teza_rezumat (2).pdf

Statul şi globalizarea economică Conducător ştiinţific: Prof.univ.dr. Ana Bal Doctorand: Liviu Marilen Lungulescu

1

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

,,STATUL ŞI GLOBALIZAREA ECONOMICĂ”

Cuprins

Teza de doctorat cu titlul ,,Statul şi globalizarea economică” a doctorandului Liviu

Marilen Lungulescu, având drept conducător ştiinţific pe doamna Prof.univ.dr. Ana Bal este

structurată în patru capitole şi se încheie cu bibliografia şi anexele corespunzătoare după cum

urmează:

Introducere 8 Capitolul 1 Coordonate ale globalizării economice 13 1.1 Globalizarea-modalităţi de abordare 15 1.1.1 Opinii despre globalizare 15 1.1.2 Controverse privind globalizarea 17 1.1.3 Cadrul analitic al globalizării 19 1.1.4 Forma globalizării contemporane - determinări conceptuale 21 1.2 Coordonate ale globalizării economice 23 1.2.1 Globalizarea economică 23 1.2.2 Comerţ global, pieţe globale 25 1.2.3 Globalizarea sistemului financiar internaţional 30 1.2.4 Puterea corporatistă şi reţelele globale de producţie 35 1.3 Beneficii şi costuri ale globalizării economice 43 1.3.1 Faţa pozitivă a globalizării economice 43 1.3.2 Inechitate legată de globalizare 46 1.4. Concluzii 49 Capitolul 2 Sfidări la adresa statului în contextul globalizării 53 2.1 Statul-naţiune democratic 54 2.1.1. Delimitări conceptuale 54 2.1.2 Evoluţia ideii de statalitate 57 2.1.3 Abordări privind statul în epoca globalizării 58 2.1.4 Statul-naţiune în analiza economică 62 2.1.5 Naţiunea precede statului? Frontierele statului sunt endogene? 64 2.1.6 Statul – anvergură, forţă şi dezvoltare economică 66 2.2 Statul şi politica 71 2.2.1 Statul–naţiune modern şi ordinea mondială 71


2

2.2.2 Internaţionalizarea politicii 72 2.2.3 Transformarea comunităţii politice 74 2.2.4 Globalizare - pace şi democraţie 75 2.2.5 Statul-naţiune şi structurile euro-atlantice 76 2.3 Declinul, întărirea sau transformarea statului 81 2.3.1 Impactul global asupra coeziunii statului-naţiune 81 2.3.2 Slăbirea puterii statului-naţiune 82 2.3.3 Deficitele statale 86 2.3.4 Întărirea continuă a statului 88 2.3.5 Continuitate şi schimbare 91 2.4 Concluzii 94 Capitolul 3 Politica industrială în contextul globalizării - studiu de caz pentru politici publice

97

3.1 Rolul industriei în economia mondială 99 3.1.1 Industria şi creşterea economică 99 3.1.2 Dimensiuni spaţiale şi de producţie ale industriei 102 3.1.3 Ramuri industriale orientate global 105 3.1.4 Legăturile stat-industrie: izolare, dar nu izolaţionism 107 3.2 Politica industrială în anii globalizării: opţiuni majore 110 3.2.1 Orientări în politica industrială 110 3.2.2 Politica industrială a economiilor asiatice de înaltă performanţă 113 3.2.3 Politica industrială în Uniunea Europeană 118 3.2.4 Politicile industriale ale unor ţări central şi est-europene 122 3.3 Politica industrială a României 124 3.3.1 Bazele politicii industriale 124 3.3.2 Industria românească astăzi 126 3.3.3 Priorităţi ale politicilor industriale în România 130 3.4 Concluzii 132 Capitolul 4 România şi Uniunea Europeană – securitate economică prin integrare

