TIMPUL DE MUNCA SI DE ODIHNA

TIMPUL DE MUNCA • MUNCA = orice perioada in care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia

angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale, conform prevederilor CIM, CCM aplicabil si/sau ale legislatiei in vigoare.

• Pentru salariatii angajati cu norma intreaga durata normala a timpului de munca = 8 ore/zi si 40 ore pe saptamana.

• Exceptie: tinerii in varsta de pana la 18 ani- durata timpului de munca = 6 ore/zi si 30 ore pe saptamana. Repartizarea timpului de munca in cadrul saptamanii este, de regula, uniforma de 8 ore/zi timp de 5 zile, cu doua zile de repaus.

• Aceasta reglementare este aplicabila in cadrul unui singur contract de munca.• Se poate opta si pentru repartizarea inegala a timpului de munca, cu respectarea

duratei normale a timpului de munca de 40 ore pe saptamana.• Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 ore/saptamana,

inclusiv orele suplimentare. • Exceptie, durata timpului de munca poate fi prelungita peste 48 ore pe saptamana,

care includ si orele suplimentare, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de 4 luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana.

• Pentru anumite activitati sau profesii stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, se pot negocia, prin contractul colectiv de munca respectiv, perioade de referinta mai mari de 4 luni, dar care sa nu depasească 6 luni.

• Sub rezerva respectarii reglementarilor privind protectia sanatatii si securitatii in munca a salariatilor, din motive obiective, tehnice sau privind organizarea muncii, CCM pot prevedea derogari de la durata perioadei de referinta stabilite anterior, dar pentru perioade de referinta care in niciun caz sa nu depaseasca 12 luni.

• La stabilirea perioadelor de referinta prevazute anterior nu se iau in calcul durata concediului de odihna anual si situatiile de suspendare a CIM

• Prevederile anterioare nu se aplica tinerilor care nu au implinit varsta de 18 ani.• Pentru anumite sectoare de activitate, unitati sau profesii se poate stabili prin negocieri

colective sau individuale sau prin acte normative specifice o durata zilnica a timpului de munca mai mica sau mai mare de 8 ore.

• Tinerii in varsta de pana la 18 ani nu pot presta munca suplimentara.• Durata zilnica a timpului de munca de 12 ore va fi urmata de o perioada de repaus de 24

de ore. • Programul inegal poate functiona numai daca este specificat in CIM.• Programul de munca si modul de repartizare a acestuia pe zile sunt aduse la cunostinta

salariatilor si sunt afisate la sediul angajatorului.

• Angajatorul poate stabili programe individualizate de munca, cu acordul sau la solicitarea salariatului care presupune:

-o perioada fixa in care personalul se afla simultan la locul de munca- o perioada variabila, mobila in care salariatul isi alege orele de sosire si de plecare, cu

respectarea timpului de munca zilnic.

Forme specifice de organizare a timpului de lucru.

• La locurile de munca unde, datorita specificului activitatii, nu exista posibilitatea incadrarii in durata normala a timpului zilnic de lucru, pot fi stabilite forme specifice de organizare a timpului de lucru, dupa caz in tura, tura continua, turnus, program fractionat.

• Tura (schimbul= activitatea desfasurata in program de lucru de 8 ore zilnic cu 16 ore liber.• Tura continua = schimburi neintrerupte, deci si in zilele de sambata si duminica si in zilele

de sarbatori legale.• Turnus= organizarea programului de lucru in raport cu necesitatile beneficiarilor in

anumite perioade ale zilei. Aceasta forma de organizare a timpului de lucru este specifica transporturilor de calatori si marfuri, fiind necesar ca transportatorul sa puna la dispozitia beneficiarilor, in anumite perioade, mai multe mijloace de transport decat in alte perioade.

• Program fractionat = activitatea care se desfasoara prin fractionarea duratei timpului de lucru in cadrul unei zile, astfel incat intre prima parte a programului de lucru si cea de-a doua parte a acestuia sa existe o pauza care sa permita deplasarea salariatului la domiciliu pentru masa si repaus, precum si accesul inapoi la lucru. Aceasta forma de organizare a timpului de lucru se practica in domeniul transporturilor aeriene, pentru salariatii companniilor de zbor.

Angajatorul are obligatia de a tine evidenta orelor de munca prestate de fiecare salariat si de a supune controlului inspectiei muncii aceasta evidenta prin condica de prezenta.

