinereţea generoasă a fosttotdeauna o solie a biruinţii. Ea nici-odată nu şi-a strigat entuziasmul întihna ceasurilor, ea şi-a dovedit exis-tenţa la răscrucea primejdiilor.

Şi acum când prostituatele conştiin-ţei au umplut arena cu zgomotul lor«trident, acum când aceste cocote îşiafişează buzele cu ruge şi principiilefardate de trădare, roiul purificator altineretului persistă cu o superioară sem-nificaţie.

Iată dece, cu toate aparenţele potriv-nice, cu toată clamoarea vulgară a ne-mernicilor, azi, după victoria lor stră-lucită, toate nădejdile ne sunt îngă-duite. Ioan Maldovan.

>e ce şi cum porneştela drum „Chemarea"Intenţionam să scoatem „Chemarea

tinerimei române" începând cu ziua deeri, 16 Aprilie, ca ziar bisăptămânal şiindependent de ziarul „Patria". In acestsens am şi înaintat acum vre-o săptă-mână, cererea noastră, însoţită de'toateactele necesare autorităţilor în drept.

La primăria oraşului şi prefecturajudeţului cererea noastră a fost rezol-vită numai decât fără nici o rezistenţă,şt nu ne îadoim că şi autorităţile, mi-litare ne-ar fi dat aprobarea lor fărănici o discuţie.

Intre autorităţile cari trebue să-şidea înalta lor aprobare însă este dinnefericire şi Prefectura poliţiei. Aici amîntâmpinat nu numai rezistenţă, dar amconstatat şi o mare doză de reacre-dinţă la conducătorii acestui oficiu.

Prefectul poliţiei dl O. Gritta, esteplecat când la Bucureşti, când în pro-vincie pregătind propaganda electoralăpentru guvern, iar directorul prefectu-rei poliţiei, dl Andreescu spune că nuare nici o latitudine de a rezolva actele încurs. (Infelul acesta credem, că dl Andre-escu, nu mai are nici o raţiune de a,fi funcţionar al Statului înţr'u» oficiuunde însuşi ^sa-jdeclară că nu are la-titudinea de" a rezolva acte.)

In felul acesta, s'a crezut posibilăamânarea apariţiei noastre. Se vede câinstrucţii primite âin centru au găsitecou cald în sufletele poliţaiului dinCJuj, care şi până acum a dat destuledovezi că e cel mâi plecat slugă al tu-turor persoanelor politice, dera cari aprimit vre-un oscior de ros şi nu nemirăm, dacă azi şub guvernul formatdin toată drojdia politică a ţării, d-sase găseşte în apefe lui.

Totuşi noi apărem. Haina de foaievolantă nu ne este neîncăpătoare pen-tru avântul nostru. Forma nu poateomora sufletul.

„Chemarea tinerimei române" estetribuna tineretului intelectual din Ardealeste câmpuî de bătaie al unei noui ge-neraţii ea?e vrea să ducă o luptăacerbă pentru a spăla ruşinea de ;peobrazul Ardealului, umilit şi batjocorit.

Formula noastră e simplă şi aceea?pretutindeni. Vom fi terorizaţi? Conti-nuăm lupta!

Ni se va confisca gazeta ? IContinămilupta! Vom fi arestaţi şl maltrataţi înmod abuziv? Urmăm cu îndârjire luptapână în ultimul ceas.

Preferim să cădem cu toţii pe bari-cadele cinstei politice şi a democraţiei,decât S& ne plecăm capul în mod laşghilotinei politice şi morale ce ni s'aridicat în România.

Noi mergem înainte, căci surttem si-guri de Victoria noastră: Pp.

Răspândiţi„Cha rsrea Tinerime!"După ce citiţi aceasta foaie

votantă daţi-o altuia!© BCUCluj

3. C H E M A R E A Foaie volantă

Răspundereadiui MihalacheAsistăm în momentele acestea la o

precipitată acţiune politică a tuturorpartidelor. Se pare că o nebulositatehaotică împiedecă pătrunderea priviri-lor scrutătoare spre lanţul cauzal alacestor evenimente. Se pare că plutimîn vârtejul provocat de şuvoaie de apăcari na ştim de unde vin, şi undemerg.

Totuşi, dacă ne desbrăcăm de pati-mile ce ne înlănţuesc în mod firesc,de prejudecăţi şi procedăm la calmaanaliză a situaţiei, vom descoperi înhaosul de astăzi conturul binedefinit alluptei alor două principii politice dis-tincte. Deoparte este reacţionarismulconştient de slăbiciunea sa, dar luptândcu mijloace puternice şi dispunând deîntreg arsenalul de arme întrebuinţatcu perfidă abilitate de emisarii ideolo-gici ai Constantinopolului împăraţilorbizantini, de altă parte căutarea desine nervoasă, a unei democraţii carepare inconştientă de rosturile şi dato-riile ei im-jdiate. Deoparte partidul li-beral şi prelungirea lui firească, parti-dul neoliberal (ca să întrebuinţăm nu-mele lui doctrinar, nu cel ce îşi are o-rigina în fluturarea reclamagistă a u-nei defuncte popularităţi a şefului:gen. Averescu, supralicitat astăzi decaricatura lui Mussolini: Oct. Goga)iar de altă parte partidul democratic,tu program aşezat pe punctul de ve-dere al armoniei şi armonizării clase-lor sociale: partidul naţional şi parti-dul democratic, de clasă, partidul ţă-rănesc.

Partida reacţionară, conştientă de'Slăbiciunea sa, repetăm, încearcă stâr-ipirea partidelor democratice sau anihi-larea for pe un timp foarte îndelungat,prin politica isvorâtă din principiul:divide et impera.

,Sub acest unghiu trebue să privimcampania de distrugere a partiduluinaţional, pornită cu atâta furie, precumşi bunăvoinţa momentană arătată deaceiaş tabără faţă de gruparea ţără-nistă. Obiectivul amediat al reacţionari-lor este^ partidul naţional, pentrucă a-

Pag. 4. C H E M A R E A Foaie volantă

Frământările din sânul

pmomente ale constituirei cabine-Averescu aveam impresia că ne

în m i j l l i h t i b

Concubinajul politic sugerat de ca-marila liberală şi înfăptuit de dl Gogaeu concursul unor înalţi prelaţi n'a în-târziat să-şi dea roadele. Chiar din pri-mele m o n t l t i t i i bituluigăsim în mijlocul unei haotice bursede valori, ca apoi să ne trezim într'unteatru de marionete. Acum când „trans-acţiunile" urmează a fi decontate, vădşi unii şi alţii cât de greşită a fosr„speculaţiunea-typ" şoptită de agentulAl. Coostantinescu R. Valorile nego-ciate s'au dovedit ca fictive şi de ordinpur speculativ, căci cei cari credeau căprin cumpărarea trimităţii Goldiş—Ledădatu—Lupaş au achiziţionat şimassele electorale ardeleneşti, s'au în-şelat amarnic, aceştia din urmă ne-aducând cu ei decât pleava Transil-vaniei.

Acţiunea trădătorilor neproducândimediat efectul aşteptat, ei se găsescazi într'o splendidă isolâre atât în Ar-deal cât şi în guvern. Dându-şi seamade situaţia lor tragicomică de generalifără trupă, ei trebue să îndure din par-tea patronolui toate umilinţele cunos-cute şi rezervate pentru viitvr. Incursiu-nile continue ale dlui Goga în sfera deactivitate a miniştrilor instrucţiei, arte-lor şi cultelor, au reuşit să nemulţu-mească adânc pe dnii Goldiş şi Negu-lescu. Ultimul cu o vechime mai mareîn partidul poporului a mai avut cura-jul să reacţioneze, până când dl Goldişse mulţumeşte a fi „gripat" şi face pesuperatul la Arad. Gazetarul Goga aintrodus în polemicile lui cu „bătrânii'noţiunea „tabu" şi o aplică azi faţă decolegii săi la orice pas. La fel cumtoată gestiunea miniştrilor este contro-lată de dl Lepădatu, aşa şi interwievu-rile membrilor guvernului sunt cenzu-rate de şeful cabinetului. Trancu-Iaşimitând pe colegul său dela internedeasemenea îşi permite imixtiuni la in-

dustrie, comerţ şi finanţe. Cu un cu-vânt o admirabilă armonie în sânu

- guvernului, ca să nu mai vorbim deacţiunea de subminare a averescanilornemulţumiţi. Scandările proectate ladiversele departamente, crearea de pos-turi onorifice şi sinecure, toate dove-desc cât de mulţumiţi sunt credincioşiigeneralului.

După cum aflăm, se proectează ime-diat după terminarea alegerilor o largăremaniere şi este vorba ca dl. Titulescusă ia locul dlui Lapădatu, iar ultimul

lntr'adevăr atât guvernul cât şi în-treaga tabără averescană* se găseşteîntr'o puternică fermentaţie şi par ocombinaţiune chimică în status nascedi,în care toate moleculele par revoluţio-nate până la găsirea echilibrului.

Cert este că lupta cea mare se dăîntre dl. Goga şi Goldiş, lupta pe viaţăşi moartă pentru hegemonia în Ardeal,şi din care desigur dl. Goldiş va eşiînfrânt.

Se aşteptăm doar' trecerea alegerilor.

Dela „Tinerimea"I. Toţi aderenţii „Chemării" sunt ru-

gaţi să-şi comunice adresa precisă (şitelefonul) dlui dr E. Pop (str. RegeleFerdinând) sau să şi-o depună în cu-tia de scrisori din localul clubului,pentru a li-se putea face comunicărilenecesare.

