Timpul

2
Timpul… Pornind de la urmatoarele idei simpliste, precum omul are numai o viata, recunoastem ca timpul este ireversibil si necrutator, regretele nu au sens, se contureaza tabloul vietii ca fiind unul indiferent fata de destinul pe care ni-l rezerva aceasta, pentru ca, in final, viata sa fie conditionata de propria persoana. Relatia omului cu timpul reprezinta o drama esentiala. De fiecare data cand se aduce in discutie conceptul de « timp », imi pun intrebarea: “Ce este timpul?” Constanta a gandirii filosofice, reflectia asupra timpului a fost o preocuparea de baza a ganditorilor lumii. Chiar si Pascal a incercat sa dea o definitie timpului, dar doar a incercat, fara a reusi . De pe plaiul nostru romanesc, foarte interesanta si pertinenta este conceptia lui Mircea Eliade despre Timp. In capitolul « Durata profana si timpul sacru » din eseul « Sacrul si Profanul », Mircea Eliade se concentreaza asupra antitezei dintre “timpul profan” – vazut ca durata, ireversibil, dinamic, care curge, devine si se transforma si “timpul sacru” – reversibil, static, rotund, ciclic si cel cosmic cosmic. Folosind expresiile: “economisim timp”, “pierdem timp”, “timpul inseamna bani”, cu totii incercam sa percepem explicatia atit de ampla a acestei notiuni. Fiindca obsedati sa ne umplem viata cu diverse sortimente de senzatii, nu ne dam seama de rapiditatea cu care trece timpul. Timpul nu pleaca niciodata cu mana goala. Isi ia cu el bagaje mari si dus este. Tarand nume, fapte si mituri ne lasa mai tristi, mai insingurati… Nu mai avem timp de speranta uneori. Suntem o lume care a uitat arta

description

Trecere necontenita...

Transcript of Timpul

Timpul Pornind de la urmatoarele idei simpliste, precum omul are numai o viata, recunoastem ca timpul este ireversibil si necrutator, regretele nu au sens, se contureaza tabloul vietii ca fiind unul indiferent fata de destinul pe care ni-l rezerva aceasta, pentru ca, in final, viata sa fie conditionata de propria persoana. Relatia omului cu timpul reprezinta o drama esentiala. Defiecare data cand se aduce in discutie conceptul de timp, imi pun intrebarea: Ce este timpul? Constanta a gandirii filosofice, reflectia asupra timpului a fost o preocuparea de baza a ganditorilor lumii. Chiar si Pascal a incercat sa dea o definitietimpului, dar doar a incercat, fara areusi . De pe plaiul nostru romanesc, foarte interesanta si pertinenta este conceptia lui Mircea Eliade despreTimp. Incapitolul Durata profana si timpul sacru din eseul Sacrul si Profanul, Mircea Eliade se concentreaza asupra antitezei dintre timpul profan vazut ca durata, ireversibil, dinamic, care curge, devine si se transforma si timpul sacru reversibil, static, rotund, ciclic si cel cosmic cosmic. Folosind expresiile: economisim timp, pierdem timp, timpul inseamna bani, cu totii incercam sa percepem explicatia atit de ampla a acestei notiuni. Fiindca obsedati sa ne umplem viata cu diverse sortimente de senzatii, nu ne dam seama de rapiditatea cu care trece timpul. Timpul nu pleaca niciodata cu managoala. Isiia cu el bagaje mari si dus este. Tarand nume, fapte si mituri ne lasa mai tristi, mai insingurati Nu mai avem timp de speranta uneori. Suntem o lume care a uitat arta de a spera, iar din acest motiv, se intinde tristetea peste gandurile si chipurilenoastre. Numai avem timp de reculegere, trebuie sa ne aruncam invartej. Numai avem timp pentru noi insine. Coplesiti, apatici si reci, traim toti cu inchipuiri de tot felul privind viata noastra, viata lumii in timp Cel mai bun sfat e cel pe care il poate primi un om este: Simplifica-ti viata! In acest mod, isi va simplifica si timpul! Ar fi bine sa stim sa evitam curselecontra-cronometru. Pretul lor este incontestabil Amintind vorbele lui Aristotel: timpul exista ca lucrurile sa nu se intample in acelasi timp ma pot exprima ca o victima a necrutatorului timp, care ma lasa sa-l traiesc traind el in mine