TEZĂ DE DOCTORAT - umfcv.ro la cunoasterea interrelatiilor... · componentele arborelui...

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN CRAIOVA

MIHAELA TEODORA TUDOSIE

TEZĂ DE DOCTORAT Rezumat

CONTRIBUŢII LA CUNOAŞTEREA INTERRELAŢIILOR TISULARE ÎN

MORFOGENEZA GLANDELOR SALIVARE

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC PROF.UNIV. GHEORGHE Ş. DRĂGOI M.D.,Ph.D,D.Sc

Membru titular al Academiei de Ştiinţe Medicale din România

CRAIOVA 2010

2

SINTEZE ALE PĂRŢILOR PRINCIPALE ALE TEZEI

DE DOCTORAT I. MOTIVAŢIA, SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII

3

II. MATERIALE ŞI METODE 4

III. REZULTATELE CERCETĂRILOR PERSONALE

A. STUDIUL MACROANATOMIC 4

B. STUDIUL MICROANATOMIC 5

1. Analiza structurilor sistemului tubuloacinar al glandelor salivare

a. Glandele parotide 5

b. Glandele submandibulare 6

c. Glandele sublinguale 6

2. Evaluarea microanatomică a interacţiunilor inductive

epiteliomezenchimale ce determină geneneza şi evoluţia mugurilor

epiteliali primordiali 6

3. Analiza microanatomică a diferenţierii structurilor arborescente prin

sinergisme morfogene 8

IV. DISCUŢII 9

V. CONCLUZII 11

VI. IMAGISTICA ANATOMICĂ A MORFOGENEZEI

GLANDELOR SALIVARE 12

VII. BIBLIOGRAFIE 28

3

I. MOTIVAŢIA, SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII

Geneza şi evoluţia tridimensională a structurilor ramificate dicotomial prezintă un

interes deosebit, atât pentru cercetarea fundamentală, cât şi pentru cea aplicativă.

Studiul modelelor ramificării de “tip epitelial “ specific unor organe rămâne un domeniu

parţial explorat (Gilbert,1996). Am selecţionat pentru studiul specificităţii

interactiunilor inductive epiteliomezenchimale două sisteme anatomo-funcţionale:

sistemul bronhopulmonar şi sistemul glandelor salivare. În ontogeneza acestor sisteme

două fenomene ne-au atras atenţia: în primul rând particularitáţile procesului de

morfogeneză şi de diferenţiere a structurilor tubulo-arborescente şi, în al doilea rând,

mecanismul determinant al edificării structurilor funcţionale specializate - bariera

hemoaeriană din sistemul respiraţiei pulmonare şi acinul glandular în sistemul secreţiei

glandelor salivare.

În desfăşurarea proceselor de mofogeneză un rol important este jucat de mezenchim,

care este responsabil de specificitatea regională a inducţiei în structurile competente

(Saunders, 1957; 1980). În algoritmul morfogenezei sistemului respiraţiei pulmonare

această specificitate apare de o maniera spectaculară (Wessels, 1970) .

Heterogenitatea structurală a viscerelor ce conţin elemente ramificate dicotomial

ridică probleme legate de întelegerea mecanismelor de ortogeneză a arhitecturii lor, pe

de o parte şi de evaluarea stadiului de evoluţie în condiţii normale şi patologice, pe de

altă parte, şi anume:

1. Care sunt elementele sau structurile ce interacţionează în algoritmul sinergismelor

morfogene ?

2. Care sunt canoanele de omologare a etapelor de formare a unităţilor structurale

ramificate ?

3. Care sunt consecinţele interacţiunilor inductive epiteliomezenchimale ?

4. Prin ce mecanisme se realizează interacţiunile inductive dintre epitelium si

mezenchim ?

4

5. Cum se realizează creşterea şi împărţirea dicotomică a mugurilor epiteliali în

sistemele tubuloalveolare şi tubuloacinare ?

6. Care sunt căile de realizare a interactiunilor inductive ?

7. Care sunt factorii determinanţi ai transformărilor fenotipice ale mezenchimului în

procesul de structurare a sectoarelor funcţionale: bariera aer/sânge în cazul

pulmonilor şi acinilor secretorii în cazul glandelor salivare ?

8. Care este rolul membranei bazale subepiteliale de la graniţa epitelio –

mezenchimală ?

9. Care este valoarea practică a cunoaşterii specificităţii interacţiunilor tisulare în

morfogeneza structurilor arborescente ?

10. Care sunt formele de structuralizare a derivatelor din mezenchimul pulmonar şi

respectiv din mezenchimul glandelor salivare ?

