{761}{906}MIRACOLUL CELULEI|Argumente din biochimie pentru creatie{1193}{1313}Teoria evolutiei a fost enuntata de|Charles Darwin catre mijlocul secolului XIX.{1409}{1554}Acea perioada a fost foarte diferita de cea|actuala, stiinta si tehnologia fiind foarte primitive.{1704}{1800}Oamenii de stiinta ai sec. XIX erau nevoiti |sa munceasca in laboratoare simple,{1803}{1875}folosindu-se de echipamente rudimentare.{1992}{2117}Cu dispozitivele disponibile la acea vreme|le era imposibila chiar si observarea bacteriilor.{2153}{2321}Mai mult, oamenii de stiinta erau inca|sub influenta multor superstitii medievale.{2417}{2561}Una din aceste superstitii era ca|viata ar avea o forma foarte simpla.{2873}{3017}Inca de pe vremea lui Aristotel aceasta|credinta afirma ca viata ar fi aparut de la sine,{3022}{3167}prin imbinari acidentale ale materiei| neinsufletite, intr-un mediu umed.{3264}{3480}In timp ce-si dezvolta teoria, Darwin se baza pe credinta| ca viata se fundamenteaza pe o structura simpla.{3600}{3720}Alti biologi, care au adoptat si aparat |teoria lui Darwin, aveau aceeasi credinta.{3723}{3867}De exemplu, cel mai mare apologet al|darwinismului in Germania, Ernst Haeckel,{3873}{4011}considera ca celula, care putea fi vazuta ca o |pata neagra la microscopul acelor vremuri,{4016}{4040}ar avea o structura foarte simpla.{4073}{4169}Intr-unul din articolele sale, el |se referea la celula ca fiind{4174}{4294} "o simpla bucatica de combinatii |albuminoase ale carbonului"{4338}{4434}Teoria evolutiei s-a bazat pe |presupuneri asemanatoare acesteia.{4482}{4602}Pionierii teoriei evolutiei, precum Haeckel,|Darwin si Huxley, credeau ca viata are{4607}{4751}o forma foarte simpla si ca aceasta|forma simpla putea aparea usor de la sine,{4756}{4805}ca rezultat al hazardului.{4818}{4890}In orice caz... ei s-au inselat .{5370}{5562}Intr-un secol si jumatate ce a trecut de la Darwin| incoace, stiinta si tehnologia au facut salturi uriase.{5778}{5922}Oamenii de stiinta au descoperit structura |celulei, la care Haeckel se referea ca fiind{5927}{6023}"o bucatica simpla de combinatii |albuminoase ale carbonului".{6066}{6211}Ei au observat cu surprindere ca nu |este simpla deloc, cum se credea inainte.{6528}{6648}S-a descoperit ca celula are |un sistem atit de complex, incat {6651}{6723}era de neimaginat in vremea lui Darwin.{7296}{7440}Un renumit biolog molecular, Michael Denton,|face urmatoarea analogie pentru a descrie{7443}{7491}ce fel de structura are celula :{7608}{7728}Pentru a intelege realitatea vietii asa|cum a fost ea infatisata de catre biologia {7731}{7851}moleculara, ar trebui sa marim o celula|de o mie de milioane de ori, pina cind{7857}{7977}ar ajunge sa aiba un diametru de 20 km si|sa semene cu o nava destul de mare, ca sa{7980}{8097}acopere un oras ca Londra sau New York.|Ceea ce am vedea atunci ar fi un obiect{8102}{8246}de o complexitate incomparabila si |design adaptiv. Pe suprafata celulei{8250}{8370}am observa milioane de deschideri,|asemeni intrindurilor unei imense nave{8375}{8519}spatiale, deschizindu-se si inchizindu-se, |pentru a permite un flux continuu de materiale{8452}{8644}in ambele sensuri. Daca ar fi sa intram printr-una|din aceste deschideri, ne-am trezi intr-o lume{8649}{8769}a tehnologiei de virf si a unei|complexitati uluitoare". (M. Denton){8850}{8994}Acum haideti sa dam viata analogiei|navei spatiale a prof. Denton si {8999}{9095}sa observam indeaproape|complexitatea celulei.