teza_rezumat.pdf

7/27/2019 teza_rezumat.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/tezarezumatpdf 1/11

283

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

DIRECŢII DE DEZVOLTARE A LEASINGULUI ÎN ROMÂNIA

Doctorand Petre Luminiţa-Elena

A. CUPRINS

INTRODUCERE .....................................................................................................................4

CAPITOLUL I

LEASINGUL - RESORT ÎN PERFECŢIONAREA PRINCIPIILOR

ŞI MECANISMELOR DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A

VIEŢII ECONOMICE CONTEMPORANE ………………………………………………6

I.1. Conceptul general. Apariţia şi evoluţia istorică a leasingului …………………………….6

I.2. Leasingul în oglinda reglementărilor juridice internaţionale şi naţionale .........................11

I.3. Criteriile principale de departajare a operaţiunilor de leasing …………………………...32

I.4. Avantajele şi limitele operaţiunilor de finanţare prin leasing ……………………………43

CAPITOLUL II

CONTRACTUL DE LEASING - FUNDAMENT JURIDIC

AL OPERAŢIUNILOR DE LEASING ...............................................................................49

II.1. Noţiunea, caracterele şi natura juridică a contractului de leasing ………………………49

II.2. Asemănări şi deosebiri între contractul de leasing şi alte contracte .................................57

II.3. Elementele contractului de leasing ...................................................................................62

II.3.1. Subiectele contractului de leasing ........................................................................63

II.3.2. Obiectul contractului de leasing ………………………………………………...67

II.3.3. Preţul, forma şi termenele contractului de leasing ……………………………...68

II.3.4. Drepturile şi obligaţiile părţilor contractului de leasing ………………………...75

CAPITOLUL III

EVOLUŢIA, PERSPECTIVELE ŞI CERINŢELE DE PERFECŢIONARE

ALE OPERAŢIUNILOR DE LEASING …………………………………...……………..86

III.1. Evoluţia şi perspectivele de dezvoltare ale operaţiunilor de leasing pe plan mondial …86

III.2. Evoluţia şi perspectivele de dezvoltare ale operaţiunilor de leasing pe plan european ..95



284

III.3. Evoluţia şi perspectivele de dezvoltare ale operaţiunilor de leasing pe plan naţional ..100

III.3.1. Cadrul economic şi fiscal al operaţiunilor de leasing în România.

Structura şi organizarea societăţilor de leasing ……………………………………….101

III.3.2. Analiza Porter şi factorii importanţi în asigurarea succesului

pe piaţa naţională ……………………………………………………………………..133

III.3.3. Analiza SWOT a industriei de leasing din România.

Concepte şi strategii …………………………………………………………………..139

III.3.4. Efectele perioadei post-aderare la Uniunea Europeană.

Direcţii de acţiune şi perspective ……………………………………………………..149

CAPITOLUL IV

TEORIA ŞI PRACTICA RISCULUI. PROBLEME ŞI SOLUŢII ………………….…156

IV.1. Abordarea teoretico-conceptuală a noţiunii de risc în activitatea de leasing …………156

IV.2. Riscurile financiare - definirea conceptului şi politicile prudenţiale recomandate …...159IV.3. Riscurile operaţionale - definirea conceptului şi politicile prudenţiale recomandate ...170

IV.4. Alte riscuri aferente activităţii de leasing - definirea conceptului şi politicile

prudenţiale recomandate ……………………………………………………………………180

IV.5. Situaţia actuală a reglementării expunerilor prin prisma riscurilor …………………..182

CAPITOLUL V

ABORDAREA LEASINGULUI PRIN PRISMA ACORDULUI BASEL II

ŞI STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE RAPORTARE FINANCIARĂ ……188

V.1. Problematica şi structura Acordului de capital Basel II ……………………………….188

V.2. Provocările şi impactul Basel II în România.