MUNCA SUPLIMENTARA• Munca suplimentara= munca prestata in afara duratei normale a timpului de

munca saptamanal.• nu poate fi efectuata fara acordul salariatului, cu exceptia cazului de forta

majora sau pentru lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident.

• Efectuarea muncii suplimentare peste limita stabilita este interzisa.• Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60

de zile dupa efectuarea acesteia. • In perioadele de reducere a activitatii angajatorul are posibilitatea de a acorda

zile libere platite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate in urmatoarele 12 luni.

• In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut, in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu. corespunzator duratei acesteia.

Munca suplimentara poate fi prestata daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

• sa existe solicitarea angajatorului in acest sens. Salariatul nu poate decide in mod unilateral sa efectueze ore suplimentare. Mai mult, salariatul nu poate decide sa efectueze ore suplimentare pentru prestarea muncii pe care trebuia sa o desfasoare pe durata normala a timpului de munca. Este necesara manifestarea de vointa a angajatorului in acest sens deoarece el va avea obligatia sa remunereze munca suplimentara.

• sa existe acordul salariatului. Salariatul nu poate fi obligat sa efectueze munca suplimentara. Acordul salariatului poate fi expres sau tacit, insa trebuie sa fie neechivoc. Acordul sau tacit poate rezulta chiar din prestarea muncii suplimentare.

• sa fie respectate dispozitiile Codului muncii referitoare la durata maxima legala a timpului de munca.

Nu pot presta munca suplimentara- Femeile gravide, incepand cu luna a V-a de sarcina, lauzele si cele care alapteaza;- Tinerii in varsta de pana la 18 ani nu pot presta munca suplimentara;- Salariatii incadrati cu CIM cu timp partial .

MUNCA DE NOAPTE• Munca de noapte = munca prestata intre orele 22,00 si 6,00. • Salariatul de noapte reprezinta, dupa caz:- salariatul care efectueaza munca de noapte de cel putin 3 ore din timpul sau zilnic

de lucru;- salariatul care efectueaza munca de noapte in proportie de cel putin 30% din

timpul sau lunar de lucru.

• Durata normala a timpului de lucru, pentru salariatul de noapte, nu va depasi in medie 8 ore/zi, calculata pe o perioada de referinta de maximum 3 luni calendaristice, cu respectarea prevederilor legale cu privire la repausul saptamanal.

• Durata normala a timpului de lucru pentru salariatii de noapte a caror activitate se desfasoara in conditii speciale sau deosebite de munca nu va depasi 8 ore pe parcursul oricarei perioade de 24 de ore decat in cazul in care majorarea acestei durate este prevazuta in contractul colectiv de munca aplicabil si numai in situatia in care o astfel de prevedere nu contravine unor prevederi exprese stabilite in contractul colectiv de munca incheiat la nivel superior. În acesta situatie, angajatorul este obligat sa acorde perioade de repaus compensatorii echivalente sau compensare in bani a orelor de noapte lucrate peste durata de 8 ore.

• Angajatorul care, in mod frecvent, utilizeaza munca de noapte este obligat sa informeze despre aceasta ITM.

• Salariatii care efectueaza cel putin 3 ore de noapte beneficiaza:

- fie de un program de lucru redus cu o ora fata de durata normala a timpului de munca;

- fie de un spor la salariu de minimum 25% din salariul de baza pentru fiecare ora de munca de noapte prestata.

• Salariatii care urmeaza sa efectueze cel putin 3 ore de munca de noapte vor fi supusi unui examen medical gratuit inainte de inceperea activitatii si dupa aceea periodic.

Nu pot presta munca de noapte:- Tinerii care nu au implinit varsta de 18 ani;- Femeile gravide, lauzele si cele care alapteaza

NORMA DE MUNCA

• Norma de munca exprima cantitatea de munca necesara pentru efectuarea operatiunilor sau lucrarilor de catre o persoana cu calificare corespunzatoare, care lucreaza cu intensitate normala, in conditiile unor procese tehnologice si de munca determinate.

• Norma de munca cuprinde timpul productiv, timpul pentru intreruperi impuse de desfasurarea procesului tehnologic, timpul pentru pauze legale in cadrul programului de munca.

• Norma de munca se exprima, in functie de caracteristicile procesului de productie sau de alte activitati ce se normeaza, sub forma de norme de timp, norme de productie, norme de personal, sfera de atributii sau sub alte forme corespunzatoare specificului fiecarei activitati.

• Normarea muncii se aplica tuturor categoriilor de salariati.• Normele de munca se elaboreaza de catre angajator, conform normativelor

in vigoare, sau, in cazul în care nu exista normative, normele de munca se elaboreaza de catre angajator dupa consultarea sindicatului reprezentativ ori, dupa caz, a reprezentantilor salariaţilor.