II. Toţi aderenţii „Chemării" aflătoriîn Cluj sunt insistent rugaţi a treceMiercuri 21 Aprilie la ora 6 p. m. pela Club (str. Regina Măria 11) pentrua se discuta măsurile importante ceurmează să se ia.

f Vasile StroescuLa mormântul generosului boer

moldovean tineretul român se în-chină cu toată sinceritatea suflete-lor curate.

Astăzi când târgul de conştiinţee în plină înflorire, dispariţia omu-lui drept care toată viaţa lui a fosto pildă vie de cinste, ne îndurerează adânc.

Fie-i ţarina uşoară!

FRIPTURISimţul politic

să fie trecutminiştrii".

în controalelor „foştilor

Ruptura dintre goldiştiişi averescanii din Cluj

Partidul aşa zis al poporuluitrece prin grave frământări interne.Averescanii vechi, dnii Prie, ElieDăianu şi prietenii lor politici dinCluj, dela început au refuzat oricecontact cu neofiţii politici caris'au adunat la mirosul „frip-turei". Campania a început, darfără participarea goldiştilor. Con-sfătuirile intime deasemenea seţin tot fără participarea celor patru„fripturişti".

Averescanii „originali" din Cluj.nu privesc cu ochi buni acţiunea„fripturiştilor" din Cluj, întrucât— dupăcum ne-a declarat un frun-taş averescan de aici —, noi ceivechi am muncit şi continuăm şiazi să muncim cu aceeaş asidui-tate pentru partid, şi nu putemînţelege, ca alţii cari de câţivaani n'au făcut altceva, decât săpăzească din umbră răsăritul soa-relui să beneficieze de munca (?)noastră".

Aceste declaraţii credem, ilus-

Tinerii cari au aderat la Che-marea din fruntea acestui ziar,sunt taxaţi în cercurile fripturisteoameni fără simţ politic, pe mo-tivul că s'au înscris în partidulnaţional într'un timp când nu esperanţă să ajungă la guvern.

Dacă simţul politic pentru aceştidomni înseamnă olexcitaţii factive,provocate de fripturile politice,declarăm că noi nu le avem pen-tru nici un soiu de asemeneafripturi.

In acest înţeles întradevăr sun-tem lipsiţi de „simţ politic".

Un nou ziarA apărut în Cluj un nou ziar cu

titlul „Biruinţa". Cum ziarul este alpartidului averescan putem anunţa cădacă va mai apărea şi după alegeri îşiva schimba neapărut titlul în „Prăbu-şirea'1.

O(*)

glumă.Cetim în „Prăbuşirea" că un

fruntaş liberal din Ardeal văzândschimbările petrecute în ultimultimp, ar fi telegrafiat la Bucureşti,între altele: —„In judeţul nostrumajoritatea partidului naţional atrecut cu guvernul Averescu" etc.

Tot „Prăbuşirea" adaogă:„Nu garantăm autencititatea

întâmplării, dar veţi recunoaşte şidvoastră că gluma e destul dereuşită".

De acord! A afirma că într'un ju=deţ din Ardeal majoritatea par-tidului naţional a trecut cu guver-nul Averescu, într'adevăr numaiîn glumă se poate. Nu vede Pră-buşirea că însuşi cei trei miniştrifripturişti se feresc ca de foc afi consideraţi ca făcând parte din

că dsa a aşteptat destul,ani... fără a cere nimic",

partidulvată?

generalului cu cioc de

O altă glumăSinistră pentru sine însuş a făcut-o

dl ministru Lupaş contestând compe-tenţa unui specialist în materia finan-ciară, când se ştie că dsa deşi „prof.dr" e doar profesor de istorie şi doc-tor în filozofie, specialităţi niţel înde-părtate de „sănătatea publică".

„Amenajarea meschinelor

trează îndeajunsiajorilor politiciaiurea.

„idealismul" vo-din Cluj şi de

interese personale" şi dlSilviu Dragomir

Candidul şi seninul domn Silviu Dra-gomir, nepot al dlui Goldiş se trudeşteîn întâiul număr al „Biruinţii" să docu-menteze ideologic transfugăria friptu-ristă.

Ascultaţi ce spune acest candid şi se-nin domn despre sine însuş:

„Dacă scriitorul acestor şire... ar ficăutat să-şi amenajeze meschine inte-rese personale, ar fi părăsit ceva maidemult rândurile astăzi pornite spredestrămare ale partidului naţional".

Noi admitem şi luăm la cunoştinţă.

,timp de optadmitem şi

că în sfârşit trebuie să-şi vadă şi de„interesele personale meschine", pecari dacă n'a căutat să şMe amenajezemai demult, a crezut oportun să o facăacum_, când e în situaţia fericită de afi ne"pot de ministru.

Nu putem însă admite afirmaţia dsale,că rândurile partidului naţional mergspre destrămare, bineînţeles înafară decazul, că dsa vorbeşte de gruparea dinjurul dlui Goldiş, care pare ni-se senumeşte pe sine partid naţional friptu-rist.

Dacă e vorba de această gruparesuntem nevoiţi să-1 credem pe candi-dul domn Silviu Dragomir, căci făcândparte din ea, e în măsură să cunoascăintimităţi, pe cari noi nu le putem şti.

„Oportunism vulgar"Acelaş candid şi senin nepot al dlui

Goldiş, în acelaş articol din „Prăbuşi-rea" spune, că „un oportunism vulgarstăpâneşte tabăra foştilor mei comili-toni" adecă tabăra partidului naţional.

Aşa dar, cei ce au rămas credincioşiprincipiilor lor sunt stăpâniţi de opor-tunism vulgar!

In acest caz beneficiarii fripturii suntcei mai idealişti oameni.

Iată o concluzie care merită să fiepopularizată.

Suntem curioşi să ştim ce ar zicecel mai de jos sătean din satul dluiSilviu Dragomir de această logicămoralităţii politice.

Şi mai suntem curioşi să ştim dacădsa ar putea suporta judecata acestuiafără să roşească? Bineînţeles, dacă în-cercarea s'ar face acum, căci îndepăr-tându-ne prea mult de data renunţăriidlui Dragomir la „oportunismul vtilgar"al opoziţiei, ne-am putea pomeni, cădsa a devenit unul dintre aceia, carinu mai au învechitul obiceiu, al roşkului.

Judecata unui ţăran

Am întâlnit în piaţa Clujuluiun ţăran din împrejurimi. Amîntrat în vorbă cu el, şi l'am în-trebat dacă ştie despre ultimileîntâmplări politice.

Ştia despre toate, chiar şi des-pre „gruparea" Goldiş. Fără sămanifest nici un sentiment, l'amrugat să-mi spună ce crede: aufăcut bine sau nu aceştia trecândla guvern.

— Domnişorule — fu răspun-sul — io ştiu că cei ce sel apădăde ai săi pentru un blid de lintecu atât mai mult se vor lăpădade durerile poporului. Căci pepreţul durerilor poporului se daumăriri, şi oamenii aceştia se vedecă se fac şi Iuda pentru măriri.

Iată în câte-va cuvinte simpleo admirabilă lecţie de moralăpolitică acărei semnificaţie vorînţelegeo oare fripturiştii ?

Inteligenţă avereseânească„Prăbuşirea" în al doilea număr se

încumetă să ne dovedească, că ştie nu-măra şi articulează îngâmfat: unu, doi,trei...

IJAici se opreşte... Se vede că în cla-sele primare, autorul nu şi-a dat si-linţa să înveţe mai departe seria nume-ralelor.

Pe ziua de azi le dăm întâia lecţie:după trei domnilor, urmează patru.Patru, băgaţi de seamă, şi sperăm, căn'o să uitaţi, mai ales că şi numărulfrîpturiştilor este patru.

Fripturîzm feministO cucoană din Cluj în ajunul schimbării

guvernului spunea unei prietene a ei căabia aşteaptă să se producă acest act casă poată avea automobil. „Politica de ac-ţiune" fripturistă a obţinut chiar în prime*le ei zile şi spriginul bărbatului acesteidoamne, care astfel a dat dovadă că nu e„oportunist vulgar". (*)

Un „oportunist vulgar"

Denunţăm opiniei publice pe un dis-tins profesor universitar din Cluj, oautoritate în specialitatea saj care dupăcum auzeam dela un foarte recent frip-turist refuză cu încăpăţinare să pri-mească un secretariat general.

„Oportunismul vulgar" de care —după teoria dlui Silviu Dragomir —djă dovadă acest profesor a consternatadânc cercurile fripturiste, cari credeau,că la tentaţiile mirosului fripturii nupot rezista nici cei mai integri oameni.

Crudă desiluzie!..__.- — „Nepoţelul" la cotiturăDl Silviu Dragomir, nepotaşul can-

did al ministrului cultelor, scrie un ar-ticol „explicativ" în primul număr al„Prăbuşirei", arătând de ce a trecutşi d-sa la averescâni. Articolul tinăru-lui profesor e întitulat „la o răspântie".Noi credem totuşi, că „nepoţelul" maide grabă s'a găsit la o „cotitură", deunde a putut mirosi în plină voie, mi-rosul plăcut al „fripturei" ce s'a pre-gătit la grătarul generalului Averescu,cu ajutorul bucătarului V. Goldiş.

Să-i fie de bine!Politica şi biserica

In rezolvarea crizei de guvern s'aafirmat că s'a avut în vedere şi inter-venţii venite din partea unor persona-lităţi marcante din sânul bisericei orto-doxe.