II. MATERIALE SI METODE

Cercetarea s-a efectuat pe fragmente tisulare recoltate de la feţi de Homo

Sapiens Sapiens în vârstă de 5 luni (7 cazuri) şi de 6 luni (8 cazuri), precum şi pe

secţiuni seriate prin embrioni de patru săptămâni (3 cazuri ) şi de şase săptămâni (4

cazuri) înregistrate în Laboratorul de Patologie al Spitalului Clinic Municipal

Filantropia din Craiova, în intervalul de timp 2000-2010. Probele biologice au fost

prelucrate conform metodelor clasice de microanatomie. Imagistica s-a realizat prin

achiziţie computerizată şi procesarea lor.

III. REZULTATELE CERCETĂRILOR PERSONALE

A. STUDIUL MACROANATOMIC

Prin studiul macroanatomic, realizat prin metoda disecţiei, am efectuat, pe de o

parte, o analiză a raporturilor stratigrafice ale regiunilor buccală, parotideo-maseterină

5

şi submandibulară, iar, pe de altă parte, un studiu al glandelor salivare prin accesarea

lojilor conţinătoare: parotidiană, submandibulară şi sublinguală.

B. STUDIUL MICROANATOMIC

1. Analiza structurilor sistemului tubuloacinar al glandelor salivare

Cercetarea microantomică a permis studiul structurilor sistemului tubuloacinar al

glandelor salivare în vederea evaluării interacţiunilor inductive epiteliomezenchimale.

Pe secţiunile seriate efectuate prin fragmentele de glande salivare recoltate de la feţi de

9 săptămâni antepartum am evaluat raporturile ,,porţiunii terminale’’(Portio terminalis)

şi a ducturilor intralobulare (Ductus intralobularis), nominalizate ca Ductus intercalatus

şi Ductus striatus de legătură între acin (Acinus) şi ductele excretorii, cu mezenchimul

glandular limitrof.

a. Topografia şi raporturile micronatomice ale structurilor sistemului

tubuloacinar al glandelor parotide

La examinarea cu obiectivul x10 a secţiunilor prin fragmente de glandă parotidă

colorate cu hematoxilină-eozină, am remarcat cu uşurinţă prezenţa acinilor de tip seros,

a ducturilor intercalare şi a ducturilor striate în stadii variabile de geneză, tubularizare

şi interconectare (figura nr. 1.A şi B).

Examinarea cu obiectivul x20 a permis vizualizarea raporturilor dintre elementele

structurale ale acinunui seros şi anume locaţia membrane bazale periacinare, distribuţia

celulelor epiteliale acinare (Serocytus) sub formă de semilună (Semiluna Serosa)

precum şi raporturile acinilor pe cale de formare cu ducturile intercalare şi cu

mezenchimul limitrof (figura nr. 2.A şi B).

Analiza secţiunilor cu obiectivul x40 a permis identificarea celulelor mioepiteliale

fusiforme (Myoepiteliocitus fusiformis) în spaţiul dintre membrana bazală şi celulele

epiteliale acinare (figura nr. 3A şi B).

6

În egală măsură am remarcat prezenţa, în plin parenchim glandular, a unui

limfonodul presărat cu insule de acini glandular şi ducturi intercalare şi striate (figura

nr. 4A şi B)

b. Vizualizarea şi analiza microanatomică a structurilor sistemului

tubuloacinar al glandelor submandibulare

Pe secţiunile seriate efectuate prin fragmentele recoltate din glandele

submandibulare, colorate cu hematoxilină-eozină, lobii glandular sunt vizibili şi bine

delimitaţi prin benzi de ţesut conjunctivovascular. În structura acestor lobi am

identificat acini glandular seroşi şi seromucoşi care se continuă cu foarte scurte canale

intercalare căptuşite cu un singur strat de celule cubice (figurile nr 5 şi 6). Aceste canale

comunică cu canalele secretorii care au un epiteliu cilindric (figurile nr 5 şi 6). La

examinarea cu obiectivul x40 a secţiunilor în plan transvers al ducturilor interlobare se

observă prezenţa în peretele ductului a unui epiteliu bistratificat (figura nr.7).

c. Analiza microanatomică a topografiei structurilor sistemului

tubuloacinar al glandelor sublinguale

Delimitarea lobilor glandei sublinguale este realizată prin benzi groase de ţesut

conjunctiv ce încorporează numeroase capilare şi metaarteriole (figura nr. 8). La

examinarea cu obiectivul x10 se remarcă, în alcătuirea lobului, prezenţa de lobuli şi

ducturi intralobare (figura nr. 8). La examinarea cu obiectivul x40 acinii glandulari au în

structura lor semilune seromucoase (figura nr. 9). La periferia acinilor am identificat

celule mioepiteliale fusiforme (figura nr. 10)

2. Evaluarea microanatomică a interacţiunilor inductive

epiteliomezenchimale ce determină geneneza şi evoluţia mugurilor epiteliali

primordiali

Am evaluat microanatomic transformările fenotipice determinate de

interacţiunile inductive epiteliomezenchimale în geneza şi evoluţia mugurilor epiteliali

primordiali şi a structurilor arborescente diferenţiate din aceşti muguri în sistemele

respirator pulmonar şi al glandelor salivare.

