UNIVERSITATEA DE NORD, BAIA MARE MASTER: ETNOTURISM

STUDIU ETNOLOGIC MINORITATEA ETNICA

MASTERAND: Oprea X, Etnoturism anul I

-2011-

ARGUMENT Mi-am ales aceasta tema din dorinta de a afla cat mai multe despre minoritatea etnica a romilor din Romania. In drumul spre documentarea mea in acest scop, am ramas placut surprinsa de faptul ca, subiectul romilor, este din ce in ce mai discutat si abordat din toate punctele de vedere. Etnia roma prezinta un grad ridicat de probleme, poate cel mai ridicat, din Romnia, probleme de discriminare si efectiv de saracie. Fiind un popor nomad prin excelenta, nu a fost intodeauna acceptat in comunitate, astfel facandu-I sa oscileze intre a fi si a nu fi prezenti in activitatile comunitatilor majoritare. Mereu auzeam atatea si atatea steriotipii vizavi de acest popor nomad, ajunsesem sa si creez eu insumi propriile steriotipii, dar documentarea si interesul mi-a schimbat directia, formata anterior. Am nceput cu istoria romilor, limba, spatiul cultural de unde au migrat, diferite teorii cu privire la originea lor si am ncheiat cu traditii si obiceiuri ale rromilor. Am ncercat sa redau dezvaluirea unor ntelesuri, solutii din perspectiva socioculturala.

Da unui om un peste si-l vei hrani o zi, Invata-l sa pescuiasca si-l vei hrani o viata (proverb chinezesc)

1. O Perspectiva Istorica

Romii au venit in Europa ca o natiune unita prin limba, cultura si origine, dar in grupuri mici si raspandite pe o arie mare. Prin urmare, romilor le-au lipsit mijloacele prin care alte populatii isi apara interesele. Ei nu au avut putere politica sau militara, o religie a lor sau un teritoriu cu care sa se identifice. P. Hasdeu ii numea pe tigani poporul enigmatic sip e buna dreptate in considerentul originii lor, fiind una dintre cele mai controversate problem de istorie a popoarelor. Pana la sfarsitul secolului al XVIII-lea, intaietate a avut ipoteza originii egiptene a tiganilor si aceasta, se pare, datorita culorii inchise a pielii cat si a faptului ca multi dintre ei se ocupau cu vrajitoria, faima de vrajitor avand-o in Evul Mediu, in special Egiptenii.1 Romii practicau ghicitul ca ocupatie si foloseau blesteme pentru a se razbuna (pentru ca nu puteau folosi alte metode mai "conventionale"), astfel incat ei sunt asociati cu magia neagra, lucru deosebit de grav in societatile europene aproape paranoice cu privire la religie din evul mediu.

Toti romii unii mai mult, altii mai putin au pastrat traditia "puritatii" si "impuritatii" din India, care impune pastrarea distantei fata de gadje (non-romi) lucru care in mod sigur a contribuit la formarea unei imagini incorecte despre romi si a1

Gherata, L., Istoria tiganilor, origine, specific, limba, Ed. Z, p.20

impiedicat comunicarea dintre romi si restul populatiei. Gadje au fost vazuti ca "impuri" datorita modului lor de viata si ignorantei lor cu privire la codul celor "pure" si "impure". Majoritatea istoricilor sunt de parere ca denumirea de tigan provine de la numele unei populatii ce exista si astazi in India si anume Cingar sau Cengar. Despre aceasta populatie istoricul austriac I.H. Schwicker scria ca se situeaza putin mai sus decat paria si fara lege danseaza si canta, fura si insala si tara o cutreiera2 Datorita stilului lor de viata si discriminarii, romii nu au avut pentru mult timp acces la sistemul judiciar si nu au putut sa-si apere drepturile sau chiar sa-si exprime punctul de vedere. Minoritatile germana, maghiara si evreiasca au avut si au un stat care sa-i sustina si sa le apere interesele, spre deosebire de romi, care nu au avut pe nimeni. Pentru confirmarea celor spuse pot exemplifica printr-o succinta paralela, asemanarea unor cuvinte din limba tiganeasca si limba Bengali, vorbita si astazi in India de Nord:3 Cuvinte tiganesti Ec Dui Trin Star Panj Baro Jau Sosoi limba Bengali ec dui trin car panc boro gau sasa semnificatia unu doi trei patru cinci mare merg iepure