Ne amintim cu toţii de o scrisoareunui înalt prelat dată către preoţii

circumscripţiei Reghin, când dl Gogaera aici candidat de deputat.

Se mai afirmă că în vederea unornoui aranjamente electorale a fost che-mată la Bucureşti o faţă bisericeascăcu mare suprafaţă în Ardeal.

Aşa dar nu cazuri izolate, ci un în-treg sistem de a amesteca biserica înpolitica militantă!

Cu toate că lipsa de energie a dlui Gol-diş Ministrul cultelor a permis dluiGoga să se erijeze în factor bisericesc,subordonând problema calendarului, —care în Basarabia este o problemă na-ţională — meschinelor interese electo-rale ale partidului averescan, nu ne-amputut închipui ca dsa va lăsa ca bise-rica să fie degradată la simplul rol deinstrument politic.

Biserica trebue să fie mai presus deluptele politice. In ea trebue să vedemnu instrumentul de învrăjbire politică,,ci instituţia care ne uneşte prin subli-mitatea ei. •

Acest lucru ar trebui să fie înţeleg,odată. © BCUCluj

Cluj, 21 Aprilie 1926. FOAIE VOLANTA Ediţia Il-a.

TINERIME! ROMÂNESub acest titlu va apărea la Cluj — când poliţia va binevoi să permită — un ziar bisăptămânal

al tinerimei grupate sub steagul Partidului Naţional.

IN LOC DE PROGRAMCHEMARE CĂTRE TINERIMEA ROMÂNA

FRAŢILOR!Dealungul veacurilor de robie neamul nostru, cu voinţa tenace a obijduitului a urmărit o stea călăuzitoare: UNIREA TUTUROR ROMÂNILOR.

Conştiinţa de neam şi mândria de român ne-a înarmat mintea şi braţul. Din vieţile măcinate în lupte seculare, din sângele românilor scurs în ţărânapatriei mame idealul nostru, a luat fiinţă. Suntem astăzi stăpânii destinelor noastre!

Din faptul unirii am aşteptat ca progresul şi tăria să se înstăpânească în viaţa poporului nostru, am aşteptat ca la porţile Orientului să ră-sară un Stat demn de luptele şi jertfele înaintaşilor, unit şi înoit în viaţa lui de Stat, puternic înlăuntru şi considerat înafară.

Realizările întârzie însă să vie.- Scăpaţi de tirania domnirilor străine n'am scăpat de tirania conştiinţelor adulterate. Viaţa noastră din zi ce trece, se îmbracă în zdrenţele

ruşinoase ale sărăciei. "Ţărănimea noastră, talpa ţării şi izvorul nesecat de energii — fără sprijin material, — încărcată peste măsură cu sarcini, bruta-

lizată de administraţie, batjocorită în alegeri, fără putinţă de a-şi vinde rodul muncii cum s'ar cuveni, este expusă unei sărăciri continui.Funcţionărimea noastră din ce ar trebui să fie, o clasă mijlocie cu o putere socială, trăeşte într'o mizerie materială şi fără voia

ei este împinsă de multeori la câştigarea pâinej neîndestulitoare prin călcarea conştiinţei şi a datoriei. Cei eşiţi la penzie sunt lăsaţi ped r u m u r i c u f a m i H i l e l d f j j e r î t t f r t d e f o a t t î f e . ^' : ' - - r r r . ••• r y - • . : - • • y . ^ x - > . , . . ,•.•/:,..•••.•'•>•—•• • - .,, i . . : •.••• .

Armata, fala ţării şi a neamului nostru, sufere de aceleaşi neajunsuri, trăind în mizerie şi nemulţumiri.jaful în banul public e o dogmă, iar munca cinstită este izgonită din viaţa noastră de Stat. Legalitatea e numai o dorinţă şi

domneşte în schimb bunul plac şi abuzul* Legile se votează numai pentru a fi călcate.întemeiatele dorinţe ale provinciilor sunt stigmatizate ca tendinţe regionaliste.Prin silnicirea în opinia masselor a deosebirilor confesionale, neexistente în crezul poporului, se sdruncină adevărata credinţă,

se înveninează sufletele, uşurându-se munca destructivă a sectelor duşmane nouă.In loc de legalitate abuz, în loc de cinste imoralitate, în loc de muncă dorinţă de căpătuială şi parvenire, în loc de viaţă fră-

ţească, discordie şi ură.Peste tot domneşte nesiguranţa şi neîncrederea în viitor, iar prostituirea conştiinţelor jtn masse este fenomenul începutului de dezastru.Autoritatea Statului este redusă la strălucirea baionetelor şi abuzurilor fără sfârşit.Fraţilor! Toate semnele ne arată, că trăim o epocă, ce a dus în trecut atâtea State la sbuciumări sociale, cari pe urmă au răsturnat clasele şi

sistemele, cari au guvernat contra voinţei şi intereselor masselor populare.Ne găsim înconjuraţi de duşmani, decţ nu ne putem permite luxul de a guverna după metode, cari duc la dezastru. De vom dăinui în starea

de azi, încet, dar sigur o familie a latinităţii îşi va găsi mormântul la porţile Orientului.Noi credem însă în puterea de viaţă şi în misiunea istorică a neamului nostru.Am aşteptat cu încrederea ca odată cu întregirea neamului să se înfăptuiască un regim democratic desăvârşit pe toate terenurile vieţii publice.In faţa ultimelor evenimente politice însă, cari au izbit cu atâta brutalitate în speranţele şi credinţa noastră într'un viitor mai bun al ţării:Nu putem sta nemişcaţi!Nu putem sta cu braţele încrucişate la răstignirea neamului nostru.Nu putem privi fără îngrijorare în faţa stărilor, ce se creiază cu gândul de a se perpetua în ţară, pentrucă ele produc dezagregarea sufletului

românesc şi sapă inconştient groapa acestui neam sortit la o viaţă mai bună.

FRAŢILOR!Noi vrem refacearea morală şi politică a ţării.Noi vrem desăvârşirea unui naţionalism integral.In loc de agitarea confesionalismului, pentru creiarea de piedestaluri şi justificări politice, noi vrem o viaţă

religioasă adâncă şi armonie între confesiuni.In loc de validitare politică prin compromisuri de conştiinţă şi oportunism, noi vrem caractere constante.In loc de siluirea voinţei poporului, noi vrem legalitate şi administraţie cinstită.In loc de alegeri rrin violenţe şi fraude, vrem manifestarea liberă a poporului.In loc de căpătuială politică, noi vrem validitarea elementelor cinstite din toate provinciile.

FRAŢILOR!Generozitatea şi lupta desinteresată pentru scopuri înalte a tinerimii, a creiat progresul tuturor popoarelor. Noi, cari nu am

militat în politică, avem astăzi datoria să intrăm în şirele luptătorilor adevăraţi pentru consolidarea ţării. Cei cari v'aţi făcut datoria faţăde carte şi cultură, veniţi să ne facem datoria faţă de ţară. '

. FRAŢILOR!Ne cheamă la datorie figurile măreţe a înaintaşilor noştri, nemuritorii fii ai neamului de dincoace de Carpaţi, cari în vremuri grele totdeauna

au ştiut să se jertfească pentru neam şi să se pună în slujba ideilor măreţe a egalităţii, 'dreptăţii şi a libertăţii. .Ne cheamă la datorie umbra bravilor români tineri şi bătrâni, cari în războiul mondia ş-au. vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru,

murind pentru libertatea şi unitatea naţiunii, înaintea memoriei cărora s'a închinat cu smerenie 'marea Adunare naţională dela Alba-lulia.1 (Continuarea pe pagina II).

Tipografia Naţională S" A. Cluj © BCUCluj

Pag. 2. C H E M A R E A Foaie volantă.

Veniţi cu toţii, tineri de bine, la luptă în rândurile noastre.Prin unirea forţelor să dăm ajutor partidului naţional, ca adevăraţii lui conducători, cari niciodată n'au părăsit steagul, să ducă

la izbândă măreţele idei, salvatoare pentru neam şi ţară.C l u j , l a 5 A p r i l i e 1 9 2 6 . ' • s . . ' . ' • ' 'Dr Cornel Anca, dr Emanuel Anca, dr Virgil Baican, dr Paul Boila, Petru Borteş, Emil Breban, Gheorgţie Chişiu, dr luliu Coroian, Francişc Cosma, dr