7

a) În sistemul respirator pulmonar am identificat, la embrionul de patru

săptămâni, agregate epiteliale formate în mezenchimul pulmonar. La examinarea cu

obiectivul x 63 am remarcat prezenţa în aceste agregate de celule de tip epitelial cu

nuclei hipercromatici şi, pe alocuri, în mitoza (figura nr.12 A si B). Pe secţiunile seriate

efectuate prin fragmentele de pulmoni recoltate de la făt în vârstă de 16 săptămâni am

identificat bronchiole terminale înconjurate de un mezenchim hipercelular (figura nr.

12C). La examinarea cu obiectivul x 20 a peretelui bronhiei terminale am constatat

prezenţa de celule prismatice cu nuclei hipercromatici şi de celule caliciforme. La

periferia bronhiolei terminale se identifică cu usurinţă prezenţa de celule cu nucleu

fuziform şi localizate la graniţa cu mezenchimul pulmonar limitrof (figura nr. 12D).

Vase sanguine neoformate există în mezenchimul pulmonar peribronşic în imediata

vecinătate a bronhiolei terminale (figura nr. 12E).

b) În sistemul glandelor salivare am constatat, pe secţiunile seriate prin

embrionul de şase săptămâni, existentenţa de conglomerate mezenchimale paralingual

ce conţin muguri epiteliali de origine endodermală ce stau la baza formării

parenchimului glandei submandibulare. Se remarcă cu uşurinţă împărţirea dicotomică a

mugurilor endodermali şi progresia lor în mezenchimul subiacent (figura nr. 14A). Pe

sectiunile colorate cu HE mugurii endodermali sunt alcătuiţi din celule epiteliale cu

nucleu hipercromatic iar, pe alocuri, în mitoza (figura nr. 14B). În secţiunile de

impregnare argentică Gomori am remarcat o slabă diferenţiere a membranei bazale de la

periferia mugurilor epiteliali (figura nr. 14C). Pe secţiunile seriate efectuate prin

fragmentele de glandă submandibulară de făt de 6 luni de viaţă antepartum acinii

glandulari au forme variabile dependente de planele de secţionare. Reuniunea mai

multor acini formează un lobul delimitat prin benzi mezenchimale de structurile

învecinate (figura nr. 14D). În interiorul lobulului acinii sunt înconjurati de un

mezenchim bogat vascularizat (figura nr. 14D). La examinarea cu obiectivul x 20 se

remacă, la nivelul acinului glandular, prezenţa unui strat de celule cubice ce au raporturi

de contiguitate cu celulele mioepiteliale la hotarul cu mezenchimul interacinar (figura

nr. 14E).

Continuitatea lumenului acinar cu sistemul tubular excretor extralobular se

relizează prin ductul intercalar şi, în continuare, prin ductul intralobular (figura nr. 14F).

8

Pe secţiunile de impregnare argentică Gomori fibrele de reticulină sunt bine diferenţiate

în zona membranei bazale de sub epiteliumul ductului intralobular (figura nr. 14G).

3. Analiza microanatomică a diferenţierii structurilor arborescente prin

sinergisme morfogene.

a) În sistemul respirator pulmonar am identificat, pe secţiunile frontale

efectuate prin regiunea cervicotoracică a unui embrion de şapte săptămâni,

componentele arborelui traheobronşic şi anume: traheea, bronhiile principale dreaptă şi

stângă şi bronhiile lobare (figura nr. 13A). Pe secţiunile seriate realizate prin

fragmentele recoltate din plămânii de făt în vârstă de cinci săptămâni de viata

antepartum se constată prezenţa acinului pulmonar tributar unei bronhii terminale

(figura nr. 13B). La examinarea cu obiectivul x 10 sunt vizibile structurile ce apartin

parenchimului pulmonar – ductus alveolaris, atrium alveolar şi sacus alveolaris – aflate