{9138}{9258}Calatoria noastra incepe cu niste|hormoni, care isi cauta pentru sine{9263}{9311}o celula adecvata.{10554}{10674}Cind hormonii se apropie de celula,|mai intii cauta o poarta care{10679}{10727}le-ar permite sa intre.{10974}{11070}Usile celulei sunt selective |in modul lor de operare.{11075}{11219}Fiecare molecula care se opreste in dreptul|usii e verificata de aceasta, pentru a vedea{11224}{11274}daca e benefica pentru celula sau nu.{11279}{11375}Usile se deschid numai|pentru moleculele utile.{11754}{11922}Daca un element nociv, precum un virus,|incearca sa intre, situatia se schimba.{11946}{12090}Usa celulei analizeaza materialul,|afla ca e daunator si il respinge.{12600}{12720}Cind patrundem in celula, descoperim,|asa cum descria prof. Denton,{12723}{12795}o uimitoare tehnologie si complexitate.{13512}{13632}Cind hormonii trec de usa sunt trecuti|imediat sub controlul unor proteine{13635}{13731}speciale, care indeplinesc functiile|celulei. Aceste molecule {13737}{13809}sunt numite enzime.{13992}{14112}Daca e necesar, enzimele pun|imediat noii hormoni in folosinta; {14136}{14280}daca nu e nevoie de ei in acel moment,|sunt plasati intr-un compartiment de{14280}{14376}depozitare al celulei, care se |numeste aparatul Golgi.{15036}{15180}Unele molecule, precum insulina - care |poarta molecule de zahar - sunt prea mari {15183}{15255}pentru a putea trece prin usile celulei.{15360}{15504}Celula are un sistem special proiectat pentru| astfel de molecule mari, insa folositoare :{15507}{15627}ea intinde un apendice special in afara |membranei sale, pentru a primi insulina.{15633}{15729}Insulina din afara e atrasa de acest apendice.{15732}{15828}Bineinteles ca masurile de siguranta nu sunt uitate.{16506}{16650}Odata intrata inauntru, enzimele - transportor|preiau cu grija moleculele de zahar de pe{16655}{16775}insulina. Enzimele transporta aceste |molecule de zahar catre mitocondrii,{16780}{16876}care reprezinta generatoarele |de energie ale celulei.{17862}{18030}Datoria mitocondriilor este de a "sparge"|moleculele primite, care contin energie {18035}{18179} si de a le procesa astfel incit |sa poata fi folosite de celula.{18201}{18345}Produse ale unor reactii complexe din |mitocondrii, pachetele de energie ATP{18220}{18460}sunt transferate compartimentelor vecine|din celula, din nou printr-un mecanism perfect.{18930}{19026}Canale speciale denumite |reticulum endoplasmatic{19031}{19103}servesc transportului intracelular.{19569}{19689}Nucleul, care seamana cu un imens |centru de prelucrare informationala,{19694}{19766}este "creierul" complexului |sistem al celulei.{19951}{20095}Inauntrul nucleului gasim cromozomii,|fiecare dintre ei fiind o imensa baza de date.{20443}{20563}Cromozomii sunt alcatuiti |din lanturi impletite de ADN.{20568}{20712}Planurile detaliate ale tuturor sistemelor|din celula sunt codificate in aceste lanturi de ADN.{21173}{21330}Un lant de ADN are o structura elicoidala,|compus din aranjamente secventiale,{21335}{21407}formate cu ajutorul a 4 molecule diferite.{21411}{21579}Aceste 4 molecule diferite sunt |de fapt un alfabet cu patru litere.{21691}{21835}Gratie acestui alfabet, o mare cantitate|de informatie, care ar umple sute de{21840}{21960}volume ale unei enciclopedii, este |codata intr-o molecula de ADN.{22087}{22207}Acest sistem de codificare include|planurile detaliate de productie{22212}{22308}a mii de enzime si de proteine diferite|folosite in procesele celulare.