2 Tiganii in Tarile Romane(sec. XIV-XIX) Daca in cele mai multe tari europene aparitia tiganilor este consemnata in general dupa anul 1417, in sudul Dunarii ei sunt atestati documentar inca din anul 1248 printr-un hrisov de donatie dat de tarul Dusan al sarbilor. Din acest act rezulta ca tiganii erau in aceasta zona din primele decenii ale secolului al XIII-lea. Bazandu-ne sip e informatiile furnizate de B.P.Hasdeu in Arhiva istorica a Romaniei(1867), N. Iorga sustine ca tiganii au aparut in tarile romane odata cu invazia mongola la jumatatea sec. al XIII-lea. In tarile romane existent tiganilor este pentru prima data atestata intr-un document de la Dan Voda (1384-1386), emis in anul 1385. Domnitorul doneaza manastirii Vodita patruzeci de salase4 de tigani sa fie slobozi de toate slujbele si dajdii. In 1388 Mircea cel Batran daruieste manastirii Cozia, 300 salase de tigani , fapt ce demonstreaza inca o data ca tiganii erau multi in Tara Romaneasca in acea periaoada.

2 3

Idem, p. 21 Idem, p. 22 4 Salas- grup de tigani format dintr-o familie sau mai rar, dintr-un singur individ.

Marea majoritatea a tiganilor erau robi pe tot intinsul tarilor romane. Aceasta o demonstreaza documentele medieval, existente, referitoare la tigani, o serie de amanunte concrete despre viata lor ca robi. Deasemenea aflam ca tributul robilor tigani catre domnitor era adunat de marele armas in subordinele caruia se aflau vatrasii, muzicantii, aurarii, laietii si celelalte categorii de tigani.5 Cu toate ca erau o minoritate intr-o perioada in care era imposibil de ati exercita vreun oarecare drept, tiganii din Tara Romaneasca isi desfasurau viata si activitatile dupa aproape aceleasi legi. Din documentele vremii aflam ca tiganii nu aveau dreptul sa-si inmormanteze mortii in acelasi cimitir cu crestinii. Inainte de revolutia lui Tudor Vladimirescu, 1821, ocupatiile tiganilor de pe acest teritoriu erau aurarii sau rudarii care culegeau aurul din nisipurile raurilor Olt, Topolog, Arges si Dambovita 700 salase. Din statistica lui Kogalniceanu aflam ca tiganii domnitorului erau impartiti in patru mari clase: 1. rudarii sau aurarii aveau singuri dreptul de a cauta aurul in raurile si in munti si platind fiecare doamna(sotia domnitorului) ca si dar trei sau patru drame de aur. 2. Ursarii sau li se mai spune dansatorii mergeau din oras in oras si din sat in sat cu ursi prinsi de mici din muntii Carpati sip e care i-au dresat pentru diferite dansuri. Ei mai plateau statului un tribute annual de 20-30 piastri.6 3. Lingurarii erau cei care faceau linguri si vase de lemn; ei platesc acelasi tribute ca si ursarii si erau cei mai civilizati dintre cele patru clase de tigani ai domnitorului. Deasemenea ei incepeau sa-si construieasca locuinte fixe; 4. Laietii oameni fara o credinta si fara o meserie fixa. Erau muncitori constructori, fierari si fabricanti de pieptene. Erau tiganii cei mai corupti si cei mai liberi in acelasi timp si care aveau permisiunea de a colinda pe intreg cuprinsul principatelor. Ei isi petreceau ziua dormind si noaptea mergeau dupa prada. Tot aceasta categorie se ocupau cu facerea de pusti, lanci, sabii etc. Nici una din aceste categorii descries nu aveau locuinte fixe. Vara ei locuiau in corturi, iar iarna in locuinte sub pamant (bordeie) pe care le sapau la marginea podurilor in apropierea unor sate, unde isi puneau in valoare talentul de mestesugari si in acelasi timp puteau sa fure. Zece pana la cinsprezece salase erau sub conducerea unui barbat ales de catre acestia. In Moldova si Tara Romaneasca acesti conducatori se numeau juzi. Acesti juzi se subordonau unui bilibasa sau unui voievod. Juzii si bilibasa erau confirmati de catre conducatorul military al principatului (marele armas). Robii boierilor si manastirilor erau doar de doua feluri: laieti si vatrasi.