în raporturi de vecinătate cu mezenchimul pulmonar limitrof (figura nr. 13C). La

examinarea cu obiectivul x 40 a secţiunilor seriate colorate cu hematoxilină-eosină am

identificat transformările fenotipice ale mezenchimului pulmonar periacinar care

contribuie la desfăşurarea proceselor de alveolizare, angiogeneză şi remodelare a

spaţiului din imediata vecinătate a sacilor alveolari (figura nr. 13E si F). La adult am

identificat, pe sectiunile de pulmon injectat în prealabil cu suspensie de tuş de China, o

luxuriantă reţea capilară perialveolară (figura nr. 13G). În stroma interlobulară am

remarcat pe secţiunile prin plămânul de făt de 8 luni, existenţa de formaţiuni

limfonodulare intrapulmonare (figura nr. 13H ).

b) În sistemul glandelor salivare am remarcat pe secţiunile seriate efectuate prin

fragmente de glanda submandibulară recoltată de la un făt de 5 luni, diferenţierea

structurilor acinare, în special a porţiunii terminale şi a reţelei vasculare în jurul

grupurilor acinare, precum şi la periferia ducturilor intrcalare si intralobulare (figura nr.

15D). Un limfonodul a fost identificat în parenchimul glandular (figura nr. 15D ) La

nivelul peretelui canalelor interlobulare se remarcă cu usurinţă bistratificarea

epiteliumului iar la periferia lor o diferenţiere a celulelor mioepiteliale (figurile nr. 15E

şi F ).

9

IV. DISCUŢII

Analiza microanatomică a genezei si evoluţiei structurilor arborescente în biosistemul

uman permite evaluarea specificităţii interactiunilor epiteliomezenchimale a

sinergismelor morfogene determinante în diferenţierea şi evoluţia lor precum şi a

efectelor acestor transfomări ce au loc în ontogeneza sistemelor arborescente

dihotomice.

Se cunosc interacţiunile dintre epithelium şi mezenchim în formarea viscerelor cu

structuri tubulare cum ar fi rinichiul, pulmonul, pancreasul, glandele salivare şi glanda

mamara. Este descris în ontogeneza lor procesul inducţiei reciproce a epiteliumului

prin mezenchim şi a mezenchimului prin epithelium (Gilbert,1996). Ne-am pus

întrebarea dacă, la nivelul pulmonilor, este posibilă şi transformarea celulelor

mezenchimale în epithelium prin interactiunea mugurilor bronşici cu mezenchimul

pulmonar în cursul căreia anumite celule mezenchimale să se organizeze în epithelium.

Acest fenomen este evident în dezvoltarea rinichiului unde interacţioneaza reciproc

două tesuturi mezodermoderivate – mugurele ureteral si mezenchimul metanefrogen.

Acesta din urmă determină alungirea şi ramificarea mugurelui ureteral. Este

demonstrat faptul că extremitătile mugurelui ureteral induc celulele mezenchimului

pentru a forma un agregat epitelial (Romanoff, 1960). Pe de altă parte mezenchimul

metanefrogen este capabil de a răspunde la inducţia mugurelui ureteral pentru a forma

tubi renali. S-a constatat că la inducerea mezenchimului metanefrogen prin alt

epithelium cum ar fi cel de glanda salivară sau prin tubul neural, acesta va rapunde prin

formarea de tubi renali şi nicidecum altă structură (Saxen, 1970, Sariola st al. 1982).

Pe baza acestei observaţii Etheridge (1968) a emis ipoteza după care această

determinare rezultă din interactiunea cu endodermul care este mult mai apropiat în

dezvoltare.

Este demonstrat faptul că în timpul morfogenezei tuturor organelor se stabilesc

comunicări între ţesuturile care interactionează. În interactiunile dintre epitelium si

mezenchim, mezenchimul influenţează epitelium iar când ţesutul epitelial este modificat

prin mezenchim poate secreta factori care modifică mezenchimul (Gilbert, 1996).

Identificarea acestor factori care intervin în comunicările intertisulare este in atenţia

10

multor laboratoare (Gilbert,1996). Numeroşi cercetători consideră că mezenchimul

controlează specificitatea ramificaţiilor structurilor epiteliale. Saxen (1987) a remarcat

faptul că, în cazul rinichiului, există un singur tip de mezenchim care poate impune

aceasta ramificare. În cazul glandelor salivare mezenchimul determină modelul de

ramificaţie în timp ce diferenţierea epiteliumului este impusă de o manieră autonomă

prin epithelium însuşi (Lawson, 1974 ; Sakakura et al.1976). În cazul sistemelor

respirator şi digestiv mezenchimurile regionale determină modelele de ramificare şi

tipurile de proteine care intervin în fiecare regiune (Wesseks, 1970 ; Cunha şi.al. 1976 ;

Hilfer et col. 1985 ; Haffen et col. 1987).