{22313}{22433}Proiectele tuturor moleculelor organice,|care vor fi structurate in celula, sunt{22438}{22582}inscrise pina la cele mai mici detalii|in macromolecula de ADN{22951}{23095}Producerea unei molecule organice,|cum ar fi o proteina, incepe cu identificarea{23100}{23268}genei care contine informatia ceruta, din |cadrul ADN-ului continut de cromozomi.{23383}{23527}O enzima, care are in exclusivitate aceasta |misiune, deschide ADN-ul ca un fermoar.{23621}{23741}Apoi vine un alt grup de enzime si |desparte cele doua catene de ADN.{23746}{23866}O alta enzima trece la una din aceste |catene si citeste rapid si copiaza{23871}{23919}informatia codata aici. {23923}{24043}Acum o copie perfecta a planului |de productie continut in ADN e obtinuta.{24048}{24192}Dupa incheierea replicarii, enzimele|inchid ADN-ul si-l readuc la starea initiala.{24283}{24379}Copia executata dupa ADN |se numeste ARN mesager.{24391}{24511}ARN mesager contine planul de |productie a proteinelor necesare celulei.{24768}{24888}Producerea propriu-zisa a proteinelor|are loc in alta parte a celulei. Aceasta{24891}{25035}structura, care s-ar putea numi si|fabrica celulei, este ribosomul.{25056}{25176}Exista un sistem de productie |extraordinar in cadrul ribosomului :{25179}{25275}ARN mesager intra cu un capat in |ribosom si avanseaza incet.{25281}{25425}Intre timp, transportorii, denumiti ARN |de transfer, aduc aminoacizii, care sunt {25428}{25572}componentele necesare proteinelor |de produs, la ribosomi, in stare{25578}{25650} completa si intr-o secventa adecvata.{25944}{26112}Aminoacizii adusi aici se combina in|ordinea specificata de ARNmesager.{26136}{26280}Pe masura avansarii ARN mesager|aminoacidul care corespunde datelor{26283}{26331}codificate acolo este adaugat lantului.{26352}{26448}Rezultatul consta intr-o noua proteina.{26595}{26739}Cea mai mica greseala in secventa|aminoacizilor, ar conduce la {26745}{26841}obtinerea unei proteine nefolositoare.{26988}{27084}Totusi asemenea greseli |aproape ca nu se intimpla.{27090}{27210}Producerea fiind incheiata, |proteina paraseste ribosomul {27216}{27264}pentru a-si indeplini datoria.{28212}{28332}Toate aceste extraordinare procese|au loc nu undeva departe, ci {28335}{28407}chiar in propriul tau trup.{28413}{28533}Procesele, pe care noi le-am|simplificat aici, sunt de fapt mult mai {28512}{28656}complicate si sunt repetate in |continuu in fiecare din cele o suta {28662}{28734}de trilioane de celule ale trupului tau.{28800}{28920}Celula, care in trecut a fost |considerata "o bucatica de combinatii {28923}{29043}albuminoase ale carbonului" de catre|cei ce-au formulat teoria evolutiei,{29049}{29121}are in fapt o structura extraordinara.{29268}{29388}Acest sistem magnific cu siguranta|n-ar fi putut aparea prin hazard, {29391}{29463}asa cum sustine teoria evolutiei.{29466}{29586}Cind toate aceste detalii ale biologiei |celulei au fost descoperite si{29592}{29688}intelese, teoria evolutiei |a suferit o mare lovitura.{29847}{29967}Astazi multi dintre cei mai distinsi |oameni de stiinta ai lumii, recunosc{29973}{30093}ca viata intruchipata in celula vie|nu poate fi produsul intimplarii.{30096}{30216}Toate aspectele vietii au la|baza un proiect extraordinar. {30744}{30840}Unul dintre acesti oameni de stiinta|este Michael Behe, un profesor de{30843}{30939}biochimie american renumit; el |se refera la realitatea proiectului{30945}{31041} ce sta la baza celulei, dupa cum| a fost descoperit de stiinta moderna :{31050}{31170}"Eu cred ca concluzia proiectului este|una stiintifica, empirica, bazata{31176}{31296}in intregime pe sistemul observabil;|ca universul si viata au fost create;{31299}{31419}ca ele sunt produsul unei|activitati inteligente. Si as dori{31425}{31545}sa evidentiez, ca aceasta idee |vine din progresul stiintei si {31548}{31668}nu din ceea ce nu stim, ci mai|degraba din ceea ce am invatat {31674}{31722}in ultimii 50 de ani."