Liniile de acţiune în redefinirea strategiilor instituţiilor de credit ………………………….199

V.3. Situaţia actuală a adecvării capitalului pe piaţa de leasing naţională ………………….203

V.4. Contabilitatea şi tratamentul bilanţier aferente operaţiunilor de leasing.

Provocări şi soluţii aplicabile ……………………………………………………………….207

CAPITOLUL VI

CONCLUZII FINALE ……………………………………………………………………226

BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………..234

ANEXE

Anexa 3.1. Volumul global al operaţiunilor de leasing derulate în 2006 …………….242

Anexa 3.2. Evoluţia pieţei de leasing Leaseurope 2005 - 2006 ……………………....243

Anexa 3.3. Evoluţia pieţei de leasing de echipamente Leaseurope 2005 - 2006 ……..244



285

Anexa 3.4. Evoluţia pieţei de leasing imobiliar Leaseurope 2005 – 2006 ……………245

Anexa 3.5. Prezentarea aspectelor legislative ale operaţiunii de leasing

în cadrul Leaseurope ………………………………………………………………….246

Anexa 3.6. Situaţia participării instituţiilor de credit din România

în activitatea de leasing ……………………………………………………………….249

Anexa 3.7. Top 30 piaţa naţională de leasing - semestrul I 2007 …………………….250

Anexa 4.1. Organizarea şi funcţionarea Biroului de Credit …………………………..251

Anexa 4.2. Organizarea şi funcţionarea Centralei Riscurilor Bancare .........................253

Anexa 4.3. Fluxul informaţional al Centralei Riscurilor Bancare ……………………255

Anexa 4.4. Organizarea şi funcţionarea Centralei Incidentelor de Plăţi ……………...256

Anexa 4.5. Fluxul informaţional privind incidentele de plăţi .......................................258

Anexa 5.1. Instrumentarea IAS 17 - Studiul de caz nr. 1 …………………………….259






REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT ………………………………………………..283

B. CUVINTE-CHEIE

Leasing, operaţiune de leasing, leasing financiar, leasing operaţional, finanţator, locator,utilizator, locatar.

Contract de leasing, O.G. nr. 51/1997, societate de leasing, caractere juridice, drept de

opţiune, rată de leasing, valoare reziduală, dobândă.

Rată de penetrare, instituţie financiară nebancară, O.G. nr. 28/2006, Asociaţia de

Leasing şi Servicii Financiare Nebancare, BNR, supraveghere, registru general, registru

special, analiza Porter, analiza SWOT.

Riscuri financiare, riscuri operaţionale, risc de credit, management integrat, expunere.

IAS 17, scadenţar intern, acordul Basel II, adecvarea capitalului.

C. SINTEZE ALE PĂRŢILOR PRINCIPALE ALE TEZEI DE DOCTORAT

Leasingul, prin istoria sa relativ scurtă, este un produs al economiei de piaţă, rezultat ca

urmare a procesului evolutiv de identificare a noi forme de finanţare pentru desfacerea

produselor şi a prestărilor de servicii.

Scopul prezentei cercetări rezidă în analiza complexă a leasingului şi a naturii lui



286

juridice la nivel mondial şi naţional, în explicarea diverselor tipuri şi categorii, în nuanţarea

riscurilor aferente şi a soluţiilor de abordare prudenţială, precum şi în determinarea locului

concret pe care îl ocupă în sistemul instrumentelor de finanţare, a noilor provocări pentru

finanţatori/locatori, a cerinţelor de perfecţionare şi direcţiilor de dezvoltare în contextul post

aderării României la Uniunea Europeană.

Scopul şi obiectivele cercetărilor efectuate au determinat structura tezei de doctorat,

formată din introducere, şase capitole, bibliografie şi anexe.

În introducere este argumentată actualitatea, necesitatea şi importanţa temei cercetate şi

sunt formulate scopul şi obiectivele urmărite.