În procesul de ramificare un element important este matrixul extracelular. În acest

sens Bernfield et.al (1984), Mizuno si Yasugi (1970) au emis ipoteza ca in mecanismul

ramificarii un rol important este determinat de degradarea selectivă a membranei bazale

subepiteliale. Ramificarea mugurilor epiteliali este dependentă de prezenţa

mezenchimului. Mezenchimul poate interacţiona cu un tub epitelial pentru a provoca

ramificarea sa prin formarea de “fisuri“ care generează lobuli pe ambele parţi ale

fisurii. Controlul formării fisurilor este condiţionat de prezenţa colagenului.

Mecanismul prin care colagenul intervine nu este foarte clar. S-a demonstrat că, în

inductia de către mezenchim a modelelor de ramificare e epiteliumului, intervin două

proteine TGF – 1 si activina. Se ştie ca TGF-1 favorizează sinteza de proteine în

matrixul extracelular şi inhibă metalproteinazele capabile de a digera matrixului

extracelular (Penttinen et al. 1988; Nakamura st al. 1990). Activina elaborată şi de

glandele salivare provoacă o distorsionare importantă a modelului de ramificare normal

(Gilbert et al.1991; Ritvos et al.1995).

În cazul pulmonului s-a demonstrat că mezenchimul este inductor pentru creşterea

mugurelui endodermal (Dameron, 1961). Iniţierea creşterii pulmonare este determinată

de sinteza, de către celulele mezenchimale, a FGF-10 care acþionează asupra isoformei

III b al receptorului FGF R2 prezent pe suprafaţa celulelor endodermice.

Dezvoltarea prenatală a pulmonilor deţine un loc particular faţă de alte organe. Deşi

pulmonii ca organe respiratorii nu sunt necesare în cursul vieţii intrauterine, totuşi ei

trebuie dezvoltaţi pentru a putea fi functionali în momentul naşterii. În dezvoltarea

pulmonilor se descriu cinci stadii de geneză şi evoluţie a structurilor funcţionale. În

11

fiecare stadiu se formează structurile arborelui bronşic şi ale parenchimului pulmonar.

În sistemul pulmonar tubuloalveolar mezenchimul exercită trei funcţii majore: inductor

asupra creşterii şi diferenţierii sistemului de canale ramificate de origine endodermală

până la rangul de bronhiolă terminală; generator de reţele vasculare, structuri

biodinamice (musculatura netedă) şi structuri cartilaginoase; şi, în fine, este implicat în

geneza structurilor sectorului de schimburi respiratorii ce include ducturile alveolare,

sacii alveolari şi alveolele pulmonare. După părerea noastră particularităţile structurale

ale parenchimului pulmonar în dinamica ontogenezei sale şi imaturitatea structurilor de

schimb gazos în momentul naşterii ridică problema competenţei mezenchimului

pulmonar în geneza şi diferenţierea alveolelor pulmonare sub acţiunea inductoare a

derivatelor endodermale.

V. CONCLUZII

1. Arborele bronşic cu funcţie de transport aerifer se formează printr-un proces

complex de tubulogeneză din materialul endodermal al intestinului anterior sub

acţiunea inductoare a mezenchimului pulmonar.

2. Parenchimul pulmonar, specializat în schimburile gazoase, se formează din

mezenchimul pulmonar în care au loc transformări fenotipice

mezenchimoepiteliale, remanieri ale structurilor formate, vasculogeneză si

remodelare temporo spaţială.

3. Joncţiunea derivatelor endodermale cu cele mezenchimale pulmonare are loc la

nivelul graniţei dintre bronhiola respiratorie şi ductul alveolar.

12

VI. IMAGISTICA ANATOMICĂ A MORFOGENEZEI GLANDELOR

SALIVARE

13

1

1

2

3

4 5

6

A

B

Figura nr. 1. Glandula parotidea. Stereodistribuţia şi raporturile structurilorsistemului tubuloacinar parotidian.

1. Acinus. 2. Ductus intercalatus. 3. Ductus striatus. 4. Ductus interlobularis striatus. 5. Ductus interlobularis 6. Ductus interlobaris.

Coloraţie Hematoxilină-Eosină (A) ; Imagine complementară (B), x 70 (Colecţia microanatomică Prof. Univ.Dr. G.S. Drăgoi)

14

A

B

Figura nr. 2. Glandula parotidea. Interrelaţii epiteliomezenchimale în genezastructurilor porţiunii terminale (Portio terminalis) a sistemului tubuloacinar parotidian.