Ioan Danicico, dr Cornel Domşa, Emil Domocoş, Victor Dragoş, Alexandru Elecheş, Victor Filipan, Teodor Georgiu, docent dr Ion Goia, dr Eugen Haţiegan, prof,Simeon Haţiegan, A. Horga, dr V. Ilea, Em'ilian Iacob, docent dr Mihail Kernbach, dr Flaviu Laurenţiu, Miron Mărie, Iosif Micşa, dr Valeriu Micuşan, Ioan Moldovan.dr Augustin Mureşan, dr Sabin Mureşan, Anton Mera, dr Octavian Oniga, Emil Oţoiu, Petre P. Pasca, Pavel Pavel, dr Ioan Pescariu, dr Ioan Pintea, Vasilî'e, Pintea,Ioan Plaian, dr Alexandru Pop, Aurel Pop. dr Emil Pop, dr Nicolae Pop. dr Luiz Munteanu, dr Liviu Pop, Victor E. Pop, dr Adam Popa, Arghir Popa, dr GheorghePopovici, dr Ion Prodan, Guido Quai, dr Pompei Rachiţan, dr Maximilian Sâvean, dr Ioan Sima, dr Virgil Stan> dr Florian Cocian, dr Antoniu Schaum, dr Pavel Siiar-tău, dr Liviu Telia, dr V. V. Tilea, dr Vasile Tudor, Alexandru Tufan, Mircea Vaida-Voevod. Nicolae Vidrighiu, Petru Vlad, dr Alexandru Mureşan, Aurel Vaida-Voi-vod, Basil Ternoveanu, dr Ioan Marta, Dimiţrie Roman, Ioan Pop, Gheorghe Dragoş, Ioan I. Mureşan, Iosif Bancu, V. Mihali, Trăian Naşcu, Ing. Iustin Nicoară, Ing.Iliesiu Coriolan, Ing. Gheorghe Stanciu, Stoican Ioan, Petri Virgil, Nicolae Bodea, dr Pompiliu Simonetti, Ioachim Totoianu, Nicolae Popovici, Emil Nicoară, S. Co-mănescu, Romul Simon, Ioan Pop, Vasile Gheţie, Petran Victor, dr Victor Rădulescu, dr Iosif K6rner, Victor Onişor, Eugen Barbu, ing. Iustin Nicoară, ing. Ilieş Co-riolan, dr Muntean Louis, dr Florian Cocian, drCuza I. Şufdu, Druga Gheorghe, Nan Elexe, Oana Alexandru, Wonnesch Maximilian, dr Teofil Dragomir, dr KeuschMihai, dr Coriolan Russu, luliu Morar, Iosif Ilea, Simion Ciortea, dr Constantin Hâda, Ioan Giurgiu, Ştefan Pintea, Ovidiu Popescu, Vasile Roşea, Gheorghe Ţarină, An-dreiu Russu, Enea Hulea, Ioan Maxa, Alexandru Oltean, Vaier I. Moldovan, Ioan Popa, Inginer Bosdoc, Liviu Russu, Sabin Anca, Aurel Mureşan, Vasile Chirtop.IHe Popa, dr Victor Petean, Aurel Stoica, Ioan Martaloga, dr Tudor Dan, (Bistriţa-Năsăud), Gheorghe Ţite, Vasile Bşll, Victor Belciug, Gheorghe Cadar, Romul Nagy,Aurel Buteanu, Ionescu Ioan, Victor Bochiş, Eugen Moga, dr Pavel Gălan, dr Ioan.C. Cadariu, Coriolan Broşteanu, Gheorghe Berâriu, Alexandru Milovoi, Traian S.Covaciu, Virgil Saivan, Ion Căluşeriu, Augustin Pop, Zeno Rozvan, V. 1. Pop, dr Victor Marcu, Romul Stâncel; Adrian Zach, Emil Tămaş, Lupuţiu Ioan Gherghe Cos-muţa, Eugen Filip, Demetrie Cionca, Octavian Cionca, Marius Pop (Năsăud), Inginer Ioan German, Petru Păicuţ, Sabin Baciu, O. Balint, Alexandru Şotropa, GheorgheErd&yi-Ardeleanu, Remus Cioflec, dr. S. Oroş, Emil Neamţu, Gerge Suciu Virgil Branisce şi N. Botez şi alţi zeci de aderenţi sosiţi în ultimul moment.

Adeziunile şi toate comunicările se vor adresa dlui dr Emil Pop, Cluj, Calea Regele Ferdinand No. 36-38. Etaj II, camera 46.

Glasul generaţiei tinereGlasul de chemare al generaţiei tinere

clujene din 5 Aprilie 1926 prin carechiamă la luptă toate forţele vii ale a-cestei generaţii, străbătând din man-sarda studentului lipsit, până la colibanăcăjitului ţăran, — până la talpa ţării— a trezit şi înviorat sufletele blândeşi îndelung răbdătoare a tuturor Româ-nilor.

Primirea şi viul resunet ce l'a avutnu numai în largile masse ale tineri-mei dornice de o mai bună rânduialăîn ţară, aidesminţit în mod categoricjusteţa rezolvării misterioase a crizei deguvern, înfăptuită prin o eclipsare ciu-dată a tot ce era sigur — în surpriză,atot ce era natural — în lipsit de lo-gică, — a tot ce era spre o liniştire ge-nerală a mult încercatei Naţiuni — spreo zbuciumare continuă, a cărei sfârşitnimeni nu-1 poate prevede.

O voce misterioasă, o poruncă sfântăa strămoşilor noştrii, cari vieţi întregiau suferit pentru înfăptuirea idealulunaţional ne-au dat pe buze glasul che-mării, — iar nesfârşitele epizoade înăl-ţătoare din trecutul nostru au făcut săse cristalizeze în noi ideile ei.

Glasul chemării este manifestarea uneadânci revolte morale ce 6 simte tine-rimea faţă de neobişnuitele soluţii po-litice, este înfierarea aţitudinelor păcă-toase şi este chemare ia luptă faţă deideologiile vechi, cari secătuesc toateenergiile ţării.

Lupta ce am deschis-o în contra a totce este concepţie îngustă, sectară, bi-zantină va fi încununată de inaugurareaunei epoce de premenire a forţelor vi-tale — de înfrângerea totală a unuispirit şi sistem inconştient şi retrograd,care azi zi de zi ne apropie de mor-mânt.

. Este natural ca orice iniţiative nouisă se găsească în faţă cu o coalizare atuturor micuţelor bisericuţe sectare şia tot ce poate produce un politicianismde camarilă obscurantistă în scop dea-şi salva miopa şi din punct de ve-dere naţional absolut nejustificata eiexistenţă.

Sistemele politice moştenite — cupuţine excepţii, — şi cele create subînălţătoarea flamură a reunirei tuturorRomânilor, caută se zdrobească celemai frumoase însuşiri omeneşti: carac-ter, solidaritate şi moralitate în viaţade Stat, — creind în politică caravananesfârşită a sufletelor venale, a trans-fugilor tuturor căpătuelilor şi oscila-ţiunea revoltătoare a hibridelor convin-geri, dictate de oportunismul" politic.

Nu este secret, că întreaga suflareromânească, chiar în baza acestor în-suşiri superioare, aştepta mântuirea Ţă-rii dela Ardeleni, — pentrucă e certcă aceştia au păstrat mai mult dinmândria, îndârjirea,, constanţa şi chib-zuiala dacică.

Trădarea nu este nici însuşire ro-mană, nici dacică, ea este creaţia opor-tunismului, iar trădătorii sunt pretutin-deni stigmatizaţi.

Prin decăderea moralităţii în viaţa

puse în slujba Janusuluia politicei liberale ?

publică trădătorii la noi îşi creiază pie-destal de onoare şi mărire, siluind ţara

neamul spre închinare lor.întrebăm: cine mai are încredere în

acest tembelism fără sfârşit a măştilorfără sufletmulticefal

Noi reprezentăm antiteza ideologieipolitice învechite şi impotmolite în pa-siunile personale şi dorul de parvenire;— pentrucă aceste principii bazându-sepe înalta ideie a fraternităţii — au pro-dus discordie între fii aceluiaşi neam,bazându-se pe ideia egalităţii — aucreat o restrânsă clică a celor preferiţişi favorizaţi, bazându-se pe ideia liber-tăţii, au introdus un regim de libertate

fictivă, neliberă, capricioasă — o liber-tate de bun plac.

Noi luptăm pentru desăvârşirea uni-tăţii morale şi naţionale a Neamului Ro-mânesc; luptăm pentru instituirea unuisistem cinstit şi leal de cooperaţie, încare energiile de muncă şi producţie seaparţină întregei naţiuni, — în fine noiluptăm pentru zdrobirea acelor multeşi mici bisericuţe sectare citadelele po-liticei imorale, r1- Fără nici un regretvom distruge barierile, cari, cu deasila

transfugilor

mediu înăbuşitor şiinteresul meschin al

şi anonimilor

ne ţin în acestsufocant numai întrădătorilor,politici.

Glasul de chemare bate în poarta ini-mei fiecărui Român cerând intrare, —cine-1 va primi, va fi un ostaş în rân-durile noastre, — cine nu-1 primeşte,să ştiţi, e duşmanul nostru.

Cluj, la 16 Aprilie 1926. Dr. E. P.

PREFATA_VICTORIEI— Un bătrân, despre tineri —

Neaşteptata deslegare a crizei poli-tice, prelungită în chip anticonstituţio-nal de dictatorul dela Florica, a scos lasuprafaţa vieţii publice balele impureale atâtor nevertebrate etice, cari pânămai eri jurau în numele dlui luliu Ma-niu, pentru ca astăzi să-1 părăsească,fluturând în văzul mulţimei consideraţiiipocrite de tactică infailibilă. Au vorbitcorifeii trădări. Toată ţara i-a auzit. Celamentabile , scuze ! Ce bâiguieli! Cepotop de făţărnicii! Ce comică înşirarede idei fără cap, fără coadă şi fără şir,pentru ca să dovedească că viitorul ţăriişi fericirea Ardealului atârnă de solu-ţiile pe care ei le vor descifra din mi-rosul fripturii!

Fără îndoială corifeii dizidenţilor dinpartidul naţional au dat o lovitură sân-geroasă, pe care ţara aceasta anonimă,dornică de o nobilă cârmuire, n'a me-ritat-o. Şi dl Goldiş oricât îşi va spălamâinile murdare de trădare în lighea-nul principiilor, nu-şi va putea ştergenicioiată pata respingătoare. Să înfigistiletul pe la spate în prietenul tău cucare o viaţă întreagă ai luptat şi carete-a ajutat şi în acelaş timp, şă ţii înmâna stângă biblia, aceasta numai pu-ritate morală nu dovedeşte.