PAUZA DE MASA SI REPAUSUL ZILNIC

• Perioada de repaus =orice perioada care nu este timp de munca.

• In cazul in care durata zilnica a timpului de munca este mai mare de 6 ore, salariatii au dreptul la pauza de masa si la alte pauze, in conditiile stabilite prin CCM sau prin RI.

• Tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de o pauza de masa de cel putin 30 de minute, in cazul in care durata zilnica a timpului de munca este mai mare de 4 ore si jumatate.

• Pauzele nu se vor include in durata zilnica normala a timpului de munca (cu exceptia dispozitiilor contrare din CCM si RI).

• Salariatii au dreptul intre doua zile de munca la un repaus ce nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive. In cazul muncii in schimburi, nu poate fi mai mic de 8 ore intre schimburi.

REPAUSUL SAPTAMANAL

• Se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.

• In cazul in care repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin CCM sau RI. In acest caz salariatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin CCM sau RI.

• In situatia de exceptie zilele de repaus saptamanal sunt acordate cumulat, dupa o activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice cu autorizarea ITM si cu acordul sindicatului sau a reprezentantilor salariatilor. In acest caz salariatii au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite.

SARBATORILE LEGALE

• 1 si 2 ianuarie;• prima si a doua zi de Pasti;• 1 mai;• prima si a doua zi de Rusalii;• Adormirea Maicii Domnului (15

august);• 30 noiembrie – Sf. Andrei• 1decembrie;• prima si a doua zi de Craciun;• doua zile pentru fiecare dintre cele

3 sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora;

• Prin CCM se pot stabili si alte zile libere.• Prevederile nu se aplica in locurile de

munca in care activitatea nu poate fi intrerupta datorita caracterului procesului de productie sau specificului activitatii.

• Salariatilor care lucreaza in aceste zile li se asigura compensarea cu timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile.

• In cazul in care, din motive justificate, nu se acorda zile libere, salariatii beneficiaza, pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala, de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru.

CONCEDIUL DE ODIHNA ANUAL (CO)

• Dreptul la CO platit este garantat tuturor salariatilor.• Dreptul la CO nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari.• Durata minima a CO anual = 20 de zile lucratoare. • Durata efectiva a CO se stabileste in CIM, cu respectarea legii si a contractelor

colective aplicabile, si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.

• CO se efectueaza in fiecare an. -Exceptie=efectuarea CO este permisa in anul urmator numai in cazurile expres

prevazute de lege sau in cazurile prevazute in CCM;- Angajatorul este obligat sa acorde CO, pana la sfarsitul anului urmator tuturor

salariatilor.- Compensarea in bani a CO ne-efectuat este permisa doar in cazul incetarii CIM.• Se acorda CO suplimentare pentru:- Salariatii care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare= min. 3 zile;- Persoanele cu handicap si tinerii in varsta de pana la 18 ani =min 3 zile lucratoare.- Salariatii nevazatori = 6 zile lucratoare. • Numarul de zile lucratoare aferent concediului de odihna suplimentar pentru

categoriile de salariati prevazute anterior se stabileste prin CCM aplicabil si va fi de cel putin 3 zile lucratoare.

• Efectuarea CO se realizeaza in baza unei programari colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau cu consultarea salariatului; Programarea se face la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator .In cazul in care programarea se face fractionat, angajatorul este obligat sa stabileasca programarea a.i. fiecare salariat sa efectueze intr-un an calendaristic cel putin 10 zile lucratoare de concediu neintrerupt.

• Pentru perioada de CO salariatul beneficiaza de o indemnizatie de CO care nu poate fi mai mica decat salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva. Indemnizatia de CO reprezinta media zilnica a drepturilor salariale din ultimele 3 luni anterioare celei in care este efectuat CO, multiplicata cu numarul de zile de CO.

• CO poate fi intrerupt, la cererea salariatului, pentru motive obiective.• Angajatorul poate chema din CO salariatul in caz de forta majora sau pentru interese

urgente. Angajatorul are obligatia de a suporta cheltuielile salariatului. • In cazul unor evenimente familiale deosebite, salariatii au dreptul la zile libere platite.• Evenimentele familiale deosebite si numarul zilelor libere platite sunt stabilite prin

lege, prin CCM aplicabil sau prin RI.• Pentru rezolvarea unor situatii personale, salariatii au dreptul la concediu fara plata. • Durata concediului fara plata se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil

sau prin regulamentul intern.