Coloraţie Hematoxilină-Eosină (A) ; Imagine complementară (B), x 140 (Colecţia microanatomică Prof. Univ. Dr. G.S. Drăgoi)

15

A

B

1

3

1

4

Figura nr. 3. Glandula parotidea. Structura şi raporturile elementelor “porţiunii terminale” a sistemului tubuloacinar parotidian.

1. Etapă incipientă în formarea acinului. 2. Acini parţial diferenţiaţi. 3. Semiluna Serosa. 4. Myoepitheliocytus fusiformis.


16

A

B

1

2

1 3

4

Figura nr. 4. Glandula parotidea. Limfonodul inclus în parenchimul glandular.Elemente ale sistemului tubuloacinar incluse în stroma limfatică. 1. Parenchim glandular. 2. Stromă a limfonodulului. 3. Incluzii de parenchim glandular

în limfonodul. 4. Acini glandulari. Coloraţie Hematoxilină-Eosină, x 14 (A) ; x 120 (B)

(Colecţia microanatomică Prof. Univ.Dr. G.S. Drăgoi)

17

A

B

1

1 2

34

5

Figura nr. 5. Glandula submandibularis. Raporturile intrinseci şi extrinseci alelobului glandular parotidian.

1. Acinus. 2. Ductus intercalatus. 3. Ductus striatus. 4. Ductus interlobularis striatus. 5. Ductus interlobaris.


18

Figura nr. 6. Glandula submandibularis. Raporturile şi structura “porţiuniiterminale” a sistemului tubuloacinar glandular.

1. Acinus. 2. Ductus intercalatus. 3. Ductus striatus. 4. Ductus interlobularis striatus. 5. Semiluna submucosa.


A

B

1

4

3

2

5

5

19

A

B

Figura nr. 7. Glandula submandibularis. Ductus interlobaris. Se remarcă cuuşurinţă bistratificarea epiteliumului din structura peretelui.

Coloraţie Hematoxilină-Eosină (A) ; Imagine complementară (B), x 280 (Colecţia microanatomică Prof. Univ. Dr. G.S. Drăgoi)

20

A

B

Figura nr. 8. Glandula sublingualis. Raporturile extrinseci şi intrinseci alelobului glandular sublingual.

1. Fascicule de fibre colagene ce delimitează perimetrul lobului glandular. 2. Lobulus glandular 3. Ductus interlobularis. 4. Ductus interlobularis striatus


4

2

1 3

21

A

B

1

2 4

3

Figura nr. 9. Glandula sublingualis. Structura “porţiunii terminale” a sistemuluitubuloacinar sublingual. 1. Acinus. 2. Ţesut conjunctiv perilobular. 3. Ductus interlobularis. 4.Ţesut conjunctivo-

vascular periductal. Coloraţie Hematoxilină-Eosină (A) ; Imagine complementară (B), x 280


22

Figura nr. 10. Glandula sublingualis. Structura lobulului sublingual. 1. Semiluna seromucosa. 2. Seromucocytus. 3. Myoepitheliocytus fusiformis. 4. Ţesut

conjunctiv perilobular. Coloraţie Hematoxilină-Eosină (A) ; Imagine complementară (B), x 280


A

B

3

1

2

4

23

D

A B C

FE

G

I

K

H

I

Figura nr. 11. Imagistica locaţiei raporturilor şi structurii glandeisubmandibulare la embrionul de 6 săptămâni.

1. Mezenchimul primordiului glandei submandibulare. 2. Mugurii epiteliali ai glandei submandibulare. 3. Membrana bazală subepitelială a mugurilor glandei

submandibulare. Coloraţie Hematoxilină-Eosină (A, B, D, E, G, H, J) ; Impregnare argentică Gömöri

(C, F, I, K), x 28 (A, B, C), x 70 (E), x 120 (D, F, G, H, I, J), x 280 (K) (Colecţia microanatomică Prof. Univ.Dr. G.S. Drăgoi)

1 1 1

1

1

1

1 1

22

22

2

2

2 2

3

24

A B

C D

E

1 2 3

4

5 6

7

6

8 7

Figura nr. 12. Transformarile fenotipice ale mezenchimului pulmonar în perioada pseudoglandulara a evoluţiei la embrionul de patru săptămâni.