Şi când zăpăceala a pus stăpânire pesufletele dezorientate, când defecţiunile,ce-i drept sporadice,, îşi scoteau fărăpudoare capul în birourile ministerelor,când târgul de conştiinţe s'a pornit cusurle şi fanfare, când unii îşi vindeauconştiinţa cum ai vinde un coteţ cuporci cu tot, când panica demoralizăriia zguduit încrederea tuturora în cinsteîn legalitate, în viitorul acestei ţări ne-norocite, cârmuită de atâţia ani de haitapungaşilor şi cocotelor, 300 tineri ar-deleni, că răspuns la sfidarea fără sea-mân aruncată ţării, şi-au mobilizat re-sursele morale, fecundând spiritul pu-blic cu un val de tinereţe de superioarăchezăşie morală.

Tinerii aceştia n'au venit să cearăpartidului naţional nimic. Nici slujbe,nici recompense, nici făgăduieli. Au ră-

sărit spontan ca ghioceii de primăvarăcând soarele îşi varsă mai cald. razele,pentru ca să reînvigoreze rândurile par-tidului naţional, demoralizate o clipă deunda incertă a veştilor demoralizante

Tineretul, această resursă de înaltămoralitate, cu instinctul lui sănătos aesizat primejdia materialismului degia-

dant, din care şi-a făcut catechism pă-rintele Lupaş. Cu viziunea realităţii,disciplinată de simţul moral nealterat,în mijlocul chiotelor victorioase ale tră-dătorilor care-şi culeg principiile din-tr'un blid de linte, tineretul a adusomagiul inimei sale intransigenţei mo-rale, încarnată luminos în dl luliuManiu, ironizat, batjocorit, terfelit, pen-trucă niciodată în viaţa sa n'a căzut laînvoială cu destrăbălarea împrejurărilor,nici sub contele Tisa, nici.sub trânto-rul Brătianu.

Tinerii aceştia, cari s'au înşirat subfaldurile drapelului partidului naţional,par a improviza un colţ eroic din lu-minişul revoluţiei dela patruzeci*şi opt.Şi atunci băieţandri cu profilul îndrăz-neţ au încununat luptele tragice aleMoţilor cu razele unei ideologii nouă,dându-i aureola unei lupte cu obiectivpolitic precis.

Tinereţea, rezervoriul acesta neîntinatde energii, tinereţea generoasă a fosttotdeauna o solie a biruinţii. Ea nici-

De ce şi cum porneştela drum „Chemarea**Intenţionam să scoatem „Chemarea

inerimei române" începând cu ziua deM, t6 Aprilie, ca ziar bisăptămânal şindependent de ziarul „Patria". In acest

sens am şi înaintat acum vre-o săptă-mână, cererea noastră, însoţită de toateactele necesare autorităţilor în drept.

La primăria oraşului şi (prefecturajudeţului cererea noastră a fost rezol-vită numai decât fără nici o rezistenţă,şi nu ne îndoim că şi autorităţile mi-litare ne-ar fi dat aprobarea lor fărănici o discuţie.

Intre autorităţile cari trebue să-şidea înalta lor aprobare însă este dinnefericire şi Prefectura poliţiei. Aici'amîntâmpinat nu numai rezistenţă, dar amconstatat şi o mare doză de reacre-dinţă la conducătorii acestui oficiu.

Prefectul poliţiei dl O. Gritta, esteplecat,câţidţla Bucureşti, când în pro-vincîe"pFegîtind propaganda electoralăpentru guvern, iar directorul prefectu-rei poliţiei, dl Andreescu spune că nuare nici o latitudine de a rezolva actelefncurs. (Infelul acesta credem, că dl Andre-escu, nu mai are nici o raţiune de afi funcţionar al Statului într'un oficiuunde însuşi dsa declară că nu are la-titudinea de a rezolva acte.)

In felul acesta ş'a crezut posibilăamânarea apariţiei noastre. Se vede căinstrucţii primite din centru au găsitecou cald în sufletele poliţaiului dinCluj, care şi până acum a dat destuledovezi că e cel mai plecat slugă-al tu-uror persoanelor politice, dela cari a

primit vre-un oscior de ros şi nu nemirăm, dacă azi sub guvernul formatdin toată drojdia politică a ţării, d-sase găseşte în apele lui.

Totuşi noi apărem. Haina de foaievolantă nu ne este neîncăpătoare pen-tru avântul nostru. Forma nu poateomora sufletul.

„Chemarea tinerimei române" estetribuna tineretului intelectual din Ardealeste câmpul de bătaie al unei noui ge-neraţii care vrea să ducă o luptă

odată nu şi-atihna ceasurilor,

strigat entuziasmul înea şi-a dovedit exis-

tenţa la răscrucea primejdiilor.Şi acum când prostituatele conştiin-

ţei au umplut arena cu zgomotul lorstrident, acum când aceste cocote îşiafişează buzele cu ruge şi principiilefardate de trădare, rolul purificator altineretului persistă cu o superioară sem-nificaţie.

Iată dece, cu toate aparenţele potriv-nice, cu toată clamoarea vulgară a ne-mernicilor, azi, după victoria lor stră-lucită, toate nădejdile ne sunt îngă-duite. Ioan Maldovan.

acerbă pentru a spăla ruşinea de Jpeobrazul Ardealului, umilit şi batjocorit.

Formula noastră e simplă şi aceeaşpretutindeni. Vom fi terorizaţi? Conti-riuătn lupta!

Ni se va confisca gazeta ? |Continămlupta! Vom fi arestaţi şi maltrataţi înmod abuziv? Urmăm cu îndârjire luptapână în ultimul ceas.

Preferim să cădem cu toţii pe bari-cadele cinstei politice şi a democraţiei,decât să ne plecăm capul în mod laşghilotinei politice şi morale ce ni s'aridicat în România.

Noi mergem înainte, căci suntem si-guri de victoria noastră. Pp.

Răspândiţi„Chen»wea Tinerime!"După ce citiţi această foaie

volantă daţi-o altuia!© BCUCluj

Pag. 3. C H E M A R E A Foaie volantă

Răspundereadiui Mihalache1 Asistăm în momentele acestea la o

precipitată acţiune politică a tuturorpartidelor. Separe că o nebulositatehaotică împiedecă pătrunderea priviri-lor scrutătoare spre lanţul cauzal alacestor evenimente. Se pare că plutimîn vârtejul provocat de'şuvoaie de apăcari nu ştim de unde vin, şi unde merg.

Totuşi, dacă ne desbrăcăm de pati-mile ce ne înlănţuesc în mod firesc,de prejudecăţi şi procedăm la calmaanaliză a situaţiei, vom descoperi înhaosul de astăzi conturul binedefinit al

.luptei alor două principii politice dis-* tinete. Deoparte este reacţionarismul

conştient de slăbiciunea sa, dar luptândcu mijloace puternice şi dispunând deîntreg arsenalul de arme întrebuinţatcu perfidă abilitate de emisarii ideolo-gici ai Coristantinopolului împăraţilorbizantini, de altă parte căutarea desine nervoasă, a unei democraţii carepare inconştientă de rosturile şi dato-riile ei imediate. Deoparte partidul li-beral şi prelungirea lui firească, parti-dul neoliberal (ca să întrebuinţăm nu-mele lui doctrinar, nu cel ce îşi are o-rigina în fluturarea reclamagistă a u-nei defuncte popularităţi a şefului:gen. Averescu, supralicitat astăzi decaricatura lui Mussolini: Oct. Goga)iar de altă parte partidul .democratic,cu program aşezat pe punctul de ve-dere al armoniei şi armonizării clase-lor sociale : partidul naţional şi parti-dul democratic, de clasă, partid ui ţărănesc.

Partida reacţionară, conştientă deslăbiciunea sa, repetăm, încearcă stâr-

nirea partidelor democratice sau anihi-larea lor pe un timp foarte îndelungat,prin politiGa îsvorâtă din principiul:divide et impera.

Sub acest unghiu trebue să privimcampania de distrugere a partiduluinaţional, pornită cu atâta furie, precum:şi bunăvoinţa momentană arătată de.aceiaş tabără faţă de gruparea ţâră-«viştă. Obiectivul imediat al reacţionari-îlor^este partidul naţional, pentrucă a-cest partid actualmente,v, este mai a-proape de posibilitatea de âltta cârmaţării, decât partidul ţărănesc. Partidulnaţional trebue distrus acum. Iată ţintaimediată a partidelor reacţionare, lacare, exploatând faptul că forţele de-«mocratice par inconştiente de - datoria'dor imediată, încearcă să cointereseze!şi partidul ţărănesc, scutit de atacuriîn mod provizor, pentru a putea fidistrus imediat dupăce pericolul multmai iminent care-1 formează partidul.naţional, va fi înlăturat.

Când aceasta este situaţia s'ar im-pune forţelor democratice ca un imjje-rativ categoric, strângerea rândurilorşi doborârea adversarului comun. Inloc de aceasta congresul partidului ţă-rănesc din Cluj ne-a convins că ur-măreşte cu totul altceva: simplificarearvieţii politice, nu la două grupări de-mocratice, ci la una reacţionară (par-tidul liberal) şi alta democrată (part. ţăr.).