134

4.1 Bazele teoretice ale abordării securităţii economice 136 4.1.1. Conceptul de securitate economică – definiţie şi conţinut 136 4.1.2 Ameninţări la adresa securităţii economice în era globalizării 142 4.1.3 Măsurarea securităţii economice. Rolul statelor în atingerea şi

consolidarea securităţii economice. 143

4.2 România şi Uniunea Europeană 148 4.2.1 Securitatea economică şi integrarea europeană. Drumul României către

Uniunea Europeană 148

4.2.2 Impactul aderării la Uniunea Europeană asupra României 151


3

4.2.3 Politica externă şi de securitate comună - element de influenţare a obiectivelor României în domeniu securităţii economice

153

4.3 Securitatea economică şi interesul naţional în procesul de integrare europeană 156 4.3.1 Factori de risc pentru securitatea economică a României 156 4.3.2 Creşterea competitivităţii şi a caracterului performant al economiei –

fundament al securităţii economice 159

4.3.3 Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2015 - privind creşterea securităţii economice a României

162

4.4 Concluzii 168 Încheiere 170 Bibliografie 173 Anexe 181

CUVINTE CHEIE: globalizare, globalizare economică, dimensiuni ale globalizării, societăţi

transnaţionale, investiţii străine directe, stat-naţiune democratic, naţiune, suveranitate, capacitate

statală, deficite statale, politică industrială, creştere economică, economii asiatice de înaltă

performanţă, piaţă administrată, securitate economică, indice al securităţii economice,

vulnerabilităţi, factori de risc, competitivitate economică.

SINTEZE ale părţilor principale ale tezei de doctorat

Teza de doctorat „Statul şi globalizarea economică” este elaborată pornind de la faptul

că statele-naţiune se confruntă astăzi cu numeroase provocări şi încearcă să se adapteze la noile

condiţii create de globalizare. Unii afirmă chiar că ar fi început un proces de dezintegrare a

economiilor naţionale şi de disoluţie a puterii statului. Globalizarea economică, cea mai vizibilă

dimensiune a globalizării, ar contribui din plin la acest proces. În alte lucrări însă, se afirmă că

statul are capacitatea de a se adapta şi de a guverna chiar şi în aceste condiţii noi. Lucrările care

contestă menţinerea rolului statului, ca actor principal pe arena internă şi internaţională, aduc mai

multe argumente. Astfel, economia mondială ar fi în prezent dominată de transnaţionale şi

pieţele financiare integrate global, ceea ce ar indica creşterea puterii agenţiilor economici ai

pieţei şi erodarea puterii statului. Statele-naţiune trec fără îndoială, printr-un proces de adaptare

la condiţiile globalizării, ceea ce presupune o semnificativă internaţionalizare şi denaţionalizare

simultană a instituţiilor acestuia, dar modul cum acestea reuşesc să se adapteze la provocări

dovedeşte viabilitatea lor ca formă de organizare a vieţii sociale şi a autorităţii politice.


4

În prezent, lucrarea este cu atât mai oportună în condiţiile manifestării din ce în ce mai

puternice a crizei economice globale, în care se pune în discuţie inevitabil şi problema rolului

statului în contracararea consecinţelor acesteia. Astfel ne putem aştepta din ce în ce mai mult să

vedem un tip de stat diferit pe arena mondială, unul care reconstituie puterea în centrul alianţelor

formate fie în interiorul, fie în exteriorul statului-naţiune. Se aşteaptă, la fel ca şi în trecut, să

intervină cu toate resursele de care dispune, la rezolvarea problemelor interne, în special

economice şi sociale, construindu-şi sau sporindu-şi capacitatea mai degrabă decât reducând-o.

În consecinţă, teza de doctorat se axează pe modalităţile în care statul-naţiune democratic

se transformă şi se adaptează la noile condiţii impuse de globalizare şi reuşeşte să guverneze

economiile naţionale.