{31869}{31965}Intr-adevar, stiinta arata ca toate|fiintele vii au fost aduse la viata{31968}{32016}ca rezultat al unei creatii constiente.{32022}{32117}Nereusind sa explice sistemul|deosebit de complex dintr-o singura{32121}{32241}celula vie, teoria evolutiei de |asemenea nu izbuteste sa explice {32246}{32318}proiectele care stau la baza| fiintelor vii. De exemplu :{32323}{32371}aerodinamica aripii unei pasari;{32376}{32424}minunatul mecanism de |vinare al unui paianjen;{32429}{32525}o insecta care seamana cu| o frunza, spre a se camufla; {32541}{32613}ochiul desenat pe aripile unui fluture;{32673}{32745}sentimentele de afectiune ale animalelor.{32829}{32997}Viata, cu toate detalille ei perfect proiectate,|este rezultatul unei creatii superioare.{33153}{33345}Acel Creator superior este Atotputernicul|Dumnezeu, Imparatul ceresc, Domnul tuturor.{34353}{34473}Cind te uiti in jurul tau, in aer liber sau|privesti o cimpie intinsa, poti vedea{34478}{34598}cu usurinta obiecte apropiate sau |departate, cu toate culorile, marimile {34603}{34723}sau formele lor. Aceasta priveliste|pe care ai obtinut-o fara vreun efort,{34728}{34848}este produsul a numeroase reactii|si interactiuni complexe din trupul tau.{34853}{34997}Acum haide sa observam aceste|operatii complexe indeaproape.{35133}{35253}Ochiul uman are un mecanism |automat care functioneaza excelent.{35258}{35378}El este constituit din combinatia|a 40 de parti fundamentale diferite,{35383}{35503}toate aceste parti avind functii|vitale in procesul vederii.{35508}{35652}Orice defect sau disfunctionalitate la|o singura parte ar impiedica vederea.{35769}{35937}Stratul transparent din partea anterioara |a ochiului se numeste cornee.{35949}{36069}Chiar in spatele ei se afla irisul,|care confera ochiului culoarea{36074}{36194}si ajusteaza automat diametrul |deschiderii functie de intensitatea {36199}{36271}luminii, gratie muschilor |atasati de el.{36309}{36429}De exemplu, daca suntem intr-un loc |intunecat, irisul se largeste, spre a{36434}{36482}prelua cit mai multa lumina posibil.{36487}{36607}Cind intensitatea luminii creste,|acesta se ingusteaza, scazind{36612}{36684}cantitatea de lumina |care patrunde in ochi.{36753}{36873}Sistemul de ajustare automatica|a irisului functioneaza astfel :{36878}{36998}in clipa in care lumina patrunde in|ochi, un impuls nervos se indreapta{37003}{37123}spre creier si-i transmite mesajul |despre existenta si intensitatea luminii.{37128}{37248}Creierul trimite imediat un semnal|inapoi, comandind cit de mult sa {37253}{37325}se contracte muschii din jurul irisului.{37329}{37449}Un alt mecanism, care functio-|neaza in paralel, este cristalinul.{37454}{37598}Datoria acestuia este de a focaliza|lumina, care patrunde in ochi, pe retina.{37603}{37747}Gratie miscarilor muschilor din jurul|cristalinului, razele de lumina patrunse{37752}{37896}in ochi din diferite unghiuri si distante,| pot fi focalizate mereu pe retina.{38001}{38121}Toate sistemele mentionate sunt |mult mai mici si totusi superioare {38126}{38246}dispozitivelor mecanice proiectate |cu ajutorul celor mai sofisticate {38251}{38323}tehnologii in privinta imitarii ochiului.