Domnul Ion Mihalache când ra for-mulat acest principiu, a deviat delaatitudinea firească ce s'ar fi impus par-tidelor democratice. Prin îndreptăţireaexistenţii partidului liberal dsa a făcut a-proape o capitulare înfaţa unui partid carenu-şi are rostul în România modernă.

*Dar dl Mihalache atunci când la

congresul partidului ţărănesc a refuzatmâna întinsă de partidul naţional amai dat dovadă că din cine ştie cemotive renunţă la posibilitatea venireila putere prin alegeri, a unui guvernnaţional ţărănesc. Ori, dlui Maniu i se re-proşează de către ţărănişti chiar o pre-tinsă „politică a mâinilor libere", carear fi cauza parţială (a recunoscut-o şidl Mihalache că la nevenirea la putere aguvernului tiaţional-ţărănist au contribuitşi alte motive decât refuzul dlui Maniu dea prezenta Suveranului o singură listăde guvern) pentrucă avem azivern Averescu. **

întrebarea este: şi-a dat dl Mihalacheseama că prin acest gest de refuz amărit enorm posibilitatea victoriei îna-legeri a guvernului Averescu ?

S'a gândit dsa că va avea da purtatdsa şi nu altul,- răspunderea pentrucăţara va ajunge timp de patru ani lahatârul unor guvernori reacţionari?

S'a gândit că tot dsa va purta ră-spunderea consolidării definitive a par-tidelor reacţionare (se vorbeşte de peacum de cele două partide de guver-nământ: liberal şi neoliberal) şi a în-frângerei democraţiei?

S'a gândit că'tot dsa va purta ră-spunderea pentru zguduirile ce s'ar pro-voca prin o reacţiune violentă a popo-rului împotriva exploatării reacţionare?

S'a gândit că tot dsa va purta ră-spunderea — în caz de reuşită a pla-nurilor oligarhiei — pentru desfiinţareade acum a partidului naţional şi pen-tru desfiinţarea ce va urma imediat apartidului ţărănesc ?

Domnul Ipn Mihalache în momentulcând s'a decis pentru pasul şi decla-raţiile făcute, trebuia să se gândeascăcu câtă greutate vor apăsa pe umeriidsale toate aceste răspunderi. Trebuiasă cumpănească interesul democraţiei,şi nu acel al câtorva membri ai parti-dului ţărănesc din Ardeal, cari nu s'aup^tut ridica peste interesul personal şiîn apărarea lui au defilat la Congresuldin Cluj, debitând uniform fraze, submisterioasa putere a unui resort ne-văzut, dar existent, mânat de o rău în-ţeleasă patimă politică.

*Iar dacă manei întinse cu prietenie,

dl Mihalache va şti totuşi să-i răspundăla fel, va însemna că democraţia ro-mânească a găsit calea adevărată cetrebuie să o urmeze în aceste clipeCând" exterminarea ei se urmăreşte cuatâta asiduitate. Politicus

Cârpe diem

„Fripturiştii"„Fripturiştii" sunt nişte jiyin*. noi, moderne şi

necunoscute până acum în regnul vegetal şi ani-mal. Apariţia lor a dat mult de gândit. In fine,după liniştirea apelor — vorba cucernicului popă— sau putut stabili următoarele :

„Fripturiştii* se nasc în mlaştina politico-oonstituţionalft. Plămădeala lor se face în casaPorcului. Ei apar exclusiv în viaţa politică. Des-voltarea totală se întâmplă foaite rapid şi întimpul nopţii. Cei cari se desvoltă atât de re-pede se numesc miniştrii fripturieti. Cei cari sedesvoltă mai încet devin prefecţi, subsecretari destat sau simpli deputaţi fripturişti. Aceşti dinurmă formează subspecia şi sunt mai mult cio-lanişti, chemaţi la resturi. Toţi la un loc aparţinunei rasse politice aproape dispărută: rassaaverescânilor — întreaga rassă aparţine claseiparaziţilor. Unul cu ochii de broscoi liric e pa-razitu filo-antisemitic Blsnk, şeful cu cioc e pa-razit al familiei Brătianu, iar împreună cu toţiisunt paraziţii ţării. Ei nu sug sânge, ci sudoareacetăţeanului sub iormă de bilete ale Băncii Na-ţionale. Acestea le atrag prin trombele numitefotolii ministeriale, etc.

„Fripturiştii" se zice că trăes; în deosebi înţara numită România-Mve. Aceasta — zic ei —fiindcă au luptat pentru idealul, naţional, însăn'au tras încă foloasele, s'au după teoria altora,fiindcă românul e fire de sclav obişnuit să-şi în-convoae spinarea sub orice jug Adevărul e că„ei se jertfesc" pentru drăguţul de Ardeal, înfotolii de miniştrii. Aşa însă, că din jertfa lorsă răsară castele. Fireşte proprii şi situate poetic

„Fripturiştii" au formă de om. Aceasta însă nu-mai pentru a induce în ei oare. In faza de plămă-deală şi transformare ei perd conştiinţa, perdprincipiile şi orice simţ de morală. Iată dece de-vin animale cu formă de om. In special moralali se distruge cu totul. O garanţie mai mult căvor opera bine. Ei se declară moralişti. Aceastaînsă nici ei n'o cred

„Fripturiştii" pentru a semăna oamenilor şipentru a se deosebi între ei, poartă şi numecivile. Numele de lamile, îl poartă numai pentrua-şi face de ruşine strămoşii şi pentru a se dis-tinge urmaşii lor de alţi oameni. Numele lor epopular şi popularizat de oamenii de bine înţara numită mai sus. Popularizarea se face pentru a speria pe alţii ca să i urmeze. Morala pu-blică şi opinia publică a ţării a renunţat să-i nûmească individual De aceea li s'a dat un numecolectiv şi caro se nimereşte pentru toţi, ei sechiamă: trădători.

La acest nume însă ei nu răspund.

% i • Dr. Averescanus*'""'"" " , zoolog politic.

Adeziunea tinerimii din Tg.-MureşChemarea voastră e glasul de foc al,

îndureratului suflet românesc de peaceste plaiuri. Am simţit de mult mun-cile chinuitorului gând care ne înfioarăîn faţa prăpastiei ce o deschid cei cariprecupeţesc şi cele mai sfinte fibre aleviitorului nostru ca neam şi pentrucari aspiraţiile şi durerile reale ale in-stinctului de conservare sunt numaifraze goale, pentru cari totul este devândut şi cumpărat în această cetatevecinică a visurilor noastre seculare.

Noi —* cei ce călcăm în urmelesfinte ale sbuciumaţilor tineri cânceliştidin glorioasa generaţie de luptătoridela 48 — am simţit la fel, dar n'amavut tăria să desvelim uşa negruluiabiz spre care simţeam că ne împingcioclii vieţii noastre publice.

Speram încă în robustul suflet alneprihăniţilor noştri luptători. Cândvenalitatea a cuprins însă şi uscătu-rile mândrului nostru codru; să nu-şiînchipuie nimeni că aceste uscăturimorale vor fi în stare să ne veste-jească elanul şi văjnicia dorului de

luptă pentru asanare şi înviere.Suntem alături de voi, intrăm ca

razim şi ucenici în lupta sfântă, dor-nici a contribui şi noi la scuturareaparaziţilor, la sdrobirea călbeziţilor,la amuţirea hienelor şi la refacereamorală şi naţională a României.

Chemarea voastră e porunca sfântăa strămoşilor!• Nu vom înceta a lupta sub faldu-

rile gloriosului steag al partidului na-ţional până vom stârpi şi alunga petoţi demagogii şi vânduţii din viaţapublică a mândrei noastre ţări.

Tg.-Mureş, la 11/IV 1926.Cu frăţească dragoste:

Dr Iov Roman T. PascaGeorge German Ioan MuncuIoan Z. Popa Dr Brătfăleanu L.Dr Remus Pop Dr Enea PopaDr Iulius Ghila Dr Ioan Petruţialuliu Birtolon Vaier MărgineanuAugustin Nilca Dr Gavril MuscăIoan Cioloca Dr Ioan Luca

Victor Boroş

„Biruinţa"Sub acest titlu a apărut în Cluj al doilea

— şi probabil nu ultimul ziar averescan.Timp de patru ani de opoziţie, averes-

canii erau desfiinţaţi sub raportul presei.După falimentul tragic al „României"

din 1922 — când şi tipografia a tre-buit să treacă în manile evreilor Lâszl6şi Rados (târgul 1-a încheiat dl Goga),îmbogăţiţii „binefacerilor" guvernamen-tale din garnitura ministerială Averescuseria I, au înţeles să închidă pungile.Au riscat câteva sute de mii pentru„România", însă numai în vederea ale-gerilor şi în speranţa de a stoarce câ-teva mandate. Afacerea era bine ticluită.Două sau trei mandate de ar fi storsproprietarii fostei „Românii" şi toate„jertfele" erau acoperite. Se ştie ce în-semna un scaun de deputat, în cârdă-şia liberalilor. Dar voinţa alegătorilor,cu tot concursul liberalilor i-a şters dinrândurile aleşilor. Interesul propriu ast-fel pierdut, „România" a sucombat în24 ore. Buzunarele doldora de guver-narea din trecut s'au închis şi doarbanchetele monstre, viaţa aş^ cum li-ocunoaştem a unora dintre foştii şi ac-tualii miniştri, dacă mai dovedeau,>căsămânţa aurului nu li s'a uscat. Pro-bleme politice, chestiuni economice sauculturale interese ale Ardealului — şiîndeosebi interese ale Ardealului —pentru ei n'au existat, o lăţeae din avu-tul lor pentru acestea n'au cheltuit.Doar dl Goga dacă mai ţirăia pe ocoardă, ca un greer într'un colţ decastel prăbuşit al averescanismului. Fi-reşte însă, cu fondurile dlui Duca. în-colo? Muţenie!