Laietii erau acei tigani care pasteau caii pe toate drumurile tarii si plateau un tribut la stapan si nu la domnitor, in jur de 30-50 de piastri7. Cand stapanul construia ceva, ei aveau obligatia sa participe ca si constructori , dar primeau pentru hrana lor un piastru sau 33 centime.5 6

Idem, pp.34-36 Piastru moneda de argint ce a circulat in tarile romanesti in sec. XVII-XVIII-lea. 7 Crisan, N, Tiganii mit si realitate, p. 39

Vatrasii - erau cei care aveau locuinte fixe si nu aveau mai mult decat numele de tigan, caci ei au uitat definitive de limba, au pierdut obiceiurile confratilor nomazi. O parte din ei locuiau in sate, unde se ocupau de agricultura, erau frizeri, croitori, cizmari, fierari iar femeile se ocupau cu curatenia si aranjatul caselor, spalatul rufelor, tesutul rochiilor, brodatul argintului si aurului. Pentru robii din aceste case boieresti, in cazul in care acestia se faceau vinovati de ceva, exista prevazuta pedeapsa cu bataia la talpi. In jurul anilor 1930, C. Pop Serboianu gaseste in Romania, urmatoarele categorii de tigani: Laietii in functie de meserie erau impartiti in ursari, ciurari, caldararii, fierarii, costorarii, rudarii, potcovarii, spalatoresele, mesterii, lautarii, vanzatoarele, ghicitoarele, vascuitorii de ghete, salahorii. Vatrasii - care incepand cu 1924 au in posesie pamanturi si se ocupa cu agricultura, iar copii mergeau la scoala cu bastinasii, dar bineinteles intr-un numar foarte restrans.

3. Viata socio-culturala a tiganilorConducerea comunitatilor apartine, ca si in timpul vietii lor nomade, unui bilibasa, ales de obicei de catre tiganii cei mai influenti din grup. Influenta unui tigan in comunitatea din care face parte este data de averea pe care o avea , varsta si intelepciunea lui.

3.1. CasatoriaIn toate grupurile tiganesti, devenite sedentare dupa 1944, casatoria se infaptuieste inca dupa toate regulile pe care tiganii le respectau in viata nomada. Ei se casatoresc la o varsta destul de frageda. Baietii la 14-15 ani iar fetele la 1213 ani. Acest lucru poate fi din motive genetice, a maturizarii timpurii, fiind de mici lasati intr-o libertate deplina si cunoscant toate evenimentele care ii solicit ape parintii lor, uneori chiar participand active la solutionarea unor asemenea evenimente. In unele colectivitati se practica cumpararea miresei. In familiile de tigani caldurari din commune Axente Sever jud. Sibiu, copiii sunt casatoriti la varsta de 5-6 ani si raman la parinti pana la 16-18 ani. La nunta socru mic da zestre fetei 100000 de lei si mai mult iar socru-mare da baiatului obiecte din aur. Dupa casatorie - care aduna tot neamul lor la un ospat, in general bogat si zgomotos mireasa trece in casa barbatului; acolo se subordoneaza intru totul soacrei, in sarcina ei cazand gatitul bucatelor, grija copiilor,; in caz de divort, femeia pleaca la parinti, dar copiii raman in casa si in grija tatalui.8 In alte colectivitati de tigani caldurari din Moldova se inregistreaza practice de cumparare a miresei; tatal baiatului da o suma de bani tatalui fetei, in felul acesta , fata este arvunita, dar ramane in casa parintilor pana la nunta. Formele de arvunire se fac in prezenta martorilor. Daca logodna se face la Rusalii, nunta are loc in preajma sarbatorii religioase in toamna. In ceea ce priveste nunta si ospatul, mirele se ocupa cuu familia lui, el suporta cheltuielile. Zestrea fetei consta in bani si imbracaminte pentru 5-10 ani si8