SALARIZAREA

• Salariul este un element esential al contractului de munca.• Salariul = contraprestatia muncii depusa de salariat in baza CIM.• Pentru munca prestata in baza CIM fiecare salariat are dreptul la un salariu

exprimat in bani.• Salariul = salariul de baza+ indemnizatiile+ sporurile+ alte adaosuri.• Salariile se platesc inaintea oricaror alte obligatii banesti ale

angajatorului.• Nivelurile salariale minime se stabilesc prin contractele colective de

muncă aplicabile.• Salariul individual se stabileste prin negocieri individuale intre

angajator si salariat.• Angajatorul nu poate negocia si stabili salarii de baza prin CIM sub

salariul minim brut orar pe tara. • Salariul minim brut pe tara garantat in plata se stabileste prin HG.• Salariul se plateste in bani cel putin o data pe luna, la data stabilita

prin CIM, CCM, RI.• Plata in natura a unei parti din salariu, este posibila, doar daca este

stabilit expres in CIM, CCM -

Principiile salarizarii

= regulile generale in conformitate cu care este reglementat sistemul de salarizare.

• principiul egalitatii de tratament;• principiul stabilirii si platii salariului in bani;• principiul confidentialitatii salariului;• principiul stabilirii salariului prin negociere;• principiul garantarii salariului minim;• diferentierea salariilor.

Formele de salarizare= procedeele prin care se evidentiaza rezultatele muncii

prestate si, implicit, salariul cuvenit persoanei incadrate in baza unui contract individual de munca:

Salarizarea in functie de rezultatele muncii sau in acord, cu toate variantele pe care aceasta le presupune:acord direct, progresiv si indirect.

Salarizarea dupa timpul lucrat sau in regie.• Folosirea uneia dintre cele doua forme de salarizare

depinde de natura activitatii prestate, de posibilitatea cuantificarii rezultatelor muncii depuse.

Salarizarea in acordSalariul de baza realizat este legat direct de munca prestata, masurata dupa reguli prestabilite.• Salarizarea in acord direct = stabilirea salariului de baza realizat prin multiplicarea numarului

de unitati realizate cu salariul de baza stabilit pentru o unitate.- Daca salariul cuvenit salariatului se calculeaza in raport cu munca salariatului respectiv, luat

individual stabilirea salariului se face in acord individual. Atunci cand se ia in considerare munca unui grup de salariati pentru a calcula o suma de bani ce va fi repartizata apoi intre membrii grupului, stabilirea salariilor cuvenite salariatilor respectivi se face in acord colectiv.

• Salarizarea in acord indirect se aplica salariatilor care nu participa in mod nemijlocit la realizarea produselor sau a serviciilor, dar contribuie la crearea conditiilor favorabile pentru prestarea activitatii de catre salariatii care realizeaza produsele sau serviciile respective.

• Salariazarea in acord progresiv are la baza preturi pe unitatea de produs sau tarife pentru servicii diferentiate, in functie de numarul de unitati realizate. Se stabilesc limite de salarizare, progresiv, in raport cu un anumit numar de unitati, iar salariul de baza creste progresiv in functie de realizarea de catre salariat a numarului de unitati corespunzatoare limitelor stabilite progresiv.

Salarizarea dupa timp sau in regie

Salarizarea dupa timp sau in regie• Salarizarea in regie presupune stabilirea

salariului exclusiv in functie de timpul lucrat, fara ca acesta sa fie influentat de rezultatele concrete

ale muncii. Aceasta forma de salarizare este cea mai utilizata.

Stabilirea si modificarea salariului• Sectorul privat. Salariile se stabilesc prin

negocieri individuale/colective

CONTRIBUTII OBLIGATORII DATORATE DE ANGAJATORI SI DE SALARIATI

pentru zilele lucrate

Pentru salariat:

• Cota contributiei individuale de asigurari sociale- CAS = 10,5%

• Cota contributiei individuale de asigurari sociale de sanatate- CASS= 5,5%

• Cota contributiei la fondul asigurarilor de somajsomaj = 0,5%

• Impozit = 16%

Pentru angajator1. Cota contributiei individuale de asigurari sociale- CAS pentru conditii normale de munca-

31,3%-10,5%=20,8% pentru conditii deosebite de munca 36,3%-10,5%=25,8%

pentru conditii speciale de munca- 41,3%-10,5%=20,8%

2. Cota contributiei individuale de asigurari sociale de sanatate- CASS= 5,2%

3. Cota contributiei la fondul asigurarilor de somajSomaj= 0,5%

Contributii datorate numai de angajator

4. Contributia datorata de angajator la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale= 0,25%.(Legea 200/2006)

• Angajatorul are obligatia sa asigure toti salariatii pentru risc de accidente de munca si boli profesionale.