{38328}{38448}Chiar si cel mai avansat sistem|vizual artificial e foarte primitiv{38453}{38525}in raport cu ochiul uman.{38529}{38649}Cind ne gindim la efortul si stiinta|necesare realizarii acestor sisteme{38654}{38822}vizuale artificiale, putem intelege |ce creatie minunata este ochiul .{38973}{39093}Daca examinam o singura celula|din ochi la nivel microscopic, {39098}{39218}superioritatea creatiei acesteia| va fi si mai bine inteleasa.{39453}{39573}Haideti sa presupunem ca ne |uitam la o fructiera de cristal plina.{39578}{39698}Razele de lumina, care vin dinspre|fructiera spre ochiul nostru, trec prin{39703}{39823}cornee si iris si sunt focalizate pe|retina de catre cristalin. Asadar, {39828}{39972}ce se intimpla in retina pentru ca celu-|lele retiniene sa perceapa lumina?{39977}{40097}Cind particulele de lumina, numite|si fotoni, lovesc celulele din retina,{40100}{40220}produc un efect-cascada, ca un sir|de domino aranjat cu grija, piesa{40225}{40249}dupa piesa. {40254}{40374}Prima piesa din acest domino din|celulele retiniene este o molecula{40378}{40426}denumita 11-cis-retinal.{40431}{40551}Cind un foton interactioneaza cu|ea, aceasta isi schimba forma.{40556}{40676}Aceasta declanseaza o schimbare|a formei unei alte proteine, denumita{40681}{40753}rodopsina, de care este strins legata. {40822}{40942}Acum, rodopsina ia o asemenea |forma incit se poate uni cu o alta{40923}{41067}proteina, denumita transducina, care|era deja prezenta in celula, dar{41072}{41216}cu care nu putea interactiona inainte,|datorita incompatibilitatii formelor.{41221}{41389}Dupa aceasta , o alta molecula,| numita GTP, se alatura grupului.{41470}{41686}Acum,doua proteine,rodopsina si trans-|ducina,si o molecula GTP s-au unit.{41698}{41770}Totusi, procesul abia a inceput ;{41782}{41926}Compusul numit GTP are forma|potrivita pentru a se lega de o{41931}{42099}alta proteina, numita fosfodiesteraza,|care exista mereu in celula.{42104}{42224}Dupa aceasta unire forma moleculei,|care e produsa, va declansa un {42234}{42354}mecanism, care va initia o serie| de reactii chimice in celula.{42358}{42478}Acest mecanism schimba concen-|tratia fierului din celula si produce{42483}{42507}energie electrica.{42512}{42656}Aceasta energie stimuleaza nervii,care |se afla in spatele celulelor retiniene.{42682}{42826}Asadar imaginea care a patruns in|ochi sub forma unui foton isi va continua{42831}{42903}calatoria sub forma unui semnal electric.{42908}{43028}Acest semnal contine informatii |vizuale despre obiectul din exterior.{43150}{43270}Pentru ca procesul vederii sa aiba|loc, impulsurile electrice produse{43275}{43395}in celulele retiniene trebuie sa fie|transmise centrului vizual din creier.{43400}{43520}Celulele nervoase insa, nu sunt|conectate direct una la cealalta.{43525}{43621}Exista un mic spatiu intre|punctele lor de legatura.{43626}{43746}Atunci cum isi continua |stimulul electric drumul sau ?{43774}{43870}In acest punct alt set de operatii |complexe intra in actiune.{43894}{44014}Energia electrica este transformata |in energie chimica, fara pierderi{44019}{44139}informationale; in acest fel informatia |e transmisa de la un nerv la urmatorul.{44144}{44240}Transportorii chimicii localizati in|punctele de legatura ale celulelor{44245}{44365}nervoase transmit cu succes informatia|continuta in stimulii proveniti de la ochi,{44370}{44490}trecind de la un nerv la altul. Cind e|transferata la urmatorul nerv, imaginea{44494}{44590}e convertita din nou in semnal |electric si isi continua drumul {44595}{44667}pina la un nou punct de legatura.