Crisan, Nicolae, Tiganii mit si realitate, Ed. Albatros, Bucuresti 1999, p. 36

pahare de argind suflate in aur. Daca o familie are si fete si baieti, paharele se dau baietilor. Casatoriti si binecuvantati sunt de catre rashai (preot), care le da fericirea.9 Tiganii din satele cercetate imita nunta populatiei romanesti sau maghiare, daca tiganii se considera maghiari. Familia de tigani corturari este o institutie importanta si are unele reguli morale care se pastreaza si astazi in toata integritatea lor. Barbatul care practica adulterul este sever condamnat, i se fractureaza un brat, in timp ce sotia care-si inseala sotul, i se face cu fierul rosu o ran ape obraz. Raporturile prematrimoniale sunt strict interzise. Nasterea primului copil trebuie sa corespunda cu data casatoriei. Se fac fel de fel de calcule ca nu cumva barbatul sa fi fost inselat. La nasterea primului copil ritualul nuptial continua; este chemat un batran care sparge un vas de lut si zice: cand aceste cioburi se vor lipi unul de altul si forma un nou vas, atunci sotii se vor desparti.10 Colectivitatea are misiunea de a pregati copilul pentru viata si-l pune la incercare printr-un ritual particular, folosindu-se de metode dure prin lovire. Tatal invita cu blandete pe fiul sau pentru a fi insultat si bruscat de un tigan adult. Acesta il priveste in ochi, se infurie, il ameninta si ii da o palma. Din nou este lovit. Baiatul primeste palmile fara sa se miste incurajat de tatal sau. Loviturile si insultele tiganului adult, rezistenta copilului sunt considerate ca o aparare morala si dereptul de a intra in societate. Aceste ritualuri se practica si astazi de tiganii nomazi din Italia.11

3.2. InmormantareaLa tiganii din sate si din orase, inmormantarea se face dupa ritualul locului. Cand cel de pe patul de moarte este in pragul de a-si da sufletul I se pregateste lumanarea pe care i-o tine in mana rudele apropiate. Dupa trei zile, se inmormanteaza dupa toate practicile confesiunii celui decedat. In urma carului funebru merg rudele mai apropiate, vecinii si cunoscutii, apoi formatiile musicale. Din cand in cand, carul funebru este oprit pentru ca preotii sa citeasca evangheliile. La plecare un membru al familiei, de obicei un barbat, arunca in multime bani metalici pe care copii se grabesc sa-I adune. Vinul se foloseste si la ingropare, precum si la ospatul in cinstea difunctului. Trei zile dupa inmormantare un membru al familiei merge la cimitir si aprinde tamaie, seroaga pentru iertarea pacatelorcelor disparuti.pentru pomenirea celor morti nu se fac praznice. Cei mai instariti fac parastas de pomenire.12

9

Merfea, M., Tiganii integrarea sociala a romilor, Ed. Barsa, Brasov 1991, p. 53 Idem, p. 54 11 Idem, p.55 12 Idem, pp.55-5610