În introducere este prezentat scopul cercetării şi obiectivele acesteia:

- studierea complexă a factorilor care exercită presiuni asupra statelor

naţionale, în sensul reducerii capacităţilor lor de guvernare;

- aprecierea modului cum globalizarea economică influenţează economiile

naţionale şi comportamentul statelor în arena internaţională;

- analiza cadrului economic generat de globalizare şi a influenţei acestuia asupra

statelor naţionale;

- aprecierea beneficiilor şi costurilor globalizării economice şi argumentarea

modului cum acestea pot fi optimizate în interesul statelor;

- argumentarea posibilităţii transformării şi întăririi rolului statului în contextul

accentuării fenomenului de globalizare economică;

- aprecierea rolului statului în realizarea securităţii economice;

- aprecierea modului în care integrarea României în UE, contribuie la

realizarea securităţii economice;

- studierea modului în care politica statului român susţine promovarea interesului

naţional în procesul de integrare europeană şi creşterea securităţii economice a ţării.

Capitolul 1 – „Coordonate ale globalizării economice” – cuprinde aspecte generale

despre globalizare şi în special despre globalizarea economică. Se analizează diferitele abordări

privind globalizarea, explicaţiile teoretice ale acesteia, urmărindu-se descoperirea relaţiilor de

influenţă asupra statului-naţiune. Beneficiile şi costurile acesteia sunt analizate în scopul de a

găsi modalităţi de folosire a efectelor ei pozitive în interesul statelor.

În capitolul 2 – „Sfidări la adresa statului în contextul globalizării” – reprezintă

introducerea în problematica statului prezentând mai multe delimitări conceptuale şi evoluţia


5

istorică a formelor şi funcţiilor lui. Totodată, se abordează rolul satului-naţiune modern în

actuala ordine mondială, argumentându-se capacitatea transformativă a acestuia la noile cerinţe

impuse de globalizarea economică.

În continuarea capitolul 3 – „Politica industrială în contextul globalizării - studiu de

caz pentru politici publice” – evaluează rolul industriei în economia mondială şi studiază

capacitatea statului de a elabora politici industriale eficiente, adecvate condiţiilor specifice

societăţii în care există. Totodată, se analizează industria românească în anii de după integrarea

în UE, influenţa pe care o are criza economică globală asupra ritmurilor sale de dezvoltare

viitoare, precum şi priorităţile politicii industriale. Capitolul ilustrează ca un studiu de caz,

adaptarea statului la noile condiţii economice.

Capitolul 4 - „România şi Uniunea Europeană – securitate economică prin

integrare„ - conţine prezentarea conceptul de securitate economică, analizează riscurile la

adresa acesteia şi rolul statului în atingerea şi consolidarea sa. De asemenea, evaluează modul

cum aderarea la UE influenţează securitatea economică a României şi în acest context, studiază

rolul statului în promovarea interesului naţional.

Teza se încheie prin a sublinia faptul că departe de a deveni un anacronism, competenţa

statului devine astăzi un avantaj important. Statul-naţiune îşi păstrează importanţa ca actor politic

şi economic, iar interesul naţional se menţine şi se amplifică, acesta trebuind să fie apărat prin

strategii adecvate perioadei istorice.

Criza economiei mondiale, de proporţii fără precedent, după al Doilea Război Mondial,

a devenit tema dominantă şi obiect de îngrijorări motivate, în întreaga lume. În acest context

rolul statului-naţiune se va schimba profund.

Transformat de mai bine de trei decenii într-o simplă anexa a pieţelor, statul nu mai ştie

nici cum să intervină pe pieţe şi nici nu mai are instrumentele şi instituţiile necesare intervenţiei.

Ca atare, şi statul, ca şi capitalismul financiar, trebuie să se reformeze, să-si stabilească un nou

rol în angrenajul economiei globale.

Este posibil să avem schimbări în tipurile de liberalism spre care se îndreaptă

societatea. Va fi asumat comportamentul de tip SUA, care merge pe o piaţă cât mai liberă şi se

teme de reglementări, sau modelul centralizat urmat de China sau Federaţia Rusă ? Ce răspunsuri

vor fi găsite între aceste două extreme, rămâne de văzut.