1. Mezenchim pulmonar. 2. Agregat epitelial în mezenchimul pulmonar. 3. Celule epiteliode în agregatul epitelial mezenchimal. 4. Bronhiola terminală în secţiune transversă. 5. Bronhiola terminală în secţiune oblică. 6. Celule epiteli-ale şi caliciforme în peretele bronhiolei terminale. 7. Graniţa epiteliomezenchi-mală. 8. Metaarteriolă cu hematii nucleate în mezenchimul din jurul bronhiolei terminale.

25

1

A B

C

D

E

F G H

2

3 4 5

5

6

7 8

8 8 9

10

11

12

13 14

Figura nr. 13 Morfogeneza arborelui bronşic şi a parenchimului pulmonar la embrionul de şapte săptămâni (A) şi la fătul de cinci luni (B-F şi

H). Reţea capilară la adult (G). 1. Traheea. 2. Bifurcaţia traheală. 3. Bronhia principală dreaptă. 4. Bronhiaprincipală stângă. 5. Bronhiola respiratorie. 6. Canal alveolar. 7. Atriumalveolar. 8. Sac alveolar. 9. Creasta mezenchimală.10. Epiteliumul canaluluialveolar. 11. Epiteliumul sacului alveolar. 12. Vas sanguin în peretele saculuialveolar. 13. Reţele vasculare. 14. Limfonodul în parechimul pulmonar.

26

1 1 2

3

4

5

6

7

8 9

10

11

A B C

D E

F G

Figura nr. 14. Interacţiuni inductive în formarea si evoluţia glandeisalivare submandibulare la embrionul de şase săptămâni (A-C) şi la fătul deşase luni (D-G).

1. Mugure epitelial. 2. Mezenchimul primordiului glandei submandibulare. 3. Distribuţia fibrelor de reticulină în mugurele epitelial.4. Zona membrane bazale subendoteliale. 5. Duct interlobular. 6. Acini glandulari. 7. Vas sanguin. 8. Piesa

terminală (Acin). 9. Duct intercalar. 10. Duct intralobular. 11. Membrana

27

1

2

3

4

5

5

1 7

6

8

9

8

10

11

12

A B

C D

E F

Figura nr. 15. Diferenţierea reţelelor vasculare în sistemul tubuloacinaral glandei salivare la fătul de cinci luni.

1.Acin. 2. Duct intercalar. 3. Reţea vasculară intralobulară. 4 Mezenchim. 5. Vase sanguine periductale. 6, 7. Reţea vasculară periacinară. 8. Limfonodul intrapulmonar. 9. Acini glandulari în limfonodul. 10. Duct interlobular. 11. Strat

28

VII. BIBLIOGRAFIE

1. Alberts, B., Bray, D.- Mollecular Biology of the Cell- ediţia a IIIa, 1994, editura

Garland Science;

2. Araújo VC, Demasi AP, Furuse C, -Tenascin and fibronectin expression in

carcinoma ex pleomorphic adenoma.- Applied Immunohistochemistry & Mollecular

Morphology, 2008, ianuarie, pag. 48-53

3. Bernfield M, Banarjee SD, Koda JE, Rapraegar AC. -Remodeling of basement

membrane as a mechanism of morphogenic tissue interaction-. In. R.L. Trelstad (ed),

The role of Extracellular Matrix in Development. Alan R Liss. -New York, 1984, 545-

547.

4. Brownell AG, Bessem CC, Slavkin HC- Possible functions of mesenchyme cell-

derived fibronectin during formation of basal lamina- Proceedings of National

Academy of the United States of America 1981, iunie, vol 78, pag.3711-3715

5. Brownell AG, Slavkin HC. -Role of basal lamina in tissue interactions. American

Journal of Physiology - Renal Physiology. 1980;vol. 3(1-6), pag.193–204.

6. Chang WW -Cell population changes during acinus formation in the postnatal rat

submandibular gland. The Anatomical Record 1974 vol. 178:pag 187–201

7. Cooper, G.M.- The Cell- A mollecular approach- editura Sinauer Associates, 2000,

pag. 504-510;

8. Cotroneo E, Proctor GB, Paterson KL, Carpenter GH.-Early markers of regeneration

following ductal ligation in rat submandibular gland.- Cell &Tissue Research, 2008,

mai, pag. 227-235

9. Dameron F. -L’influence de divers mesenchymes sur la differenciation de

l’epithelium pulmonaire de l’embryon de poulet en culture in vitro. -J Embryol Exp

Morph. 1961, 9: 628-633

10. Etheridge AL.- Determination of the mesonephric Kidney. -J Exp Zool, 1968, 169:

357 – 370.