Capitolul I cuprinde analiza conceptului de leasing prin punctarea celor mai importante

momente în evoluţia sa istorică. Se prezintă detaliat specificul operaţiunilor de leasing,

avantajele şi limitele în finanţarea investiţiilor, precum şi criteriile principale de clasificare

folosite în teorie şi practică. Din analiza experienţei internaţionale observăm că nu prezenţa

unor legi speciale dedicate leasingului este factorul determinant în ponderea activităţii de

leasing, ci mai mult nivelul economic, în special situaţia industrială a statului. Totodată,

suntem de acord că o legislaţie orientată investiţional poate facilita dezvoltarea operaţiunilor

de leasing.

Nu toate tipurile şi categoriile leasingului prezentate detaliat sunt aplicate cu egală

intensitate în practică, dar abordarea formelor speciale o considerăm vitală în vederea

perfecţionării operaţiunilor de leasing pe plan naţional, familiarizării rapide cu schemele

caracteristice şi definirii soluţiilor creative.

Extinderea leasingului în spaţiul comercial internaţional a determinat necesitatea

elaborării unor reguli internaţionale uniforme. Convenţia de la Ottawa, elaborată în 1988

pentru a reglementa leasingul financiar internaţional, nu a fost însă actualizată corespunzător

pentru a răspunde progreselor sociale, economice şi juridice înregistrate ulterior.

În plan instituţional, companiile de leasing sunt constituite în asociaţii naţionale, iar în

plan continental şi regional în diferite asociaţii implicate activ în abordarea problemelor

specifice, studierea şi perfecţionarea mecanismelor de efectuare a operaţiunilor de leasing şi

în promovarea intereselor propriilor membrii.

Prezentarea cadrului legislativ naţional realizată în acest capitol surprinde principalele

repere cu incidenţe asupra operaţiunilor de leasing, până la momentul instituirii de noi reguli

de derulare pe baze reglementate. Se stabilesc astfel premisele şi temeiurile apariţiei

leasingului în sistemul reglementărilor şi practicilor comerciale din România, cu sublinierea

aspectelor defavorabile, care au condus la amânarea sau anularea efectelor fiscale pozitive, la

desf ăşurarea cu sincope a acestui tip de operaţiuni şi la reflectarea necorespunzătoare în



287

situaţiile financiare ale finanţatorilor/locatorilor.

În capitolul II sunt prezentate caracterele şi natura juridică a contractului de leasing,

delimitarea faţă de operaţiunea de leasing, particularităţile specifice în raport cu celelalte

tipuri de contracte cu care poate fi confundat în mod eronat.

Prin trăsăturile sale caracteristice, prin finalitatea sa economică şi juridică, contractul de

leasing este un contract bilateral care ocupă o poziţie specială deoarece predetermină

subiectele şi caracteristicile obiectului contractului de vânzare - cumpărare.

Analiza elementelor contractului de leasing la nivel naţional este realizată prin prisma

comparaţiilor modificărilor introduse de Legea nr. 287/2006 pentru modificarea şi

completarea O.G. nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing.

Reconsiderarea unor formulări ale textelor actelor legislative aplicabile operaţiunilor de

leasing a constituit o preocupare intensă a autorităţilor şi a asociaţiilor profesionale, deoarece

normativitatea şi specificul operaţiei tehnice corespunzătoare fac din acest contract unul

dificil de caracterizat în contextul tradiţional.

Drepturile şi obligaţiile părţilor sunt prezentate corelativ, prin punctarea aspectelor pe

care le considerăm necesar a fi modificate, în sensul îmbunătăţirii reglementărilor actuale.

Clarificarea şi definirea unor termeni folosiţi în operaţiunile de leasing, determinarea

mai riguroasă a condiţiilor impuse unei societăţi de leasing, reglementarea instituţiilor

financiare nebancare şi a instrumentelor de organizare şi derulare a activităţilor aferente,

înlăturarea unor inconsecvenţe/confuzii/interpretări care afectau echilibrul drepturilor şi

obligaţilor subiectelor contractului de leasing se constituie ca deziderate importante ale

corelării cu cerinţele normelor europene.