Unii analişti anticipează apariţia unor valuri de repliere mercantilistă, în care multe

state vor pune piedici în calea comerţului liber spre aş proteja investitorii. Se estimează apariţia

unor strategii regionale, pe blocuri de state, care, într-un fel, vor limita dezvoltarea tendinţei

neoliberale de dereglementare a pieţelor. Efectul regândirii instituţionale a finanţelor globale


6

poate conduce la o fragmentare atât de mare a sistemului multilateral, încât să determine

regionalizarea schimburilor comerciale şi chiar a finanţelor internaţionale.

În aceste condiţii, nici România nu îşi mai poate continua ritmul rapid de creştere.

Vulnerabilităţile economiei noastre – deficitele externe, un acces mai complicat la finanţarea

externă şi finanţarea internă etc. – vor impune o agendă publică specifică unei perioade de criză,

chiar dacă va fi înregistrat un ritm de creştere pozitiv şi în 2009. Cum România nu va putea să

schimbe regulile jocului la nivel macro, va trebui să-şi orienteze în aşa fel politicile, inclusiv pe

cele financiare, încât să răspundă cât mai bine tuturor provocărilor. Soluţia la aceste probleme

depinde de inteligenţa elitei politice şi de capacitatea ei de a solidariza întreaga societate

românească.

Noutatea ştiinţifică a tezei constă în abordarea aspectelor globalizării economice, care

constitue sfidări la adresa statului, într-o manieră originală de identificare, analiză şi prezentare.

Rezultatele lucrării propun abordarea într-o nouă formă compactă, a principalelor probleme care

determină adaptarea statului la noile condiţii socio-economice. Aşadar, sunt aprofundate

analizele privind fenomenele politice şi economice care generează diminuarea capacităţii statelor

ca actori ai puterii pe scenele interne şi internaţionale şi cum continuă statele să se afirme ca

actori principali ai economiei mondiale, în pofida globalizări economice.

Din perspectivă teoretică teza, oferă o analiză inedită a relaţiei stat – gobalizare, sub

aspectul unei abordări compacte, politico-economice. Ea explorează, de asemenea, anumite teme

rar întâlnite în analiza economică precum asigurarea securităţii economice naţionale în contextul

globalizării, temă analizată pe larg în capitolul: „România şi Uniunea Europeană – securitate

economică prin integrare”. Din perspectivă aplicativă, teza oferă repere pentru autorităţile

guvernamentale ale României în elaborarea unor politici publice (politica industrială) sau a unor

strategii naţionale, de asigurare a securităţii economice.