4 Folclorul romilorIn Romania, cultura popular a nationalitatilor minoritare cunoaste un fenomen bilateral de aculturatie. Astfel, in cultura popular a romilor se gasesc elemente de imprumut din traditiile si obiceiurile romanesti (botez, casatorie, nunta, inmormantare, steaua de Craciun, plugusorul, sorcova de anul nou, etc.), dansuri si jocuri populare romanesti(sarba, hora de mana, rata, invartita, etc).13 Toti istoricii si etnografii sunt unanimi in a le recunoaste tiganilor calitatile artistice deosebite. Nu exisa in Romania nici o localitate si nici o petrecere la care sa nu fie present taraful de cantareti tigani. Primele consemnari ale lautarilor tigani sunt din sec. al XIV-lea. Citind Tiganiada lui Deleanu te lasi ispitit de a crede ca autorul a cunoscut viata, traditii, obiceiuri si datini ale tiganilor si ca acestea au avut influenta in creatia sa. Cercetatorii apreciaza ca Tiganiada a fost create sub influenta iluminismului intarziat si are la baza izvoare si modele dintre cele mai variate: cronici bizantine, povestiriri germane, epopee din literatuta antica, literature italiana, franceza din sec. XVI- XVII-lea (Tasoni, Taso, Casti,Cervantes, Milton, Voltaire). Canturile si versurile Tiganiadei cuprind elemente de viata, datini si traditii existente in colectivitatile de tigani corturari. O alta creatie literara inspirata din viata tiganilor este Porojan de Vasile Alecsandri.14 A doua categorie de tigani ce constituie obiectul unei analize din punct de vedere al productiilor folclorice sunt tiganii din mahala. Este vorbade acei tigani stabiliti in mahalalele oraselor, in urma actului Dezdrobirii, dar care in multe cazuri nu cunosc limba tiganeasca, sunt rupti de traditiile de satra si traiesc o viata tipica de mahala. In acest mediu a luat nastere o bogata productie de cantece de mahala cuprinzand cantece de puscarie, de dragoste, de hotie etc. O mare parte dintre acestea ne sunt cunoscute si le putem considera ca pe o rasfrangere fidela a vietii lor, a suferintelor si implinirilor lor. Aceste creatii sunt compuse aproape in exclusivitate in limba romana, unele fiind presarate cu expresii tiganesti. Iata cateva titluri de creatii folclorice valoroase: Opt ani de chin, Suparare, suparare, Doamne, ce rau Ti-am facut?, De ce, maica, m-ai lasat?. O alta ramura a folclorului tiganesc mai putin cunoscuta este folclorul de satra; aceste creatii sunt exclusive compuse in limba tiganeasca si reflecta in mare parte aspecte tipice ale vietii de nomad. Cele mai interesante cantece din aceasta bogata creatie par a fi cele referitoare la pedeapsa meritata de cei care-si tradeaza natia. Un exemplu tipic este balada: Sar scapisaili al rom al romestal kai tradolas-le(cum au scapat tiganii de tradator). Exista in folclorul de satra o balada asemanatoare cu Miorita, Mo romale, nai la jau?, (Mai tigane, nu-I rusine?)

13 14

Idem, p. 59 Idem, p. 61

Vitalitatea deosebita degajata de jocurile tiganesti si optimismul evident din multe dintre cantecele lor nu trebuie sa ne duca la concluzia ca folclorul lor nu ar viza si laturile tragic ale vietii. Astfel, dintre toate cantecele de loc romanesti, tiganii au imprumutat pe cele mai ritmate, majoritatea fiind din folclorul Banatului.15 Dar , totusi tiganii eu ritmul in sange, au simtul ascutit al melodiei, calitati de baza pentru lautari. Unde mai pui ca, spre deosebire de evrei, de greci sau de alti venetici, tiganii nu numai ca cunosteau repertoriul nostrum national, dar cantau si jucau oricand si oriunde si cu orice plata. Asa au ajuns sac ante la hore in sate si in toate locurile ce se dezvoltau in epoca: la hanuri, crasme, , cafenele, restaurant, pe la feredeiele de apa rece, pe la casele boierului.16