Chiar la nivel mondial, prin dezvoltarea în continuare şi diversificarea afacerilor de

leasing, se solicită permanent de către teoreticieni şi practicieni reglementări juridice

îmbunătăţite, care să asigure un viitor progresiv şi competent acestui instrument de finanţare

complex şi modern.

Capitolul III analizează comparativ şi în dinamică derularea operaţiunilor de leasing la

nivel global şi european, fiind identificate caracteristicile principale, factorii care şi-au adus

contribuţia la progres, precum şi tendinţele în evoluţia viitoare.

Creşterea regională a gradului de transparenţă a situaţiilor financiare şi a altor informaţii

specifice industriei (bunul finanţat şi originea sa/durata contractuală /tipul de client/garanţiile

conexe şi alţi factori de confort/gestionarea situaţiilor de reziliere) considerăm că vor permite

fundamentarea deciziei strategice în consecinţă, dar şi o mai bună interpretare a datelor

statistice.

Sunt propuse abordări variate ale pieţei naţionale de leasing şi a cerinţelor de



288

perfecţionare aferente, funcţie de informaţiile statistice ale asociaţiilor de profil sau sub

efectul direct al acţiunilor Guvernului în contextul post-aderării la Uniunea Europeană,

orientate spre asigurarea func ţ ionalit ăţ ii pie ţ elor în baza mecanismelor concuren ţ iale,

facilitarea intr ării şi ie şirii pe/de pe pia ţă a întreprinderilor , facilitarea accesului la

finan ţ are, precum şi sustenabilitatea finan ţ elor publice. Sunt subliniate atât rolul Asociaţiei

de Leasing şi Servicii Financiare Nebancare în corectarea legislaţiei leasingului potrivit

practicilor comerciale, cât şi necesitatea ca implicarea asociaţiei să presupună în continuare

propuneri şi soluţii concrete de modernizare a mediului de afaceri autohton. Efectele aderării

României la Uniunea Europeană sunt evidenţiate comparativ, din perspectivă fiscală şi

financiar-contabilă.

O altă abordare a pieţei naţionale este realizată sub aspectul reglementării şi

supravegherii, care se constituie într-un proces prin care se stabilesc inclusiv criteriile de

performanţă şi evaluare, procedurile de prudenţialitate cu scopul de a garanta integritatea,

reputaţia şi mai ales transparenţa industriei în ansamblu.

Pieţele mature însă au demonstrat faptul că leasingul a cunoscut cea mai importantă

dezvoltare liber de orice constrângeri regulamentare. Pentru o pia ţă emergentă, aşa cum este

România, considerăm că realizarea reglementării şi supravegherii este necesară, dar trebuie

realizată cu mare atenţie, pentru a evita abordări defectuoase şi o suprareglementare

ineficientă. Punctul nostru de vedere în ceea ce priveşte sfera de acţiune a reglementărilor

leasingului este că aceasta trebuie să se limiteze la operaţiunile de leasing financiar, f ără a

implica şi operaţiunile de leasing operaţional.

Analiza Porter propune factorii determinanţi în asigurarea succesului pe piaţa locală de

leasing, caracterizată de o structură consolidată (cu un număr relativ mic de companii

dominante, în marea lor majoritate subsidiare ale instituţiilor bancare). Trebuie subliniat în

acest context faptul că nu apare, decât în cazul unor clienţi foarte importanţi, problema unei

alegeri reale a utilizatorului, bazată pe avantajele conferite de clauzele contractuale, între

diferitele societăţi de leasing.

Analiza SWOT propusă stabileşte în centrul atenţiei industria de leasing naţională (toate

societăţile de leasing indiferent de tipul de operaţiune practicat, brokerii de leasing şi cele

două asociaţii de profil).