Şi acum deodată: dl Goga angajeazăprocurist la „Ţara noastră"; partidulscoate ziar zilnic: „Biiuinţa"; dl Gol-diş plăteşte scump o „Dacie" ca să-irăspândească moralitatea pestilenţială şîtoţi la un loc au tăbărât cu declaraţii,interviewuri, articole şi principii de nouFanar.

De unde atâta dor de muncă pentru„interesele Ardealului", de unde atâtazel şi desinteres şi îndeosebi de undefondurile?

Desinteresul şi programul de fericire ?Cunoaştem reţeta. Intr'o noapte de in-somnie s'a ticluit patenta Hodoş şi Ar-dealul a fost descoperit ca o „colonie"abrutizată. De cine? De liberali numai.Dar în patru ani de colonizare, cândşi de câte ori s'au ridicat contra „co-lonizării Ardealului" aceşti mercenariplătiţi ai condeiului sau averescânii dinconvingere? Abia acum se descoperădurerile Ardealului? Desigur. Pentru aIe stoarce voturile se cântă alegătorilormai bine ca'n lăuta lui Lae Chioru.Sistemul e al r evreilor Kahane şiGrUnfeld, cari cântă iredenta maghiară,pentru a-şi râde în pumni de prostiaungurilor plătitori.

Fpndurile? Ce întrebare naivă. Darce ochi de contribuabil pot străbate încutele fondurilor secrete pentru a ve-dea în ce mâni se strecoară. Din baniituturor contribuabililor se aruncă de-vize, se alimentează pofte pentru ridi-carea Ardealului contra ţării mume şise propagă ura între fraţi. Iată cum „Bi-ruinţa" e simbolul decăderii politice şiorgan de infecţie şi prostituire morală.

Păziţi-vă de ea!

Adeziunea tinerimei din TurdaTinerimea Română din Turda înfie-

rează atitudinea trădătorilor, adereazăîntru toate la chemarea dvoastre publi-cată în Patria Nr. 75 din 8 Aprilie 1926.

Dr Coriolan Russu, luliu Morar, Io-sif Ilea, Simion Ciortea, dr ConstantinHâda, Ioan Giurgiu, Ştefan Pin&a,Ovidiu Popescu, Vasile Roşea, Gheor-ghe Ţarină, Andreiu Russu, Enea Hulea,Ioan Maxa, Alexandru Oltean, Vaier I.Moldovan, Ioan Popa, Inginer Bosdoc,Liviu Russu, Sabin Anca, Aurel Mure-şan, Vasile Chirtop.

O FABULĂ

Lupul, Cotoiul şi UrsulIntâlnindu-se Cotoiul cu Lupul, îi zise:— „Se poate ca domnia ta, Lupul,

să fii prieten cu Ursul? Nu vezi, că eun incapabil:

Doar nici urla nu ştie; pe când dom-nia ta... Mai încape vorbă?

De altfel domnia ta eşti singurul ani-mal capabil de hotărâri fulgerătoare!

Sprijinul Mâţelor îţi este asigurat!Jos cu Ursul; trăiască Lupul!Intre noi rămâie vorba, şi Vulpea

spune că aşa e bine!"Plin de mândrie Lupul răspunse:„Ai dreptate cumetre!Chiar acuma e clipa potrivită, căci

Ursul e obosit de luptele grele ce le-a avutcu atâtea dobitoace şirete şi puternice.

Haid! Pe el!"Şi cei doi tovarăşi porniră spre vi-

zuina Ursului.

Ascunsă după un copac Vulpea pri-vea spre peşteră, din care se auzea,amestecat în larma unei bătăi, câte unmieunat dureros, câte un urlet, şi dincând în când câte un mormăit.

De odată se făcu linişte. In gurapeşterii apăru Ursul, puternic, masiv şiaruncă două trupuri diforme cât colo:Cotoiul şi Lupul.

Vulpea văzând asta, o ieşi din desiş,îl salută pe Urs reverenţios şi zise:

„Bine ai făcut, că ai stârpit acestedihănii netrebnice. Să-ţi dea Dzeu multezile de domnie pentru binele nostru",şi ploconindu-şe adânc, şopti cu ciudăprintre dinţi: „Socoteala de acasă nus'a potrivit cu socoteala din târg".

M. V. V%© BCUCluj

Pag. 4. C H E M A R E A Foaie volantă

Congresul Partidului NationalDuminecă a avut loc la Bucureşti

Congresul Partidului Naţional. Deşi con-gresul era anunţat pentru ora 10 şijumătate, pe la ora, 9 abia se mai puteaajunge în sala Eintrachat, unde era a-•uftţat Congresul.

|Aii de cetăţeni încunjurau localul.Străzile erau pline de aderenţi ai par-tidului naţional, cari aclamau pe dife-riţii fruntaşi ce soseau.

A participat şi un foarte mare numărde ţărani, deşi barierele oraşului erau©cupate de jandarmi, cari au împiede-cat pe cât aula Bucureşti.

putut venirea sătenilor

Urale nesfârşite au anunţat sosireadlui N. Iorga, preşedinte al partidului.

Dsa a deschis adunarea exprimân-du-şi regretul, că dl Maniu e împiede-cat de o gripă să participe la Congres.

Constată cu bucurie, că credinţa emai tare decât mirosul fripturii.

Vorbeşte apoi despre lupta împotrivaguvernului şi declară, că partidul na-ţional este gata să intre în bună tovă-răşie cu alte partide demne, mai alescu ţărăniştii, pentru a duce la izbândăsteagul democraţiei. Insă steagul săupartidul naţional nu şi—1 pleacă în faţanimănui.

PrincipiileNaţionalism,socială.

partidului sunt sfinte:Monarhism şi armonie

Pe baza lor suntem gata oricând aface tovărăşie de luptă.

Dacă nu, vom duce(aplauze).

lupta singuri

Noi nu . ne luptăm pentru friptură,ci pentru o ţară întemeiată pe libertate,moralitate şi respectul' legilor. Cumvechiul Regat a aşteptat pentru Unireaprincipatelor 500 de ani, cum Ardealula aşteptat 1000 de ani pentru Unireala Patria Mamă, vom putea aştepta şinoi ziua în care după atâtea dovezi deiubire faţă de Coroană, după atâteasacrificii, vom putea fi în situaţia de alua cârma ţării, nu pentru fripturi, cipentru a putea oferi poporului o starede lucruri bună, o guvernare cinstită,şi Regelui Ferdfinand o ţară mulţumită,consolidată, demnă de jertfele sale fă-cute pentru ea. După cuvântarea dluilorga s'a citit şi aprobat raportul se-cretariatului. Dl Lugojaau a propus omoţiune, care a fost admisă. Au maivorbit dd. Anghelescu şi Dobrescu înnumele organizaţiilor din vechiul Regat,dl Aurel Vlad în numele celor dinArdeal, dl Pelivan în numele Basararbiei, dl Brătianu în numele Bucovineişi dl Penescu în numele tirierimei dinBucureşti care s'a |realiat la „Chema-rea" Tinerimei Ardelene.

După închiderea Congresului, frun-taşii partidului precum şi dl 'dr E.Pop, dr Vlad şi A. Buteanu, delegaţiitinerimei din Cluj, au vizitat pe dlIuliu Maniu laSanatorul Elisabeta undezace bolnav, urându-i grabnică însă-nătoşire.

Atmosfera de însufleţire dela Bucu-reşti a indicat clar moralul celor cepleacă în luptă.— siguri de victoria lor.

„Nu e cavaleresc să treci dintr'unpartid într'altul"

— Axiomă politică de Silviu Dragomir —Dornici de organizare — şi poate

pentru a-şi putea număra pe degeteaderenţi — neofiţii averescani, — dinHOU o trinitate: Dragomir Ghermanşi cea mai nouă ediţie: Anisifor Ghifyu— au convocat pe Duminecă 18 curento întrunire a „partidului naţional". —Unii dintre semnatarii „Chemării" fiindnaţionalişti, ne-am prezentat — camvre-o 40 — la întrunirea „partiduluinaţional" în şalele clubului, unde pfrontispiciu stă scris: Secretariatul Cen-tral al partidului poporului! Se vedecă afluenţa acestor tineri aderenţi na-ţionalişti a cam încurcat statul majoîn frunte cu Nepoţelul. Poate şi diaceea, că afară de noi şi cei din corulEpiscopiei comandat să răspundă poatecu „Dă-ne Doamne"tică a cucernicului

la liturghia poli-părinte Lupaş —

alţi nu prea se găseau de faţă. La întru-nirea lor, erau deci noi în majoritateEmoţia era mare.

Şi după cum se obişnueşte în ase-menea împrejurări grele, statul majors'a întrunit de urgenţă pentru a deli-bera asupra ploblemei: cum să fie în-depărtaţi dela întrunirea „partiduluinaţional" aceşti tinări naţionalişti?Mandatul de executare l'a primit celmai cu cap, (ce era de-1 primea altul (?),Silviu Dragomir, care s'a executat dupăcum urmează:

— „Ce căutaţi aici dlor."— Am venit — se zice — la întru-

nirea partidujui naţional.— Dar dv. sunteţi semnatarii „Che-

mării" !— Chiar de aceea, dar vrem să ştim

ce se petrece aci şi poate . . . să între-băm câte ceva . . . Vă asigurăm însăcă nu se va petrece nimic rău şi vomfi absolut calmi.