{44686}{44830}Ajungind la centrul vizual din creier,|in acest fel, semnalul electric este {44811}{44907}comparat cu informatia |continuta in centrul memoriei {44912}{45056}si imaginea este interpretata. In final|noi vedem fructiera pe care am vazut-o{45061}{45205}la inceput, datorita acestui sistem|minunat alcatuit din sute de mici detalii.{45210}{45378}Si toate aceste procese complicate|au loc intr-o fractiune de secunda.{45502}{45646}Mai mult chiar, de vreme ce actul|vederii se realizeaza continuu, {45651}{45723}sistemul repeta mereu acesti pasi.{45728}{45872}De exemplu, moleculele care joaca un| rol in reactia in lant din ochi, sunt {45877}{46021}readuse la starea originala de fiecare|data si reactia incepe din nou.{46342}{46486}Bineinteles ca in acelasi timp multe|alte reactii la fel de complexe au loc{46491}{46539}in alte parti ale corpului nostru.{46520}{46664}Putem sa auzim sunetul si sa |vedem in acelasi timp si imaginea.{46717}{46837}Si depinzind de circumstante |putem gusta, pipai sau simti.{46938}{47082}Intre timp milioane de alte operatii si|reactii trebuie sa continue fara intrerupere{47086}{47206}in corpul nostru, daca vrem |sa continuam sa traim.{47314}{47458}Stiinta primitiva din vremea lui |Darwin nu cunostea lucrurile astea.{47463}{47583}Cu toate acestea chiar Darwin a|constientizat proiectul extraordinar{47588}{47732}al ochiului si si-a marturisit disperarea|intr-o scrisoare a sa catre Isaac Grey,{47737}{47881}din 3 apr. 1860, in care afirma:"Numai|gindind la ochi, si ma cutremur tot".{47886}{48006}Proprietatile biochimice ale ochiului, care |au fost descoperite de stiinta moderna{48013}{48109}au cauzat o mai mare lovitura|darwinismului decit si-ar fi putut{48114}{48138}imagina insusi Darwin.{48142}{48262}Intregul proces al vederii pe care l-am|sintetizat aici, este de fapt mult mai{48267}{48387}complex in toate detaliile sale.|Totusi chiar si acest rezumat{48392}{48512}este suficient pentru a arata ce sistem|minunat a fost creat in corpul nostru.{48517}{48637}Reactiile care au loc in ochi sunt |atit de complicate si de fin acordate,{48642}{48762}incit este ilogic a gindi ca toate acestea|ar putea fi rezultatul unor pure intimplari,{48766}{48886}asa cum sustine teoria evolutiei. Michael |Beche, face urmatorul comentariu{48891}{48963} in privinta biochimiei ochiului si a|teoriei evolutiei in cartea sa {48968}{49040}"Cutia neagra a lui Darwin" :{49045}{49165}"Ii ramine unei explicatii |evolutioniste de nivelul acela{49171}{49315}sa ia in consideratie doar structurile|anatomice ale intregului ochi,{49320}{49464}asa cum a facut Darwin in sec XIX.|Fiecare structura anatomica pe care{49468}{49612}Darwin le socotea atit de simple, de|fapt implica procese biochimice{49617}{49737}deosebit de complicate, care nu |pot fi mascate cu ajutorul retoricii."{49992}{50136}Dar, asa cum am vazut, teoria evolutiei|nu poate explica un singur sistem dintr-o{50140}{50260}singura celula, cu atit mai putin|sa explice viata in intregime.{50292}{50412}Demolind din temelii ipoteza ca|viata ar fi simpla, stiinta a demonstrat{50416}{50536}umanitatii o realitate foarte importanta :{50556}{50700}Viata nu este produsul unor intimplari,|ci este rezultatul unei creatii perfecte.{50704}{50824}O creatie perfecta a unui Creator |atotputernic, Care a adus la viata{50829}{50949}fiintele, Care este Dumnezeu,|Domnul tuturor.