Analiza SWOT, ca tehnică managerială utilizată pentru înţelegerea poziţiei strategice a

unei industrii, prezintă în detaliu punctele forte, punctele slabe şi oportunităţile sau

ameninţările din mediul extern. Facem menţiunea că în cadrul pieţei de leasing naţionale un

element poate fi privit ca punct forte sau slab, drept oportunitate sau ameninţare funcţie de

societatea de leasing care se plasează în centrul analizei şi de modul prin care se raportează la



289

factorii externi prin propriile elemente interne (privite calitativ/cantitativ/structural sau din

punct de vedere al costurilor aferente).

Conjunctura economică şi legislativă creează oportunităţi pentru societăţile mari de

leasing şi pentru cele specializate pe activităţi de nişă, deoarece au experienţa necesară în

structurarea şi dezvoltarea tranzacţiilor complexe, au acces facil/mai ieftin la resurse, î şi pot

flexibiliza oferta creând premisele leasingului creativ, dispun de personal bine instruit şi

specializat, de proceduri interne riguroase.

Capitolul IV abordează teoretic şi conceptual noţiunea de risc în activităţile de leasing

şi evaluarea riscurilor. În contextul reglementărilor BNR aplicabile instituţiilor financiare

nebancare, sunt conturate cu precădere soluţiile de perfecţionare a gestiunii riscurilor

financiare şi operaţionale şi se analizează oportunitatea abordării integrate a managementului

riscului.

Se propune clasificarea riscurilor abordate în funcţie de natura evenimentelor care

generează expunerile la risc în patru mari categorii: 1) riscuri financiare; 2) riscuri

opera ţ ionale; 3) riscuri ale afacerii şi 4) riscuri ale evenimentelor externe.

În practică se folosesc mai multe modele de gestiune a riscurilor, însă, principalele

obiective ale managementului riscului considerăm că sunt reprezentate de identificarea

sistematică a expunerilor la risc, evaluarea şi analiza riscurilor, stabilirea magnitudinii

riscurilor identificate şi dezvoltarea sistematică a strategiei de gestiune a riscului.

Managementul riscurilor în activitatea de leasing devine, astfel, un test de competenţă şi

competitivitate pentru integrarea în sistemul financiar naţional şi internaţional.

Prin elementele şi metodele avute în vedere în modelul recomandat de analiză a unei

solicitări de finanţare, fiecare societate de leasing încearcă să determine dacă respectivii

aplicanţi sunt capabili şi dispuşi să returneze în integralitatea lor ratele aferente contractelor

de leasing.

Putem astfel defini primul pas în orice relaţie de finanţare ca fiind colectarea sistematică

a informaţiilor de ordin financiar, economic, de piaţă, industrial, de producţie referitoare la

potenţialul utilizator, toate având o natură specifică sau generală, în scopul determinării

tipului de risc implicat şi a cuantificării acestuia.

Considerăm că acest lucru se poate realiza prin existenţa infrastructurilor necesare,

inclusiv a implementării de platforme şi programe informatice adecvate, capabile să furnizeze

informaţiile necesare cunoaşterii situaţiei în cele mai mici detalii.

Recomandăm ca fiecare nouă aplicaţie de leasing să fie tratată prin prisma următoarelor

trei elemente interdependente:

capacitatea clientului analizat de a returna ratele contractului de leasing;



290

comportamentul la plată al clientului (pentru credite în totalitatea lor: istoric în

colaborarea cu societatea de leasing, cu alte companii din grup dacă este cazul sau cu alte

instituţii financiar-bancare);

garanţiile conexe sau alţi factori de confort.