29

11. Gilbert SF. -Biologie du development. -Se Boeck & Larcies, Paris, Bruxelles, 1996.

12. Lawson,KA- Mesenchyme specificity in rodent salivary gland development: teh

response of salivar epitelium to lung mesenchyme in vitro-Journal of Embryology &

Experimental Morphology, 1974, vol 32, pag. 469-493

13. Mizuno T, Yasugi S.- Susceptibility of epitelia to directive influences of

mezenchyme during organogenesis; Uncoupling of morphogenesis and

cytodiffentiations- Cell Differentiation and Morphogenesis, 1990, vol 31, pag. 511-523

14. Nakamura T, Okuda S, Miller D, Ruoslahti E, Border W.- Transforming growth

factor – beta (TGF-beta) regulates production of extracellular matrix (ECM)

components by glomerular epithelial cells. Kidney Int.1990 37(9) 221.

15. Penttinen RP, Kobayashi S, Bornstein P.- Transforming growth factor beta

increases m RNA for matrix proteins in thepresence and in the absence in the changes

in mm RNA stability. Proc Nat Acad Sci. 1988, 85: 1105-1108

16. Raitz R, Martins MD, Araujo VC. -A study of the extracellular matrix in salivary

gland tumors-Journal of Oral Pathology & Medicine, mai 2003, vol 32, pag.290-296;

17. Ritvos O, Tuuri T, Eramaa M, Sainio K, Hilden K, Saxen L, Gilbert SF.,- Activin A

disrupts epithelial branching in developing murine organs. Mech Dev. 1995, 50: 229-

245.

18. Romanoff AL. The Avian Embryo. MacMillan, New York, 1960.

19. Saunders JW Jr, Cairns JM, Gasseling M.T,- The role of the apical ectodermal ridge

of ectoderm in the differentiation of the morphological structure of and inductive

specificity of limb parts of the chick. Journal of morphology 1957, vol. 101:, pag 57-88.

20. Saunders JW Jr. Developmental biology. Macmillan, 1980, New York.

21. Saxen LM, Sariola H. -Early organogenesis of the kidney-. Pediatric Nephrology

1987, 1: 385-392.

22. Sakakura T, Nishizuka Y, Dawe, CJ. Mesenchyme – dependent morphognesis and

epithelium – specific cytodifferentiation in mouse mammary gland. -Science, 1976, 194:

1439–1441.

23. Sariola H, Ekblom P, Saxen L.- Restricted developmental options of the

metanephric mesenchyme. In M. Burger and R. Weber (eds.) Embryonic Development

Part B: Cellular Aspects. Allan R. Liss New York, 1982, 425–431.

24. Saunders JW Jr. Developmental biology. Macmillan, 1980, New York.

30

25. Saxen LM, Sariola H. -Early organogenesis of the kidney-. Pediatric Nephrology

1987, 1: 385-392.

26. Saxen L. -Failure to demonstrate tubule induction in heterologous mesenchyme. -

Developmental Biology. 1970, 23: 511-523.

27. Seifert G- Histological Typing of Salivary Gland Tumours-. Berlin, Springer Verlag.

1991

28. Szlávik V, Szabó B, Vicsek T, Barabás J, Bogdán S, Gresz V, Varga G, O'Connell

B, Vág J.-Differentiation of primary human submandibular gland cells cultured on

basement membrane extract- Tissue Engineering, part A, 2008, noiembrie, pag.1915-

1926

29. Teymoortash, A, Mandic, R.,Schrade,C.,Wernwr,J.A.- Extracellular matrix

molecules in chronic obstructive sialadenitis: an imunocytochemical and Western blot

investigation- Journal of Oral Science, 2004, vol.42, nr.4, pag 227-233

30. Urek, M.M., Bralic, M., Tomac, J., Borcic, J., Uhac, I., Glazar, I., - Early and late

effects of X-irradiation on submandibular gland:a morphological study in mice-

Archives of Medical Research, 2005, vol.36, pag.339-343

31. Vag J, Byrne EM, Hughes DH, Hoffman M, Ambudkar I, Maguire P, O'Connell

BC.- Morphological and functional differentiation of HSG cells: role of extracellular

matrix and trpc 1- Journal of cellular physiology, 2007, august, 416-423

32. Wessels NK- Mamalian lung development: interactions in formation and

morphogenesis of tracheal bunds- Journal of Experimental Zoology, 1970, vol 175,

pag.455-466

TEZĂ DE DOCTORAT - umfcv.ro la cunoasterea interrelatiilor... · componentele arborelui...

Documents

Transcript of TEZĂ DE DOCTORAT - umfcv.ro la cunoasterea interrelatiilor... · componentele arborelui...