5. Cotele de contributii datorate de angajatori in functie de clasa de risc, prevazute la art.101 alin. (2) din Legea 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, cu modificarile si completarile ulterioare, se stabilesc de la 0,15% la 0,85%, aplicate asupra fondului total de salarii brute lunare realizate.

6. Contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate= 0,85%

CONTRIBUTII OBLIGATORII DATORATE DE ANGAJATORI SI DE SALARIATI

pentru zilele de concediu medical (primele 5 zile de CM)

Pentru salariat:• Cota contributiei individuale de asigurari sociale-

CAS = 10,5%• Cota contributiei individuale de asigurari sociale de sanatate-

CASS= 5,5%• Cota contributiei la fondul asigurarilor de somaj

somaj = 0,5%• Impozit = 16%

Pentru angajator1. Cota contributiei individuale de asigurari sociale- CAS=20,8%

2. Cota contributiei individuale de asigurari sociale de sanatate-

CASS= 5,2%

3. Cota contributiei la fondul asigurarilor de somaj- Somaj= 0,5%

4. Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale= 0,25%

5. Contributia FNUASS=0,85%

6. Contributii datorate de angajatori in functie de clasa de risc

Frisc=0,15%-0,85%

Termen de plata a impozitului • Platitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligatia de a calcula si de a

retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni la data efectuarii platii acestor venituri, precum si de a-l vira la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri.

• In cazul in care un angajat care obtine venituri din salarii la functia de baza se muta in cursul unei luni la un alt angajator, calculul impozitului se face pentru fiecare sursa de venit (loc de realizare a venitului).

• Deducerea personala se acorda numai de primul angajator, in limita veniturilor realizate in luna respectiva, pana la data lichidarii.

• Daca reangajarea are loc in aceeasi luna cu lichidarea, la stabilirea bazei de calcul pentru determinarea impozitului lunar aferent veniturilor realizate in aceasta luna de la angajatorul urmator nu se va lua in calcul deducerea personala.

• Impozitul calculat si retinut lunar se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri.

Deducerea personala • Persoanela fizice au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a

urmatoarelor sume:• deducerea personala, acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai

pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza. • cotizatia sindicala platita pentru luna respectiva numai pentru veniturile din

salarii la locul unde se afla functia de baza;• contributiile la schemele facultative de pensii ocupationale, numai pentru

veniturile din salarii la locul de munca unde se afla functia de baza, astfel incat la nivelul anului aceste contributii sa nu depaseasca echivalentul in lei a 400 euro.

• Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste 3000 lei nu se acorda deducere personala.

• Persoana in intretinere poate fi sotia/sotul, copiii sau alti membri de familie, rudele contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea inclusiv, ale carei venituri, impozabile si neimpozabile, nu depasesc 250 lei.

• Deducerea personala nu se fractioneaza in functie de numarul de ore in cazul veniturilor realizate in baza unui contract de munca cu timp partial, la functia de baza. (atentie la reangajarea unui salariat in cursul unei singure luni la un alt angajator)

SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA• Angajatorul are obligatia de a asigura sanatatea si securitatea in munca a

salariatilor.• Protectia muncii este reglementata de Legea 319/2006. Normele si normativele

de protectia muncii pot stabili:- masuri generale de protectia muncii pentru prevenirea accidentelor de munca si

bolilor profesionale, aplicabile tuturor angajatilor;- masuri de protectia muncii pentru anumite profesii sau activitati;- masuri de protectie specifice, aplicabile anumitor categorii de personal; • Angajatorul are obligatia sa asigure toti salariatii pentru risc de accidente de

munca si boli profesionale.• Angajatorul are obligatia sa organizeze instruirea angajatilor sai in domeniul

securitatii si sanatatii in munca. Instruirea se realizeaza periodic. Instruirea se realizeaza obligatoriu in cazul noilor angajati, al celor care isi schimba locul de munca sau felul muncii, si al celor care isi reiau activitatea dupa o perioada de intrerupere mai mare de 6 luni. Instruirea se face inainte de inceperea activitatii.

• Angajatorul trebuie sa organizeze controlul permanent la starii materialelor, utilajelor si substantelor folosite.