Societăţile de leasing trebuie să analizeze atent factorii generali, financiari şi specifici

propuşi în cadrul lucrării şi să ajungă la acea concluzie referitoare la gradul de siguranţă a

solicitării de credit, hotărâtoare în determinarea următoarelor elemente:

limita maximă a expunerii la risc în funcţie de politica societăţii şi/sau a grupului

din care face parte (dacă este cazul);

produsul de leasing, respectiv: structura tranzacţiei - condiţiile de finanţare,

necesarul de garanţii, cerinţele specifice de control, taxele şi comisioanele aplicabile, precum

şi structura dobânzii.

Un factor cheie în evitarea pierderilor este înţelegerea faptului că gestionarea riscurilor

trebuie să fie un proces continuu, controlul periodic al mediului în care func ţionează

locatarul/utilizatorul constituind o parte vitală a procesului de finanţare.

În scopul implementării managementului integrat al riscului, se recomandă examinarea

societăţii de leasing de pe poziţii de sistem, respectiv ca verigă a sistemului financiar, care

activează în conformitate cu anumite principii, fiindu-i caracteristice: complexitatea, limitarea

resurselor, multitudinea factorilor care influenţează evoluţia sistemului, natura stocastică a

evenimentelor, precum şi multitudinea variantelor posibile de evoluţie.

Capitolul V prezintă noile probleme/provocări cu care se confruntă instituţiile financiare

nebancare, sintetizând politicile contabile corespunzătoare de aplicat şi elementele care

trebuie evidenţiate cu privire la leasingul financiar şi operaţional din perspectiva IAS 17

(standardul care stă la baza operaţiunilor de leasing).

Sunt prezentate comparativ variate scenarii de finanţare în vederea stabilirii influenţelor

financiare şi a raţiunilor care stau la baza deciziilor de finanţare/refinanţare din perspectiva

aplicării noilor reglementări contabile armonizate cu directivele europene.

Prevederile Comitetului Basel II referitoare la managementul riscurilor în cadrul

băncilor comerciale sunt tratate inclusiv din prisma impactului implementării la nivelul

instituţiilor financiare nebancare.

Este astfel subliniată importanţa furnizării de informaţii transparente şi utile referitoare

la participanţii pe piaţă şi tranzacţiile desf ăşurate de aceştia, esenţiale pentru existenţa unei

pieţe ordonate şi eficiente, premisă a unei dezvoltări pe baze solide.

Noul Acord Basel, prin asigurarea disciplinei de piaţă ca instrument de supraveghere,

considerăm că reprezintă un element deosebit de important în atingerea obiectivului de



291

stabilizare a pieţei financiare. În centrul preocupărilor trebuie plasate următoarele aspecte:

acurateţea, integritatea si disponibilitatea datelor; revizuirea infrastructurii şi a proceselor IT,

instruirea corespunzătoare a resurselor umane pentru a se asigura minimizarea riscurilor

operaţionale, pentru implementarea şi aplicarea celor mai bune practici.

Din argumentele, exemplificările şi concluziile prezentate în fiecare capitol şi rezumativ

în capitolul VI se desprind clar şi incontestabil perspectivele de dezvoltare şi ritmul avansat

de evoluţie a leasingului pe plan mondial, în general, şi în ţara noastră, în special. Paralel cu

această dezvoltare şi evoluţie ale acestui instrument de investiţii şi finanţare modern şi foarte

eficient, se impune şi necesitatea perfecţionării continue a acestuia. Această perfecţionare a

nivelului de organizare, contractare şi derulare a afacerilor de leasing, este solicitată de câteva

considerente foarte importante, dintre care enumerăm:

eficienţa instrumentului de investiţi şi finanţare prin leasing;

încrederea utilizatorilor (beneficiarilor) de leasing în aceste forme de afaceri;

competitivitatea concurenţială a leasingului faţă de alte instrumente de finanţare.