5. Religia tiganilorDupa cum se observa, trecerea vremii si-a lasat amprenta si asupra obiceiurilor, traditiilor si formelor de organizare al tiganilor din Romania. Dupa Dezdrobire, cea mai mare parte a tiganilor nu mai vorbesc limba tiganeasca si nu mai pastreaza vechile oranduieli. Acelasi lucru s-a petrecut si cu religia initiala a tiganilor; ea s-a pierdut, facand loc unor elemente de religie crestine imprumutate de tigani de la populatia cu care a avut contact direct. Credinta lor initiala era foarte asemanatoare cu cea a medopersilor care credeau in doua principia: Ormuzd, principiul binelui si Ahriman, principiul raului; aceste doua principia avand posibilitati egale de manifestare in lumea inconjuratoare. Tiganii la fel cred in Del- Dumnezeu, pricipiul binelui si Beng, principiul raului. Atitudinea tiganilor vizavi de cele doua puteri supranaturale este intodeauna constatativa, ei considerand ca omul nu poate fi decat spectator in afara luptei celor doua principia care au posibilitatii egale de a influenta evolutia fenomenolor lumii inconjuratore. In acest context, singurele rugaciuni ale unui tigan sunt scurte fraze de invocare de genul: O Del si Baro! (Dumnezeu e mare!), Del to Del baht!(Sa-ti dea Domnul noroc!). Imaginea despre religia tiganilor poate fi completata cu amintirea catorva superstitii ciudate pe care le cuprinde credinta lor. Frica de iepure (sosoi) se manifesta prin credinta ca apropierea de un iepure viu sau mort inseamna nenorocire. Frica de sarpe (sap) este intalnita la tiganii fosti nomazi. La fel frica de gaina cu gat golas este o superstitie inradacinata la tiganii satrari. Dintre elementare de religie imprumutata, cea mai inradacinata este credinta ca cei morti se pot transforma in strigoi. Aceasta se poate explica si prin faptul ca tiganii

15 16

Idem, p.63 Crisan, N., p. 85

sunt in general un popor fricos. (I. Budai Deleanu surprinde aceasta latura a psihologiei in Tiganiada).17

6 Integrarea sociala a romilorDin mai multe puncte de vedere situatia tiganilor din Romania este similara cu a celorlalte minoritati. Problema de esenta a oricarei minoritati este aceea de a-si pastra fiinta culturala si specificul de etnie in mijlocul populatiei majoritare. Fata de alte minoritati, tiganii au o cultura scrisa destul de restransa si un specific neeuropean, situatie care le ingreuneaza o integrare de facture cultural. Dar cea mai importanta ramane a fi relatia sociala dintre romani si tigani fiind delicate si in acelasi timp radicand problem steriotipice la nivel de discriminare. Dar pe de alta parte, faptul ca tiganii sunt intr-un numar mare in Romania, este in primul rand o expresie a tolerantei ai intelegerii umane specific romanilor.18 Istoria a aratat de nenumarate ori ca natiunile opresoare simt nevoia sa ii invinuiasca pe cei opresati pentru situatia creata. Nazistii aveau explicatiile lor pseudostiintifice cu privire la inferioritatea unor rase. In Africa de Sud in timpul apartidului (care a disparut acum mai putin de 15 ani), unii albi motivau opresiunea negrilor pe motive religioase, considerandu-i o rasa mentionata in biblie ca pacatoasa si deci condamnata de insusi Dumnezeu la servitudine. Multi in Romania considera ca discriminarea romilor este vina lor: ca fura, ca nu se spala, ca nu se duc la scoala, ca tara e a romanilor cine i-a pus sa vina aici etc. Aceste prejudecati sunt pur si simplu false, cum am demonstrat mai inainte. A da vina pe victima este un proces cunoscut si studiat de psihologi, dar rareori recunoscut ca atare la o scara asa de mare ca intreaga populatie a unei tari. In perioada regimului communist, romii erau considerai elemente strine ce trebuiau s devin romneti, cultura lor fiind considerat ca o cultur a subdezvoltrii i a srciei. Din aceast cauz trebuia s se fac ceva pentru a distruge cultura specific a romilor, precum i modelul lor de via distinct cel mai important element care i-a caracterizat de-a lungul secolelor. Eliminnd din discursurile sale orice referire la comunitile roma din Romnia, statul nega de fapt specificul acesteia. Conform principiilor regimului comunist, ocupaiile private trebuiau s dispar. Ca urmare, toate fabricile particulare ce aveau proprietari privai au fost confiscate de stat, acelai tratament fiind aplicat tuturor materialelor i uneltelor folosite de romi n ocupaiile lor tradiionale (prelucrarea metalelor, a lemnului, confecionarea bijuteriilor), mai ales aurul folosit pentru bijuterii. Simultan, acetia erau integrai n activitile agricole efectuate n cadrul cooperativelor agricole de producie. Cei care erau pricepui la prelucrarea metalelor, erau recrutai de cooperativele metalurgice. Pn la cderea comunismului, 48-50% dintre romii api de munc lucrau n agricultur (nu aveau voie s fac comer). Cei care au continuat s practice meteugurile tradiionale nu erau considerai ca17 18

Cherata, M., p. 60 Idem, p. 76

muncitori autentici. Legea i-a proscris, considerndu-i parazii sociali, fapt pentru care ei erau expui unui risc ridicat de a fi pedepsii (nchii sau dui cu fora la munc).