• LEGEA 319/14.07.2006 - LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA • HG 1425/2006 - NORME METODOLOGICE DE

APLICARE A PREVEDERILOR LG. 319/2006

• Prezenta lege se aplica in toate sectoarele de activitate, atat publice cat si private. Prevederile prezentei legi se aplica angajatorilor, lucratorilor si reprezentantilor lucratotilor.

Se definesc urmatorii termeni:• lucrator = persoana angajata la angajator, inclusiv studenti, elevi in perioada efectuarii

stagiului de practica ucenici practicanti;• angajator = persoana fizica sau juridica ce se afla in raporturi de munca sau de serviciu

cu lucratorul;• alti participanti la procesul de munca = persoane aflate in unitate, cu permisiunea

angajatorului, in perioada de verificare prealabila a aptitudinilor profesionale;• reprezentant al lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii

lucratorilor = persoana aleasa, selectata sau desemnata de lucratori, in conformitate cu prevederile legale, sa ii reprezinte pe acestia in ceea ce priveste problemele referitoare la protectia securitatii si sanatatii in munca a lucratorilor;

• securitatea si sanatatea in munca = ansamblul de activitati avand drept scop asigurarea in cele mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii fizice si psihice, sanatatii lucratorilor.

Obligatiile generale ale angajatorului

Angajatorul are obligatia de a lua masurile necesare pentru:

• asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor;

• prevenirea riscurilor profesionale;

• informarea si instruirea lucratorilor;

• asigurarea cadrului organizatoric si mijloacelor necesare securitatii si sanatatii in munca;

Angajatorul trebuie sa ia masuri pentru:

• evitarea riscurilor;• evaluarea riscurilor care nu pot fi

evitate;• combaterea riscurilor la sursa;• adaptarea muncii la om;• adaptarea la progresul tehnic;• inlocuirea a ceea ce este periculos cu ce

nu este periculos sau mai putin periculos;

• dezvoltarea unei politici de prevenire care sa cuprinda organizarea muncii, conditiile de munca, relatiile sociale;

• adoptarea, in mod prioritar, a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie individuale;

• furnizarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor.

Angajatorul are obligatia:

• sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, inclusiv alegerea echipamentului de lucru, amenajarea locurilor de munca;

• sa ia masuri de prevenire;

• sa ia in considerare capacitatile lucratorului in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in munca;

• sa asigure introducerea de noi tehnologii;

• sa ia masurile necesare ca in locurile cu risc ridicat sa intre doar lucratori instruiti.

Alte obligatii ale angajatorilor:

• sa intocmeasca un plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice, sanitare, organizatorice, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care sa il aplice corespunzator conditiilor de munca specifice unitatii;

• sa obtina autorizatia de functionare din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca;

• sa stabileasca pentru lucratori, prin fisa postului, atributiile si raspunderile ce le revin in domeniul securitatii si sanatatii in munca, corespunzator functiilor exercitate;

• sa asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea masurilor prevazute in planul de prevenire;

• sa asigure materiale necesare informarii;• sa informeze salariatii inainte de angajare

asupra riscurilor;• sa angajeze persoane care in urma

examenului medical corespund sarcinilor de munca;

• sa asigure echipamente individuale de protectie;

Instruirea lucratorilor se face:

• la angajare;• la schimbarea locului de munca;• la introducerea unui nou echipament de munca;• la introducerea oricarei noi tehnologii;• la executarea unor lucrari speciale.

• Orice eveniment, va fi comunicat de indata angajatorului, de catre conducatorul locului de munca sau de orice alta persoana care are cunostinta despre producerea acestuia.

• Angajatorul are obligatia sa comunice evenimentele la:- ITM;- asiguratorului, potrivit L346/2002 pentru asigurarea accidentelor de munca si a

bolilor profesionale;- organelor de urmarire penala, dupa caz.

COMITETUL DE SECURITATE IN MUNCA

• La nivelul fiecarui angajator persoana juridica la care sunt incadrati cel putin 50 de salariati, se constitue un comitet de securitate in munca cu scopul de a asigura implicarea salariatilor la elaborarea si aplicarea deciziilor in domeniul protectiei muncii.

• In cazul in care conditiile de munca sunt grele, vatamatoare sau periculoase, inspectorul de munca poate cere infiintarea acestor comitete si pentru angajatorii care au mai putin de 50 de salariati.

• Componenta, atributiile specifice si functionarea Comitetului de securitate in munca sunt reglementate prin ordin al MMSSF.