Toate cercetările efectuate au servit drept bază în vederea formulării concluziilor şi

recomand ă rilor necesare pentru optimizarea interpretării şi aplicării normelor care

reglementează nemijlocit relaţiile din cadrul industriei leasingului şi a celor ce sunt legate

tangenţial de acestea, dar şi pentru identificarea factorilor ce influenţează dezvoltarea, în

vederea stabilirii direcţiilor viitoare de acţiune, răspunzând astfel în integralitate cerinţelor

titlului tezei de doctorat.



292

D. CURRICULUM VITAE

1. Nume: PETRE

2. Prenume: LUMINIŢA - ELENA

3. Data şi locul naşterii: 18.05.1976, Călăraşi

4. Cetăţenie: Română 5. Stare civilă: Necăsătorită

6. Pregătire profesională:

Perioada Instituţia/Facultatea Grade sau diplome obţinute

2000 - 2008Academia de Studii

Economice - BucureştiManagement

Program doctorat:Tema lucrării de doctorat: Direc ţ ii de dezvoltare aleasingului în România.


Economice - BucureştiFinanţe, Asigurări, Bănci şi

Burse de ValoriStudii postuniversitare: Management bancar şi bursier .

1998Institutul Superior de

Gestiune - Paris

Bursă Tempus


Economice - Bucureşti

Contabilitate şi Informatică deGestiune

Specializarea: Gestiunea şi Analiza Financiar ă a

Întreprinderii

Licenţiată în economie

7. Experienţa profesională:

Perioada (luna/an)

Locul Instituţia Funcţia Descrierea atribuţiilor principale

02/2008 - Bucureşti Eurial Leasing IFN S.A.

Director Divizie Dezvoltare Strategică Membru al Comitetuluide administrare ariscurilor

Dezvoltarea şi implementarea de noiproduse şi servicii de leasing.Elaborarea, implementarea şirevizuirea normelor interne decreditare şi a procedurilor de lucru.

10/2006 -01/2008

Bucureşti Egnatia Leasing(România) IFN S.A.

Director General Adjunct

Coordonator: Divizia Financiar-Contabilitate, Divizia Administrare Contracte. Manager de proiect - ImplementareBasel II.Manager de proiect - specificaţiiimplementare Charisma/Leasing II.

11/2004 -09/2006


Director Financiar

Organizarea şi coordonareaDiviziei Financiar-Contabilitate.Elaborarea şi urmărirea Bugetuluide venituri şi cheltuieli şi aplanurilor de afaceri.

01/2004 -10/2004


Economist

Organizarea contabilităţii şi a

fluxurilor interdepartamentale.Raportarea standardizată către grup, în conformitate cu IFRS.

01/2003 -12/2003

Bucureşti Raiffeisen Leasing S.R.L. Economist

Raportarea lunară şi trimestrială înstructură internă de grup, înconformitate cu IFRS.Monitorizarea riscurilor şielaborarea de rapoarte deprofitabilitate pe segmente.

02/2000 -12/2002

Bucureşti Leasing Danubius S.A. EconomistOrganizarea contabilităţii.Soluţionarea problemelor fiscale.



293

8. Activităţi ştiinţifice şi publicaţii:

participări la simpozioane naţionale şi internaţionale organizate de Academia de

Studii Economice – Bucureşti şi Universitatea Româno-Americană;

cărţi publicate: 2 în calitate de unic autor.

9. Cunoştinţe şi abilităţi PC:

platforme: Windows XP/Me/2000;

aplicaţii: MS Project, Visio, MS Office (Word, Excel, Access, PowerPoint,

Outlook Express), Internet Explorer, Lotus Notes;

aplicaţii financiar-contabile: Magic, Pro Ciel Contab, WizCount;

aplicaţii specializate leasing: WizLeasing, Charisma (Leasing I/II).

10. Limbi străine:

engleză (scris/vorbit/citit) - nivel avansat

franceză (scris/vorbit/citit) - nivel avansat

teza_rezumat.pdf

Documents

Transcript of teza_rezumat.pdf