7

Informaii economice i demografice

a. Informaii demografice ntotdeauna au existat preri contradictorii cu privire la numrul romilor din Romnia. Conform rezultatelor cercetrii efectuate n 1998 de Institutul de Cercetare a Calitii Vieii, numrul romilor din Romnia este: 1930: 242.656 (1,70%) 1956: 104.216 (0,60%) 1966: 64.197 (0,37%) 1977: 227.398 (1,05%) 1992: 409.723 (1,76%) 1998: 1.452.700 1.588.552 heteroidentificai; dintre acetia ntre 922.465 i 1.002.381 s-au autodeclarat ca aparinnd minoritii roma (Institutul de Cercetare a Calitii Vieii, 1998). Se poate observa o discrepan uria ntre numrul de romi (104.216) nregistrai la recensmntul din 1956 (imediat dup deportarea romilor n Transnistria unde au murit aproximativ 19.000) i cel nregistrai n 1998. Scderea nu are nici o alt explicaie n afara manipulrilor efectuate n statistici. La recensmntul din 1977 s-a publicat un numr de 227.398 romi, urmnd ca 3 ani mai trziu s se anune oficial c sunt 260.000 romi de naionalitate romn. Chiar i atunci, numrul real era estimat la un milion, dei atunci cnd n cadrul Congresului Mondial al Romilor s-a ridicat problema romilor ntr-o discuie cu Guvernul Romniei, li s-a spus c n Romnia nu exist romi. n 1992, la recensmnt au fost nregistrai 409.723 romi n Romnia dei numrul actual ar putea fi cu mult mai mare, acesta reprezentnd o cretere de 80,2% fa de rezultatul recensmntului din 1977. n ciuda acestui fapt, numrul actual al romilor de naionalitate romn este estimat la peste 2 milioane, ceea ce ar nsemna c sunt minoritatea cea mai numeroas din ar. Numrarea exact a populaiei este un proces extrem de dificil de efectuat atta timp ct muli romi se declar romni sau maghiari; acest fenomen are loc, dup cum explic Florin Moisa, datorit conotaiilor negative care sunt asociate identitii etnice de rom. Un factor care are o mare influen asupra comportamentului demografic este sntatea, respectiv accesul la asisten medical. Educaia n privina sntii este un lucru neobinuit printre romi. Cstoriile, mai ales n comunitile care adopt stilul tradiional de via, tind s se ncheie la o vrst mult mai fraged dect cele pe care le ncheie indivizii de alt etnie, de aici rezultnd o rat crescut a natalitii (dubl fa de rata natalitii la nivel naional) i, implicit, rate crescute ale natalitii premature, respectiv ale mortalitii infantile. 33,7% dintre femeile cuprinse n eantion, cu vrsta ntre 15 i 19 ani erau deja cstorite; vrsta medie la prima cstorie este de 19 ani. Bolile specifice copilriei sunt de asemenea o problem, deoarece majoritatea romilor prefer s nu-i duc copiii la spital, iar importana vaccinrii nu este recunoscut. Bolile respiratorii i de inim sunt larg rspndite printre romii de naionalitate romn; fumatul este endemic, chiar i la copii, condiiile de trai aflate sub nivelul minim

contribuie de asemenea la problemele de sntate. Sperana de via a romilor din Romnia este cu 15-20 de ani mai mic dect cea normal, avnd valori de 50-55 ani. Mai recent, ntr-un studiu realizat de Institutul de Cercetare a Calitii Vieii, conform declaraiilor romilor, bolile cel mai des ntlnite sunt cele ale aparatului digestiv, respectiv cele cardiovasculare.