De geaba e totul. Dl D. emoţionatdela început, tremură, schimbă fete,vede că toate argumentele sunt pesfârşite. In fine. Ideea genială a sosit,faţa-i se limpezeşte şi sigur de succesştiindu-ne oameni de cinste recurge laun expedient moral!

tari ai „Chemării" să fiţi aci. Doar nue caval trese să treci dintr'un par-tid într'altul!

Riguros exact! Numai hohotele d<râs l'au trezit pe dl D. că şi a pro-nunţat sentinţa de.moarte morală. Etaînsâ din nou prea târziu. Gafa printr'unexces de sinceritate — era consumată

FRIPTURITinerii cari au aderat la Che-

marea din fruntea acestui ziar,sunt taxaţi în cercurile fripturisteoameni fără simţ politic, pe mo-tivul că s'au înscris în partidulnaţional, într'un timp când nu esperanţă să ajungă la guvern.

Dacă simţul politic pentru aceştidomni înseamnă excitaţii olfactive,provocate de fripturile politice,declarăm că noi nu le avem pen-tru nici un soiu de asemeneafripturi.

In acest înţeles, întradevăr sun-tem lipsiţr- de „simţ politic".

Un nou ziar

Simţul politic jurul dlui Goldiş, care pare ni-se se~ numeşte pe sine partid naţional fripturist.

Dacă e vorba de această gruparesuntem nevoiţi să-1 credem pe candi-dul domn Silviu Dragomir, căci făcândparte din ea, e în măsură să cunoascăintimităţi, pe cari noi nu le putem şti.

„Oportunism vulgar"

A apărut în Cluj un nou ziar cutitlul „Biruinţa". Cum ziarul este alpartidului averescan putem anunţa cădacă va mai apărea şi după alegeri îşiva schimba neapărut titlul în „Prăbu-şirea".

O glumă.

şi — în sec, dar înghiţită.Adorabilă naivitate! Doar nu cumva

credea că de fapt voiam să trecem înalt partid, că ne-a ţinut această lecţiemorală, ce faţă de el însuşi n'a aplicat-o.

Iată cum într'un moment de sinceri-tate dl Dragomir a lămurit:

1. că „partidul" lor „naţional", nu epartidul naţional.

2. că dl Goldiş şi aderenţii lui aufăcut un act cel puţin necavaleresc, înpolitică egal cu trădarea.

Prin prizma morală servită de diDragomir să privim deci toate „cuvin-tele lămuritoare" şi „lămuririle" ce vormai da aceşti cavaleri ai fripturii.

Dl A. Ciortea huiduitDupă plecarea semnatarilor „Che-

mării" abia au mai rămas vr'o şase-şapte persoane. Târziu după deschide-rea „adunării" a sosit un grup de cu-zişti, cari prinzând de veste, că şi dlA. Ciortea preşedintele „Acţiunei Ro-mâneşti" din Cluj, a fost sedus demirosul „fripturei" şi ales fiind devicepreşedinte al organizaţiei averescanedin Cluj, a prezidat „adunarea" celor„şapte", l'au apostrofat şi huiduit înplină şedinţă, producând un scandalformidabil.. „Fripturistul" Ciortea a în-cercat să explice minunea metamorfozei,însă cuziştii, au părăsit sala şi nu l'auascultat. Astfel toată „adunarea" preacuviosului trădător Lupaş s'a sfârşitîntr'un ridicol şi fiasco lamentabil.

Unul din cei de faţă.

Apărem pentru Cluj în ediţiaII-a, întrucât stocul de foi

ipărit întâiu s'a epuizat cu oca-— Nu se poate dlor ca dv. semna- zia Congresului dela Bucureşti.

Cetim în „Prăbuşirea" qă unfruntaş liberal din Ardeal văzândschimbările petrecute în ultimultimp, ar fi telegrafiat la Bucureşti,între altele: —„In judeţul nostrumajoritatea partidului naţional atrecut cu guvernul Averescu" etc.

Tot „Prăbuşirea" adaogă:„Nu garantăm autencititatşa

întâmplării, dar veţi recunoaşte şidvoastră că gluma e destul dereuşită".

De acord! Aafirma că într'un judeţ din Ardeal majoritatea par-tidului naţional a trecut cu guver-nul Averescu, într'adevăr numaiîn glumă se poate. Nu vede Pră»buşirea că însuşi cei trei miniştrifripţurişti se feresc ca de foc afi consideraţi ca făcând parte dinpartidul generalului 'cu cioc de;vată?

O altă glumă

Sinistră pentru sine însuş, a făcut-odl ministru Lupaş contestând compe-tenţa unui specialist în materia finan-ciară, când se ştie că dsa deşi „prof.dr" e doar profesor de istorie şi doc-tor în filozofie, specialităţi niţel înde-părtate de „sănătatea publică".

„Amenajarea meschinelor

Acelaş candid şi senin nepot al dluiGoldiş, în acelaş articol din „Prăbuşi-rea" spune, că „un oportunism vulgarstăpâneşte tabăra foştilor mei comili- ,.toni" adecă tabăra partidului naţional.

Aşa dar, cei ce au rămas credincioşiprincipiilor lor sunt stăpâniţi de opor-tunism vulgar!

In acest Caz beneficiarii fripturii suntefcei mai idealişti oameni.

Iată o concluzie care merită să fiepopularizată.

Suntem curioşi să ştim ce ar zicecel mai de jos sătean din satul dluiSilviu Dragomir de această logică amoralităţii politice. •

Şi mai suntem curioşi să ştim dacădsa ar putea suporta judecata acestuiafără să roşească? Bineînţeles, dacă în-cercarea s'ar face acum, căci îndepăr-tându-ne prea mult de data renunţăriidlui Dragom» la „oportunismul vulgar"al opoziţiei, ne-am putea pomeni, cădsa a devenit unul dintre aceia, cari .nu mai au învechitul obiceiu, al roşitulub

Inteligenţă averescâneascâ

„Prăbuşirea" în al doilea număr seîncumetă să ne dovedească, că ştie nu-măra si articulează îngâmfat: unu, doi,trei...*

Aici se opreşte... Se vede că în cla-sele primare, autorul nu şi-a dat si-linţa să înveţe mai departe seria nume-ralelor. **««-

Pe ziua de,azi le dăm întâia lecţie:după trei domnilor, urmează patru.Patru, băgaţi de seamă, şi sperăm, căn'o să uitaţi, mai ales că şi numărulfripturiştilor este patru.

Fripturizm feminist

interese personale" şi dlSilviu Dragomir

Candidul şi seninul domn Silviu Dra-gomir, nepot al dlui Goldiş se trudeşteîn întâiul număr al „Biruinţii" să docu-menteze, ideologic transfugăria friptu-ristă.

Ascultaţi ce spune acest candid şi se-nin domn despre sine însuş:

„Dacă scriitorul acestor şire... ar ficăutat să-şi amenajeze meschine inte-rese personale, ar fi părăsit ceva maidemult rândurile astăzi pornite spredestrămare ale partidului naţional".

Noi admitem şi luăm la cunoştinţă,că dsa a aşteptat destul, „timp de optani... fără a cere nimic", admitem şică în sfârşit trebuie să-şi vadă şi de„interesele personale meschine", pecari dacă n'a căutat să şi-Ie amenajezemai demult, a crezut oportun să o facăacum, când e în situaţia fericită de afi nepot de ministru.

Nu putem însă admite afirmaţia dsale,ă rândurile partidului naţional merg

spre destrămare, bineînţeles îrîafară decazul, că dsa vorbeşte de gruparea din

O cucoană din Cluj în ajunul schimbăriiguvernului spunea unei prietene a ei, căabia aşteaptă să se producă acest act, casă poată avea automobil. „Politica de ac-;hine" îripturistă a obţinut chiar în prime-le ei zile şi spriginul bărbatului acesteidoamne, care astfel a dat dovadă că nu e„oportunist vulgar".

Un „oportunist vulgar"

Denunţăm opiniei publice pe un dis-tins profesor universitar din Cluj, oautoritate în specialitatea sa, care dupăcum auzeam dela un foarte recent frip-turist refuză cu încăpăţinare să pri-mească un secretariat general.

„Oportunismul vulgar" de care —după teoria dlui Silviu Dragomir —dă dovadă acest profesor a consternatadânc cercurile fripturiste, cari credeau,că la tentaţiile mirosului fripturii nupot rezista nici cei mai integri oameni..

Crudă desiluzie!

Dela „Tinerimea"I. Toţi aderenţii „Chemării" sunt ru-

gaţi să-şj comunice adresa precisă (şitelefonul) dlui dr E. Pop (str. RegeleFerdinand) sau să şi-o depună în cu-tia de scrisori din localul clubului,pentru a li-se putea face comunicărilenecesare.

II. Toţi aderenţii „Chemării" aflătoriîn Cluj sunt insistent rugaţi a treceMiercuri 21 Aprilie la ora 6 p..m. pela Club (str. Regina Măria 11) pentrua se discuta măsurile importante ceurmează să se ia.

Fiecare exemplar din „Chemarea" săfie citit de cât mai mulţi! Iată de cecerem celora ce au citit-o, s'o dea şi:altora. '

© BCUCluj