7

C U R R I C U L U M V I T A E

1. Numele şi prenumele: Lungulescu Liviu Marilen

2. Data şi locul naşterii: 09.oct.1962, comuna Lădeşti, judeţul Vâlcea

3. Naţionalitate: Română

4. Starea civilă: căsătorit, un copil

5. Studii:

- 1977 – 1981 - Liceul Militar „Tudor Vladimirescu”, Craiova

- 1981 – 1984 - Şcoala Militară Ofiţeri de Aviaţie „Aurel Vlaicu”, Boboc

- 1987 – 1992 - Academia de Studii Economice, Facultatea de Statistică şi

Informatică Economică

- 1990 – 1992 - Academia de Înalte Studii Militare, Bucureşti

6. Alte studii şi specializări:

- 1998 - Curs postuniversitar de resurse umane, Academia de Înalte Studii

Militare, Bucureşti

- 1999 - Curs mobil de resurse de apărare, Centre of Civil Military Relations,

Naval Postgraduate School Monterey – California, Bucureşti

- 1999 - Curs pentru ofiţeri cu activitatea de resurse umane, Fort Jackson,

SUA

- 2001 - Curs de manageri de programe de Drept Umanitar Internaţional,

Sanremo, Italia

- 2004 - Curs avansat pentru ofiţeri de stat major de tip Joint, Centrul

Regional de pregătire PfP, Bucureşti

- 2007 - Colegiul NATO, Roma, Italia

- 2008 - Curs de securitate naţională, Galilee College, Israel

7. Experienţă profesională:

- 2005 – prezent - şef serviciu resurse umane, Statul Major al Forţelor Aeriene

- 2002 – 2005 - şef birou, Statul Major al Forţelor Aeriene

- 2001 – 2002 - ofiţer cu personalul şi pregătirea, High Level Planning Group,

OSCE, Viena

- 1994 – 2001 - şef birou, Statul Major al Forţelor Aeriene


8

- 1993 – 1994 - ofiţer cu personalul, Comandamentul Aviaţiei Militare

- 1992 – 1993 - ofiţer cu operaţii aeriene, Regiment de elicoptere

- 1990 – 1992 - ofiţer student, Academia de Înalte Studii Militare

- 1984 – 1990 - ofiţer de stat major, Regiment de aviaţie transport

8. Activitate ştiinţifică:

• Aprecierea performanţelor personalului din Aviaţia Militară, Lucrare de curs,

Cursul postuniversitar de management resurse umane, Universitatea Bucureşti,

1998;

• Project Of Optimale Network Topology – The Sixth International Conference on

Economic Informatics, Romania, Ediţia a IV-a, ASE, Editura economică, p.193,

Bucureşti, 1999, ISBN 973-98508-5-5;

• Aprecierea performanţelor resurselor umane-condiţie esenţială în cunoaşterea,

motivarea şi folosirea eficientă a acestora, Revista Forţelor Terestre, Olimp

Printing, Nr.3, p.41, Bucureşti, 2000, ISSN 1582-1617;

• Posibilităţi de folosire a unor modele software în evaluarea resurselor umane –

Observatorul Militar, Nr.6, p.7, Bucureşti, 2000, ISSN 1223-3641;

• Importance of Human Factor in Software Engineering – Simpozionul Internaţional

de Informatică Economică, Ediţia a V-a, ASE, Editura economică, p.775, Bucureşti,

2001, ISBN 973-99450-4-X;

• – Feasibility Study of Human Resources for an Industrial Investement Project – The

Sixth International Conference on Economic Informatics, Romania, Ediţia a VI-a,

ASE, Editura economică, p.1071, Bucureşti, 2003, ISBN 973-8360-02-1;

• Resursa umană şi valurile restructurării – o permanentă provocare, Revista

Forţelor Aeriene Române „Cer senin”, Nr.1, p.8, Centrul Tehnico-Editorial al

Armatei, Bucureşti, 2008, ISSN 1582-6317;

• Statul naţiune şi globalizarea economică – Viaţa Militară. Almanah 2009, Centrul

Tehnico-Editorial al Armatei, p. 6, Bucureşti, 2008, ISSN 1584-6857;

• International Economic Crisis Impact on Romania's Security, Review of the Air

Force Academy, No.2, The Air force Academy „Henri Coandă” Printed House,

p.99, Braşov, 2008, ISSN 1842-9238;


9

• Sfidări la adresa statului în contextul globalizării - crima organizată (mafiile),

Revista Terorismul Azi, Vol. I, Editura ASCT, Editura Asociaţiei de Studii şi

Cercetări a Terorismului, Cluj-Napoca, p.31, 2009, ISBN 1842-211X (în curs de

apariţie);

• România şi Uniunea Europeană – Securitate economică prin integrare, Gândirea

Militară Românească, Nr.1, Centrul Tehnico-Editorial al Armatei, Bucureşti, p.14,

2009, ISSN 1454-0460 (în curs de apariţie);

• Procese economice cu implicaţii planetare. Politici industriale în condiţiile

globalizării, Tribuna Economică, Nr.1, p.94, 2009, ISSN 1018-0451;

• Sfidări la adresa statului în contextul globalizări, Preocupări academice în Europa

Centrală şi de Est, CD, Editura ASE, 2009, ISBN, 2009.

9. Limbi străine:

- Engleza – avansat, scris, citit, vorbit

- Franceza – începător, scris, citit, vorbit

10. Alte competenţe: operare computer MS Office (Word, Excel, PowerPoint, Access), Internet

Explorer

11. Permis de conducere: categ. B

12. Hobby: muzică, jogging

teza_rezumat (2).pdf

Documents

Transcript of teza_rezumat (2).pdf