7. Instituii culturale i/sau asociaii ale minoritilor Agenia de Dezvoltare mpreun Scrltescu St., No.44, Sector 1, 7000, Bucureti Tel: 01-2524250, 094-759565 Fax: 01-2524250 E-mail: imaria@dnt.ro Contact: Ionescu Maria Aliana Casa Romilor Mreti St., No.26, Ploieti, 2000, Prahova Contact: Mihai Grigore Ansamblul de Cntece i Dansuri Roma Bahtale Sticlei St., No.10, Media, 3125, Sibiu Tel: 069-843002 Contact: Rezime Valentin Asociaia Fraternitatea I.L. Caragiale St., No.27, Negreti, 6552, Vaslui Tel: 035-457795 Contact: Romanescu Ioan Amare Phrala Cluj Napoca (oraganizaie de tineret) Someului St., No. 18, Ap. 2, Cluj-Napoca, 3400, Cluj Tel: 064-139802, 094-277209

Fax: 064-139802 Contact: Doghi Dan Pavel Asociaia Ansamblul de Cntece i Dansuri al Romilor ATRA Iuliu Maniu St., No. 3, Bloc 33, Ap. 3, Media, 3125, Sibiu Tel: 069-824708 Contact: Mircea Ionu, Jucki Alexandru Asociaia Casrom Rovinari St., Bl 32/A, Ap.20, Trgu-Mure, 4300, Mure

Tel: 065-134204, 092-520502 Contact: Rudolf Moca Asociaia Cldrarilor din Romnia Than Romano Sinteti, Vidra, Sinteti, Ilfov Contact: Mihai Ion

CONCLUZIE Ne aflam intr-un cerc vicios de discriminare, lipsa de respect, lipsa de interes, lipsa de intelegere din partea romanilor care duc la saracie, care duce la cresterea criminalitatii si la lipsa de educatie scolara in randul romilor, care duc la mai multa discriminare, lipsa de respect... Aceste prejudecati persista si pentru ca este nevoie de un tap ispasitor, in special in conditiile economice dificile in care se afla tara noastra. Spre exemplu: Romania nu are o reputatie prea buna in Vest. Motivele sunt complexe si in general greu de izolat. Totodata, ele sunt greu de acceptat. Romii insa sunt usor de invinuit pentru aceasta, pornind de la cazuri izolate de genul "romii au mancat lebedele din Viena". Odata ce romilor li s-a atribuit acest calificativ, mentalitatea este greu de schimbat. Cine e interesat de romii care nu fura? Cine este interesat de romii care fac cinste tarii noastre peste hotare? Nimeni. Mass-media exploateaza interesul populatiei cu titluri ca un tigan a "furat" si prin aceasta contribuie la continuarea acestui cerc vicios, deoarece majoritatea populatiei primeste informatii despre romi din mass-media si nu de la romi. Romii pe care ii vad oamenii nu sunt, in general, reprezentativi: un cersetor rom sau un copil al strazii este mai usor de vazut decat un copil rom care se duce la scoala. Multi romi care au un statut social si economic mai ridicat nu spun la toata lumea ca sunt romi pentru ca prin aceasta nu au nimic de castigat si multe de pierdut. Istoria romilor este un incredibil sir de persecutii si discriminare. Cauzele care au dus la situatia economica si educationala a romilor din ziua de astazi, precum si cele care au dus la discriminarea cu care ei se confrunta sunt mult mai multe si mai complexe decat cele prezentate aici. Ele trebuie recunoscute si intelese, atat de romi cat si de restul romanilor, pentru ca cercul vicios in care ne aflam sa fie intrerupt.

BIBLIOGRAFIE 1. Andreescu, G., Natiuni si minoritati, Ed. Polirom, Bucuresti, 2004, ISBN 973681-847-0, pag. 271 2. Crisan, Nicolae, Tiganii mit sau realitate, Ed. Albatros, Bucuresti, 1999, ISBN 973-24-0646-1, pag. 293. 3. Cherata, L., Istoria tiganilor origine, specific, limba, Ed. Z, Bucuresti, ISBN973-9197-84-3, pag. 207

4. Merfea, Mihai, Tiganii integrarea sociala a romilor, Ed. Barsa, Brasos, 1991, pag.120.